Trasabilitatea produselor din carne de pasare

Carnea pasarilor constituie o sursa importanta de materii prime, folosita in alimentatie datorita valorii
nutritive si a digestibilitatii.
Pasarile se clasifica dupa modul de viata si culoarea carnii.
Dupa modul de viata, pasarile se grupeaza in:
- galinacee (scurmatoare), din care fac parte: gaina, puiul, curca, bibilica;
- palmipede (inotatoare), din care fac parte: gasca, rata;
- columbiene, din care fac parte porumbeii;
Dupa culoare carnii se impart in:
- pasari cu carne alba, din care fac parte pui, gaini, curci;
- pasari cu carnea rosie, din care fac parte rata, gasca, bibilici, porumbei.
Carnea de pasare se deosebeste de carnea de macelarie prin aceea ca are o structura mai fina, un tesut
conjunctiv mai putin dezvoltat si se digera mai usor. Grasimea se depune subcutanat si in jurul
organelor interne, fara depuneri de grasime intre fibre. Caracteristic este faptul ca si tesutul epitelial
este comestibil. Calitatea carnii se apreciaza in functie de specie, varsta, sex, stare de ingrasare.
Pasarile tinere au fibre musculare mai fine si tesutul conjunctiv mai putin dezvoltat.
La pasarile cu carnea alba, coloratia muschilor nu este uniforma. In regiunea pieptului si a aripilor
carnea este alba, iar in restul corpului, carnea are culoare rosiatica. Tesutul epitelial este mobil,
subtire, de culoare alba-roz sau galbuie.
Pasarile cu carnea rosie au culoarea muschilor rosu pronuntat, tesutul muscular mai dezvoltat (mai
tare) si mai bogat in grasime. Tesutul epitelial mobil, mai gros si de culoare galbena.
Indici de calitate pasarea la exterior trebuie sa aiba aspect curat fara pene sau fulgi, suprafata uscata,
culoarea pielii alba roz sau alb galbuie, grasimea alba galbuie stralucitoare (cantitatea de grasime in
general se apreciaza la aripi si regiunea pelviana), gust si miros placute. Pasarile tinere au picioarele
netede, cu stratul cornos subtire si stralucitor, cu pintenul abia format. La pasarile batrane, pielea
picioarelor este aspra si solzoasa, iar pintenul foarte dezvoltat. Se considera pui pasarea sub 4-5 luni,
matura pana la 8 luni si batrana dupa aceea.
Carnea de pasare se utilizeaza in alimentatie la o gama variata de preparate, incepand cu salate,
supe, ciorbe, borsuri, mancaruri de legume, mancaruri cu fructe, tocaturi (preparate reci si calde),
pastrama, fripturi (la frigare, gratar, tava).
Cresterea ratelor si gastelor pentru ficat gras
In ultimele decenii, gaina, a carei crestere a fost dirijata spre cele doua mari specializari pentru
carne si pentru oua a castigat intrecerea sa cu gastele si ratele (denumite generic palmipede). Dar
aceasta situatie a fost determinata de o anumita conjunctura, legata de conditiile economiei
centralizate, ca urmare nu se poate spune ca exista vreun argument in favoarea ideii ca gainile ar fi
mai profitabile decat palmipedele. Acestea din urma au, la randul lor, destule atu-uri.
Gaina s-a impus in fata palmipedelor atunci cand, pusa in conditii intensive de crestere, s-a dovedit
perfect adaptabila acestor conditii.

Reproductie rapida, consum redus de nutreturi combinate, cantitati mari de produse realizate pe
unitatea de suprafata iata cateva motive care au facut din gaina una dintre principalele specii
animaliere
producatoare
de
alimente
pentru
oameni.
Exista insa si unele probleme daca ne gandim ca gaina, chiar adulta (ca sa nu mai vorbim de tineret),
pretinde un spatiu de crestere cu o temperatura ridicata, in conditiile in care sursele de climatizare
devin din ce in ce mai scumpe si mai greu de procurat, plus ca ea se hraneste aproape in exclusivitate
cu concentrate (cereale, proteice, vitamine si minerale) care, de asemenea, sunt din ce in ce mai
scumpe. Desigur, aceste probleme se pun, intr-un
mod sau altul, si pentru alte specii de pasari si la ele
se poate raspunde de o maniera satisfacatoare.
Ar fi insa gresit sa facem abstractie de ele si sa nu
cautam de pe acum solutii alternative.
Si una dintre aceste solutii o reprezinta cresterea
palmipedelor, care elimina destule neajunsuri legate
de cresterea gainilor: astfel, palmipedele au nevoie
de temperaturi de crestere mai scazute, de constructii
mai ieftine si de concentrate mai putine, deoarece ele
consuma atat iarba verde, direct prin pasunat, cat si
plante acvatice. In plina iarna, matca de gaste se
poate adaposti foarte bine in soproane nepretentioase, iar vara o simpla pasune sau mitriste este
suficienta. Apoi, trebuie mentionat faptul ca 1 kg de ficat gras costa cat cel putin 10 kg de carne de
pasare, precum si faptul ca palmipedele poseda un penaj incomparabil mai valoros decat al gainilor,
motiv pentru care ele se jumulesc de cateva ori pe parcursul vietii.
O crescatorie de palmipede constituie, asadar, o oportunitate de afaceri demna de luat in considerare.
Produsul care sustine afacerea
Acest produs este ficatul gras (mai ales cel de gasca), care se vinde la un pret foarte bun atat pe
pietele externe, cat si pe cea autohtona. Nu trebuie neglijata insa valorificarea penajului sau a
carnii.Deoarece ficatul gras este o marfa foarte solicitata, s-au cautat modalitati pentru a se spori
productia, solutia gasita fiind indoparea pasarilor, operatie care presupune alimentarea fortata a
acestora pentru cresterea greutatii corporale, inclusiv a ficatului. Indoparea se poate face fie manual,
fie mecanizat. La indoparea manuala, operatorul ia cu mana dreapta o jumatate de pumn de boabe de
porumb si le impinge cu degetul pe esofagul pasarii, in timp ce cu mana stanga ii tine ciocul deschis.
Dupa fiecare portie lasa o pauza, in care pasarea respira si inghite, urmatoarea operatie fiind
masarea gatului pasarii de sus in jos, pentru impingerea continutului din esofag in stomac. La varianta
mecanizata se folosesc niste masini care scurteaza durata unui indopat de la 5 minute (in varianta
manuala) la 25-30 de secunde. Perioada indoparii variaza intre trei si patru saptamani, rezultatul fiind
o crestere a masei ficatului de la 70-80 g la 580 g la gaste, respectiv de la 40 g la 350 g la rate.
Franta ramane lider pe acest segment al delicateselor, cu 38 de milioane de capete de gaste, care
produc 19.500 tone de ficat gras crud (78 % din productia mondiala, potrivit Comitetului
interprofesional al palmipedelor cu ficat gras). In plus, francezii s-au specializat in prepararea acestei
delicatese, ajungand sa combine pateul de ficat cu trufe, diverse condimente si chiar coniac, pentru
a-i conferi un gust deosebit. Astfel, ficatul de rata ajunge produsul principal in sustinerea afacerii de
crestere a acestor pasari, principalul generator de venituri si profit, datorita pretului mare cu care se

comercializeaza, cu precadere in strainatate. Totusi, desi sunt produse secundare, nu trebuie sa uitam
ca, in cazul cresterii ratelor, sunt valorificate si carnea si penele.
Cele mai des intalnite rase de rate crescute in ferme sunt Pekin, Orpington, una dintre cele mai
bune ouatoare, Rouen, originara din Franta, creste si se ingrasa intr-un ritm alert, insa este mai putin
rezistenta la intemperii, Aylesbury, englezeasca, cu ritm rapid de crestere, are carnea foarte gustoasa,
Alergatoare de India, crescuta mai mult pentru oua, si Suedeza, crescuta pentru carne si oua.
Pentru obtinerea ficatului de rata, fermierii apeleaza la cresterea ratelor metisate, asa-numitii
mularzi obtinuti fie din incrucisarea ratei lesesti (Cairina Moscata) cu cea comuna, fie din
incrucisarea ratelor cu gastele. Mularzii au, astfel, o greutate din ce in ce mai mare si produc o
cantitate mai mare de ficat, productie influentata, desigur, de cantitatea si de durata perioadei de indopare. Ratele pot fi crescute la sol, pe asternut, in adaposturi ce pot fi confectionate din PFL, dotate
cu sisteme de hranire si de adapare si in care sunt controlate temperatura si umiditatea, in sopron
inchis cu pardoseala din beton, in tabere deschise de vara sau padoc exterior, prevazut cu bazine de
copulatie.
Tarcul de demarare a unei ferme de rate trebuie sa asigure posibilitatea reglarii temperaturii, astfel
ca, sub panoul radiant de incalzire (eleveuza), aceasta trebuie sa fie in jurul valorii de 35 grade
Celsius si sa scada cu un grad in fiecare zi in primele sapte zile. In primele patru zile dupa eclozare,
se asigura puilor de rata lumina pe parcursul intregii zile, si 23 de ore in urmatoarele doua zile.
Perioada ce cuprinde saptamanile 4-18 de viata este foarte importanta in dezvoltarea afacerii cu carne
si produse pe baza de rata. Aceasta perioada este cunoscuta pentru lacomia bobocului in ceea ce
priveste consumul de furaj, astfel ca administrarea excesiva de hrana duce la ingrasarea peste masura
a puiului, ceea ce ar putea avea consecinte asupra reproductiei, in cazul in care acest procedeu este
urmarit. Adaposturile de rate trebuie sa fie izolate termic, astfel incat sa nu se produca foarte usor
curenti de aer, iar umiditatea relativa trebuie sa fie de aproximativ 60-70%, cu extreme de 55-75%.
Zona confortului termic pentru aceste pasari se situeaza intre 10 si 20 de grade Celsius, cu minime
de la 2 la 6 grade Celsius si maxime de la 27 la 28 de grade Celsius.
In cadrul fermelor orientate spre productia de carne, bobocul este furajat in primele 2-3 saptamani cu
furaj de demarare, mai bogat in proteine, urmand ca, ulterior, sa primeasca un furaj cu un nivel mai
scazut de proteina, respectiv hrana pentru crestere-finisare. La rata comuna, bobocii crescuti pentru
carne sunt sacrificati la varsta de 7-8 saptamani, cand rata de crestere in greutate incepe sa scada si nu
mai este eficienta hranirea sustinuta cu furaj special. Pentru rasa Barbarie, masculii se sacrifica la
varsta de 12 saptamani, iar femelele la 9 saptamani.
In ceea ce priveste cresterea pasarilor, pentru obtinerea de ficat pentru prepararea ulterioara a foie
gras-ului, se practica procedeul de supraalimentare fortata a palmipedelor, care are drept scop
cresterea in greutate a ficatului, prin acumularea lipidelor in parenchimul hepatic. Calitatea
porumbului folosit pentru indopare are un rol foarte important in obtinerea ficatului de buna calitate.
Se considera bun pentru acest tip de hranire porumbul obtinut in anul anterior, cu umiditate scazuta.
Porumbul pentru indopare se fierbe in apa cu adaos de sare in proportie de 1% vara si de 0,8% iarna
si cu adaos de grasime in proportie de 0,5-2%. Grasimea asigura ungerea boabelor, usurand astfel
procesul de indopare. Trebuie retinut ca amestecul pentru indopare trebuie administrat la o temperatura de 35-40 grade Celsius, apropiata de temperatura corporala a palmipedelor. Indoparea se poate
face fie manual, fie industrial. Indoparea manuala ar trebui sa dureze intre 5 si 10 minute, iar un
operator poate indopa simultan doua pasari: una se odihneste, iar cealalta primeste furaj. Pentru
functionarea continua a aparatului digestiv al pasarii sunt necesare patru indopari pe durata a 24 de
ore, pe o perioada de 3-4 saptamani.
In ceea ce priveste sistemele de indopare mecanica, acestea sunt de trei tipuri. Indoparea cu porumb
boabe este cea mai raspandita, iar prin utilizarea masinilor, timpul efectiv pentru indopare ajunge la
un minut. Indoparea cu pasta de porumb scade riscul accidentelor produse din cauza leziunilor ce
apar pe esofag. Amestecul pasta se prepara din 60 de kilograme de porumb macinat, 100 litri apa
fierbinte, 1% sare si 1% grasime. Dupa racire, amestecul poate fi imbogatit cu un complex de
vitamine. Un avantaj al acestei tehnici este reprezentat de faptul ca nu mai este necesara asigurarea
apei de baut, insa metoda este neeconomica, din cauza ca prelungeste tipul de indopare. O alta

tehnica, mai putin testata si pusa la punct este autoindoparea animalelor, dupa ce au fost distrusi
nucleii ventro-meridiani ai hipotalamusului. Acesti nuclei sunt responsabili de reglarea ingestiei, iar
distrugerea lor duce la o crestere a consumului alimentar, care provoaca obezitate. Totusi, aceasta
tehnica a fost foarte putin experimentata in laboatoarele de specialitate. Indoparea se realizeaza pe o
perioada de 2 pana la 5 saptamani, iar in urma procedeului, ficatul se poate mari de pana la 12 ori fata
de greutatea sa normala.
Indoparea este procedeul final inainte sacrificarii, pentru ca, neindopata, pasarea revine la
greutatea normala, astfel ca procesul de indopare incepe dupa saptamana a noua de viata a bobocului.
Potrivit specialistilor, fermele de rate pot fi profitabile, fie ca au ca scop valorificarea carnii, fie ca
se orienteaza spre valorificarea ficatului, care ajunge uneori de 10 ori mai scump decat carnea. In
plus, costurile pentru infiintarea unor astfel de ferme sunt similare cu cele pentru realizarea unei
ferme de pui, cu mentiunea ca furajul pentru rate este mai sarac decat cel pentru pui. In cat timp
devine profitabila o astfel de ferma depinde numai de existenta unei piete de desfacere, care la noi in
tara este mai restransa din cauza pretului mare pentru produs, dar si pentru ca nu avem o traditie a
consumului de carne.

Gaste sau rate?

