Sunteți pe pagina 1din 5

Perspectivele economice ale zonei euro sunt

afectate de riscuri, iar redresarea va fi probabil


ncetinit - masurile economice propuse de
Guvernul Romaniei pe plan intern

Dup o bul speculativ finanat de bncile Europene care s-a fisiit n cea mai
grea recesiune pentru Europa de la Marea Depresiune a anilor 30, bncile urmau sa
aiba problem, fara indoiala. In acest climat intunecat, parte din ele au fost salvate
de state, iar unele au gsit capital privat ( sau mai degraba asa zis privat, dar cu
garantie de stat), astfel nct s rmn solvabile mcar n scripte.
Reevaluarea activelor efectuata de Banca Central European i de celelalte bnci
centrale din zona euro dezvaluie amploarea fraudelor statistice (voite sau nu) din
bilanurile marilor bnci europene. Expuneri considerate neperformante de 136 de
miliarde de euro au fost descoperite de reglementatori, iar datele au fost ncadrate
n realizarea ultimelor teste de stres elaborate la nivel european. Testele de stres
BCE au scos la ivela printre altele si faptul ca, 6 dintre bncile care au picat testul
sunt prezente i n Romnia. Cele aproximativ 130 de bnci evauate (cele mai mari
din zona euro) adun expuneri neperformante (n credite plasate firmelor cu
probleme financiare, insolvente sau n ipoteci) ntr-un cuantum de 879 de miliarde
de euro, cifr mai mare dect produsul intern brut adunat al Austriei i Belgiei ca sa
avem o masura de referinta. Prin definitie, expunerile de credit neperformante
(non-performing exposure) sunt considerate cele n care debitorul are ntrzieri de
peste 90 de zile la plata ratelor, aceasta definiie corespunzind de asemenea, celei
pentru creditele neperformante, doar c n unele cazuri bncile nu recunosc n
bilan c un mprumut se afl n default. Ne recunoasterea acestor credite,
nseamn prcatic, c ansele ca mprumutul s fie rambursat sunt mici, iar
recuperarea acestuia se va putea face doar prin executarea garaniilor, acolo unde
exist, sau prin procedurile de insolven. BCE arat c aplicarea strict a definiiei
a dus la reclasificarea mprumuturilor cu proporii ce variaz ntre 7 i 116% n
funcie de ara de provenien a bncii. Deprecierea garaniilor a devenit si ea
problem pentru bnci, dat fiind ca acestea s-au ferit de-a lungul anilor de criz s o
recunoasc n ntregime n bilanuri, nu de alta, dar o recunoastere a acestor
deprecieri, ar fi lovit i mai mult profiturile, ca urmare a necesitatii creterii
provizioanelor.

n urma evalurii, activele bncilor au fost ajustate cu 47,5 miliarde de euro, ceea
ce nseamn c instituiile financiare care au fcut pn acum raportri mult mai
optimiste ale valorilor reale aferente creditelor acordate au Indus in eroare atit
reglementatorii, cit si investitorii si pietele de capital.
Astfel, cele mai mari ajustri s-au fcut n cazul bncilor italiene (12 miliarde de
euro), greceti (7,6 miliarde), germane (6,7 miliarde) i franceze (5,6 miliarde). Ca
urmare, provizioanele au crescut cu 43 de miliarde de euro (12%), la peste 390 de
miliarde de euro, iar colateralul a sczut cu 39 de miliarde de euro (-10%). Petru a
putea publica aceste cifre, Banca Centrala Europeana a studiat dosarele de credit
aferente a 119.000 de debitori.
Ca un manson de cauciuc aplicat unei conducte de apa sparte, Mecanismul Unic de
Supraveghere intrat n aciune din noiembrie, dat de la care Banca Central
European a preluat (actiunea este numai declarativ in acest moment) de la bncile
centrale naionale supravegherea bncilor comerciale din rile zonei euro, va avea
atributiile si
valoarea unui audit pentru BCE. Cu alte cuvinte, in realitate,
dezvluirile reglementatorului european nu schimb n esen problema bncilor, ci
relev dimensiunea acesteia mai ales fiindca imprumuturile proaste acordate de
bnci erau reale i aveau s ias mai devreme sau mai trziu la iveala, chiar si dupa
eforturile statistice facute de majoritate bancilor aflate in culpa.
Fara indoiala ca, cele de mai sus au ca rezultat si faptul ca guvernele statelor
membre ale Uniunii Europene i Parlamentul European (PE) nu au reuit s ajung,
n noaptea de luni spre mari noiembrie 21-22. 2014, la un acord asupra bugetului
UE pentru 2015 si ca c, uremaz s fie prezentat un nou proiect. "n lipsa unui
acord asupra bugetului european, Comisia European va prezenta un nou proiect de
buget pentru 2015", a anunat un purttor de cuvnt al Comisiei pentru Buget din
cadrul Legislativului. Concomotent, negocierile ntre minitrii de finante europeni cu
privire la bugetul care urmeaz s ating suma de 140 de miliarde de euro n 2015
au fost ntrerupte la rindul lor vineri noiembrie 22. 2014, din cauza unor
dezacorduri. Ca sa complice si mai mult situatia, Parlamentul European
condiioneaz aprobarea bugetului pe 2015 de un acord asupra ajustrilor bugetului
din 2014, care este grevat de facturi nepltite de aproape 30 de miliarde de euro.
"Este necesar s dm un rspuns concret problemei insuportabile a facturilor
nepltite care se strng pe birourile Comisiei", a declarat deputatul francez Jean
Arthuis, adugnd: "Aceste facturi neachitate pun n pericol credibilitatea autoritii
europene
i
alimenteaz
argumentele
eurofobilor".
Suma plilor cuprinse n buget, de 140 de miliarde de euro, este mai mare cu 3,3%
dect cea prevzut n bugetul iniial pe 2014, dar PEsustine ca suma este de
146,1 miliarde de euro, cu 8,1% mai mult dect n 2014.

