Clasificarea alimentelor pe categorii de produse

Categoria I: Laptele si branzeturile

Aceasta grupa include toate formele de produse lactate (laptele lichid, laptele praf, laptele
acidulat, laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile simple si cele fermentate), cu exceptia
smantanii si a untului care, din punct de vedere nutritiv, intra in categoria grasimi. Ne vom
concentra mai mult asupra acestei grupe, deoarece laptele si derivatele lui ocupa un loc
primordial in alimentatia copilului sugar si un loc de seama pentru celelalte grupe de
varsta ((30-35% din valoarea calorica a ratiei copiilor in varsta de pana la 4-5 ani, 18-20% peste
aceasta varsta).
Laptele
Cel mai adesea folosit, in alimentatia pe baza de lapte, este laptele de vaca si, mai rar, cel de
oaie, capra sau bivolita. Continutul in principii nutritive variaza in functie de specia de la care
provine, iar la aceeasi specie variaza in raport cu perioada de lactatie, hrana vitelor, clima, etc.
Variatiile cele mai importante exista in ceea ce priveste grasimea. Laptele contine, in proportii
variabile, toate principiile nutritive, deci este un aliment echilibrat, ceea ce face posibila
alimentarea copilului pana la 4 luni numai cu lapte. Proteinele din lapte sunt proteine de calitate
superioara, continand toti aminoacizii esentiali in proportii optime. Sunt usor digerabile si au o
mare putere de formare a tesuturilor noi in perioada de crestere.
Exceptand aportul proteic, laptele si branzeturile constituie sursa cea mai importanta de calciu.
Cantitatea de calciu din laptele de vaca variaza in jurul a 125 mg%, iar cea din branzeturi poate
varia de la 150-160 mg% in branza de vaca, pana la 900-1200 mg% in branzeturile tari,
provenite din laptele de oaie. In precipitarea prin acidifiere (modul de preparare a branzei de
vaca) cea mai mare parte din calciu trece in zer sub forma de lactat. De aceea este bine ca zerul
sa fie intrebuintat la ciorbe, sau baut ca atare. In coagulare, prin labferment (cheag) cazeina
retine tot calciul cu care se combina. Raportul calciu/fosfor (125 mg% / 91 mg%) in laptele de
vaca este supraunitar (1,4), apropiindu-se de cel existent in oase; in laptele matern raportul este
1,9-2, fiind optim unei bune mineralizari. Aceste elemente se gasesc alaturi de vitamina D
naturala (calciferolul) care, desi se afla in cantitati mici (3-4 u.i. in lapte, 20-40 u.i. in
branzeturile grase sau foarte grase), este forma cea mai activa si, fiind dispersata, are efect
mineralizant mare. Laptele este bogat in vitamina A (retinol) continand 150 u.i.%. Aceasta
vitamina, fiind liposolubila, se indeparteaza prin smantanire (degresare). El contine circa 2 mg%
vitamina C, care insa se pierde prin fierbere si pastrare prelungita. Vitaminele din grupul B (B1,
B2, B6, B12) sunt prezente in cantitati mici. Produsele lactate acidulate natural, prin actiunea
bacteriilor si a levurilor acidofile, maresc continutul laptelui in aceste vitamine. Valoarea calorica
pentru laptele integral este de 65-70 cal/100 g iar pentru branza de vaci este de 100 cal/100 g.
Branzeturile grase si foarte grase pot ajunge la 300-400 cal/100 g. Prin indepartarea smantanii,
valoarea calorica se micsoreaza, de aceea se recomanda ca in timpul fierberii laptele sa fie
amestecat.
Digestia laptelui
Deoarece este elementul cu cel mai redus efort digestiv, laptele reprezinta alimentul ideal pentru
copii, pentru femei gravide, pentru majoritatea bolnavilor si pentru cei care lucreaza in medii
toxice. Intr-o alimentatie corecta, grupa de lapte si branzeturi trebuie sa se situeze la 25-30% din
valoarea calorica a ratiei copiilor cu varste cuprinse intre 1 si 6 ani, la circa 20% din valoarea
calorica pentru femei in perioada de maternitate (sarcina si alaptare), intre 12-16% din ratia