Cine se hotaraste sa demareze o afacere cu cresterea palmipedelor trebuie sa aiba un raspuns la
intrebarea de mai sus. Cele doua specii sunt insa foarte asemanatoare, avand mai multe caracteristici
care le apropie, decat care sa le separe, si de-aceea raspunsul este mai greu de dat. Chiar si conditiile
de crestere si furajare sunt asemanatoare, o ferma pentru cresterea ratelor putand fi usor transformata
in ferma de gaste, si invers. Mai mult, unii crescatori au in ferma lor atat rate cat si gaste, coabitarea
acestor pasari nefiind contraindicata ca in cazul altor specii.Daca incercam sa ne ghidam privind in
urma, la perioada cand in Romania existau programe nationale impuse (1975-1989) privind
constructia unor mari complexe de palmipede, observam ca ratele au fost de regula preferate gastelor.
Acesta nu este insa un argument in favoarea cresterii ratelor. In perioada respectiva cuvantul de
ordine era sa se ajunga la un numar cat mai mare de palmipede, iar ratele se inmultesc mai repede
decat gastele. In plus, la gaste nu s-au putut asimila metode optime de indopare, ca in cazul ratelor, si
atunci s-a mers pe linia minimei rezistente.
Dar, in timp ce noi, romanii, preferam sa crestem rate, in Franta, Ungaria sau Israel se cresteau in
mod prioritar gaste, pentru ca acestea necesitau conditii mai rustice si mai ieftine de adapost si
furajare, si, pe deasupra, furnizau un ficat gras net superior celui de rata. Ulterior, situatia s-a
echilibrat oarecum: multe firme straine, in special din Franta, au acordat o importanta din ce in ce mai
mare cresterii ratelor pentru ficat gras, realizand mularzi din ce in ce mai grei si, bineinteles, din ce in
ce mai competitivi comparativ cu gastele.
Beneficiind de aceste noi informatii, s-ar parea ca optiunea intre rate si gaste devine foarte dificil de
stabilit. Dar aceasta optiune, pana la urma, nu este deloc importanta: ambele specii sunt la fel de
valoroase, alegerea uneia dintre ele fiind legata mai mult de preferintele crescatorului decat de cele
ale pietei. Si apoi, asa cum am sugerat deja, realizarea unei investitii pentru palmipede poate fi astfel
conceputa incat ea sa asigure conditii tehnologice optime pentru oricare dintre cele doua specii.
A reusit sa starneasca pasiuni si dispute la fel de puternice. A scos in strada, in semn de protest,
vedete si oameni obisnuiti ce au reusit sa determine multi sefi de stat sa-l interzica. Cei care-l gusta,
ca prin minune traiesc mai mult, dar trebuie sa scoata din buzunar pana la cateva mii de dolari.
Istoria renumitului FOIE GRAS
Foie gras si are o istorie veche de peste 4.500 de ani. Este termenul frantuzesc pentru ficat gras,
Istoria incepe in jurul lui 2000 i.Hr. Egiptenii au observat ca gastele si ratele care faceau, in timpul

migratiei, popas pe malul Nilului au ficatul mai mare, mai deschis la culoare si mai gustos decat in
restul anului. Si-au dat seama ca asta se datora faptului ca pasarile se hraneau mai bine inainte de a
pleca in lunga si obositoarea calatorie.. Gustosul ficat gras nu putea fi obtinut decat pentru o scurta
perioada, asa ca egiptenii au decis sa reproduca fenomenul natural de hranire al pasarilor tot timpul
anului.
ntr-unul dintre mormintele dar i servitori care preparau nite bulete cu care le ndopau nainte de a
le adpa. Nu exist date scrise despre modul n care egiptenii apreciau ficatul acestor psri, dar se
tie c l mncau. La egipteni gsca era sacr, fiind considerat sufletul faraonului. Era un intermediar
ntre lumea noastr i viaa etern.
Se pare c evreii, fugind din Egipt, au luat cu ei aceast tehnic a ndoprii pe care au dus-o peste tot
unde s-au stabilit.
Cea mai veche referire la foie gras aparine poetului Cratinus, din secolul al V-lea .H., care a
descris procedura de ndopare a gtelor i raelor. Regele spartan Agesilaus, care a vizitat Egiptul n
anul 361 .H. a fost tratat cu aceast delicates.
i n Roma Antic, foie gras, numit iecur ficatum (unde iecur nseamn ficat, iar ficatum
provine de la smochine) era o delicates extrem de apreciat. Horaiu l-a descris ca fiind ficat de
gsc ndopat cu smochine. Se pare c romanii aveau o adevrat nclinaie spre alimentele dulci,
cci dei varianta de ficat obinut de la gtele ndopate cu smochine a fost ncercat i n zilele
noastre, gustul su nu fost socotit a fi adaptat gusturilor actuale. Controversatul mprat Heliogabal
i hrnea, se pare, cinii cu aceast delicates.
Plinius cel Btrn l crediteaz pe Marcus Gavius Apicius, cunoscutul gastronom roman, cu ideea
de a ndopa gtele cu smochine, pentru a obine o cretere a ficatului lor:
Apicius a descoperit c putem folosi metode artificiale de a mri ficatul gtelor i raelor; psrile
se ndoap cu smochine uscate i, cnd sunt ndeajuns de grase, sunt mbtate cu vin amestecat cu
miere, dup care sunt ucise imediat.
Apicius nsui, n tratatul su de buctrie roman De re coquinaria, s-a ocupat de foie gras i
chiar a lsat posteritii urmtoarea reet:
Feliai ficatul de gsc i nmuiai-l n garum. Pisai piper, leutean i dou frunze de dafin.
nvelii-l cu prapur de porc i apoi frigei-l pe grtar. Garum-ul (un fel de sos de pete
mediteranean) din reeta lui Apicius era destinat a nlocui sarea.
Iecur ficatum, adic ficatul ndopat cu smochine, poate totui s provin din Alexandria elenistic,
dat fiind c buctria roman de lux era de inspiraie greac. Indiferent cum, cuvntul ficatum a
nceput s fie asociat cu ficatul animalelor i a dat natere cuvintelor din limbile actuale: foie n
francez, higado n spaniol, figado n portughez, fegato n Italian i ficat n romn.
Dup cderea Imperiului Roman, tehnicile de preparare ale acestei delicatese au disprut n bun
msur din Europa, care intrase n ceea ce istoricii aveau s denumeasc Evul ntunecat. Muli au
susinut c fermierii din Galia au pstrat aceast tradiie, n timp ce restul Europei urma s-l
redescopere secole mai trziu. Se pare c n secolul al IV-lea, n Aquitania, creterea gtelor i a
raelor era o ocupaie nfloritoare, iar unele surse precizeaz c Alaric II, regele vizigoilor, era un
mare amator de foie gras.
Exist date care atest continuitatea acestei ocupaii n urmtoarea mie de ani, dei n Evul Mediu
ranii
francezi
erau
mult
mai
ataai
de
animale
ca
porcul
i
oaia.
Alte surse spun c tradiia ar fi fost pstrat de evrei, care sr fi preluat tehnica de la egipteni, sau de la
romanii care au cucerit Iudeea.
Dieta iudaic, kashrut, interzice untura ca grsime pentru gtit, dar i untul. Evreii foloseau
uleiul de msline n zona Mediteranei, uleiul de susan n Babylon, dar n Europa Central au fost
nevoii s se ndrepte ctre grsimea de pasre (numit n idi schmaltz), produs abundent de gte
i rae.
Totui, adevrata cotitur n obinerea de foie gras avea s se ntmple odat cu descoperirea Lumii
Noi i cu aclimatizarea porumbului m Frana, lucru care s-a petrecut pe la mijlocul secolului al XVlea. Gtele i raele au nceput treptat s fie ndopate cu acest aliment, ieftin i disponibil.
n secolul al XVI-lea, Bartolomeo Scapi, care a fost timp de 30 de ani buctarul papii Pius al V-lea,

a semnalat n Opera di Scappi evoco secreto di papa Pio V, din 1770, existena de foie gras fript n
buctria evreiasc. Autorul a fost surprins s vad ficai de 3-4 livre (o livr roman avea cam 1 kg),
foarte delicai i greu de gtit la frigare, cci se topeau.
n 1581, Marx Rumpolt scrie n cartea sa de buctrie Ein Neu Kochbuch: am fript ficatul
unei gte pe care evreii din Bohemia o ndoap i care cntrea ceva mai mult de trei livre. Se poate
face piure din el.
n estul Franei, n secolul al XVI-lea, comunitatea evreiasc creea reete de foie gras i pateu n
crust, aromatizate cu numeroase mirodenii (n numr de pn la 12-15): coriandru, nucoar,
cuioare etc.
n 1564 apare prima ediie din LAgriculture et Maison Rustique, de Charls Estienne i Jean
Liebault. Acetia descriu modalitatea de a ndopa gtele, relund procedurile cresctorilor i
buctarilor latini.
Olivier de Serres, n cartea sa Thtre de lagriculture et mesnage des champs din anul 1600,
vorbete despre tradiia gascon a ndoprii gtelor.
Ceva mai trziu, celebrul La Varenne, n Nouveau Cuisinier Franois i n cole des Ragots,
n 1727 transmite chiar cteva reee de foie gras.
n 1570 reeta pateului de Prigord este dezvluit n Dictionnaire des aliments, vins et liqueurs,
leurs qualits, leurs effets avec la manire de les apprter, ancienne et moderne par M. C. D,
chef de cuisine de M. le prince de Briand.
Aa se face c n anii urmtori se regsesc reete de foie gras din ce n ce mai evoluate , n
numeroase cri de buctrie, cum este cea a lui Christian Marin (1739), Les Dons de Comus.
Foyes gras en coquille, foyes aux fines herbes, foyes gras la pole, foyes gras en surprise ou en
crpine, rties de foyes gras, ragot de foyes gras, foyes gras en hatelettes, foyes gras la broche iat titlurile ctorva dintre reetele lui Marin.
De asemenea, Menon a lsat reete de foie gras de pui, puicue, claponi i curcani n cartea sa La
Cuisinire Bourgeoise din 1746, iar Beauvilliers n Art du cuisinier din 1824.
Probabil c n Frana circulau foarte multe reete de foie gras, iar ndoparea gtelor i raelor era
extrem de rspndit, cci n secolul al XVIII-lea, au existat cteva voci ce au revendicat paternitatea
asupra foie gras-ului ca aparinnd provinciilor Alsace i Barn.n secolul al XIX-lea, o invenie avea
s transforme total modul n care era folosit foie gras. Nicolas Apert, n urma unui concurs iniiat de
Napoleon, avnd ca obiect conservarea alimentelor pentru armat, a descoperit conserva, numit
atunci appertisation dup inventatorul su. n cartea sa, aprut n 1810, Le livre de tous les
mnages ou lart de conserver pendant plusieurs annes toutes les substances animales et vgtales,
este ncurajat imens conservarea tuturor felurilor i bucilor de carne. De atunci, foie gras a nceput
s fie conservat n binecunoscutele borcnae sau cutii.
Forme de foie gras
n Frana, foie gras exist n trei forme de prezentare, clar definite i standardizate:
-foie gras entier - unul sau doi lobi ai ficatului; poate fi gtit (cuit), semi-gtit (mi-cuit) sau proaspt
(frais).
-foie gras - preparat din buci de ficat asamblate mpreun

- bloc de foie gras - un bloc gtit, modelat n form compact, compus din minim 98% foie gras.
Dac este mpnat avec morceaux (cu bucele de ficat) trebuie s conin cel puin 50% buci de
foie gras pentru gsc i 30% pentru ra.
n plus exist pt de foie gras i mousse de foie gras (pateu i spum, ambele cu cel puin 50%
foie gras) i parfait de foie gras (parfe, cu minim 75% foie gras). Mai exist i alte preparaii,
nestandardizate legal.

Foie gras este un tip de pate facut exclusiv din ficat de rata sau gasca.

Foie gras este socotit o delicates i, chiar i n Frana, este consumat la ocazii speciale. Ficatul de
ra este ceva mai ieftin i mai uor disponibil.

n Ungaria ficatul de gsc este prjit n grsime de gsc i apoi fcut piure i lsat s se rceasc.

Ficatul de ra are coninut de grsimi ceva mai mic dect cel de gsc, aa c se poate gti la
temperaturi mai mari. Poate fi gtit la cuptor, sotat, tras la tigaie sau chiar pe grtar. Contactul cu
sursa termic trebuie s fie scurt i la temperatur mare, altfel se arde sau se topete. Grosimea
optim a unei felii de foie gras este de 15-25 mm, centrul ei rmnnd rare (nefcut). Foie gras are
nevoie doar de un adaus minim de asezonatori, n general piper negru, boia i sare.
Foie gras se gsete n Frana n supermarketuri, la borcnele de 100 g, care costa 10-12 euro
(este ficat de ra, calitatea cea mai de jos), dar i n buticurile specializate n produse de lux, unde
aceeai cantitate cost 20-50 de euro, sau chiar mai mult.
Dei egiptenii sunt, se pare, cei care au inventat acest foie gras, cred c aproape toat lumea l
asociaz cu buctria francez. i pe bun dreptate, cci francezii au tiut s duc prepararea sa la
rangul de art.

PRODUSE DIN CARNE

1. Operatorii din sectorul alimentar s se asigure c urmtoarele elemente nu
sunt utilizate n scopul preparrii produselor din carne:
-la psrile de curte, capul, cu excepia crestei i urechilor, a carunculei i
brbii, esofagul, gua, intestinele i organele aparatului genital.
Toate tipurile de carne, inclusiv carnea tocat i preparatele din carne,
utilizate pentru produsele din carne trebuie s respecte cerinele privind carnea
proaspt. Cu toate acestea, carnea tocat i preparatele din carne utilizate
pentru produsele din carne nu sunt supuse celorlalte cerine specifice din
seciunea: CARNE TOCAT, PREPARATE DIN CARNE I CARNE SEPARAT
MECANIC (CSM )
Trasabilitatea s-a dezvoltat ca i concept, n cadrul sistemului calitii. Dei este
o noiune aprut anterior anilor 90, importana acordat trasabilitii a crescut
considerabil mai ales n domeniul alimentar, n ultimul deceniu.
Trasabilitatea, a fost definit n 1987 conform standardului cu privire la calitate ISO
8402 i ISO 9000/2000 ca fiind aptitudinea de a gsi istoricul, utilizarea sau

localizarea unei entiti cu ajutorul identificrilor nregistrate. Entitatea poate

reprezenta o activitate, un proces, un produs, un organism sau o persoan. Scopul
dezvoltrii trasabilitii n acest caz a fost acela de a crete securitatea i sigurana n
lanul alimentar i de a stabili un model pentru trasabilitate, acceptabil pentru
aprovizionarea cu materie prim, fabricarea alimentelor, schimbul i consumul
acestora.
Trasabilitatea, aa cum este formulat i utilizat n practica produciei
alimentare,este un element cheie al transparenei.Trasabilitatea asociat unui flux de
informaii este un proces fizic, care const n urmrirea produsului alimentar n spaiu
i timp.Trasabilitatea este un concept simplu din punct de vedere intelectual, dar este
complex din punctul de vedere al implementrii practice.
Trasabilitatea este integrat n sistemul de calitate.
Trasabilitatea permite urmrirea unui produs mergnd pe traseul acestuia de la
materia prim la expunerea n vederea comercializrii, inclusiv la consumator i deci,
parcurgerea fluxului unui produs alimentar prin identificarea i urmrirea cu ajutorul
documentelor.
Trasabilitatea ascendent urmrete produsul de la obinerea materiei prime pn
la consumul produsului finit.
Trasabilitatea descendent reprezint capacitatea de a localiza produsele n orice
punct al lanului de aprovizionare, plecnd de la unul sau mai multe criterii date i
este necesar pentru efectuarea retragerilor sau repunerilor produselor pe pia.
Trasabilitatea produselor este un mijloc eficient de identificare a problemelor
sanitare, de izolare a produselor contaminate, de reducere a riscurilor de contaminare
intenionat.
Trasabilitatea poate fi considerat n patru contexte, n fiecare dintre acestea
avnd o aplicaie uor diferit:
Pentru produse, trasabilitatea face o legtur ntre materiile prime, originea lor,
prelucrarea, distribuia i locaia lor dup comercializare.
Pentru date, trasabilitatea se refer la calcule i date de-a lungul drumului calitii i
prin care se face o legtur cu cerinele calitii de nceput
n calibrare, trasabilitatea se refer la aparatura de msurare a mrimilor fizice sau a
proprietilor sau cu referire la materialele nscrise n standardele naionale i
internaionale.
n IT i programare, trasabilitatea se refer la proiectarea i implementarea
proceselor n conformitate cu cerinele unui system Conform CAC 60-2006 (CAC =
Codex Alimentarius Commission), prin trasabilitate se nelege capacitatea de a
urmri deplasarea unui produs alimentar n diferite etape specifice ale produciei,
prelucrri i distribuiei.
Elementele principale care influeneaz n mod cert politica unei organizaii n ceea
ce privete trasabilitatea sunt: monitorizarea ntregului lan de aprovizionare;
obiectivele stabilite de organizaie pentru a garanta sigurana alimentului. Pentru o
organizaie de producie alimentar trasabilitatea este deci gestiunea logisticii.Este
necesar ca, n prima faz, s definim dou noiuni eseniale: trasabilitate i sistem de
trasabilitate, astfel:
Trasabilitatea este definit ca fiind posibilitatea de a identifica i urmri, pe
ntregul parcurs al tuturor etapelor de producie, procesare i distribuie a unui
aliment, a hranei pentru animale, a unui animal destinat pentru producie de
alimente, sau a unei substane care urmeaz, ori care poate fi ncorporat ntr-un
aliment, sau n hrana pentru animale (conformLegiinr.150/2004),iar sistemul de
trasabilitate reprezint totalitatea datelor i a operaiilor capabile a menine
informaiile dorite despre un produs i componentele acestuia pe parcursul unei pri,
sau al ntregului lan de producie i utilizare (conform SR.EN.ISO22005).

