Sunteți pe pagina 1din 49

HIDROSFERA 1

HIDROSFERA:Definitie, structura, raspandirea apei pe


Terra
COMPONENTELE HIDROSFEREI:
1. OCEANUL PLANETAR: oceanele si marile Terrei,
proprietatile apelor oceanice, miscarle apelor oceanice

Hidrosfera-invelisul de apa
al Pamantului
Apa estre raspandita la
suprafata P in:
hidrosfera

atmosfera,
in sol,
in porii si fisurile
rocilor,
in costitutia organiselor
vii

Apa pe Terra se afla in


toate starile
Lichida, in:
mari ,
oceane,
apa subterana,
lacuri,
rauri,
nori

Solida, in:
Gheata
zapada
gazoasa, in:
atmosfera (vapori)

STRUCTURA HIDROSFEREI
Categorii ale
hidrosferei

Volumul, in km cubi

Procent din
hidrosfera

Oceanul Planetar
(OCEANE SI
MARI)

1 338 000 000

96.5

Ghetari si zapezi
permanente

24 064 000

1.74

Apa subterana

23 400 000

1.7

Apa din solul


permanent
inghetat

300 000

0.022

Apa din lacuri

176 400

0.013

Apa din
atmosfera

12 900

0.001

Apa din mlastini


si balti

11 470

0.0008

Apa din rauri

2 120

0.0002

Apa din
constitutia
organismelor

1 120

0.0001

1 386 000 000

100

Total

CIRCUITUL APEI IN NATURA (ciclul


apei)

Circuitul inchis al
apei pe Glob;
in urma evaporarii si
condensarii
succesive,apa trece
prin dif. stari si ia
forme variate (pp,apa
oc,apa de supr, apa
subterana)

Raspandirea apei pe Terra:

Supr. Pamantului:
510 100 000 km2.

Uscatul
148 800 000 km2 (29.2%)

Oceanul Planetar
361 300 000 km2 (70.8%).

Uscatul si apa sunt inegal


repartizate pe suprafata P:
uscatul predomina:
intre 45 latN si 70 latN
intre 70 latS si Polul Sud

Pe restul suprafetei Terrei


predomina apa

I. Emisfera
continentala
II. Emisfera
oceanica

Terrei cu cea mai


mare extindere a
uscatului.
Se desfasoara intre
4713N, 132W
(polul: Europa,Ins
Dumet, estuarul
Loire, langa Nantes,
Franta).
Cuprinde7/ 8 din
uscatul Terrei
incluzand Europa,
Africa, N America,
cea mai mare parte
a Asiei si Americii
de S
Desi cuprinde cea
mai mare parte a
uscatului globului,
in emisfera
continentala
raportul apa uscat
este tot in favoarea
apei

Emisfera continentala

Terrei cu cea
mai mare intindere
de apa
Se desfasoara
intre 4713S,
17828E, (polul:
un punct in Oc.
Pacific, langa
Noua Zeelanda)
cupride doar 1/8
din uscatul
Terrei:Australia,
New Zealand,
Antarctica, o mica
parte din Asia de
SE, sudul Americii
de S.
Cea mai mare
parte a oc. Pacific
si Indian se afla in
emisfera oceanica

Emisfera oceanica

CATEGORIILE HIDROSFEREI
1. OCEANUL PLANETAR:
OCEANELE SI MARILE
TERREI

Cele 5 oc. se afla in


legatura unul cu altul,
formind un singur ocean,
OC PLANETAR
Oc Planetar: 97, 1% din
vol. hidrosferei
Suprafata Oc.
Planetar:361 mil Kmp
(71% din supr. Terrei)
Desfasurata in mod
uniform pe toata suprf. P
apa din Oc Pl ar avea o
grosime de 2700m

5: Pacific,
Atlantic,
Indian,
Arctic,
Austral
4: Pacific,
Atlantic,
Indian,
Arctic
3: Pacific,
Atlantic,
Indian
1:Oceanul
Planetar

Numarul oceanelor

Numarul oceanelor

Oc Arctic

Oc Pacific

ic
lant

A u s t r a l

Oc Pacific

t
Oc A

O c.