Presedintele Bancii Centrale si Preedintele Comisiei Europene


propun planuri de redresare indraznete si riscante
2

Atit Dl Draghi, Presedintele Bancii Centrale cit si Preedintele Comisiei Europene,


Jean-Claude Juncker, au anunat, un plan ce presupune mobilizarea a 315 miliarde
de euro pentru investiii n Europa, n vederea relansrii creterii economice.
"Crciunul a sosit mai devreme", a spus Juncker, adugnd: "Vom crea un nou Fond
European pentru investiii strategice, care va permite mobilizarea a circa 315
miliarde de euro n urmtorii trei ani. A venit timpul s ncepem munca i s
repunem Europa la munc", a declarat Juncker n faa Parlamentului European,
reunit la Strasbourg. Planul se bazeaz pe o parte din bugetul european i pe sume
de la Banca European de Investiii (BEI), dar nu va fi alimentat prin contribuiile
directe ale statelor membre, chiar dac acestea pot aloca sume, dac doresc.
"Statele membre ar trebui s participe la acest fond ca s-i creasc eficiena", a
spus Juncker, menionnd de asemenea urmatoarele : "Trebuie s fim contieni c
avem un destin comun, care implic solidaritate cu toat lumea". Conform spuselor
liderului Comisiei de la Bruxelles, aceste contribuii ale statelor membre nu vor fi
contabilizate
n
deficitul
i
datoria
lor.
Juncker nu a exclus ca planul s aib, n final, o valoare mai mare de 315 miliarde
de euro: "Avem nevoie de un mecanism flexibil, uor de utilizat, care s poat fi
dezvoltat n timp. Acesta poate fi rennoit n 2018, 2019, 2020". Fondul, n valoare
de 21 de miliarde de euro, care va fi administrat de BEI, este destinat acoperirii
riscurilor presupuse de iniierea unor proiecte mpreun cu investitori privai i este
prognozat s aib un impact de 15 ori mai mare dect valoarea sa iniial, n
urmtorii trei ani. Cu alte cuvinte expunerea este de 15 : 1, ceea ce eu personal
consider
ca
reprezinta
un
risc
enorm.
Preedintele Comisiei Europene a precizat: "Banii nu vor cdea din cer. Nu avem o
main care s imprime bani. Va trebui s atragem bani i s-i facem profitabili
pentru noi. Acum stabilim o arhitectur nou, care va face posibil acest lucru.
Important este s asigurm o capacitate cu un risc suportabil, care s poat
debloca investiii suplimentare" In fapt cele de mai sus, reprezinta asumarea unui
risc fiananciar enorm, cu sanse de reusita in sens pozitiv de circa 5% daca aplicam
cele mai optimiste cutume aflate la dispozitia oricarui intreprinzator privat sau
investitor, care intocmeste si prezinta un plan de afaceri in vederea obtinerii unei
finantari.