Trasabilitatea produselor alimentare trebuie s vizeze nprincipiu dou obiective:

-s furnizeze informaii utilizatorilor de produs;
- s contribuie la sigurana produsului alimentar, permind, dup caz, retragerea
loturilor neconforme i rechemarea produsului
Pentru a-i realiza obiectivele de trasabilitate organizaia trebuie s defineasc n
principal:
- informaiile care trebuiesc obinute de la furnizorii si de materii prime, materiale
auxiliare,
ambalaje,etc.;
- mijloacele de identificare a produselor furnizate care trebuie s permit returnarea
lotului in criminat ca fiind necorespunztor.
Cerinele trasabilitii:
n articolul 18 al Reglementrii 178/2002 a Parlamentului European menioneaz clar
cerinele trasabilitii:
Trasabilitatea unui produs alimentar, nutre, animal productor de alimente i orice
alt substan ce se intenioneaz sau se ateapt a fi ncorporat n alimente sau
nutreuri trebuie s fie stabilit n toate stadiile de producie i prelucrare.
Operatorii de alimente i furaje trebuie s identifice orice persoan de la care s-a
fcut aprovizionarea cu alimente, nutreuri, animale productoare de alimente i orice
substan ce va fi ncorporat n alimente sau nutreuri i, de asemenea, trebuie s
dein sisteme/proceduri care vor permite ca informaiile s fie puse la dispoziia
autoritilor care le solicit.
Operatorii de afaceri de alimente i nutreuri trebuie s dein sisteme/proceduri
pentru identificarea altor operatori crora le-au fost livrate aceste produse.
Informaiile vor fi oferite autoritilor competente la cererea lor.
Alimentele/nutreurile care sunt plasate pe pia sau care vor fi plasate pe pia n
cadrul Uniunii Europene vor fi etichetate adecvat/identificate, pentru a facilita
trasabilitatea
lor.
Conform Reglementrii 128/2002, responsabilitatea principal pentru asigurarea
conformitii alimentului/nutreuri la toate nivelurile (producie, prelucrare i
distribuie).
Tipurile de trasabilitate n interiorul unui lan de producie:
Trasabilitatea este difereniat n:
Trasabilitatea intern reprezentat de informaiile ce permit urmrirea produsului n
cadrul unei ntreprinderi sau companii; trasabilitatea intern are loc atunci cand
partenerii trasabilitii primesc una sau mai multe materii i ingrediente care sunt
supuse procesrii interne. Procesarea intern implic micare, transformare,
depozitare, distrugere;
Trasabilitatea extern reprezentat de informaiile pe care compania le primete sau
furnizeaz altor membri ai lanului alimentar, cu privire la un anumit produs;
Trasabilitatea lanului alimentar, respectiv trasabilitatea dintre legturile lanului,
atenia fiind ndreptat asupra informailor care nsoesc produsul de la un punct al
lanului la alt punct al acestuia, astfel nct trasabilitatea este extins pentru orice
produs, n toate etapele produciei, prelucrrii i distribuiei.
Trasabilitatea este gestionat de legislaia european, reglementrile
nr.178/2002 i 1642/ 2003 privind sigurana alimentelor, i de cea local, legea
nr. 150/2004, privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale i de
standardele de calitate, precum: 22005:2007, ISO 22000:2005 i ISO/TS
22004:2006 privind trasabilitatea n lanul alimentar.
Normele europene au devenit obligatorii n Romnia dup 1 ianuarie 2007, ns
termenul limit privind compliana cu aceste reglementri a fost amnat de la

nceputul anului 2008 la nceputul anului 2009, cnd, probabil, companiille care
nu se vor alinia vor fi supuse sanciunilor.
Complementar, la nivel regional sau de ramur exist i alte iniiative, precum:
IFS (International Food Standard), fondat n ianuarie 2003 de ctre cteva nume
importante din retail-ul german pentru a unifica procedurile din domeniu i
pentru a oferi transparena ntregului lan de aprovizionare; ulterior, au aderat i
companii/asociaii din alte state europene.
BRC (British Retail Consortium), standard alimentar global, care cuprinde mai
mult de 90% dintre comerciani, a stabilit un standard alimentar cuprinznd
orientrile pentru ndeplinirea normelor HACCP, administrarea calitativ i
documentar, ca i controlul i transparena din industria alimentar. FPA-SAFEStandard (Food Products Association/ Supplier Audits for Food Excellence), un
program voluntar de audit al furnizorilor, independent de industrie, pentru
crearea de transparen i eficien n producie
Controale sanitare
Trasabilitatea ajut izolarea unor loturi de produse deteriorate, nesigure pentru
consum sau de calitate sczut i, implicit, reducerea efectelor unor retrageri de
produse asupra imaginii i profitului companiei. Cu ct sistemul este mai precis,
cu att mai repede orice problem de calitate sau siguran alimentar este
rezolvat. Dincolo de amenzile pe care le pot aplica instituiile abilitate, o
publicitate negativ poate cauza pierderi mult mai mari. Mai mult, deja muli
cumprtori (lanuri de restaurante, retaileri mari, procesatori) etc., vor s
verifice originea unor produse pentru a se asigura de calitate i a evita unele
neplceri.
Aspecte ale Regulamentului (CE) NR. 543/2008 AL COMISIEI din
iunie 08 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE)
1234/2007 al Consiliului n ceea ce privete standardele
comercializare a crnii de pasre pe care le ragasim in Ordinului
206/2002 din 14/05/2002 pentru aprobarea Normelor cu privire
comercializarea crnii de pasre

16
nr.
de
nr.
la

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 a stabilit standarde de comercializare pentru

carnea de pasre, a cror aplicare necesit adoptarea de dispoziii referitoare, la lista
carcaselor, a prilor de carcase
i a organelor interne de pasre pentru care
regulamentul respectiv este aplicabil, clasificarea n funcie de conformaie, aspect i
greutate, modalitile de prezentare, indicarea denumirii sub care produsele n cauz
trebuie comercializate, indicarea opional a metodei de refrigerare i a modului de
cretere, condiiile de depozitare i de transport a anumitor tipuri de carne de pasre,
precum i verificrile regulate pentru a garanta aplicarea
Temperatura de depozitare i de manipulare are o importan primordial pentru
meninerea unor standarde de calitate ridicate. Prin urmare, este necesar stabilirea
unui prag de temperatur pentru conservarea psrilor de curte refrigerate.
Printre meniunile opionale de pe etichet figureaz cele referitoare la metoda de
rcire i la modul de cretere.
Menionarea acestuia din urm, trebuie s respecte criterii preciseprivind condiiile
de cretere i pragurile cantitative pentru
indicarea unor parametri, precum
vrstaanimalelor n momentul sacrificrii sau durata perioadei de ngrare i raia
anumitor ingrediente alimentare
n cazul mentionarii crescut n aer liber apare pe eticheta crnii provenind de la rae
i gte crescute pentru obinerea de foie gras, este necesar precizarea acestui lucru
i pe eticheta destinat consumatorului,pentru a asigura o informare complet a
acestuia asupra caracteristicilor produsului.

Este important verificarea absorbia apei n unitile de producie i s se

stabileasc metode fiabile pentru determinarea coninutului de ap adugat n timpul
preparrii carcaselor de psri congelate sau congelate rapid, fr s se fac distincia
ntre lichidul fiziologic i apa provenit din prepararea psrilor.
In urma unei verificri, se constat o neregularitate ntr-un transport, cand produsele nu
respecta cerinele din prezentul regulament. Este necesar s se prevad o procedur de
soluionare a conflictelor care ar putea aprea n ceea ce privete transporturile
intracomunitare.
1.Carcase de psri de curte

Gaini
CURCANI (Meleagris gallopavo dom.)
curcani (broiler), pui de curcan: subieci la care vrful sternului este flexibil
(neosificat);
curcani (de fiert): subieci la care vrful sternului este rigid (osificat).
RAE (Anas platyrhynchos dom., Cairina muschata), rae Mulard (Cairina muschata x
Anas platyrhynchos)
rae tinere sau boboci, rae (tinere) leeti, rae (tinere) Mulard: subieci la care vrful
sternului este flexibil (neosificat);
rae, rae leeti, rae Mulard: subieci la care vrful sternului este rigid (osificat).
GTE (Anser anser dom.)
gte (tinere) sau boboci: subieci la care vrful sternului este flexibil (neosificat).
Stratul de grsime care mbrac carcasa este subire sau moderat; grsimea gtei
tinere poate avea o culoare caracteristic unui regim alimentar special;
gte: subieci la care vrful sternului este rigid (osificat); un strat de grsime
pornind de la moderat la gros mbrac toat carcasa.
BIBILICI (Numida meleagris domesticus)
bibilici (tinere): subieci la care vrful sternului este flexibil (neosificat);
bibilici: subieci la care vrful sternului este rigid (osificat).
n sensul prezentului regulament, variantele termenilor utilizai la literele (a)-(e) privind
sexul se consider echivalente
termenilor respectivi.
2. Buci de psri de curte
(a) jumtate: jumtatea unei carcase rezultat dintr-o tranare longitudinal n planul
format de stern i coloana vertebral;
(b) sfert: sfert de pulp sau sfert de piept, obinut printr-o seciune transversal a unei
jumti;
(c) sferturi posterioare neseparate: cele dou sferturi posterioare reunite printr-o
poriune a spatelui, cu sau fr trti;
(d) piept, alb sau file: sternul i coastele, n totalitate sau nu, repartizate pe fiecare
parte cu musculatura n aderen natural. Pieptul poate fi prezentat ntreg sau n dou
pri;
(e) pulp: femurul, tibia i peroneul mpreun cu musculature n aderen natural. Cele
dou secionri trebuie efectuate la articulaii;
(f) pulp de pui cu o poriune de spate ataat: greutatea acesteia din urm nu trebuie
s depeasc 25 % din greutatea bucii;
(g) partea de sus a pulpei: femurul cu musculatura n aderen natural. Cele dou
secionri trebuie
efectuate la articulaii;
(h) copan(pulpa inferioara): tibia i peroneul mpreun cu musculatura n aderen
natural. Cele dou secionri trebuie efectuate la articulaii;
(i) aripi: humerusul, radiusul i cubitusul, mpreun cu musculatura n aderen
natural. n cazul aripilor de curcan, humerusul, radiusul sau cubitusul pot fi prezentate

separat, mpreun cu musculatura n aderen natural. Vrful, inclusiv osul carpian,

poate fi ndeprtat sau nu. Secionrile trebuie efectuate la articulaii;
(j) aripi neseparate: cele dou aripi unite de o poriune din spate; greutatea acesteia din
urm nu
(k) file de piept(piept dezosat): pieptul ntreg sau tiat n dou, dezosat, adic fr stern
i coaste. n cazul pieptului de curcan, fileul poate s conin numai muchiul pectoral
profund;
(l) file de piept cu clavicul(piept dezosat cu osul iades): fileul de piept fr piele cu
clavicul i numai cu vrful sternului cartilaginos; greutatea claviculei i a cartilagiului
nu trebuie s depeasc 3 % din greutatea bucii;
(m) magret, maigret(tacam de pasare): file de piept de ra sau gsc menionat la
punctul 3, cuprinznd pielea i grsimea subcutanat care acoper muchiul pieptului,
fr muchiul pectoral profund;
(n) pulp dezosat de curcan: pulp dezosat superioar i/sau inferioar de curcan,
adic fr femur, tibie i peroneu, ntreag, tiat cuburi sau fii.
Iar cele de la literele (d)-(k) pot fi prezentate cu sau fr piele. Absena pielii n cazul
produselor menionate la literele (d)-(j) sau prezena pielii n cazul produsului menionat
la litera (k) trebuie s fie menionat pe etichet

Foie gras(ficatul gras)

Ficatul de gsc sau de ra aparinnd speciilor Cairina muschata sau Cairina
muschata x Anas platyrhynchos, ndopate pentru a produce hipertrofia celular
caracteristic ficatului gras.
Psrile de la care a fost prelevat un astfel de ficat trebuie s fi fost complet sngerate.
Ficatul trebuie s prezinte o culoare uniform.
Ficatul trebuie s aib urmtoarea greutate:
ficatul de ra trebuie s aib o greutate net de cel puin 300 de grame;
ficatul de gsc trebuie s aib o greutate net de cel puin 400 de grame.
Clasificarea crnii de pasre
1. Carnea de pasre, se clasific n funcie de conformaie i de aspectul carcaselor sau
al prilor de carcas n:
a) clasa A;
b) clasa B.
A2.(a) carcas nseamn corpul ntreg al unei psri din speciile menionate la
articolul 1 alineatul (1) dup sngerare, jumulire i eviscerare; ndeprtarea rinichilor
este ns opional; o carcas eviscerat poate fi prezentat la vnzare cu sau fr
organe interne, i anume inim, ficat, pipot i gt, introduse n cavitatea abdominal;
(b) pri de carcas nseamn carnea de pasre care, avnd n vedere dimensiunea i
caracteristicile esutului muscular, poate fi identificat ca fiind obinut din prile
respective ale carcasei;
(c) carne de pasre preambalat nseamn carnea de pasre prezentat n
conformitate cu condiiile prevzute la articolul 1 alineatul (3) litera (b) din Directiva
2000/13/CE;
(d) carne de pasre fr preambalare nseamn carnea de pasre prezentat la
vnzarea ctre consumatorul final, fr a fi preambalat sau care este mpachetat la
punctual de vnzare, la cererea cumprtorului;
(e) comercializare nseamn deinerea sau expunerea spre vnzare, punerea n
vnzare, vnzarea, livrarea sau orice alt fel de comercializare;
(f) lot nseamn carnea de pasre din aceeai specie i de acelai tip, din aceeai
clas, de aceeai fabricaie, de la acelai abator sau din acelai atelier de tranare,
situat n acelai loc, care trebuie s fie inspectat.
A3
(1) Pentru comercializarea conform dispoziiilor din prezentul regulament, carcasele de
pasre trebuie prezentate la vnzare sub una din urmtoarele forme:
parial eviscerate (effil, roped);

 cu organe interne;
fr organe interne.
Se poate aduga termenul eviscerat.
(2) Carcasele parial eviscerate sunt carcasele la care nu s-a efectuat ndeprtarea
inimii, a ficatului, a plmnilor, a pipotei, a guii i a rinichilor.
(3) Pentru toate prezentrile de carcase, dac nu se ndeprteaz capul, traheea,
esofagul i gua pot s rmn n carcas.
(4) Organele interne sunt compuse exclusiv din urmtoarele organe:
Inima, gtul, pipota i ficatul, precum i toate celelalte pri considerate comestibile pe
piaa pe care produsul este destinat consumului final. Ficatul trebuie separat de vezica
biliar, pipota trebuie separat de membran, iar coninutul pipotei trebuie ndeprtat.
Inimii i poate fi sau nu ndeprtat membrana pericardic.
n cazul n care gtul rmne ataat la carcas, acesta nu se consider ca
aparinnd organelor interne.
Dac unul dintre aceste patru organe nu face n mod normal parte din carcasa pus n
vnzare, absena sa trebuie indicat pe etichet.
A5
(2) Pe lng conformarea la legislaia naional adoptat n conformitate cu Directiva
2000/13/CE, etichetarea, prezentarea i reclama la carnea de pasre destinat
consumatorului final trebuie s respecte cerinele suplimentare prevzute la alineatele
(3) i (4) din prezentul articol.
(3) n cazul crnii proaspete de pasre, data minim de valabilitate se nlocuiete cu
data limit de consum, n conformitate cu articolul 10 din Directiva 2000/13/CE.
(4) n cazul crnii de pasre preambalate, pe preambalaj sau pe eticheta aplicat pe
acesta trebuie s figureze i urmtoarele informaii:
(a) categoria vizat n anexa XIV partea B punctul III.1 din Regulamentul (CE) nr.
1234/2007;
(b) n cazul crnii de pasre proaspete, preul total i preul pe unitatea de greutate la
stadiul de vnzare cu amnuntul;
(c) starea n care se comercializeaz carnea de pasre, n conformitate cu anexa XIV
partea B punctul III.2 din
(e) n cazul crnii de pasre importate din ri tere, o indicaie a rii de origine.
(5) n cazul n care carnea de pasre este oferit spre vnzare fr preambalare, cu
excepia situaiilor n care tranarea i dezosarea au loc la punctul de vnzare, conform
dispoziiilor articolului 4 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cu
condiia ca tranarea i dezosarea s se efectueze la cererea i n prezena
consumatorului, articolul 14 din Directiva 2000/13/CE se aplic urmtoarelor indicaii
vizate la alineatul (4).
A6
Temperatura crnii de pasre congelate menionat n prezentul regulament trebuie s
fie stabil i meninut, n orice punct al produsului, la o temperatur max. de -12 C,
cu unele fluctuaii superioare cu o marj de cel mult 3 C. A 7
(1) Carcasele i tranele de pasre de curte menionate n prezentul regulament
trebuie, pentru a fi admise n clasa A sau n clasa B, s ndeplineasc urmtoarele
condiii minime:
(a) s fie intacte, inndu-se seama de prezentare;
(b) s fie curate, fr urme de corpuri strine, murdrie sau snge;
(c) s nu prezinte nici un miros strin;
(d) s nu prezinte urme vizibile de snge; urmele de dimensiuni mici i slab perceptibile
sunt tolerate;
(e) s nu prezinte fracturi deschise;
(f) s nu prezinte echimoze grave.