Oc
Indian

oceanul

PACIFIC

Suprafata
(kmp)
179 710 000

adancimea
medie(m)

adancimea
maxima

4028

11 022 Fosa
Mariane

ATLANTIC

91 655 000

3627

8 384 Fosa
Puerto Rico

INDIAN

74 917 000

3897

7437 Fosa
Java (Sunda)

AUSTRAL

20 327

ARCTIC

14 788 000

4000-5000

1131

7235-Fosa
Sandwich
5608 Molly Deep
(M. Groenlandei)

Marile Oc Atlantic
Adriatic Sea
Aegean Sea
Alboran Sea
Argentine Sea
Bay of Bothnia
Bay of Campech
Bay of Fundy
Baltic Sea
Black Sea
Bothnian Sea
Caribbean Sea
Celtic Sea
Central Baltic Sea
Chesapeake Bay
English Channel
Gulf of Bothnia
Gulf of Guinea
Gulf of Finland
Gulf of Mexico
Gulf of Sidra
Gulf of St. Lawrence
Gulf of Venezuela
Ionian Sea
Irish Sea
Marmara Sea
Mediterranean Sea
Mirtoon Sea
North Sea
Sea of Azov
Sea of Crete
Sea of the Hebrides
Sargasso Sea
Tampa Bay
Thracian Sea
Tyrrhenian Sea

Marile Oc Arctic
Amundsen Gulf
Baffin Bay
Barents Sea
Beaufort Sea
List of seas (bySea
ocean)
Bering
Cambridge Bay
Chukchi Sea
Cold Bay
Davis Strait
Denmark Strait
East Siberian Sea
Greenland Sea
Hudson Bay
James Bay
Kara Sea
Kara Strait
Labrador Sea
Laptev Sea
Lincoln Sea
Norwegian Sea
White Sea
Marile Oc Indian
Arafura Sea
Andaman Sea
Arabian Sea
Bay of Bengal
Gulf of Aden
Gulf of Oman
Mozambique Channel
Persian Gulf
Red Sea
Timor Sea

MARILE

Marile Oc. Pacific

Marile Oc Austral

Arafura Sea
Banda Sea
Bering Sea
Bismarck Sea
Bohai Sea
Bohol Sea
(Mindanao Sea)
Camotes Sea
Celebes Sea
Ceram Sea
Chilean Sea
Coral Sea
East China Sea
Flores Sea
Gulf of Alaska
Gulf of California
(Sea of Corts)
Gulf of Carpentaria
Gulf of Thailand
Halmahera Sea
Java Sea
Molucca Sea
Philippine Sea
Savu Sea
Sea of Japan
Sea of Okhotsk
Seto Inland Sea
Solomon Sea
South China Sea
Sulu Sea
Tasman Sea
Timor Sea
Yellow Sea

Amundsen Sea
Bass Strait
Bellingshausen Sea
Davis Sea
Great Australian Bight
Gulf Saint Vincent
Ross Sea
Scotia Sea
Spencer Gulf
Weddell Sea

TERREI

Marile din interiorul


continentelor
(in realitate sunt lacuri,
neavand comunicare cu Oc
Planetar)
Aral Sea
Caspian Sea
Dead Sea
Sea of Galilee
Salton Sea
Great Salt Lake

Clasificarea marilor
dupa pozitia lor in raport cu uscatul

mari

Marginase

Intercontinentale.

Continentale

Mari marginase:

aflate la marginea
oceanelor , cu care
comunica larg;frecvent
au forma de golfuri
deschise.

Mari deschise se
deosebesc de restul
oceanului doar prin
adancimea mai mica:
M Arabiei,
G. Bengal,
G. Guineea,
M Ross
Mari semiinchise au o
comunicare mai ingusta cu
oceanul de care le separa
insule sau peninsule:
M.Nordului,
G. Baffin,
M. Alba
Mari interinsulare cu
deschidere spre ocean prin
spatiile dintre insule:
M. Java,
M Arafura,
M Molucelor

E bine sa stiti:
Marginal seas of the Pacific Ocean:

The Bering Sea (separated by the Aleutian Islands)


The Sea of Japan (by the Japanese Archipelago)
The Sea of Okhotsk (by the Kurile Islands)
The South China Sea (by the Philippines)
The East China Sea (by the Ryukyu Islands)
The Yellow Sea (by the Korean Peninsula)
The Philippine Sea (by the Ogasawara Islands, the
Mariana Islands, and Palau)
The Coral Sea (by the Solomon Islands and Vanuatu)
The Tasman Sea (by New Zealand

E bine sa stiti:

Marginal seas of the Atlantic Ocean:


The North Sea (separated by Great Britain)
The Irish Sea (by Ireland)
The Norwegian Sea (by Iceland, the Faroe
Islands and Shetland)
The Scotia Sea (by the Falkland Islands,
South Georgia, and the South Sandwich
Islands)

E bine sa stiti:

Marginal seas of the Indian Ocean:


The Andaman Sea (separated by the
Andaman and Nicobar Islands)
The Java Sea (separated by the Greater
Sunda Islands)

E bine sa stiti:

Marginal seas of the Arctic Ocean:


The Laptev Sea (separated by the
Severnaya Zemlya and the New
Siberian Islands)
The Chukchi Sea (separated by
Wrangel Island)