pentru adolescenti si adultii care lucreaza in mediu toxic si la 5-10% din ratia pentru celelalte
categorii ale populatiei. Utilizarea preparatelor acidifiate este si mai avantajoasa (lapte batut,
acidofil, iaurt), pentru ca se mareste cantitatea de vitamine din grupul B si posibilitatile de
absorbtie a sarurilor de calciu. Nici un alt element natural nu are o gama atat de larga de utilizari
si de posibilitati de asociere. Mentinerea unui regim lactofainos prelungit, cum este grisul cu
lapte la copii, provoaca aparitia anemiei feriprive (prin lipsa de fier). Laptele este sarac in fier,
cupru, magneziu si are o valoare calorica redusa. Branzeturile sunt, practic, lipsite de vitamina C
si glucide, in schimb sunt bogate in sodiu (mai ales cele sarate) si sarace, in potasiu. Branzeturile
sarate sunt contraindicate in afectiunile cu tendinta la retentie de sodiu si apa (edeme).
Categoria a ll-a: Carnea si pestele
Aceasta categorie contine toate alimentele de origine animala, indiferent de specie si de modul
de obtinere (taiere, vanare, pescuire). Data fiind marea diversitate a speciilor si gama variata de
produse prelucrate industrial, continutul in principii nutritive, gradul de digestibilitate si utilizare
in organism sunt diferite. Produsele alimentare din aceasta categorie se apropie cel mai mult de
compozitia corpului omenesc si au o valoare nutritiva foarte ridicata. Ele sunt bogate in proteine
de calitate superioara (aminoacizi esentiali). Valoarea calorica depinde mai ales de continutul in
grasimi, care este variabil in raport cu specia de la care provin, cu partile anatomice, si in functie
de cat de slab sau gras era animalul respectiv in momentul sacrificarii. Carnea, dar mai ales
viscerele, reprezinta sursa cea mai importanta de fier (3-5 mg% in carne, 10-14 mg% in ficat) si
fosfor (200-350 mg%). Cantitati semnificative ale vitaminelor din grupa B se gasesc in carne si
peste. Pestele este alimentul cel mai bogat in iod si fluor. In contrast cu uniformitatea
compozitiei carnii in aminoacizi, continutul in vitamine este variabil, dupa specia si natura
carnii, cea grasa fiind mai saraca in vitamine. Carnea de porc este bogata in vitamina Bi
(tiamina). Viscerele si, mai ales, ficatul sunt cele mai bogate in vitamine si saruri minerale.
Vitaminele A si D se gasesc mai ales in pestele gras. Prin preparare, carnea isi pastreaza
vitaminele A si D (mezelurile, carnea afumata ele.).
Digestia carnii
Carnea si derivatele ei determina o secretie digestiva (gastrica si pancreatica) foarte abundenta.
Datorita proprietatilor sale senzoriale, carnea este un aliment care place, cu putere mare de
saturare, secretia digestiva de natura psihica fiind una foarte buna. Utilizarea proteinelor din
carne este foarte buna, iar pentru lipide variaza cu specia de la care provin si se absorb cu atat
mai greu cu cat sunt mai abundente.
Carnea intra in alimentatia copilului din a doua jumatate a primului an de viata, prin supa si
piureul de carne (10-20 g carne de vita sau de pasare fiarta impreuna cu zarzavaturile). La
sfarsitul primului an se poate ajunge la 30-50 g carne fiarta, de vita sau pasare, adaugata la
diverse preparate. O zi pe saptamana este bine sa se inlocuiasca din meniu carnea cu ficatul.
Carnea congelata isi pastreaza proprietatile nutritive si vitaminele.
Ratia de carne pe grupe de varsta:
- intre 1 si 6 ani, 60-80g ((4-5% din valoarea calorica a ratiei)
- intre 7 si 12 ani, 120-140 g (6-7% din valoarea calorica a ratiei)
- adulti 150-250 g (6-7% din valoarea calorica a ratiei)
- gravide 150-200 g (6% din valoarea calorica a ratiei)
Categoria a lll-a: Ouale
Oul contine proteinele cu cea mai mare valoare nutritiva, in special galbenusul acestuia.
Galbenusul este de 20-30 de ori mai bogat in vitamine si substante minerale decat albusul.Este