Psrile de curte proaspete nu trebuie s prezinte urme de refrigerare

anterioar.
(2) Pentru a fi admise n clasa A, carcasele i tranele de pasre trebuie s
ndeplineasc i urmtoarele condiii:
(a) s aib o conformaie bun. Carnea trebuie s fie ferm, pieptul bine dezvoltat, larg,
lung i crnos, pulpele trebuie s fie crnoase. Puii, raele tinere sau puii de ra i
curcanii trebuie s prezinte un strat subire i regulat de grsime pe piept, spate i
pulpe. n cazul cocoilor, al ginilor, al raelor i al gtelor tinere, este tolerat
existena unui strat mai gros de grsime. n cazul gtelor, un strat de grsime, pornind
de la moderat pn la gros, trebuie s nveleasc toat carcasa;
(b) cteva pene mici, tuleie (capete de pene) i puf (pene subiri) sunt tolerate pe piept,
pe pulpe, pe spate, pe articulaiile picioarelor i ale extremitilor aripilor. n cazul
cocoilor i al ginilor de fiert, al raelor, al curcanilor i al gtelor, sunt tolerate cteva
pene i pe alte pri ale carcasei;
(c) leziunile, echimozele i decolorrile sunt admise numai n numr mic, dac au
dimensiuni reduse i sunt slab perceptibile i dac nu afecteaz nici pieptul, nici
picioarele. Extremitatea aripei poate lipsi. Este admis o anumit roea pe
extremitile aripilor i pe foliculi;
A8
(3) La verificarea unui lot de carne de pasre din clasa A se aplic tolerana total de
uniti necorespunztoare prevzut n coloana 3 a tabelului de la alineatul (2). Aceste
uniti necorespunztoare pot s cuprind, de asemenea, n cazul fileului de piept, file
cu pn la 2 % din greutate cartilaj (extremitate flexibil a sternului).
n ceea ce privete articolul 1 punctul 3, o unitate necorespunztoare nu se consider
tolerabil dac nu are o greutate de cel puin 240 g, n cazul ficatului de ra, i de cel
puin 385 g, n cazul ficatului de gsc.
17.6.2008 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 157/51
(1) Degertur: (n sensul unei diminuri a calitii) deshidratare mai mult sau mai puin
localizat i ireversibil a pielii sau a crnii, care se poate defini prin modificri care
afecteaz:
culoarea original (aceasta devenind n general mai pal);
aroma i mirosul (absena aromei sau rncezire);
consistena (uscat, spongioas).
(4) La verificarea unui lot de carne de pasre din clasa B, numrul tolerat de uniti
necorespunztoare se dubleaz.
(5) Dac lotul controlat nu este conform cerinelor, organul de control interzice
comercializarea acestuia sau, dac lotul provine dintr-o ar ter, importul lotului, pn
cnd se stabilete conformitatea sa cu dispoziiile art. 1 i 7.
A9
(1) Carnea de pasre preambalat, congelat sau congelat rapid pot fi:
preambalaje care conin o carcas de pasre; sau
preambalaje care conin una sau mai multe buci de carne de pasre de unul i
acelai tip i de una i aceeai specie, n conformitate cu articolul 1.
(2) Toate preambalajele prezint o indicaie a greutii produsului, cunoscut drept
greutate nominal, pe care acestea trebuie s o conin.
(3) Preambalajele de carne de pasre congelat sau congelat rapid pot fi clasificate pe
categorii de greuti nominale, dup cum urmeaz:
(a) carcase:
< 1 100 g: clase de 50 g (1 050-1 000-950 etc.);
1 100- < 2 400 g: clase de 100 g (1 100-1 200-1 300 etc.);
2 400 g: clase de 200 g (2 400-2 600-2 800 etc.);
(b) buci:
< 1 100 g: clase de 50 g (1 050-1 000-950 etc.);
1 100 g: clase de 100 g (1 100-1 200-1 300 etc.).
(6) Controlul preambalajelor se efectueaz prin prelevarea unor probe i se realizeaz
n dou etape:
un control care vizeaz coninutul efectiv al fiecrui preambalaj din prob;

 un control care vizeaz coninuturile medii efective ale preambalajelor din prob.
A 10
Indicarea uneia dintre metodele de rcire definite n cele ce urmeaz, precum i
termenii corespunztori n celelalte limbi ale Comunitii, pot figura pe etichet n
sensul articolului 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2000/13/CE.
rcire la aer: rcirea carcaselor de pasre la aer rece;
rcire prin duare cu aer: rcirea carcaselor de pasre la aer rece, nsoit de o
vaporizare, mai mult sau mai puin fin, de ap;
rcire prin imersiune: rcirea carcaselor de pasre n bacuri de ap sau de ghea cu
ap, conform procedeului de contracurent.

n funcie de starea termic, carnea de pasre se poate comercializa n una

dintre urmtoarele stri:
a) refrigerat la maximum + 4C, temperatur determinat n profunzime;
b) congelat la minimum -12C, temperatur determinat n profunzime; sau
c) congelat rapid la minimum -18C, temperatur determinat n profunzime.
Dup starea termic, carnea de pasre separat mecanic se prezint:
a) refrigerat la maximum + 4C, temperatur determinat n profunzime;
b) congelat la minimum -12C, temperatur determinat n profunzime.

A11
(1) Pentru a indica modurile de cretere, cu excepia creterii organice sau biologice,
niciun termen, n afar de cei stabilii n continuare i termenii corespunztori din
celelalte limbi comunitare enumerai n anexa IV, nu poate s figureze pe etichete n
sensul articolului 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2000/13/CE i, n orice caz,
acetia pot s figureze numai dac sunt ndeplinite condiiile prevzute n anexa V la
prezentul regulament:
(a) furajat cu % ;
(b) crescute n spaii nchise sistem extensiv;
(c) crescute n semilibertate;
(d) tradiional crescute n aer liber;
(e) tradiional n libertate total.
Aceti termeni pot fi completai cu indicaii privind caracteristicile modurilor de cretere
respective.
Dac modul de cretere n aer liber [literele (c), (d) i (e)] apare pe eticheta crnii
provenind de la rae i gte crescute pentru obinerea de foie gras, este necesar s
apar i meniunea din producia pentru foie gras.
A20
(1) Bucile de carne de pasre proaspete, congelate sau congelate rapid, menionate
n cele ce urmeaz, pot fi comercializate n cadrul Comunitii numai n cazul n care
coninutul de ap nu depete valorile tehnice inevitabile, determinate prin metoda de
analiz descris n anexa VIII (test chimic):
(a) file din piept de pui cu sau fr clavicul, fr piele;
(b) piept de pui, cu piele;
(c) pulpe superioare de pui, pulpe inferioare de pui, pulpe de pui, pulpe de pui cu spate,
sferturi posterioare , cu piele;
(d) file din piept de curcan, fr piele
(e) piept de curcan, cu piele;
(f) pulpe superioare de curcan, pulpe inferioare de curcan, pulpe de curcan, cu piele;
(g) pulpe de curcan dezosate, fr piele.
(2) Autoritile competente desemnate de ctre fiecare stat membru se asigur c
abatoarele i unitile de tranare, independente sau nu, adopt toate msurile
necesare pentru respectarea dispoziiilor alineatului (1, c:

(a) n abatoare se controleaz n mod regulat, cantitatea de ap absorbit n cazul

carcaselor de pui i curcan destinate produciei de buci de pasre proaspete,
congelate i congelate rapid din prezentul articol. Aceste controale se realizeaz cel
puin o dat pe parcursul fiecrei zile de munc de opt ore. In cazul rcirii carcaselor de
curcan cu ajutorul aerului, nu este necesar efectuarea de controale regulate privind
coninutul de ap.
(b) rezultatele verificrilor se nregistreaz i se pstreaz timp de un an;
(c) fiecare lot este marcat astfel nct data de producie s poat fi identificat, avnd
n vedere faptul c marcajul lotului respectiv trebuie s figureze n registrul de
producie. In cazul rcirii crnii de pui cu ajutorul aerului, rezultatele controalelor
prevzute pe o perioad de ase luni, frecvena controalelor prevzute poate fi redus
la un control pe lun.
(3)Cel puin o dat la trei luni, se efectueaz controale ale coninutului de ap n cazul
bucilor congelate i congelate rapid prin prelevare n mod aleatoriu de probe de la
diferite buci de carne de pasre din fiecare unitate de tranare unde se produc astfel
de buci. Aceste controale nu se efectueaz pentru buci n privina crora se
furnizeaz dovada, satisfctoare pentru autoritatea competent, c acestea sunt
destinate exclusiv exportului.
Prezentul regulament este obligatoriu n toate elementele sale i se aplic
direct n toate statele Membre

Proprieti organolepticeale carnii de pasare:

Carne refrigerata
1. Aspectu de carcasa sau organe curate, fara resturi de continut intestinal sau
impuritati mecanice; suprafata neteda, nelipicioasa.
2. Culoare caracteristica speciei
3. Consistenta Ferma si elastica
musculaturii
4. Miros Caracteristic, fara miros strain
5. Bulionul, dupa Curat, transparent, cu nuanta opalescenta, fara flocoane sau fierbere
si sediment, cu grasime topita la suprafata sub forma de pelicule sedimentare sau
insule, in functie de starea de ingrasare, cu gust si miros placut, caracteristic carnii
proaspete de pasare
Carne congelata
1. Aspect si culoare La suprafata, culoare cu o nuanta mai inchisa, consistent tare,
tendoane de culoare alba cu reflexe sidefii, grasimea de culoare specifica, glazura de
gheata curata,
transparenta.
Dupa decongelare lenta la maximum + 5C caracteristicile organoleptice sunt
asemanatoare carnii refrigerate; culoarea lichidului rezultat (dupa decongelare) albgalbuie; se admite o nuanta roz-rosiatica a tesutului conjunctiv lax.

SE INTERZICE RECONGELAREA CARNII DECONGELATE!

Carnea de pasre separat mechanic poate fi:

Refrigerat
Aspect : pasta cu granulatie fina fara corpuri straine
Culoare: De la roz la roz-galbui
Consistenta: Moale-pastoasa
Miros si gust: Caracteristic, fara gust sau miros strain

Congelat
Aspect :Bloc compact acoerit de cristale fine de gheata:in sectiune aceleasi
caracteristici ca cea refrigerate.
Culoare: De la roz la roz-galbui
Consistenta:Tare
Miros si gust: Caracteristic, fara gust sau miros strain, dupa decongelare

Aspecte ale cerintelor impuse prin legislatie: REGULAMENTUL (CE) nr. 853/din
29.04. 2004 Norme specifice de igien care se aplic alimentelor de
origine animal
CERINE CARE SE APLIC SECIILOR DE TRANARE

Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar s se asigure c seciile de tranare

unde se manipuleaz carne de ungulate domestice:
-sunt construite astfel nct s se evite contaminarea crnii, n special
-prin realizarea unei desfurri continue a operaiunilor s
-prin separarea loturilor de producie diferite;
-dispun de spaii care permit depozitarea crnii ambalate separat de carnea
neambalat, cu excepia cazului n care carnea a fost depozitat n momente diferite
sau astfel nct ambalajele i modul de depozitare s nu poat constitui o surs de
contaminare pentru carne;
n cazul n care urmtoarele operaiuni sunt efectuate ntr-o secie de
tranare:
-eviscerarea gtelor i raelor crescute pentru producia de foie gras, asomate,
sngerate i deplumate la ferma de ngrare sau
-eviscerarea psrilor de curte cu eviscerare amnat,operatorii din sectorul alimentar
trebuie s se asigure c sunt disponibile spaii separate n acest scop.

IGIENA SACRIFICRII

Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar care opereaz n abatoare unde
sunt sacrificate psri de curte sau lagomorfe s asigure respectarea urmtoarelor
cerine.
(a)Carnea care provine de la alte animale dect cele menionate la punctul (b) nu poate
fi utilizat pentru consumul uman n cazul n care animalele n cauz mor n alt fel dect
prin sacrificare n abator.
(b)Numai animalele vii destinate sacrificrii pot fi introduse n spaiile de sacrificare, cu
excepia:
-psrilor de curte cu eviscerare amnat, gtelor, raelor crescute pentru producia
de foie gras i psrilor ce nu sunt considerate fiind domestice,dar ce sunt crescute ca
animale domestice, sunt sacrificate n exploataie n conformitate cu prevederile
capitolului VI,
-Este necesar ca animalele introduse n sala de sacrificare s fie sacrificate fr amnri
nejustificate.
-Este necesar ca asomarea, sngerarea, jumulirea sau deplumarea, eviscerarea i orice
alt pregtire s fie efectuate fr nici o ntrziere nejustificat, astfel nct s fie
evitat orice contaminare a crnii. Este necesar, n special, s fie luate msuri pentru
evitarea deversrii coninutului tubului digestiv n timpul eviscerrii.
-Exploatanii de abatoare trebuie s urmeze instruciunile autoritii competente, astfel
nct inspecia veterinar post-mortem s fie efectuat n condiii corespunztoare i, n
special, ca animalele sacrificate s poat fi inspectate n mod corespunztor.
Dup inspecia veterinar post-mortem:
-de ndat ce acest lucru este posibil, este necesar ca prile improprii pentru consumul
uman s fie evacuate din zona curat a unitii ;
-carnea reinut sau declarat improprie pentru consumul uman i subprodusele
necomestibile nu trebuie s intre n contact cu carnea declarat proprie pentru
consumul uman;

-este necesar ca viscerele i prile de viscere care rmn n carcas, cu excepia

rinichilor, s fie nlturate, n cazul n care este posibil, n ntregime i ct mai repede
posibil, cu excepia cazului n care exist o autorizaie contrar din partea autoritii
competente .
Dup inspecia veterinar i eviscerare, este necesar ca animalele sacrificate s fie
curate i refrigerate, de ndat ce acest lucru este posibil, la o temperatur care s nu
fie mai mare de 4oC, cu excepia cazului n care tranarea este efectuat la cald.
Atunci cnd carcasele sunt supuse unui proces de refrigerare prin imersiune, este
necesar s fie respectate urmtoarele dispoziii:
-Trebuie luate toate msurile de precauie pentru evitarea unei contaminri a carcaselor,
lund n considerare parametri cum ar fi greutatea carcasei, temperatura apei, volumul
i direcia fluxului de ap i timpul de refrigerare;
-Este necesar ca echipamentul s fie golit n ntregime, curat i dezinfectat de fiecare
dat cnd acest lucru este necesar i cel puin o dat pe zi.
Animalele bolnave sau suspecte de boal i animalele sacrificate n cadrul unor
programe de eradicare sau de lupt mpotriva unei boli nu trebuie s fie sacrificate n
unitate, cu excepia cazului n care acest lucru este permis de autoritatea competent.
n acest caz, este necesar ca sacrificarea s fie realizat sub control oficial i trebuie
luate msuri pentru prevenirea oricrei contaminri. Este necesar ca spaiile s fie
curate i dezinfectate nainte de a fi reutilizate.

IGIENA N TIMPUL I DUP TRANARE I DEZOSARE

Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar s se asigure c tranarea i dezosarea
crnii de pasre de curte i de lagomorfe are loc n conformitate cu urmtoarele cerine:
Este necesar ca operaiunile efectuate n cazul crnii s fie organizate astfel nct s se
evite sau s se reduc la minim orice contaminare.
n acest scop, este necesar ca operatorii din sectorul alimentar s se asigure n special
c:
-carnea destinat tranrii este introdus progresiv n funcie de nevoie n spaiul unde
se lucreaz;
-n timpul operaiunilor de tranare, de dezosare, de fasonare, de feliere, de debitare, de
mpachetare i de ambalare, se menine carnea la o temperatur de cel mult 4 oC cu
ajutorul unei temperaturi ambientale de 12 oC sau a unui alt sistem cu efect echivalent
i
-atunci cnd spaiile sunt autorizate pentru tranarea crnii care provine de la specii
diferite de animale, se prevd msuri de precauie n vederea evitrii oricrei
contaminri ncruciate, prin efectuarea separat n spaiu i timp a operaiunilor
executate n cazul diferitelor specii.
De ndat ce este tranat i, dup caz, ambalat, carnea trebuie s fie refrigerat la
temperatura prevzut la punctul
n timpul depozitrii i transportului, carnea expus trebuie separat de carnea
ambalat, cu excepia cazului n care se menine carnea la o temperatur de cel mult
4oC ,aceasta este depozitat sau transportat n momente diferite sau astfel nct
ambalajul i modul de depozitare sau de transport s nu poat constitui o surs de
contaminare pentru carne.

