Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Rolul evenimentelor i al activitilor de agrement n planificarea strategic a turismului


Planificarea strategic n turism
- Este important realizarea unui plan de dezvoltare turistic pe diferite ntinderi temporale.
Pentru Romnia exist i s-au realizat strategii pe termen scurt:
-

Reamenajarea plajei din staiunea Mamaia

Organizarea unor evenimente de mare impact turistic: concursuri sportive, expoziii

Modernizarea bazei hoteliere (staiunea Neptun - Olimp)

Promovare eficient a turismului romnesc

Reabilitarea unor monumente istorice, castele medievale din Transilvania

Promovarea unor tradiii i obiceiuri din zone etnografice i folclorice attractive

Promovarea unor personaliti din cultur, sport, tiin

Diversificarea formelor de agreement litoral i montan.


Strategia pe termen mediu:

Infrastructura de transport: rutier, feroviar

Formarea unei imagini de ar turistic: - reabilitarea unor monumente istorice valoroase

(Sarmisegetuza,cartierul Peninsula din Constana, central istoric din Braov, Curtea Veche din Bucure ti)
-

Stoparea defririlor i organizarea de lucrar de rempdurire defileul Dunrii, Carpa ii Orientali, n

judeele Harghita, Vrancea, Buzu, Vlcea, Arge.


Strategii pe termen lung:
-

Au n vedere formarea unui personal bine pregtit, bine instruit, n domeniul turismului (un system

educaional performant)
-

Elaborarea unui plan de dezvoltare turistic i identificarea formelor i tipurilor de turism, cu posibilit i de

dezvoltare n viitor, ex.: turismul rural i agroturismul, turismul ecologic, bisericile fortificate sse ti
-

Consecvena n obiectivele strategice principale elaborate de Ministerul Turismului ex. Pentru turismul

balneoclimateric.
2. Organizarea de evenimente si activitati cu caracter de agrement - premiza a dezvoltarii economice durabile
Dezvoltarea economic durabil i organizarea unor evenimente sau activit i cu caracter de agrement n
turism
Dezvoltarea economic durabil n turism se leag de folosirea resurselor turistice, naturale i umane,
pentru a asigura o dezvoltare economic de lung durat (locuri de munc), fr a afecta calitatea mediului
nconjurtor sau a potenialului turistic.
Exemple negative:
-

Realizarea defectuoas a unei prtii de schi poate genera eroziune torenial i alunecri de teren

Defriarea unor pduri litorale duce la deplasarea nisipurilor i poate afecta fauna.
Analiza celor mai bune soluii de agrement pentru asigurarea unei dezvoltri economice durabile:
n turismul montan: - n funcie de caracterul climatic al zonei montane, se pot gndi ac iuni estivale,

hibernale i cu un caracter de complementaritate funcional ntre cele dou perioade ale anului
-

Drumeii, concursuri de orientare turistic, raliuri automobilistice, sporturi extreme, tabere tematice cu

diverse activiti, echitaie


-

Iarna concursuri pe diverse sporturi de iarn


n staiuni balneoclimaterice: - festivaluri de teatru, oper, muzic clasic, expozi ii de produse artizanale

specifice zonei ceramic, port popular, ou ncondeiate, sculptur n lemn


n arii protejate: evenimente legate de educaia ecologic concursuri, sesiuni de comunicri tiinifice
Dezvoltarea durabil a unor centre urbane: festivaluri Cluj cinematografic, concursuri sportive
maraton n Bucureti, festivaluri ale zpezii, saloane automobilistice, demonstra ii aeriene, concerte n aer liber,
festivaluri medievale, festivaluri de oper, congrese tiinifice, carnavaluri, competi ii sportive, manifestri
religioase, raliuri automobilistice, zile ale produselor specifice unei regiuni.
Manifestri specifice mediului rural, caracteristice specificului zonei: Bran calendar pastoral cu
manifestrile specifice, festivaluri ale diverselor ocupaii (ceramic), trguri i nedei populare, trguri de produse
animale i produse populare, punerea n valoare a unor tradi ii i obiceiuri, concursuri de muzic i dansuri
folclorice, instrumente populare, expoziii cu produse alimentare tradi ionale vinuri, rchit (Banat), aniversarea
unor personaliti locale, activiti de pescuit i cinegetice.
Evenimente legate de turismul de aventur: motocros, off-road, esclad, concursuri speologice,
evenimente legate de turismul de salin.
Evenimentele organizare i promovate n zonele turistice conduc la creterea ncasrilor, valorificarea for ei
de munc locale, dar i la valorificarea resurselor naturale ale zonelor.
3. Tipuri de evenimente si activitati de agreement in turism
Dupa domeniul in care se inscriu:
1.manifestari sportive:
-olimpiade de vara (Londra,Atena, Bejing)
-olimpiade de iarna (Torino, Sarajevo)
-campionate de fotbal (Brazilia, Spania)
- campionate de atletism si tenis ( Singapore)
-campionate de patinaj artistic (Torino, Italia, Suedia)
-campionate de ski (Austria, Bulgaria), hockey, motociclism, raliuri
2. manifestari cultural- istorice:
-festivaluri de muzica usoara (San Remo, Mamaia, Cerbul de Aur)
-festivaluri de muzica clasica: (George Enescu, Londra, Festivalul Orchestrelor radio-europene din Bucuresti)

-Noaptea Muzeelor (Brasov)