Marile mediterane ale


Oceanulul Atlantic

Maarea Mediterana(M.
Eurafricana; Mediterana
Europeana) este u
complex de mari intre
Europa si Africa
Include
M. Neagra
M. Azov,
M. Egee
M Marmara.
M. Mediterana
Americana:complexul
de mari dintre Am. N si
Am. S
Golful Mexic
M. Caraibilor
G. Baffin

Marile mediterane
ale Oc Indian

G. Persic
M. Rosie

Mediterana
::
Asiatica /Australiana
Cuprinsa
Cuprinsaintre
intreIns.
Ins.
Sunde
:complexul de mari
SundesisiIns
InsFilipine:
Filipine:
M.
interinsulare intre
M.Banda
Banda
M.
M.Sulu
Sulu
oc. Indian si Pacific
M.
M.Sulawesi
Sulawesi
M.
M.Java
Java
M.
M.Celebes
Celebes
etc
etc

Oc. Arctic Ocean


este considerat ca o
mare de tip
mediterana

Proprietatile apelor oceanice

Proprietatile apelor
oceanice

Salinitatea
Temperatura
Densitatea
Culoarea

Salinitatea:
concentratia de
saruri dizolvate in
apa oceanului (g/l;
)
Salinitatea
medie=35 (35 g
saruri/ 1 l apa
oceanica)

Variaza in functie de
clima
volumul de apa dulce
adus de rauri
temperatura
curenti oceanici
ghetari (apa dulce)
Densitatea apei
adancime

1.
1. SALINITATEA
SALINITATEA
Calasificarea apelor oceanice dupa salinitate
Apa dulce

Apa salmastra

Apa sarata

Apa f. sarata

< 0.05 %

0.05 - 3 %

3-5%

>5%

Variatia salinitatii la suprafata oceanului

Salinitate mica
Climatul ecuatorial
cu pp bogate: 34
Climatul polar cu
evaporare redusa;
aport de apa dulce
din topirea calotelor si
icebergurilor

Salinitate medie:
Climatul temperat:35

Salinitate mare
Climatele aride cu
evapotranspiratie
mare si pp. reduse:
39-42
Valoarea maxima a
salinitatii Oc.
Planetar se
inregistreaza in M.
Rosie si G. Persic
(39-42)

Salinitatea la suprafata Oc. Planetar. Valori medii anuale

Variatia salinitatii cu adancimea


Salinitatea creste odata
cu adancimea
explicatie:
apa mai sarata are
densitate mai mare si
se lasa la fund
apa mai putin sarata
are densitate mai mica
si ramane la suprafata

In marile inchise,
continentale diferentele
de salinitate in functie
de adancime, sunt mari
ex: M Neagra
la supr: 17-18
la 200m: 21-22
la 2000m: 24

22TEMPERATURA
TEMPERATURAapelor
apeloroceanice
oceanice

Este consecinta:
procesului de incalzire
determinat de radiatia
solara directa
depinde de unghiul de
incidenta al radiatiei
solare cu supr. oceanului
este influentata de
vanturi
curenti oceanici
calzi
reci

Variatia temperaturii apei


oceanice se produce in
functie de:
Latitudine
Adancime

MISCARLE APELOR OCEANICE


MISCARLE APELOR OCEANICE
(DINAMICA OCEANULUI PLANETAR)

Clasificarea miscarilor
Cauzele miscarilor:
Cosmice:
forta de atractie
graitationala a Lunii si
Soarelui

geografice:
vanturile
diferentele de
temperatura si salinitate
intre diferitele zone ale
oceanului

geologice:
seisme eruptii vulcanice
alunecari de teren
submarine

In raport cu timpul in
care se produc,
miscarile apelor
oceanice sunt:
Permanente
Curentii oceanici

Periodice
Mareele

Neregulate
valurile

A) valurile
Miscari oscilatorii ale
apei produse de:
vanturi
miscarile tectonice
alunecarile de teren
submarine

Privita de la tarm apa


marii lasa impresia ca
este adusa de valuri
spre uscat

Valurile provocate de
vanturi = valuri eoliene
Cand vantul este
constant si nu prea
puternic se nasc valuri
regulate cu flancuri
simetrice, fenomen
numit hula marina

Valurile sunt unde care se propaga


prin apa
Prin propagarea undei, moleculele
de apa se misca circular, in sensul
acelor de ceasornic
Razele cercurilor descrise de
moleculele de apa descresc cu
adancimea
De fapt apa nu se misca inainte
odata cu unda