SACRIFICAREA N EXPLOATAIE
Operatorii din sectorul alimentar pot sacrifica psrile de curte menionate de capitolul
IV, punctul (1) litera (b) punctul (i) n exploataie numai cu autorizarea autoritii
competente i cu respectarea urmtoarelor condiii:
Este necesar ca exploataia s fie supus unor inspecii veterinare periodice.
Operatorul din sectorul alimentar trebuie s informeze, n prealabil, autoritatea
competent cu privire la data i ora sacrificrii psrilor de curte.
Exploataia trebuie s dispun de spaii de adunare a animalelor care permit realizarea
unei inspecii veterinare ante-mortem a grupului.

Exploataia trebuie s dispun de spaii corespunztoare pentru sacrificarea animalelor

n condiii igienice i pentru manipularea ulterioar a psrilor de curte.
Este necesar s se respecte cerinele privind bunstarea animalelor.
Psrile de curte sacrificate trebuie s fie transportate spre abator nsoite de o
declaraie ntocmit de ctre operatorul din sectorul alimentar care le-a crescut, n care
se indic orice produs de uz veterinar sau alt tratament care le-a fost administrat,
precum i datele de administrare a acestor tratamente, perioadele de ateptare i data
i ora sacrificrii.
Animalul sacrificat trebuie s fie transportat spre abator nsoit de un certificat ntocmit
de medicul veterinar oficial sau de medical veterinar autorizat n conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 854/2004.
n ceea ce privete psrile de curte crescute pentru producia de foie gras, carcasele
neeviscerate trebuie s fie transportate de ndat i refrigerate, n cazul n care este
necesar, pn la un abator sau la o secie de tranare. Este necesar ca acestea s fie
eviscerate n termen de 24 de ore dup sacrificare sub controlul autoritii competente.
Psrile de curte cu eviscerare amnat obinute n exploataia de producie pot fi
inute timp de cel mult 15 zile la o temperatur care s nu fie mai mare de 4 oC. Acestea
trebuie s fie apoi eviscerate ntr-un abator sau o secie de tranare care se afl n
acelai stat membru ca i exploataia de producie.

AGENI DE RETENIE A APEI

Operatorii din sectorul alimentar nu introduc pe pia carnea de pasre tratat pentru a
favoriza retenia de ap ca fiind carne proaspt, ci ca preparat de carne, sau o
utilizeaz n producia de produse prelucrate.

ETICHETAREA
Este necesar ca ambalajele destinate livrrii la consumatorul final i care conin carne
tocat provenind de la psri de curte sau solipede sau preparate din carne care conin
carne separat mecanic s conin o inscriptie prin care se atrage atenia c aceste
produse trebuie s fie fierte nainte de a fi consumate.

SACRIFICAREA (TIEREA) PSRILOR

Se efectueaz n abatoare de psri acestea vnd dou zone:

1) zona adposturilor,
2) zona industrial.
Zona 1 cuprinde:
arcul de recepie i triere;
adposturile pe specii, izolatorul pentru psri bolnave;
magazia de furaje
. Zona 2 cuprinde:
sli de tiere pe specii;
sli pentru prelucrare frigorifi c;
s li d e tran are ;
ncperi de uscare i depozitare a penelor;
anexe sociale i administrative.
Abatoarele sunt prevzute cu linii continue de prelucrat psri.n abatoare se sacrific:
gini, curci, palmipede (gte rae)

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE SACRIFICARE A PSRILOR

Transportul la abator se face cu autovehicule cu cuti.

Psrile destinate condiionrii (creterii n greutate) sunt duse la adposturi de
condiionare.
Psrile destinate sacrifi crii sunt inute n padocuri (spaii amenajate pentru
inerea psrilor)pentru odihn i regim (alimentar i hidric).
Timpul normal de odihn este de 2 zile din care ultimele 6 ore psrile sunt inute la
post (regim)fr hran pentru a se goli coninutul intestinal.

Pentru evacuarea complet a coninutului intestinal, n perioada de regim se

administreaz unpurgativ salin (sare cu efect purgativ) Na2SO4 sau Mg SO4.
n timpul perioadei de odihn se face sortarea psrilor dup:
mrime;
st are de ng r a re ;
culoarea penajului.
Dup sortare se face examenul sanitar-veterinar de ctre o persoan
califi cat, psrile a cror creste i brbie au culoarea modifi cat, cele cu
seroziti la ochi, au mucoziti la cioc, cu articulaii deformate se izoleaz i se
sacrific la hala sanitar.Psrile sntoase se ncarc n cuti aezate pe crucioare i
se transport la hala de tiere.Cutile se descarc la captul liniei de tiere.
Fiecare pasre se scoate din cuc, se suspend pe linia aerian prin
prinderea labelor ntr-uncrlig al transportorului care le deplaseaz la locul de
asomare.
Asomarea psrilor se poate face:
mecanic (prin lovire n cap cu un ciocnel de lemn);
electric;
c h i m i c ( i n h a l a r e C O 2).
La asomarea electric, parametrii sunt:
tensiunea curentului 65 V;
intensitatea curentului 0,3 0,5 A;
timpul 2-3 secunde.
Curentul electric se poate aplica direct crligelor de care este suspendat pasrea
sau se folosesccuite electrice care asigur asomarea n momentul secionrii vaselor
sanguine.

Sngerarea
La psri, oasele capului sunt legate de maxilarul inferior prin intermediul osului
ptrat astfel esteposibil s se deschid gura acestora foarte mult.Alt caracteristic a
psrilor privete vascularizarea capului i anume prezena unui sinus venospe bolta
palatinului la originea limbii i care leag venele palatine.Totodat, psrile au i o fant
a palatinului, astfel, dup ce s-a deschis mult gura, se poate facesngerarea prin
crestarea punii venoase de legtur precum i neparea creierului mic (a cerebelului)
printraversarea fantei palatine.Sngerarea se mai poate executa prin secionarea
lateral a gtului la 2 cm sub ureche. Se asiguro bun sngerare. Sngerarea prin
decapitare nu este indicat ntruct d aspect urt regiunii gtului caurmare a
tratamentului termic.Sngele se recolteaz n recipieni aezai sub jgheabul de
sngerare. Sngele se mai poate recoltai individual de la fi ecare pasre prin
aplicarea unui balon de cauciuc pe ciocul psrii imediat dupsecionarea
vaselor. Balonul are aproximativ 75 ml i are o clem cu arc care menine
deschis gurapsrii. Acest procedeu este mai dificil, se aplic mai rar.
Jumulirea psrilor.
Este operaia cea mai grea.Penele sunt de 2 feluri: de acoperire, i de nclzire
(puful)
1. Penele de acoperire sunt: pene propriu-zise i fulgi.
a) Fulgii acoper tot corpul i sunt rspndii uniform pe corp.
b) Penele propriu-zise sunt de 3 feluri:
pene de la aripi;
pene de la coad;
pene de pe corp.
Penele de la aripi sunt de 2 feluri: pentru zburat i de acoperire a aripii.
Penele de la coad sunt de 2 feluri: cele care servesc la crm i pene de acoperire
Penele sunt nfipte n foliculi plumiferi (puful).
Puful este format din pene subiri i moi i sunt mai frecvent la nottoare.

La baza cozii, se afl o gland cu secreie uleioas numit glanda uropigen (trti).
Secreia acestei glande protejeaz penele mpotriva apei. Penele propriu-zise,
fulgii i puful secompun din: o tulpin numit tij i rdcina penei numit rahis.
Rdcina penei este nfipt n folicululplumifer.Rdcina penei ptrunde n piele
nclinat, orientat antero-posterior.
Fora de reinere a penelor n foliculii plumiferi crete dup sacrifi carea
psrii pe msur ce sercete.
La gini i curci, este indicat ca jumulirea s se fac imediat dup tiere. Palmipedele
avnd grsime subcutanat se las puin s se rceasc pentru a se ntri
aceastgrsime.Metodele de jumulire sunt diferite n funcie de felul penajului.
La gini i curci predomin penele de acoperire, la palmipede predomin
puful.Penele de acoperire sunt nfipte adnc i sunt meninute n foliculii plumiferi de
ctre nite muchimici ce se gsesc n jurul foliculilor.Aceti muchi sunt coordonai
de un centru nervos situat n partea anterioar a creierului mic(cerebelul).
Pentru a desprinde mai uor penele este indicat puncia creierului mic prin
traversarea cucuitul a fantei palatine.
Pentru a uura smulgerea penelor la speciile cu pene mari, fr puf (gini i
curci), se aplicoprirea.
La palmipede, din cauza pufului, penajul este foarte compact i apa de oprire
nu ptrunde pnla piele.
La pal mipede, apa de oprire este mpiedicat s intre sub pene i datorit
s e c r e i e i f o a r t e puternice a glandei uropigen.
n concluzie, la palmipede nu se face oprirea.
Jumulirea manual a ginilor i a curcilor
Imediat dup sacrifi care se smulg mai nti penele de pe aripi i cele de
pe coad (remigele irectricele), apoi se smulg restul penelor de pe cap i coad (de
acoperire).Restul penelor se smulg n urmtoarea ordine: nti penele de pe o parte a
abdomenului i picior,apoi de pe cealalt parte a abdomenului i picior, apoi urmeaz
penele de p e spinare i gt i n final mairmn 5% pene subiri i cotoare care se
ndeprteaz prin prlire.Penele se adun n saci pe categorii.
Jumulirea mecanic a ginilor i curcilor cu oprire prealabil.
Se face n bazine cu ap de 50-60C, timp de 1-2 minute.
Penele se ndeprteaz la maina de jumulit cu degete de cauciuc care lovesc
penele desprinzndu-le din foliculii plumifer.
Penele se recolteaz sub maina de jumulit.
Principiul mainii este asemntor cu al mainii de ndeprtat prul de la porc.
Penele recoltate sebag n maina centrifug, se spal, se zvnt i se usuc ntr-un
usctor tip tambur.
Se transport pneumatic la depozitul de pene, se baloteaz i se depoziteaz.
Jumulirea palmipedelor
Se face dup o prealabil prelucrare termic cu aer nclzit sau cu amestec abur-aer la
temperaturade 75-80C, timp de 2-3 minute, astfel la nivelul pieii se asigur
50-51C i apoi se face o jumulire manual sau cu maini de jumulit.
Finisarea psrilor
Sunt jumulite parial, se face prin ceruire; se scufund pasrea ntr-un amestec de cear
topit.care dupa racier se indeparteaza odata cu penile.
Prepararea amestecului de cear
Se iau n pri egale parafin pur de culoare alb sau de colofoniu galben deschis.
Se topesc la 200-250C, timp de 60-90 minute. Se adaug 1% C(OH)2(var stins), acesta
ntrete colofoniul
Masa de cear astfel preparat are culoare cafeniu deschis i temperatur de topire
50-55C.

Psrile parial jumulite se introduc 4-5 secunde n cear topit, se scot, se rcesc 20 de
secunde iapoi din nou se cufund o secund n cear.
Pe corpul psrii se depune un strat de cear de 2-2,5 mm, nainte ca ceara s se
rceasc complet,ci doar att ct s se ntreasc puin, se scoate de pe corpul psrii,
pornind dinspre picioare nspre gt.
Ceara se poate ndeprta i cu maina de jumulit cu degete.Pentru a separa penele
de masa de cear se topete din nou i se separ penele de cear
princentrifugare.
Penele se spal, se usuc i se baloteaz.

Legislaie specific Romnia

Ordinul nr. 535/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind

condiiile de sntate care reglementeaz comerul dintre Romnia i statele
membre ale Uniunii Europene cu carne proaspt, abrogat prin Ordinul 240/2006

Ordinul nr. 43/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile
de sntate care reglementeaz comerul dintre Romnia i statele membre ale
Uniunii Europene cu carne proaspt

Ordinul nr. 140/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind

msurile de control pentru grip aviar

Ordinul nr. 144/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind

condiiile de sntate a animalelor, care reglementeaz comerul intracomunitar
i importul din ri tere de psri i ou de incubaie, care intr n vigoare la
01.01.2007

Ordinul nr. 391/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind

condiiile de sntate animal care reglementeaz comerul Romniei cu statele
membre ale Uniunii Europene i importul din ri tere de carne proaspt de
pasre, abrogat prin Ordinul ANSVSA nr.240/2006
Ordin nr. 869/2006 privind aprobarea Normelor specifice referitoare la cauciucul
care vine n contact cu alimentele i la cernelurile i concentratele de culoare ce
intr n componena materialelor i obiectelor care vin n contact cu alimentele

Ordin nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitilor cu

impact semnificativ asupra mediului

Ordinul 240/2006 pentru abrogarea anumitor ordine privind igiena alimentelor i

condiiile de sntate pentru producerea i punerea pe pia a anumitor produse
de origine animal destinate consumului uman

Norma din 11.08.2006-Norma sanitar-veterinar privind protecia animalelor n

timpul sacrificrii i uciderii

Norma din 27.06.2006 privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviar)

Legislaie specific UE
Carne de pasre

Regulamentul 3485/80 de modificare, ca urmare a aderrii Greciei, a

Regulamentului 2782/75 privind producia i comercializarea oulor pentru
incubaie i puilor de ferm

REGULAMENTUL (CE) NR. 543/2008 AL COMISIEIdin 16 iunie 2008de stabilire a

normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului n ceea
ceprivete standardele de comercializare a crnii de pasre
COMISIA
COMUNITILOR EUROPENE,

Regulamentul (CE) nr.543/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr.1234/2007 n ceea ce privete standardele de
comercializare a crnii de pasre;

Ordinul 206/ 447/ 86/ 2002 aprobarea Normelor cu privire la comercializarea

crnii de pasare ( cu exceptia prevederilor acoperite de R 1234/2007);

Regulamentul 2777/75 privind organizarea pieelor n sectorul crnii de pasre

Regulamentul 2782/75 privind producia i comercializarea oulelor pentru
incubaie i a puilor de ferm
Regulamentul 368/76 de modificare a Regulamentului 2771/75 n ceea ce
privete perioade de referin pentru calculul taxei i preul limit n sectorul
oulelor
Regulamentul 369/76 de modificare a Regulamentului 2777/75 n ceea ce
privete perioada de referin pentru calculul taxei i a preului limit n sectorul
crnii de pasre
Regulamentul 1868/77 de stabilire a modalitilor de aplicare a Regulamentului
2782/75 privind producia i comercializarea oulor pentru incubaie i a puilor de
ferm
Regulamentul 109/80 privind aplicarea celei mai mici rate pentru restituirile la
exportul unor produse din sectoarele oulelor i crnii de pasre

Faza de ingrasare la curcani

Dupa perioada de crestere trebuie sa se delimiteze o

perioada in care curcanii isi ating greutatea ideala pentru a putea fi taiati si
comercializati. Faza de ingrasare la curcani incepe din saptamana a saptea pana la
sfarsitul perioadei de ingrasare. In saptamana a sasea se temina perioada de crestere,
puii fiind acoperiti complet cu pene. In faza de ingrasare puii sunt sortati pe sexe.Curcile
raman in tarc in timp ce curcanii sunt mutati in alt grajd. Mutarea lor separata este un
lucru pozitiv, deoarece animalele se vor imbolnavi mai greu deoarce au mai mult spatiu
si in plus se pot misca mai mult si neingradite prin grajd si isi pot gasi locuri individuale
de repaus. Fazele de mijloc si de sfarsit ale ingrasarii au loc in asa numitele grajduri
deschise. Densitatea acceptata la curcani e de 2,5 pasari / mp si la curci de 5 pasari /
mp. Daca densitatea creste apar efecte negative asupra greutatii pasarilor, fiind mai
mica, si duce chiar la o mortalitate mai mare a pasarilor. Cu toate ca in a sasea
saptamana pasarile au toate penele crescute, ele trebuie totusi sa fie tinute la o
anumita temperatura, mai ales curcile care mai raman un timp in primele grajduri. In
schimb la grajdul in care se muta curcanii, trebuie sa fie un incalzitor sau radiator care
sa dea caldura mai ales la partea din fata a grajdului. Apoi se vor pune incalzitoare si la
partea din spate a grajdului, astfel pasarile sa poata sta si in acest loc.