bogat in vitaminele A, D, K, in vitamine din grupul B (B1, B2, acid folie si B12) si minerale:
fosfor 200-250 mg%, fier 3-5 mg%, calciu 60 mg%. Digestia oului depinde in mare masura de
modul in care a fost preparat. Galbenusul este mai usor digerabil decat albusul, avand un efect
excitosecretor redus. Deoarece se absoarbe integral, este un aliment ce se poate da copiilor de la
varsta de 5 luni. Dezavantajul oului este acela ca poate produce fenomene alergice. Este indicat
sa li se dea sugarilor doar galbenusul, deoarece albusul este cel mai adesea responsabil de
reactiile alergice. Se recomanda doar ouale de gaina in cazul copiilor.
Categoria a IV-a: Legumele si fructele
Din aceasta categorie fac parte aproape toate alimentele de origine vegetala bogate in apa. Partea
comestibila, in compozitia plantei, variaza in functie de specia de la care provine. Astfel, pot fi
consumate radacinile, bulbul, tulpina, frunzele, florile, semintele sau intreaga planta. Legumele
si fructele se impart, dupa structura, in diferite specii, dar prin caracterele comune ale
compozitiei in principii nutritive se pot inlocui unele cu altele:
- fructe cu seminte: mere, pere, gutui, citrice, portocale, lamai
- fructe cu samburi: prune, visine, cirese, caise etc
- bace: struguri, agrise, coacaze, mure, smochine.
In pofida acestor varietati de forma si continut, toate sunt bogate in apa (72-95%) si contin
material nedigerabil (celuloza, pectine). In afara de aceste macroelemente, in compozitia
legumelor si fructelor intra numeroase elemente minerale si vitamine, arome, uleiuri eterice,
pigmenti.
Fructele si legumele reprezinta cea mai importanta sursa de glucide. Exceptand cartofii, in care
glucidele se afla sub forma de amidon, in toate celelalte ele sunt reprezentate prin zaharuri
(fructoza, glucoza, zaharoza). Contin o cantitate redusa de proteine, care se gasesc mai ales in
fasole, mazare, ceapa, dar sunt proteine incomplete. Fructele si legumele sunt bogate in vitamine
si saruri minerale, vitamina C gasindu-se in toate fructele si zarzavaturile. Ea se pierde prin
pastrare si prelucrare, dar fructele si zarzavaturile, fiind alimente care se consuma crude, raman
cea mai importanta sursa de vitamina C. In fructe si zarzavaturi vitamina C se pierde prin
pastrare si vestejire. Aciditatea mareste rezistenta acidului ascorbic fata de actiunea oxigenului,
de aceea vitamina C se pastreaza mai bine in fructele acide. In medie, 90-95% din nevoile
privind aceasta vitamina sunt acoperite din alimentele din aceasta grupa.
Vitamina A, sub forma de provitamina, se gaseste atat in zarzavaturile cu frunze verzi, cat si in
zarzavaturile rosii (morcovi, carote, sfecla, tomate, sparanghel, ridiche). Ea nu se pierde prin
pastrare si prelucrare.
Vitaminele din grupul B (B1, B2, B6), vitaminele PP si P sunt, de asemenea, prezente in fructe si
legume, 20% din nevoile organismului fiind acoperite pe aceasta cale. Prin continutul in celuloza
si pectine, zarzavaturile si fructele au rol in normalizarea tranzitului intestinal, combatand
constipatia si diareea. Aceasta reprezinta baza dietetica a folosirii supei de morcovi si a curei de
mere in diaree si a combaterii constipatiei printr-o alimentatie de zarzavaturi si fructe bogate in
celuloza.
Categoria a V-a: Derivatele de cereale, legume uscate si fructe oleaginoase
Din aceasta categorie fac parte cerealele (grau, orez, secara, ovaz, porumb, mei), leguminoasele
(prin fasole, mazare, linte, soia, arahide) si fructele oleaginoase (nuci si alune). Aceasta
categorie, reprezentata in special prin seminte (rezerva nutritiva necesara germinarii embrionului
vegetal), poate furniza, in volum mic, cantitati mari de principii nutritive. Spre deosebire de
leguminoase - fasolea si lintea, care se gasesc pe piata alimentara ca atare, necesitand numai