Moleculele descriu cercuri in


planuri verticale , revenind la pozitia
initiala dupa trecerea undei

Cercurile verticale sunt tot mai mari


catre suprafata

1. creasta-partea cea mai inalta


2. flancurile-cele 2 fete inclinate

3. baza- tangenta la albia care


se formeaza inre 2 valuri
succesive

4. Inaltimea perpendiculara
dus din creasta la baza valului
(max 16 m)

5. lungimea distanta dintre


doua creste de valuri succesive
(200-500 m; max 800 m )

Viteza de propagare; 7-17 m/s


Perioada- timpul dinre trecerile
a 2 creste succesive

Adancimea pana la care se simt


valurile aprox 60m

Elementele componente ale


unui val eolian

TSUNAMI - valurile tectonice: seismice, vulcanice, produse de


alunecari de teren submarine

Socurile seismice
provoaca la
suprafata oceanului
valuri care pot
atinge 20-30 m si
viteze de 100800km/h.
Ajunse la tarm
acestea produc
victime si mari
pagube materiale

Cutremurul din Ins


Krakatoa (1883) a
produs un tsunami
urias care a
traversat Oc Pacific
in numai 12 ore

B) Miscarile periodice: Mareele

Aceste corpuri cosmice


sunt Luna (cu miscarea sa
de revolutie in jurul P, in
timp de o luna) si Soarele

Ele atrag apa in dreptul


meridianului pe deasupra
caruia trec, provocand
ridicarea nivelului ei: fluxul

In acelasi timp apele de pe


meridianul opus au si ele
flux, insa de mai mica
inaltime

Apele aflate in restul


oceanului, in spatiile dintre
cele 2 fuxuri se retrag:
acesta este refluxul

Apa marii este atrasa de un


corpuri cosmice.
Ea se ridica mai usor si mai
mult decat uscatul,
moleculele de apa avand o
coeziune mult mai mica
decat cele ale rocilor

Forta de atractie a Lunii


este de 2,1 ori mai mare
decat a Soarelui
deoarece distanta L - P
este de 390 de ori mai
mica decat dist. S - P

Cand L si S sunt pe
aceeasi aliniament
(CONJUNCTIE) fortele
lor de atractie se
insumeazafluxul
maxim (in fazele de Luna
Noua si Luna Plina )
Cand intre aliniamentul
P- L si P-S formeaza un
unghi de 900
(OPOZITIE), fortele de
atractie scad fluxul
minim (in fazele Primul
Patrar si Al Doilea
Patrar)

Producerea mareelor la Luna Noua


(actiunea L si S se conjuga: mareele au intensitate maxima )

Fluxul produs de Luna


Fluxul produs de Soare

Fluxul produs de Luna


Fluxul produs de Soare

Producerea mareelor la Luna Plina


(actiunea L si S se conjuga: mareele au intensitate maxima)

Producerea mareelor la Primul Patrar

Fluxul produs de Luna

L
Fluxul produs de Soare

Fluxul produs de Luna


Fluxul produs de Soare

(actiunea L si S se contracareaza
reciproc: mareele au intensitate micsorata)

L
Producerea mareelor la Al Doilea Patrar
(actiunea L si S se contracareaza
reciproc: mareele au intensitate micsorata)

C).Curentii oceanici
Forma de miscare a
apelor oceanice pe
directii fixe

Cauzale curentilor:
vanturile permanente sau
periodice
diferenta de
salinitate/densitate intre
diferite zone sau straturi
ale oeanului
diferenta de temperatura
a apelor de suprafata
diferenta de nivel
relieful suboceanic

Curentii provocati de
vanturile
permanente(alizeele,
vanturile de vest) si
periodice (musonii)

1 curentii de derivafluxuri de apa oceanica


ce urmeaza directiile
vanturilor permanente
sau periodice, deviate
de forta Coriolis (ex.
Deriva vanturilor de
vest)
2 curentii liberi apar in
zonele limitrofe celor cu
curenti de deriva,
datorita impingerii apei
de ctre acestia si
fenomenului de inertie

Curentii cauzati de
dif. de densitate
intre 2 bazine
marine separate
printr-un prag
submarin

Se numesc curenti
de compensatie
Ex.
Curentii de
compensatie dintre
M Neagra si M
Mediterana
Curentul Floridei (la
iesirea din G. Mexic)

Clasificarea curentilor
dupa temperatura

Curentii calzi provin


din zone calde
in toate oceanele
curentii ecuatoriali
curentii ecuatoriali
contrari

in Oc. Atlantic
Curentul Golfului,
Curentul Braziliei

in Oc Pacific
Curentul Kuro-Shivo
Curentul Australiei de
Est

Curentii reci se
formeaza in
regiunile polare
adancurile oceanelor

In Oc. Austral
Curentul Antarctic

In Oc Atlantic
Curentul
Labradorului
Curentul Benguelei

in Oc. Pacific
Curentul Oya - Shivo
Curentul Perului

CURENTII OCEANICI