Deoarce curcanii provin din regiuni mai calde ca America de Sud si Centrala le place mai
mult caldura. Temperaturile mai ridicate si valurile de caldura nu afaceteaza sanatatea
curcanilor. Temperaturile crescute fac pasarile sa piarda mai repede din greutate.

Prinderea, transportul, taierea si comercializarea curcanilor

Dupa ce am vorbit despre cresterea curcanilor trebuie sa vorbim si de transportul,

prinderea, taierea si comercializarea lor. Curcanii nu mai sunt hraniti inainte cu 8 ore
de a fi transportati. Pe perioada transportului, apa nu trebuie sa lipseasca.
Pasarile sunt incarcate cu mare grija in containere, deoarce curcani sunt pasari
greoaie, mari, sperioase, predispuse la manifestari de panica, invinetiri si fracturi. Riscul
de ranire al curcanilor trebuie redus pe cat posibil. Pentru incarcarea lor in custi este
nevoie de doi oameni. In fiecare cusca trebuie sa fie maxim 40 60 de curcani, iar pe
nivel 150. Intr-un camion intra aproximativ 1000 pasari. Ridicarea custilor se face cu un
sistem hidraulic. Containerele sunt prevazute cu scarita, iar la partea superioara se va
depozita carnea taiata si in partea de jos pasarile vii.

Taierea curcanilor
Cu o zi inainte de taiere, pasarile vor fi verificate de medicul veterinar. Taierea este
realizata la o saptamana dupa depunerea oualor, respectiv instalarea curcilor. La
ajungerea lor la abator, pasarile vii si sanatoase, sunt din nou consultate de un
veterinar. Acest veterinar are rolul de a aviza taierea pasarilor sanatoase si a identifica
numarul de pasari moarte in timpul transportului. Fiecare pasare taiata trebuie
examinata. Pasarile necorespunzatoare sunt indepartate. Taierea este supusa
autoritatilor medical veterinare si controlului statului.

Curcile sunt gata de taiere la varsta de 16 saptamani, iar la curcani varsta de taiere
este de 21 saptamani. Camionul ajuns la abator se va parca langa banda de taiere,
unde vor fi imediat atarnate custile de transport. Pasarile vor fi decapitate automat,
imediat, iar sangele se va scurge intr-un jgheab. Apoi vor atarna pe banda la o
temperatura de 51- 52 C. Aproximativ cinci minute se vor opari intr-un cazan, unde
circa 99 % din pene sunt pierdute. Daca este o temperatura prea mare pielea pasarilor
este degradata. Etapa de jumulire a penelor se desfasoara in cazan, penele fiind
preluate de fabricile specializate, dupa care urmeaza transarea. Inima, ficatul si
stomacul sunt ambalate separat si sunt puse in vanzare. Curcanii stau apoi la frigider, la
2 C aproximativ 10 12 ore.

Comercializarea curcanilor
Dupa ce carnea de curcan a fost racita la 2 C se va trimite la prelucrare. Carnea de
curcan se comercializeaza aproape exclusiv proaspata. De obicei carnea este
proportionata astfel ca ea sa se prepare repede si usor, consumatorul economisind
astfel timp si energie. Exista o solicitare mai mare pentru carnea transata fata de
vanzarea curcanilor intregi. Din curcani se mai realizeaza si semipreparate sau
mezeluri, la noi pe piata fiind din ce in ce mai cautate. Din curcani putem comercializa:
partea superioara a pulpei, partea inferioara a pulpei, aripile, pieptul cu piele si os,
gatul, spinarea, pieptul file fara os, pulpele dezosate si organele ca inima, ficat si
stomac. Asa cum am vorbit si in celelalte articole cea mai cautata si valoroasa este
carnea de pe pieptul de curcan. Ea este potrivita pentru diferite modalitati de preparare
ca: file, friptura, snitel, rulada, carne marinata, afumatura, pane sau condimentata.
Trebuie sa avem grija cum hranim si intretinem curcanii, astfel sa avem o greutate cat
mai mare a pieptului de curcan pentru ca acesta ne va da o rentabilitate la
comercializare mai mare. La un curcan de 19 kg, pieptul reprezinta aproximativ 31 %
din greutate. Un curcan de 19 kg este foarte bine intretinut, unul care nu este crescut in
conditii corespunzatoare are o greutate de 16 kg din care aproximativ 27 % este piept.

AVANTAJELE CRESTERII STRUTILOR

-Terenul necesar unei ferme de struti este mic, ajungand doar 1-2 hectare.
-Terenul folosit poate fi zona arida sau semiarida, chiar impropriu agriculturiii.
-Nu produce poluare zonala si nu induce mirosuri neplacute.
-Amenajarile nu sunt costisitoare.
-Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si
concentrate.
-Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile
-Perioada mare de fertilitate peste 30 de ani.
-Randament mult superior celorlalte animale si pasari.

-Sunt foarte prolifice pot ajunge la peste 80 oua /an.

-Ajung la o greutate de sacrificare de peste 100 kg in 12 luni.
-Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate.
-Au o carne delicioasa, comparabila cu cea de vita, dar cu continut scazut de colesterol,
calorii si grasime.
-Grasimea este cautata in industria farmaceutica si cosmetica.
-Pielea este folosita in marochinaria de lux.
-Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor
electrostatice).
-Exista o cerere pe piata internationala si locala nesisfacuta de productia actuala.

PRODUSE DERIVATE DIN STRUT

Scopul ultim si efectiv al cresteri strutului este vanarea si utilizarea asa-numitelor
produse de origine animala de la strut se poate obtine carne slaba pretioasa, piele
pretioasa, pene si fulgi precum si alte produse secundare in aceasta privinta sunt
destinate alimentatiei umane organele interne:inima, ficatul si stomacul musculos , care
corespund asa numitelor delicatese. Acestor produse mai cunoscute cercetarea pare
sa vrea sa dauge altele, precum globul ocular care poate fi folosit la transplantul la om
si genele pe care industria le-a gasit interesante ca accesorii ale frumuseti feminine
(gene false).

Produse derivate
Scopul ultim si efectiv al cresteri strutului este vanarea si utilizarea asa-numitelor
produse de origine animala de la strut se poate obtine carne slaba pretioasa, piele
pretioasa, pene si fulgi precum si alte produse secundare in aceasta privinta sunt
destinate alimentatiei umane organele interne:inima, ficatul si stomacul musculos , care
corespund asa numitelor delicatese. Acestor produse mai cunoscute cercetarea pare
sa vrea sa dauge altele, precum globul ocular care poate fi folosit la transplantul la om
si genele pe care industria le-a gasit interesante ca accesorii ale frumuseti feminine
(gene false).

Carnea de strut

Partile carnoase ce pot fi obtinute reprezinta un procentaj mare din greutatea in viu a
animalului(circa 36% intre 28 si 40 kg).Valorile analitice ale carnii folosite in alimentatia
umana sunt: lipidele 1,26% proteinele 20,69% calorii 94kcal/100 g. La aceste valori , la
care se adauga o cantitate foarte scazuta de colesterol si sodiu , dar si o cantitate

semnificativa de fier , fac din aceasta carne un aliment alternativ si optim pentru dietele
hipocalorice , valabile si necesare in bolile cardiovasculare chiar si datorita
aspectului(carne roz si moale ca fileul de vitel).

Oul de strut

Cred ca este bine sa vorbim si oul de strut este bine sa le mentionam din doua
motive: in primul rand pentru ca este un produs comestibil si in al doilea rand pentru ca
exista o piata a cojilor pictate artistic.
Penele de strut
Produsul derivat din strut fie la sacrificarea acestuia fie in timpul vieti care este
cunoscut de mai mult timp , este penajul, penele sunt pretuite pentru ca sunt unice de
o perfecta simetrie atat in lungime, cat si in desenul firelor ce se indeparteaza de la
nervura centrala pe cele doua laturi.Penele de pe aripi si de pe coada , mai ales cele
albe ale masculului , sunt foarte pretioanse pentru dimensiunile si prefectiunea lor.
Penele de pe spate sant rezervate produceri de dispozitive de desprafuire , fie aceste
clasice pamatufuri de sters praful fie sofisticatele filtre antipraf din instalatie de filtrare
a aerului.
Pielea de strut

Chiar si pielea a fost foarte cunoscuta in trecut pentru frumusetea moliciunea si

rezistenta sa ,si a fost utilizata pentru productia de genti, pantofi, cisme si marochinarie
comparabile , daca chiar mai frumoase decat cele de crocodil si soparla.
Aceste scurte indicatii referitoare la produsele ce pot fi obtinute din cresterea
strutului fac parte dintre informatiile de care este nevoie pentru creare pieti. Dintr-o
piata creata bine si corect cu produse alese vor deriva acele foloase pe care le asteptam
crescatorii.Cu cat acestia vor stii sa coordoneze si sa se uneasca pentru a realiza
productii interesante din punct de vedere cantitativ (singurele care vor crea o piata
adevarata) cu atat va aparea calitatea naturala a tuturor lucrurilor pe care strutul
poate sa le dea.
Produsul derivat din strut fie la sacrificarea acestuia fie in timpul vieti care este
cunoscut de mai mult timp , este penajul, penele sunt pretuite pentru ca sunt unice de
o perfecta simetrie atat in lungime, cat si in desenul firelor ce se indeparteaza de la
nervura centrala pe cele doua laturi.Penele de pe aripi si de pe coada , mai ales cele
albe ale masculului , sunt foarte pretioanse pentru dimensiunile si prefectiunea lor.
Penele de pe spate sant rezervate produceri de dispozitive de desprafuire , fie aceste
clasice pamatufuri de sters praful fie sofisticatele filtre antipraf din instalatie de filtrare
a aerului.

CURIOZITATI
Strutii pot trai pna la 80 de ani n captivitate;
Masculii ajung la maturitate la 2 ani si 6 luni, iar femelele la 2 ani;
La maturitate strutul are cel mai dezvoltat sistem imunitar cunoscut pna n prezent;
Ochii strutilor sunt mai mari dect creierul lor;
Strutii pot alerga cu 72 km/h timp de 30 minute, fiind astfel pe locul doi n lume;
Pielea de strut este mai scumpa dect pielea de crocodil sau de sarpe;
Coaja oului de strut are aceeasi rezistenta ca portelanul chinezesc, fapt pentru care
este folosita la confectionarea diferitelor obiecte ornamentale;
ntr-un cuib (n mediu natural), ouale sunt depuse de mai multe femele, desi cloceste
doar
o
singura
femela;
Strutul are un somn profund, el putnd fi fotografiat cu lumina unui blitz si se poate
face zgomot fara ca el sa se trezeasca;
Contrar celor crezute de majoritatea oamenilor, strutii nu si baga capul n nisip. Ei si
ntind gtul pe sol atunci cnd vor sa se camufleze;
Strutii sunt recunoscuti ca fiind foarte prietenosi; dresati acestia urmeza copii precum
cinii;
Oul de strut este echivalentul a 24 de oua de gaina, fierberea lui ~ 2 ore
O femela poate produce intr-un an 1500 Kg de carne.

Despre Carnea de strut

Carnea de stru este considerat ca fiind una din cele mai sntoase crnuri, avnd un
coninut foarte sczut n grsimi i calorii n comparaie cu carnea de porc, vac, pui
sau curcan, odat cu un coninut bogat de proteine i fier. De asemenea carnea de stru
este cunoscut datorit coninutului mic de colesterol fiind o alternativ excelent
pentru toate acele persoane consumatoare de carne rosie dar care sunt ngrijotate de
nivelul ridicat de grasime din dieta lor
Aceasta carne se poate prepara asemeni celorlalte crnuri cunoscute n alimentaia
tradiional (pui, porc, vit), putnd fi preparata la grtar, la cuptor, n form de gula,
toctur sau friptur, de asemenea putndu-se face din aceast carne o mulime de
specialiti precum crnai, unc afumat sau alte asemenea produse .

Coninutul de COLESTEROL (mg) este cu 43 % mai mic comparativ cu

carne de pui; Coninutul de GRASIMI (gr) este cu 38 % mai mic comparativ cu
carne
de
pui;
Valoarea energetic (Kcal) este cu 74 % mai mic comparativ cu carne de pui;

Spunei nu colesterolului!

Ceea ce mancam, n mod cert, influeneaz sntatea noastr funcionarea inimii i a ntregului
sistem vascular, tensiunea arterial, pn chiar i dispoziia zilnic a fiecria dintre noi.

Sntatea noastrpoate fi mbuntit considerabil, cu cel puin 30%, prin diminuarea cantitii de
grsimi i colesterol consumat.
Carnea de stru este soluia, deoarece aceasta conine mai puine calorii, mai puin colesterol i mai
puine grsimi, chiar decat carnea de curcan sau cea de pui, fr piele*.
* (articolul Carne de stru: alternativa sntoas pentru carne roie n vol. 3
Revista pe probleme de alimentaie (Journal of Nutrition in Recipe and Development,
v. 3).
Carnea de stru reduce nivelul de colesterol duntor i crete nivelul de
colesterol
util!
ntr-un numr recent ale revistei The Archives of Internal Medicine au fost
publicate rezultatele unui experiment care a durat 36 sptmni, efectuat de ctre
Centrul de boli clinice din Chicago, al crui scop era de a determina influenarea pe
termen lung a dietelor prin consumul de crne roie i alb pentru a diminua nivelul de
colesterol. n acest experiment au participat 191 persoane care aveau un nivel ridicat
de colesterol. Astfel n experiment participanii au urmrit recomandrile Programului
Naional Educaional pe Problemele Colesterolului (NCEP), care const n consumarea a
28 grame carne de stru pe zi (5-7 zile pe sptman). Experii au constatat faptul c
dieta n care a fost introdus crnea de stru a dus la diminuarea nivelului de LDL-C
(colesterol duntor), i mbuntirea nivelului de YDL-C (colesterol util). Efectul a
fost observat pe toate cele 36 sptmani ale experimentului.
Carnea de stru este un produs dietetic ce poate nlocui oricare alt carne
roie n raia alimentar a celor ce au o greutate peste cea normal. Pentru a demonstra
acestea, un grup de cercettori francezi au fcut urmtorul experiment. De-a lungul a
28 sptmani, s-a administrat o diet special, care includea carne de stru n locul
crnii de vit. n experiment au participat 18 persoane, sub atenta supraveghere a unui
nutriionist. Rezultatul a fost pozitiv, astfel femeile au pierdut n medie n greutate
aproximativ 5 kg, iar brbaii pn la 7 kg. Pe lng aceasta, nivelul colesterolului a
sczut considerabil 12,5% la femei i respectiv 17,9% la brbai. Consumul n
alimentaia zilnic a crnii de stru permite scderea n greutate i reducerea nivelului
de colesterol, fr stresul i efortul schimbrii obiceiurilor culinare, n acelai timp
savurnd cea mai gustoas carne roie.
arnea de stru sursa longevitii
Vrem s fim sntoi i la 20 de ani i la 30 de ani i la 75 ani. n vremurile noastre
bolile vasculare i cele de inim reprezint problema numrul unu i cauza celor mai
mutle
decese,
att
la
nivel
mondial
ct
i
n
Romnia.
Exist o relaie direct ntre tensiunea arterial ridicat i concentraia
grsimilor n snge. Avnd n vedere trendul global pentru un stil mai sntos de via,
aici
perspectivele
sunt
cu
adevrat
enorme.
Carnea de stru este cel mai bun produs pentru cei interesai de problema sntii.
Dac introducem n alimentaia zilnica carne de stru n locul carnii de porc sau celei de
vit (se deosebesc prin coninutul ridicat de grsimi i colesterol), vom diminua
semnificativ riscul apariiei arterosclerozei, infarctului miocardic sau accidentului
cerebral vascular.
Starea de sntate a fiecrui om este direct legat de nivelul de seleniu din
organism. Coninutul ridicat de calciu i seleniu din carnea de stru acioneaz benefic
asupra organismului oamenilor cu varst naintat. Seleniul contribuie la prevenirea
bolilor vasculare i celor de inim, diabetului, hepatitei cronice i apariiei tumorilor,

acesta ajutnd de asemenea la ntrirea sistemului imunitar al organismului prin

activarea producerii de anticorpi.
Conform informaiilor de pe site-ul spitalului american Brigham and womens
hospital, recunoscut drept unul din cele mai bune spitale din lume, n articolul
doctorului Karen Schreder Eating a Diet Moderate in Protein-Rich Foods sunt descrise
avantajele dietei cu coninut moderat de proteine i se accept nlocuirea crnii roii de
vit cu o carne roie mai puin gras. n articol, de aemenea, se recomand consumul
grsimilor omega-3, acestea fiind benefice pentru prevenirea compactrii arterelor i
apariiei trombelor. Consumul grsimilor omega-3, previne arteroscleroza, infarctul
miocardic i accidentul cerebral vascular.
Doctorul Mercola, pe propriul site http://www.mercola.com, menioneaza:
carnea de stru drept este una dintre cele mai bune crnuri att pentru coninutul de
acizi omega-3, a caror deficit se observ practic la toate celelate crnuri ct i pentru
restul
calitilor
deosebite
ale
acesteia.
Conform unui studiu cu un esantion de 5000 de femei, ce sufer de diabet, ce au
consumat mncare cu un coninut moderat de acizi grasi omega-3 de dou pna la
patru ori pe saptamana, s-a constatat ca participantele la experiment sunt cu 36% mai
putin
expuse
bolilor
de
inima.
Alturi de carnea de stru este recomandat i carnea de bizon, ambele fiind foarte
bune, att din punct de vedere al valorilor nutritive ct i din punct de vedere al
gustului.
Atacul Cerebral si a Infarctului
Pe site-ul asociaiei americane in combaterea accidentelor cerebral vasculare,
www.strokeassociation.org, se recomand consumul crnii de stru ca alternativ la
carnea de vit, porc sau pui pentru prevenirea infractului miocardic i a accidentelor
cerebral vasculare.
Unul dintre cei mai renumii doctori dietologi, doctor Rozmari Vernon, scrie n cartea sa
Suntei
ceea
ce
mancai
despre
importana
alimentaiei
corecte
(http://www.dolfzine.com). Acest renumit dietolog d urmtoarele recomandri: Trebuie
s evitai sedimentul excesiv de grsimi n corp!. Conform Dr. Vernon, grsimile trebuie
s constituie cam 30% din totalul de hran zilnic pentru om normal.
Cu toate acestea alte nume sonore n domneiu susin c aceast procent poate crete
pn la 40% chiar 45%, dar n aceste cazuri este necesar urmrirea tipurilor de grsimi
consumate ("Syndrome X," Gerald Reaven, M.D., Simon & Schuster, 2001). Trebuie
limitat consumul grsimilor saturate. n diet trebuie s fie incluse surse utile de
grsimi, precum acizi grai Omega-3 sau acizi gamma-linolici.