prelucrarea termica - cerealele sunt supuse unor prelucrari industriale care constau din
decorticare, macinare, panificare. Rezultantele acestor prelucrari industriale intra in bucatariile
noastre: orezul decorticat, arpacasul de grau sau de orez, grisul, faina de grau, de secara, de orez,
malaiul sau faina de porumb, fulgii de porumb, orez, ovaz, painea.
Principiul nutritiv de baza al cerealelor este reprezentat de glucide, prin amidon, care apare in
proportie de 42-46% in painea integrala si de 80% in gris. Continutul in proteine este mic, 7-16%
in produsele alimentare din cereale, 20-26% la cele din leguminoase uscate, iar valoarea nutritiva
a proteinelor vegetale este mai putin echilibrata (nu contin toti aminoacizii necesari
organismului).
Soia este elementul cu cel mai mare continut de proteine, avand cea mai echilibrata si mai
asimilabila forma.
Painea este principalul exponent al acestei grupe, reprezentand, in medie, 20-50% din ratia
calorica a adultului si 80% din consumul de glucide. La copii, painea intra in alimentatie din al
doilea semestru al vietii, la 5-6 luni, sub forma de pesmet fiert in lapte sau amestecat cu sucul si
pulpa de fructe. Ratia alimentara de paine la copii este de 25-30 g pe an de varsta de la 1-3 ani,
pe parcursul unei zile, restul de glucide fiind reprezentat prin gris, paste fainoase, orez, 150-200
g pe zi intre 3 si 6 ani, 200-300 g intre 7 si 14 ani, 300-450 g peste 14 ani. Painea alba este mai
usor digerabila, dar contine mai putine principii nutritive, substante proteice, vitamine si saruri
care se pierd prin decorticare si rafinare.
Mamaliga, aliment intrat in traditia noastra nationala, contine proteine putin nutritive si este
complet lipsita de vitamine. Asociata cu produse de origine animala, ca lapte, branza, oua, devine
un aliment nutritiv.
Categoria a VI-a: Produsele zaharoase
Aceasta categorie contine produse industriale, cu valoare calorica mare intr-un volum mic,
reprezentate prin glucide cu molecula mica. Zaharul este cel mai important element al acestei
categorii. Atunci cand sunt consumate singure, in cantitati moderate, produsele zaharoase sunt
usor digerabile, cu un minim de secretie digestiva. Se recomanda celor care practica sportul, in
perioadele de efort fizic. Excesul de dulciuri, in special la copii, duce la obiceiuri nesanatoase in
alimentatie, la carii dentare si la obezitate. De aceea, in cazul copiilor, sunt recomandate
prajiturile uscate, de casa. Datorita senzatiei de satietate este de preferat ca acestea sa se
serveasca pe post de desert, la sfarsitul meselor.
Categoria a Vll-a: Lipidele
Se gasesc atat in alimentele de origine vegetala, cat si in cele de origine animala. Grasimile
vegetale sunt reprezentate prin uleiuri de plante, de floarea soarelui, de masline, de dovleac, soia,
din germeni de porumb, nuca de cocos. Grasimile animale sunt: untul, untura, untura de pasare,
seul, untura de peste. Margarinele sunt grasimi mixte (vegetale si animale), preparate industrial
cu adaosuri de arome si vitamine. Grasimile au o valoare calorica cuprinsa intre 700 si 925 de
calorii la 100 g, deci intr-un volum mic contin o valoare calorica mare. Ele reprezinta 30-35%
din valoarea calorica a ratiei alimentare. Sunt recomandate celor cu activitati intense ce necesita
un consum ridicat de energie.
Desi majoritatea grasimilor nu includ alte principii nutritive, untul contine vitamina A (tretinol)
si vitamina D (tcalciferol). Grasimile vegetale contin acizi grasi nesaturati (linoleic, linolenic,
arahidonic), necesari bunei functionari a organismului. Influenta grasimilor alimentare asupra
lipemiei si colesterolului din sange depinde de prezenta acizilor grasi pe care-i contin. Grasimile