Romania masuri economice si financiare de ultim moment


Guvernul a adoptat cadrul legislativ menit ca populaia s poat cumpra titluri de
stat n mod direct, care vor putea fi tranzacionate ulterior la burs. Titlurile
destinate populaiei vor avea valoarea nominal de 5.000 de lei, nu de 1.000, aa
cum s-a vehiculat.
Lucian Anghel, preedintele Bursei de Valori Bucureti, i-a
exprimat sperana ca "anunul primei emisiuni de titluri de stat dedicate
persoanelor fizice, cu valoare redus de 1000 de lei, s fie fcut anul acesta".

n urm cu dou sptmni, Enache Jiru, secretar de stat n Ministerul Finanelor,


ne-a spus c, dup aprobarea cadrului legislativ, urmeaz faza selectrii unui
intermediar, printr-o procedur similar celei de la eurobonduri, iar suma trebuie
stabilit prin ordin de ministru. ntrebat dac sunt anse s existe un anun privind o
emisiune de titluri de stat pentru populaie, pn la finalul anului, Enache Jiru ne-a
spus: "Teoretic, sunt anse". (sursa Ministerul Finatelor). Noul instrument financiar
introdus prin aceasta Hotrre de Guvern va reprezenta o alternativ sigur de
investiie/economisire pentru populaie, garantat de stat, iar titlurile in cauza vor fi
emise
n
form
dematerializat.
n nota de fundamentare a Hotrrii de Guvern se arat c interesul populaiei
(persoanelor fizice) pentru titlurile de stat a crescut n ultimii ani, pe de o parte,
datorit facilitilor fiscale n cazul achiziionrii i/sau tranzacionrii titlurilor de
stat i, pe de alt parte, datorit schimbrilor de comportament investiional,
acestea reprezentnd o alternativ sigur de investiie, garantat de statul romn.
Este de notorietate in lumea finaciara ca titlurile de stat pentru populaie nu au mai
fost emise din anul 2005, atunci cnd acestea se distribuiau prin trezoreriile locale
ntr-o form materializat, mai arat comunicatul MFP. De asemenea, pentru a
suplimenta bugetul de stat, Romania mai vinde pe piaa interbancar obligaiuni
care au o valoare nominal de 10.000 de lei.
In ceea ce priveste vinzarea catre populatie, stim ca in urm cu zece ani, populaia
putea s cumpere certificate de trezorerie cu maturiti de 90 de zile pentru o
dobnd de 13,5% pe an sau de 180 de zile pentru o dobnd de 14,5%. n 2005,
rata dobnzii pentru depozitele la termen era de circa 12,5% pe an (fiind stabilit
prin nsumarea unei cote fixe cu rata inflaiei), astfel c plasarea economiilor n
titluri de stat era o variant mai profitabil dect depozitele bancare.
Tot pe linia redresarii economice, Guvernul a aprobat un proiect de lege privind
incubatoarele de afaceri, acesta urmand sa fie dezbatut in procedura de urgenta de
catre Parlament.
Legea va crea cadrul juridic de infiintare si functionare a
incubatoarelor de afaceri. Potrivit proiectului, infiintarea unui incubator de afaceri se
poate face de catre autoritatea publica a administratiei publice locale, institutia de
invatamant superior, institutele, centrele si statiunile de cercetare-dezvoltare,
camerele de comert sau o persoana juridica de drept privat. Valabilitatea titlului de
incubator de afaceri se acorda pe o perioada de 10 ani. De asemenea, proiectul mai
prevede definirea incubatorului de afaceri ca o structura de sprijin organizata sub
forma unui spatiu care constituie un mediu favorabil si sustenabil pentru IMM nou
infiintate, prin asigurarea unor facilitati comune si a suportului managerial necesar.
Potrivit Guvernului, facilitatile la care are dreptul fondatorul incubatorului de afaceri,
prin intermediul schemelor de ajutor de stat, initiate de autoritatile publice locale
sunt scutire de la plata impozitului pe terenuri, scutire de la plata impozitului pe
cladiri, scutiri - cu acordul autoritatilor locale- de la plata oricaror taxe datorate
bugetelor locale.

Ca nota de incheiere, consider (ca si oficialii UE de altfel ), ca la aceasta rascruce de


ani (2015/2015), nu mai este, cu siguran, momentul potrivit pentru complezente,
nici n zona politicilor fiscale, nici n privina reformelor structurale. Ar trebui s fie
clar tuturor autoritatilor reglementatoare c numai politica monetar nu poate face
toat munca grea. Absolut toi factorii politici - la nivel European dar i Naional trebuie s contribuie in egala masura nu numai la corectarea greselilor facute in
trecut, dar si la punerea in aplicare a unei strategii concrete de reinviere a si
revigorare, dupa caz, a productiei industriale.
Data: noiembrie 30/2014

Mircea Halaciuga, Esq


Secretar General SIPG
Tel. 040.724581078
www.SIPG.ro