Garania dezvoltrii sntoase a copiilor dumneavoastr

Carnea de stru este un produs de nenlocuit nu numai pentru aduli, dar i pentru
copii. Alimentaie corect i sntoas a mamelor n timpul sarcinii este baza
sntii i dezvoltrii ulterioare a copilului. Un rol important il are alimentaia
copilului n primii ani ai vieii, moment n care se formeaz sistemul imunitar al
organismului i se imprim o linie sntoas de cretere.
Consumul crnii de stru este benefic, n special pentru copii n perioada creterii,
datorit coninutului ridicat de proteine i a coninutului sczut de colesterol i a
coninutului de acizi grasi nesaturai.
Aceast carne este cu adevrat un produs dietetic unic, deosebindu-se
decelelalte feluri de crnuri printr-un coninut scazut record de colesterol, un coninut

de grsimi de doar 1,5 %, peste 22% proteine i aminoacizi i un coninut optim de fier.
Combinaia unic de aminoacizi coninut n carnea de stru, ajut la funcionarea
stabil a sistemului imunitar al organismului uman, contribuind la stimularea activitii
acestuia.
Carnea de stru poate fi folosit n produciaalimentelor pentru copii,
datorita cantitii mare de calciu, fier i zinc coninute, minerale foarte important
pentru creterea i dezvoltarea optima a copilor.

Proteinele sunt principala surs n sintetizarea sistemnului muscular, a

organelor interne, a glandelor i practic a oricrui segment din organismul fiecrui om.
Pentru sintetizarea acestor proteine vitale, organismul uman are nevoie de 22 varieti
de proteine dintre care acesta poate produce doar 13 din ele. Restul de 9 varieti de
proteine trebuie s fie asimilate n organism prin alimentaie. Aici apare principala i cea
mai mare problem produsele cu un coninut bogat n acest tip de proteine, n special
carnea, ca regul vin nsoite de o mare cantitate de grasimi, iar dintre aceste grsimi la
rndul lor sunt din categoria celor saturate. Aceast lan duce la creterea nivelului de
colesterol i a riscului apariiei bolilor cardiovasculare.
O comoar de vitamine
Deficitul de vitamine i de minerale provoac oboseal cronic, stare de istovire i
poate fi cauza multor boli. i de aceast dat carnea de stru vine in ajutor.
n anul 2000, la Universitatea Wisconsin-Madison, Wisconsin USA, s-a
efectuat un simpozion privind crnurile alternative. La aceast ntrunire au participat
renumii oameni de tiin, precum Denis Buadge, Marc Kreul sau Larrz Borchet
principalii specialiti ai laboratorului de cercetare tiinific pe problemele biologiei
esuturilor musculare i a crnii pe lang Colegiul de tiine Agricole i ale Naturii al
aceleiai universiti. Medalia de aur a fost decernat mncrurilor din carne de
stru pentru excepionala valoarea nutritiv. CONCLUZIE aceste produse conin o
cantitate de dou ori mai mare de fier, de 4 ori mai mare de vitamina 12 i de 3 ori
mai mare de vitamina 6, comparativ cu carnea de vac. De asemenea, aceast carne
are mai multriboflavin, tiamin (vitamin B1), niacin, seleniu, caliu, fosfor, magneziu
i cupru n acelai timp avnd un coninut mic de calorii i sodiu. Mai mult decat att,
cu aceast ocazie s-a confirmat faptul c aceast carne are un coninut de grsimi
mai mic dect carnea de pui sau curcan, mai mic chiar dect cea de bizon, carne care
este de asemenea recomandat de ctre muli dietologi. www.aea-emu.org

Sigurana alegerii Dvs.

n ultimul timpse observ o tendin din ce n ce mai accentuat de refuz al consumului
de crne de mamifere din cauza coninutului ridicat de colesterol din aceasta i datorit
diferitelor boli periculoase pe care aceste animale le pot contacta(boala vacii nebune,
febr aftoas, grip aviar etc).
Struul este un animal care are descendeni direci dinozaurii. Faptul c a rezistat
milioane de ani fr a fi extins de pe Planet, este dovada unuia dintre cele mai
rezistente sisteme imunitare. Cu o speran de via comparabil cu cea a oamenilor,
struul odat adult, riscuril de mbolnvire a acestuia scade foarte mult. Rezistena
struilor asupra unor asemenea boli, reprezint garania unei crni sntoase i sigure
pentru consumul uman. Creterea industrial a struilorla nivel mondial exist de
nu mai mult de 20 ani. n toat aceastperioad nu s-a nregistrat nici un caz de
mbolnvire astruilorcu grip aviar sau cu o alt boal care s se transmit n lan

precum aceasta. De asemenea s-a remarcat c n majoritatea cazurilor struiisunt

crescui fr nici un aditiv chimic, ce este direct legat de specificul lor de ntreinere, iar
administrarea de hormoni de cretere nu este tolerat de ctre organismul acestor
animale.
Deoarece struiinu pot fi crescui n cuti, asemenea psrilor domestice ori n grajduri,
precum vitele sau porcii, volumul produciei industriale de strui este mult limitat.
Pentru o dezvoltare optim a acestor animale, fermele trebuiesc prevzute cu arcuri
pentru ca struii s se poat desfura i crete n voie. Pierznd n lupta cu creterea
intensiv produsele industriei de cretere a struilor sunt n top n ceea ce privete
calitatea. Pasrea, crescut pe punile spaioase, devine pe pieele mondiale, un
produs de lux, o delicates, care mpereun cu proprietile sale gustative i a valoarilor
nutritive ntrece multe alte produse i se bucur de o apreciere foarte mare.
Cel mai convingtor argument n favoarea crnii acestei psri exotice este faptul
c la gust ea se apropie cel mai mult de carne de vit i n special de cea de viel, de
calitate superioar, dar mult mai sntoas, datorit coninutului de micro i macro
elemente cu precdere datorit coninutului sczut de colesterol i grsimi.

Pui de Strut
Cresterea strutilor a fost subiectul multor articole din presa din Romania si din
strainatate. Au curs numeroase randuri despre cat de profitabila este aceasta afacere,
dupa care au curs inca si mai multe randuri despre pierderile pe care le-au avut
persoanele care au crescut struti. Care este motivul pentru care afacerea nu avut
succes? Principalul motiv din pricina caruia fermierii au esuat a fost lipsa desfacerii.
Cheia oricarei afaceri este piata! Noi vom venim in ajutorul dumneavoastra si vom
prelua animalele. Prezenta in marile lanturi de retail din Romania si experienta de peste
cinci ani in acest domeniu sunt garantia unei colaborari temeinice .

Piele de Strut
Alaturi de pielea de crocodil si de sarpe, strutul face parte din categoria pieilor exotice.
Pielea de strut este unica datorita aspectului pe care il are. Nici una alt material nu
arata similar acesteia. Aceasta este caracterizata de o serie de bumbi ce se gasesc in
partea centrala a pieii...

Produse de dama

Produse barbatesti

Cordoane din piele de strut

Curele din piele de strut

Posete din piele de strut

Pantofi din piele de strut

Pantofi din piele de

strut

Mica marochinarie din piele de strut

Mica marochinarie din

piele de strut

Strutii sint pasari cu intrebuintari multiple.

Produsele obtinute la sacrificarea acestor pasari sint de o calitate superioara produselor
obtinute de la alte vietuitoare.
In Africa de Sud, unde s-au infiintat primele crescatorii de struti din lume, in ferme de
mare anvergura, profitul obtinut pe produse este urmatorul: 60% piele, 14% carne, 11%
pene, iar restul de 15% alte produse si turism-vizitarea fermelor. In prezent, beneficiul in
urma comercializarii carnii de strut creste considerabil.

Pielea

Pielea de strut este prelucrata si este foarte solicitata in industria de marochinarie si

incaltaminte. Este o piele fina dar si foarte rezistenta in acelasi timp. Se pot confectiona
si manusi fine si moi dar si cizme de cowboy rezistente la intemperii.
Pielea de strut este considerata ca fiind cel mai valoros produs obtinut la sacrificarea
pasarii este clasificata ca o piele de calitate superioara, comparabila cu cea a
crocodilului sau elefantului. Se poarta extrem de bine si are o rezistenta mult mai mare
la apa decit pielea de crocodil. Comertul international cu piele de strut nu este interzis
doarece provine de la pasari domestice crescute in ferme. Acest fapt a determinat
cresterea rapida a pielii de strut in topul pieilor de lux, inlocuind-o pe cea de crocodil,
fosta lidera de piata.
Caracteristica unica a pielii de strut o reprezinta prezenta foliculilor de penaj de pe
spatele si pieptul strutului. Modul in care sint dispusi foliculii, determina pretul pielii
astfel: cu cit foliculii sint mai densi si mai distincti, cu atit pretul este mai mare. O piele
mai mare nu este neaparat mai scumpa decit o piele mai mica. Pielea naturala de strut
se distinge foarte usor de imitatie, deoarece proeminenta foliculilor nu poate fi imitata.
O piele de strut are dimensiuni de 1,2-1,7 mp la sacrificare si poate fi valorificata cu 50120 $. Pielea de strut se alege dupa numarul si marimea proeminentelor, dupa culoare
si diferenta semnelor de pe picioare. Pentru a obtine o piele viu colorata, stralucitoare si
neteda, se tabaceste pielea timp de 6-8 saptamini.

Penele
Penele de strut au fost foarte apreciate de-a lungul anilor, inca din antichitate.
Frumusetea lor a impresionat multe popoare si a cistigat un prestigiu de neegalat ca
aspect, rafinament si finete. In secolul trecut au fost sacrificati foarte multi struti
salbatici in Africa, doar pentru pene. Pe vremuri se utilizau doar pentru indepartarea
prafului din locuinte si ca decor pentru imbracaminte si alte accesorii (palarii).
Penele de strut au o calitate deosebita: sint antistatice. De aceea se folosesc cu succes
la indepartarea prafului chiar si la nivel industrial pentru automobile inainte de vopsire
sau pentru fragilele componente ale computerelor.
Penele pot ajunge la o valoare de 15% din valoarea totala a pasarii. Cele mai valoroase
sint penele albe ale aripilor, ale cozii, apoi cele de pe corp, negre in cazul masculilor si
maronii la femele.
Penele aripilor sunt mai putine dar mai lungi
45-75 cm, de calitate superioara sau inferioara, diferenta constind in deteriorarea
virfului penei. Marginile penelor pot avea o usoara tenta de maro sau gri. De la aripile
strutilor tineri, mai mici de un an, se pot recolta pene cu o lungime de 45-60 cm.
Penele de pe corp sint mai scurte 15-35 cm, ideale pentru decoratiuni care necesita
pene de aceeasi dimensiune. De asemenea, in cazul deteriorarii virfului, calitatea va fi
diferita.
De la un strut se pot stringe 1,5-2 kg de pene dar numai dupa virsta de 16 luni. Penele
se string odata pe an de la pasarile adulte. Recoltarea se face cu grija, evitindu-se
scoaterea celor mai tinere (se taie numai penele uscate la baza). In sistem intensiv se
poate recolta (prin taiere) la fiecare opt luni, dar cantitatea de pene scade dupa 4-5 ani.
Puii mici au un penaj pestrit cu nuante de maro si gri, foarte bun pentru camuflare. Este
un penaj tare si putin tepos. La virsta de doua saptamini incepe sa iasa un alt penaj, la
baza gri inchis si la capat maro deschis. Dupa 5-6 luni penajul de pui este complet. In
Africa de Sud, prima recoltare a penelor se face la strutii tineri de 16 luni, cind penajul
de adolescent este complet dezvoltat. Acest penaj este apoi inlocuit cu penajul de adult,
mult mai frumos, mai pufos si lung.

Penele de strut se pot vopsi, dar numai dupa ce au fost in prealabil spalate cu sapun
sau detergent si uscate lejer, fara a utiliza surse puternice de caldura. Spalarea este
necesara pentru a indeparta orice urma de murdarie sau grasime.
Penele albe se vopsesc usor, iar cele colorate, maro si negre se decoloreaza inainte de
vopsire.
Pentru vopsire se utilizeaza vopsele acide. Metoda este destul de
usoara : se amesteca vopseaua, conform instructiunilor, se scufunda penele in vopsea,
apoi se fixeaza culoarea cu putin otet. Penele se scurg si se usuca normal.
Din punct de vedere al evolutiei, strutul provine dintr-o pasare zburatoare. De-a lungul
anilor a devenit o pasare alergatoare, careia penele nu-i mai erau de un real folos. In
concordanta cu aceasta involutie, numarul de pene de la aripi a scazut de la 37 in anii
1910 la 33 de pene pe aripa in anii 1960, aceasta insemnind o degenerare de 4 pene pe
parcursul a 50 de ani.

Ouale
Ouale de strut sint deosebite ca aspect si unice in lume ca greutate. Pot cintarii
1,2-2,5 kg.
Coaja oului de strut este groasa 2-3mm si dura. In ciuda faptului ca are multi pori
la suprafata, este foarte neteda. Culoarea variaza de la crem la alb-galbui.
Cojile de ou au fost folosite ca rezervor de apa si materie prima pentru bijuterii,
din cele mai vechi timpuri. In Africa, aceste indeletniciri s-au pastrat pina in ziua de azi.
Bosimanii recupereaza ouale de strut din cuiburile parasite, le golesc continutul si le
umplu cu apa. Sotiile lor cunosc arta slefuirii si prelucrarii cojilor, realizind ornamente si
bijuterii deosebite.
Aspectul de portelan si duritatea cojii oului de strut au determinat aparitia unei
adevarate industrii de prelucrare a lor. Astfel, dupa pictarea sau sculptarea lor se pot
obtine adevarate opere de arta. Vopsirea se face cu vopsele acrilice sau pe baza de ulei.
Imaginati-va un ou de strut incondeiat de Pasti!. Cit despre sculpturi, se poate spune ca
in urma prelucrarii rezulta obiecte cu adevarat deosebite si chiar folositoare: casete de
bijuterii, cutii muzicale, vaze de flori, lampi, bibelouri, obiecte ornamentale. Si bucatile
mici de coaja ramase dupa eclozare, se valorifica in: cercei, catarame si brose.
Ouale de strut sunt foarte bune pentru consumul alimentar. Au aceleasi calitati
gustative si nutritive ca si ouale de gaina. Nu au o aroma sau un gust diferit, cum au
ouale de rata si de gisca. Singura diferenta ramine dimensiunea si greutatea. Un ou de
gaina are 60-80 g iar un ou de strut are 1,2-2,5 kg. Calculati cu cite oua de gaina
echivaleaza un ou de strut, cite persoane se pot aseza la masa si cam cit de mare
trebuie sa fie vasul in care veti gati oul!