se folosesc la cele mai multe preparate culinare datorita in special calitatii lor de a forma emulsii.
Aceasta nu-si deterioreaza calitatile nutritive daca punctul de fierbere nu depaseste punctul de
topire al grasimii.

Piramida alimentar pentru copii

Copiii n vrsta mersului la gradini pn la adolescen timpurie (pn la vrsta
de 12 ani) cer diet echilibrat i diversificat, care le va da energie i va asigura
dezvoltarea corespunztoare i dispoziie bun.

Formarea obiceiurilor alimentare

n acelai timp este vrsta n

care copilul ncepe s-i formeze obiceiurile alimentare, iar n aceast perioada cei care au cea
mai mare influen asupra lui sunt prinii. Piramida poate fi folosit pentru a se juca bine i
pentru a nva. Putei plasa piramida corolat n buctrie i mpreun cu copilul s stabilii lista
de cumprturi sau meniul pentru ziua respectiv.

Fructe i legume necesare

n meniul de fiecare zi trebuie s fie cuprinse fructele i sucurile de fructe 100%. Ele constituie
sursa de vitamina A, C iar mncate cu coaj ne alimenteaz i cu fibre. Sunt recomandate fructe
proaspete, congelate, ct i uscate. Elementul necesar al meniului sunt legume care putem servi
proaspete, fierte sau congelate. S nu uitm s adugm ulei de msline la salate.

Diversitatea este importantProdusele prezentate n piramid asigur toate elementele nutritive

indispensabile pentru dezvoltarea corespunztoare i pentru sntatea copilului. Este important
ca alimentarea de fiecare zi s fie diversificat, astfel, nct copilul s mnnce produse diferite
n fiecare zi.

Iaurturi ntr-adevr albeProdusele lactate conin calciu care este necesar pentru dezvoltarea
corespunztoare a copiilor. Cele mai bune i cele mai curate sunt: chefirul, iaurtul i sana cu
gust natural cele cu fructe conin aditive i conin mai multe calorii.
Laptele pentru celelalte grupuri de vrst este recomandat cu coninut redus de grsime sau
degresat, n caz de copii poate conine 3,2 % grsime. Este important pentru copii s fie obinuii
s mnnce brnz de vac care are coninut redus de grsime i de sodiu. Este un element
relevant n formarea obiceiurilor alimentare corespunztoare.
Pinea neagr nu ntotdeaun sntoasLa baza piramidei alimentare se afl produsele bogate n
amidon, cele mai valoroase sunt cele care conin semine ntregi. Ele sunt sursa vitaminelor din
grupa B, a fibrelor i a microelementelor valoroase.
Pinea neagr este n general considerat drept cea care conine multe elemente nutritive, dar
uneori apare n versiunea colorat cu caramel astfel de produse trebuie evitate.
n aceast grup apar i cerealele, cele mai sntoase sunt cele din gru, orz i secar. Ele vor fi
un element gustos al muesli de diminea compus de noi nine, la care putem aduga fructe...
Ciocolat n loc de bomboaneCopiii cu mai multa poft mnnc dulciuri, trebuie s fii ateni ca
duciurile s fie o parte din mas i nu s o nlocuiasc. S alegem n mod nelept i gustos n
loc de bomboane s le servim ciocolat, n loc de prjitur cu crem prjitur de drojdie sau
chec.
Produsul periculos care este sursa de zahr cel mai des neluat n considerare sunt buturi
gazoase s ne nvm copiii s bea ap cnd le e sete. S fie o sticl cu ap ntotdiaun
prezent n timpul activitilor sportive sau n timpul jocului n groap de nisip.

Alimentatia copilului in varsta de 1-3 ani

Cea mai potrivita persoana cu care trebuie sa te consulti in aceasta perioada este medicul
pediatru. Vizitele regulate il vor ajuta sa stabileasca momentul in care micutul tau este pregatit
pentru alimentele solide si nutrientii pe care le ofera acestea.
Esti mamica pentru prima data? Te confrunti cu o situatie delicata si te intrebi daca un aliment
sau altul este indicat pentru copilul tau? Introducerea alimentelor solide in alimentatia zilnica a
copilului nu este deloc dificila si iti poate da numroase batai de cap. Este foarte important sa
diversifici mesele micutului tau, deoarece in acest fel il incurajezi sa manance sanatos si
echilibrat. Trei mese mici pe zi la intervale orare spatiate, la care sa adaugi 3 gustari usoare si
sanatoase sunt mai mult decat suficiente pentru buna dezvoltare a micutului tau.
Care este necesarul zilnic al unui copil de 1-3 ani?

Baieti: 1230 kcal; 14,5 g proteine; 350 mg calciu; 6.9 mg fier

Fete: 1165 kcal; 14.5 g proteine; 350 mg calciu; 6.9 mg fier
Necesarul de energie
In aceasta categorie de varsta, necesarul de energie oferita de caloriile din alimentele consumate
este mai mare, deoarece micutii incep sa se miste si sa devina din ce in ce mai activi. Alimentele
bogate in carbohidrati complecsi nu trebuie sa lipseasca din regimul alimentar al micutului tau:
painea, cerealele integrale, orezul, pastele, cartofii, banane. Acestea asigura necesarul de energie,
fibre, vitamine si minerale.
Necesarul de grasimi
Contin de doua ori mai multe calorii decat carbohidratii si sunt necesare pentru dezvoltarea
normala a sistemului nervos. De unde poti sa iei grasimile sanatoase pentru dezvoltarea
copilului? Este foarte important ca acestea sa fie asigurate prin consumul de lapte integral,
branza, iaurturi, carne, peste gras, mai degraba decat din prajituri, biscuiti si produse de patiserie.
Produsele sarace in grasimi nu sunt recomandate copiilor din aceasta categorie de varsta.
Necesarul de proteine
Proteinele sunt foarte importante pentru ca asigura cresterea si dezvoltarea copilului. Produsele
lactate, carnea slaba, carne de pasare, peste, oua, fasole, linte, soia sunt toate surse bogate in
proteine, dar si in vitamine si minerale. Incearca sa integrezi in alimentatia copilului 2 portii de
peste pe saptamana, dintre care una trebuie sa contina peste gras (macrou, sardine sau somon)
bogat in acizi grasi esentiali. Un regim alimentar vegetarian va asigura necesarul de proteine
numai daca produsele lactate, fasolea, painea, lintea si ouale sunt incluse cu regularitate in
alimentatie.
Necesarul de calciu
Cu totii stim ca acest mineral este necesar pentru sanatatea osaturii si a danturii. Cele mai
bune surse de calciu le gasesti in lapte, branza si iaurt. Se recomanda consumul a 3 portii de
lactate pe zi, de exemplu un pahar cu lapte, o bucata de branza sau un iaurt mic. Laptele este un
ingredient esential in dieta copilului, deoarece asigura necesarul de calciu, grasimi, proteine,
vitamine si minerale.
Laptele integral este indicat pentru copiii sub 2 ani, datorita continutului ridicat de grasimi si
calorii, necesare pentru dezvoltarea lui.
Laptele semi-degresat are o cantitate similara de calciu si grasimi si se introduce in alimentatie
dupa implinirea varstei de 2 ani. Daca ai adoptat de ceva vreme o dieta vegana (exclus
consumarea oricarui produs animal) si iti doresti ca si copilul tau sa urmeze un asemenea regim,
iata ce alte surse importante de calciu poti sa gasesti: laptele din soia, semintele de susan, painea
alba, fructele uscate, legumele cu frunze verzi.