Carnea
Carnea strutilor nu a fost foarte apreciata de-a lungul secolelor. Este adevarat ca in
unele zone de pe glob, strutii au fost vinati pina la exterminare, Asia, Orientul Mijlociu,
Nordul Africii, dar nu in special pentru carne, ci pentru piele si pene.
Carnea strutilor a inceput sa devina apreciata in secolul XX, cind oameni de stiinta si
nutritionisti au facut cercetari si analize carnii de strut si au ajuns la urmatoarele
concluzii: proportia de grasimi si de colesterol este aproape nula (carnea de la picor are
aproape 0,3% grasime)iar concentratia de proteina si fier este mare.
De la un strut ajuns la virsta si greutatea de sacrificare 10-12 luni si 90-110 kg se pot
obtine aproximativ 35 kg carne macra. Sint nutritionisti care nu recomanda abatorizarea
pasarilor cu o virsta de peste 15 luni, deoarece incep procesele hormonale in organism.

De asemenea hranirea pasarilor destinate abatorizarii cu furaj ce contine proteina

animala, este total interzisa in unele state din Europa.

Continutul carcasei de strut

Este o carne rosie, asemanatoare la aspect cu carnea de vita sau vitel,
clasificata de gurmanzi printre carnurile rosii asa cum este clasificata carnea de
prepelita sau de potirniche, printre carnurile albe. Culoarea carnii de strut este
rosie, cu o tenta mai pronuntata decit a carnii de vita, fapt datorat pigmentului
mai puternic. In ceea ce priveste fragezimea, care la toate celelalte carnuri rosii
se obtine la peste 3% grasime, la strut se realizeaza la numai 0,03-0,15%.
Gustul este caracteristic.
Alaturi de toate aceste calitati superioare fata de alte carnuri, carnea de strut a crescut
in topul cerintelor populatiei Europei din ultimii ani, datorita aparitiei encefalitei
spongiforme a taurinelor din vestul Europei (Anglia) si a febrei aftoase, fenomen care a
condus la scaderea drastica a consumului de carne bovine.In aceasta conjunctura,
carnea de strut a devenit un potential inlocuitor al carnii de bovine in consumul uman.
Este o carne unanim recunoscuta gastronomic, avind insusiri nutritive si gustative
superioare celorlate carnuri rosii, este mai frageda si mai sanatoasa.

Punga de diamante (stomac de stru umplut)

Ingrediente: 1 stomac de stru bine curat i splat.
Ingrediente pentru pregtirea stomacului: 180ml oet, 960ml apa, 1lingurit sare.
Ingrediente pentru umplutur: 120g ceapa tiat mrunt, 120g orez fiert, 2linguri
stafide, 1 mr gratinat, 1lingurit suc de lmie, 1ou (de gina), 1 linguria cimbru, 1
linguria piper, nucoar.
Ingrediente pentru supa: 480ml apa, 120ml vin rou, sare, piper.
Preparare: se amesteca ingredientele pentru pregtirea stomacului, se introduc n
stomac pentru aproximativ 2 ore. Se spal bine stomacul cu apa rece i se curat de
rmiele de grsime sau carne. Se amesteca ingredientele pentru umplutur i se
umple stomacul. Apoi se coase. Se amesteca ingredientele pentru supa i se pune
zeama peste stomacul umplut. Se fierbe la foc mic timp de 2 ore pn devine moale.
Apoi se rcete fr a se scoate din zeama. Se taie felii i se garnisete cu roii i ou
fierte tari. Se servete cu pine sau chifle i salat mixt.

Etosha
Ingrediente: 500 g file de stru, 4 linguri ulei, 3 cepe tiate mrunt, 1 cel de usturoi
pisat, 250g ciuperci proaspete tocate, 100g migdale tocate, 80g unt, 250 ml smntn,
2 lingurie coniac, 2 lingurie frunze de busuioc tocat, sare, piper, boia dulce de ardei,
curry i sos de soia.
Preparare: se clesc uor migdale n jumtate din cantitatea de unt; se ncinge uleiul intr-o tigaie
i se clete puin carnea de stru, tiat felii foarte subiri. Se condimenteaz carnea cu sare,
piper, boia, i curry. Se scoate carnea dup clire, separat de zeama rmasa. Se adaug untul
rmas n tigaie i se clete ceapa i usturoiul. Se adaug apoi i ciupercile; se fierbe timp de 10
minute. Se adaug smntn i se fierbe nc 5 minute. Sosului rezultat i se adaug coniac, sos
de soia i putina sare, piper, carnea clit i 2/3 din migdale. Se fierbe puin. nainte de servire

se garnisete cu busuioc i migdalele rmase. Se poate servi alturi de orez, crochete, paste
finoase i salat verde

Stru Carpacio
Ingrediente: 200g file de stru; pentru marinat: 6 linguri ulei de msline, 3 linguri suc de lmie, linguria
sare, linguria piper, 3 frunze busuioc proaspt, 3 frunza ptrunjel proaspt, 50 g parmezan.
Preparare: se amesteca ingredientele pentru marinat, se taie carnea felii foarte subiri, dup care se marineaz
2-3 ore. Dup aceasta, se presar parmezan i se garnisete cu felii de lmie i msline negre. Se servete cu
pine calda.

Obiceiul a fost preluat de romani, care ndopau psrile cu smochine, i se pstreaz

astzi ndeosebi n Frana, unde raele i gtele sunt ndopate cu grune cu ajutorul
unor tuburi.

Psrile nmagazineaz grsimea ndeosebi n ficat, care poate atinge dimensiuni

uriae, de peste 6-700 de grame - la gte i 4-500 grame - la rae. Numai c trebuie
s tie c este o cruzime fa de acestea.
Cum se obtine foie gras?
Animalul trebuie crescut si ingrasat pana la varsta adulta cu porumb si cereale intregi,
dar si cu vegetale si iarba din abundenta. Indoparea este o operatiune delicata, care are
loc in fiecare zi, timp de 15 zile inaintea sacrificarii. Porumbul este fiert si amestecat cu
grasime de gasca sau de porc, apoi este introdus delicat in esofagul pasarii cu ajutorul
unei palnii speciale.
Sub acest regim alimentar intens, ficatul acumuleaza grasime si se umfla, ajungand la
dimensiuni impresionante: la rata, intre 350g si 800g iar la gasca, intre 400g si 1200g.
Greutatea ideala este de 400-500g pentru rata si 800g pentru gasca. Sub aceste valori
poate fi un pic uscat, iar peste poate pierde destul de multa grasime la gatire.
Trebuie subliniat ca ficatul unei rate sau al unei gaste indopate nu este un ficat bolnav.
Daca scoateti o pasare de sub regimul de indopare, ea isi va reveni la normal dupa
cateva zile si va fi plina de sanatate. Calitatea foie gras depinde, in esenta, de calitatea
animalului si se calitatea cerealelor cu care este hranit .

Foie gras (in romaneste "ficat gras") este ficatul bolnav al unei rate sau gaste care a
fost hranita fortat de cateva ori pe zi printr-un tub de metal lung de 20-30 cm, indesat
pe gat pana cand ajunge in stomac. Pentru a forta cresterea ficatului, pasarea trebuie
sa ingurgiteze o cantitate uriasa de porumb in cateva secunde. Prin aceasta metoda
ficatul devine de 10 ori mai mare decat in mod obisnuit, si produce steatoza hepatica adica o pasare bolnava.

Ficatul unei pasari bolnave in stanga, in partea dreapta cel al unei pasari sanatoase

Daca pasarea se zbate cand tubul este introdus pe gat sau esofagul se contracta ca
urmare a senzatiei de voma, pasarea se poate sufoca si gatul poate fi perforat,
provocandu-i moartea.

Introducerea tubului produce leziuni care se infecteaza si se inflameaza, devenind

dureroase. Supra-alimentarea dezechilibrata si fortata pot duce frecvent la boli ale

sistemului
digestiv,
letale.
Imediat dupa fiecare sedinta de hranire fortata pasarea ramine fara aer; datorita maririi
ficatului, respiratia devina dificila, miscarile - dureroase .

Daca tratamentul ar continua ar duce la moartea pasarii. Pasarile crescute pentru foie gras sunt taiate
inainte de a ajunge sa moara din cauza hranirii fortate. Oricum cele mai firave pasari sunt muribunde
cand ajung in camera de taiere, iar multe nu rezista nici macar atat: mortalitatea ratelor este de 10
pana la 20 de ori mai mare in timpul perioadei de hranire fortata decat in mod obisnuit.

Suferinta extrema
Chiar si numai violenta inerenta a productiei de foie gras ar justifica
abolirea foie gras. Oricum pentru multe din aceste pasari chinul lor nu
se limiteaza la brutalitatea hranirii fortate. Se practica scurtarea
ciocului fara anestezie, pentru un mare numar de pasari.
In mod natural ratele petrec o mare parte a vietii pe apa. In aceste ferme multe pasari sunt tinute in
hale apoi in custi, pe podele de sarma care le ranesc picioarele. Custile sunt atat de mici incat pasarile
nu se pot intoarce, cu atat mai putin sa stea in picioare sau sa-si intinda aripile. Din cele care
supravietuiesc pana la taiere, multe vor suferi fracturi ale oaselor in timpul transportului si
manipularii, si apoi prin prin spinzurarea cu capul in jos pentru electrocutare inainte de a li se taia
gatul. Femelele de rata sunt de obicei strivite de vii sau gazate imediat dupa eclozare pentru ca ficatul
lor are mai multe vase de sange decat ale masculilor.

Placere pentru unii, suferinta pentru altii

Poate simpla placere de a manca ficatul unui animal sa justifice condamnarea la o asemenea viata oribila unei
fiinte vii care simte durerea, suferinta, asemeni noua? Doar pentru ca apartine altei specii, avem dreptul sa
ramanem surzi fata de aceasta suferinta, sa acceptam in tacere aceasta sclavie imorala?
Exista legi care protejeaza animalele impotriva torturii si cruzimii. Aceste legi sunt in mod deliberat ignorate
in cazul celor 30 milioane de pasari ucise in fiecare an pentru foie gras, majoritatea in Franta. Ni se spune ca
'suferinta necesara' este acceptabila. Consumul acestui produs este oricum complet inutil. Nimeni, nici macar
cei care fac profit din aceasta industrie nu pot sustine contrariul.

Productia de foie gras este interzisa prin tratat in randul a 35 de tari europene prin Conventia Europeana pentru
Protectia Animalelor de Ferma (Strasbourg, 10.III.1976) a Consiliului Europei, exceptand zonele unde practica
este curenta. Articolul 6 al conventiei precizeaza: modul de administrare a hranei sau lichidelor, si de asemenea
substantele continute in hrana sau lichidele administrate animalelor nu vor cauza suferinte inutile sau ranirea
animalelor.
Hranirea fortata a animalelor in alte scopuri decat cele medicale, respectiv pentru productia de foie gras (ficat
gras) este interzisa explicit prin legi specifice in 6 din cele 9 provincii din Austria, in Cehia, Danemarca,
Finlanda, Germania, Italia, Luxemburg, Norvegia, Polonia si prin interpretarea legii de protectie a animalelor
in Irlanda, Suedia, Elvetia, Olanda si Marea Britanie. Turcia a interzis de asemenea hranirea fortata a
animalelor in 2004.
In Israel Curtea Suprema a transmis ministerului israelian al agriculturii sa interzica hranirea fortata a gastelor,
incepind cu 31 martie 2005.

In California, din 2012, California Health and Safety Code va interzice hranirea fortata a pasarilor in
scopul obtinerii ficatului peste dimensiunile normale, ca si vanzarea produsului care rezulta din acest
proces. In 2008, consiliul orasului San Diego a adoptat o rezolutie prin care sustine campania de
informare a publicului de catre organizatiile de protectie a animalelor cu privire la cruzimea hranirii
fortate a gastelor si ratelor pentru foie gras, apreciaza restaurantele care renunta la foie gras inainte de
intrarea in vigoare a interdictiei in Calfornia, si indeamna locuitorii sa nu sustina aceasta forma de
cruzime extrema fata de pasari, 85% dintre acestia fiind in favoarea unei interdictii imediate a foie
gras.
Consiliul orasului Chicago a interzis vanzarea foie gras, in 2006. Initiatorul proiectului, Joe Moore
Alderman a numit metoda obtinerii foie gras drept cruzime indiscutabila fata de animale.

In Argentina productia de foie gras este interzisa, constituind o forma de maltratare si de cruzime fata
de animale.

VIER PFOTEN a obtinut inchiderea productiei de Foie Gras in cateva companii si scoaterea de la
bursa a acestora. In martie 2009, compania Pannun Lud in trecut cel mai mare producator de pate
Foie Gras din lume si-a sistat productia. In plus, in iunie 2009, comerciantii germani si austrieci au
fost de acord sa opreasca vanzarea de Foie Gras si de carne provenita din productia de Foie Gras. La
scurta vreme dupa aceea, en gros-istii austrieci Metro, AGM si CC Pfeiffer au incetat comercializara
carnii din productia Foie Gras.
JUMULIREA PASARILOR VII: In anul 2009 s-au inregistrat progrese remarcabile: In Mai, Tranzit
Ker (cel mai mare producator de carne de gasca din Ungaria) a incetat sa mai practice jumulirea
pasarilor vii si a permis VIER PFOTEN sa desfasoare controale riguroase. Agonia jumulirii a fost
oprita astfel pentru un milion de gaste. Dupa negocieri indelungate, alti doi mari producatori de carne
de pasare din Ungaria au anuntat in luna Octombrie ca intentioneaza sa inceteze jumulirea pasarilor
vii in viitor. In Noiembrie, echipe de cercetare sub acoperire, apartinand VIER PFOTEN, au
descoperit carnea unor gaste jumulite de vii in restaurantele IKEA. Ca urmare, in cateva tari
compania suedeza de mobila a eliminat din meniu picioarele de gasca.
Ficatul pasarilor este ingrasat prin introducerea unui tub in gatul animalelor, pentru ca acestea sa fie
hranite cu forta. Foie gras-ul este interzis pana acum in 15 tari, dintre care si Marea Britanie. Printul
Charles a scos foie gras din meniurile regale si acelasi lucru l-au facut si supermarketurile engleze, in
acest an.
Printul Charles sustine campania unor activisti pentru protectia animalelor care vor sa elimine
comercializarea de foie gras in Marea Britanie, informeaz Earth Times. Vocea International a
Vegetarienilor pentru Animale (VIVA) i-a cerut printului sa boicoteze vanzarea si consumarea foieului gras frantuzesc, facuta din ficatul ratelor sau gastelor torturate.
"Ca sa hraneasca cu forta aceste pasari, tuburile sunt introduse pe gaturile acestora de cateva ori pe zi.
Se intampla foarte des ca aceste tuburi sa perforeze gaturile pasarilor si animalele sangereaza pana
mor. Aceasta procedura sadica le imbolnaveste ficatul care se mareste de 10 ori fata de dimensiunile
normale", a declarat Collins.
Organizatia PETA a lansat o petitie online pe care publicul larg sa poata sa o semneze pentru a
interzice vanzarea foie gras-ului.

BIBLIOGRAFIE:
Sursa: www.stopgavage.com
(sursa Revishttp://www.gourmetgift.ro/stiatica-2.htmlta Omului de Afaceri)
http://www.scribd.com/doc/53283586/carne-de-pasare
site-ul Autoritii Europene pentru Siguran Alimentar (EFSA):
http://www.efsa.europa.eu/EFSA/efsa...
Informaii generale referitoare la sigurana alimentelor
http://www.romalimenta.ro/press.php...
http://conventions.coe.int/Treaty/en/Treaties/Html/087.htm
http://www.petatv.com/tvpopup/video.asp?video=foie_gras_USA&Player=wm&speed=_med
www.wisegeek.com

www.comarion.ro