Necesarul de vitamina D
Vitamina D ajuta la absorbtia si asimilarea calciului, asadar este foarte importanta pentru
sanatatea oaselor. Cea mai mare parte de vitamina D este asigurata de expunerea la soare, insa
exista si cateva surse alimentare: peste gras (hering, sardina, somon), galbenus de ou, untul si
ficatul.
Necesarul de fier
Fierul este esential pentru producerea hemoglobinei, care da culoarea rosie sangelui si
transporta oxigenul catre toate celulele. Carnea rosie este cea mai bogata in fier si poate fi
inclusa in alimentatie copilului dupra primele 6 luni de la nastere. In cazul mamelor care vor sa
ofera hrana vegetariana copiilor, alte surse de fier se gasesc in: legumele verzi, fasole, linte, naut,
fructe uscate (caise, stafide, smochine), paine fortifiata si cereale integrale. De asemenea, trebuie
sa tii cont de faptul ca vitamina C favorizeaza absorbtia fierului si ca este necesar sa incluzi in
meniul copilului tau alimente bogate in vitamina C (fructe, legume, sucuri proaspat stoarse).
Necesarul de fructe si legume
Regula cu cele 5 portii de fructe si legume pe zi este valabila si in cazul copiilor. Ca unitate de
masura in privinta cantitatii, ia in calcul cat incape in manuta lui; este o portie mai mult decat
suficienta pentru el. Fructele si legumele asigura necesarul de fibre, vitamine si minerale.
Incearca sa le incluzi pe cele de culori cat mai variate sau sa adaugi fructe in iaurtul consumat!
Necesarul de sare
Nu trebuie adaugata in alimentatia copilului de o varsta atat de tanara sau incerca sa o limitezi
pana la maxim 2 g pe zi.
Necesarul de zahar
Dulciurile si bauturile indulcite trebuie limitate in alimentatia micutului tau. Tine cont de faptul
ca zaharurile naturale sunt prezente si in fructe, legume si lapte. Zaharurile adaugate in dulciuri,
prajituri, biscuti ofera un plus de energie, insa lasa mai putin loc alimentelor cu adevarat nutritive
pentru organism. Pentru a evita degradarea danturii incearca sa-i dai multa apa sau sucuri si sa-i
speli dintisorii de cel putin doua ori pe zi.
Sfaturi practice

aspectul mancarii sa fie cat mai interesant si diversificat;

portiile sa fie mici si atractive, lasandu-i optiunea de a alege singur cantitatea

consumata;

daca refuza un anumit aliment, indeparteaza-l de langa el si evita sa acorzi prea

mare atentie acestui lucru. Nu-i oferi o alternativa imediat, ci asteapta pana la masa
urmatoare;

cand pregatesti primele mese adauga in mancarea solida o portie mare de lapte de
san sau apa;

copiii au nevoie de gustari sanatoase intre cele 3 mese principale, precum fructe
proaspete, legume crude, fructe uscate, branza, iaurt.