-Saptamanile Culturale (Rostopasca,), Saptamanile Filmului romanesc la Strasbourg, Saptamanile Europene
(Passau)
-festivaluri de natura religioasa- pelerinaje (Vatican, Mecasi Medina, Fatima)
3. manifestari folclorice, populare :
-festivaluri folclorice (Festivalul International de Folclor- Intalniri Brancovene, Bucovina, Constanta )
-festivalul Edinburg
- festivalul cultural High Games-muzica corala
-festivaluri mestesugaresti (Cocosul de Hurezi, Baia Mare)
- festivaluri de prelucrare a lemnului (Maramures, Sighetul Marmatiei- Muzeul Etnografic, Tara Motilor, Bran,
Cmapulung Muscel)
- datini populare (Junii Brasovului, Calendarul Pastoral al Branului)
-festivaluri gastronomice (Covasna- Gulas, Franta, Italia, Spania)
-festivaluri ale vinului (Vrancea, Prahove, Pietroasele), rachiei (Banat-Baile Herculane)
4. Activitati specifice zonelor montane
Varietatea reliefului determina si posibilitatile multiple de organizare a unor evenimente sau crearea unor
echipamente de agreement .

Muntii inalti , cu zapezi permanente :Alpi , Alpi Scandinaviei , Stancosi , Caucaz .


M-tii de talie medie sezon hibernal extins 9 luni , sezon estival 3 luni .
La noi 3 luni zapada
M-tii josi : M-tii Cehiei , Belgia (Ardeni ) , M. Britanie
Evenimente atractive cu impact : olimpiadele de iarna - 2014 Soci , Torino , Grenoble , Innsbruk ,
Lillehammer
Campionate : hokey , schi , turneu al trambulinelor , patinaj , bob , placa
Echitatie , catarare pe gheata , motocross , mountain biking , golf , tenis , antrenamente fotbal , parapanta , drumetii
montane ( poteci turistice , puncte de belvedere ) , amenajarea izvoarelor , captarea apelor minerale si termale ,
orientare turistica ( Piatra Craiului ) .

Evenimente pentru turismul de afaceri sau stiintific (Elvetia Davos)


Instalatii si echipamente pentru sporturi extreme : tiroliana , .. (alpinism pe balustrade)
Evenimente culturale : festivaluri de muzica : Salzburg , Brasov , expozzitii , targuri de produse
Agrement : linii spectaculoase de telecabina ( Montblanc) , Austria , Italia , Germania ,SUA , Japonia , Africa de S ,
trenuri cu cremaliera Jungfraujoch (Elvetia) , Franta (Mere de Glace) , Mocanita ( Valea Vaserului ) ,
Snowdonia( Wales) , India ( Darjeeling) , la poalele Himalayei , Tibet - Beijing - Lhasa , trenurile andine Cuzco
Machu Picchu .

curse turistice cu avioane usoare si elicoptere : Elvetia , Franta , Italia , SUA .


plimbari cu baloane cu aer cald - Arizona Monument Valley ; concursuri Alpii Bavariei .

Speologie - amenajari de pesteri : Pestera Ursilor , Pestera de Cristal , P. Ilomitei , P. Muierilor, P.Dambovicioara ,
Rasnov, Postojna ( Slovenia) .
Amenajarea salinelor : Turda , Praid , Tg. Ocna , Slanic Prahova
-

monumente sau lucrari de arta ; Monumente : Crucea de pe Caraiman - crucea eroilor , crucea de Piatra de pe M.

.. (1800 m) , statuia lui Decebal in defileu , M. Rushmore


lucrari hidrotehnice deosebite ce pot genera sporturi nautice ; lacul Vidraru ; Izvorul Muntelui langa Ceahlau ;
Valea Sebesului - Oaa pe traseul Transalpinei ; Fantanele Cluj ; Portile de fier ; Haver Domn pe Colorado .
Valorificarea turistica a unor arii naturale protejate : Masivul Retezat ( rezervatia Stiintifica a Academiei ) ;
Rezervatia Sf.Ana Tinovul Moho ; Piatra Craiului , M-tii Rodnei arealul alpin , Cehlau , M-tele Domogled Baile Herculane ; Africa : Kilimanjaro (Tanzania) , rezervatie gorile de munte ; SUA Sierra Nevada (Sequoia) ;
lacul Tahoe .
5. Amenajari pentru zonele litorale (plaje, sporturi, cultur)
Evenimente i elemente de agrement specifice zonelor litorale
Zonele litorale nregistreaz cel mai mare flux turistic (sezonier).
Se disting 3 tipuri de zone litorale:

1.
2.
3.

Zone litorale cu sezon permanent: Florida, Hawaii, Mauritius, Seychelles, Singapore, zona Caraibelor
Zone cu sezon extins: arealele mediteraneene: Spania, Italia, Grecia, S. Fran ei, Croa ia, N. Africii (7-8 luni pe an),
S. Japoniei, SE Australiei.
Zone litorale cu sezon scurt (2-3 luni): Romnia, Bulgaria, Ucraina, Marea Britanie, N. Franei.
Evenimente:
Agrement legat de sporturi nautice, evenimente tip serbrile mrii, temetici diferite, regate nautice, concursuri
de yachturi, concursuri de schi nautic, concursuri de surf, sesiuni de scufundri. Alte activit i sportive: raliuri
(Monte Carlo), concursuri de pescuit, partide ge olf, de polo, canotaj, inot, popice, echitaie.
Activiti culturale:
- festivaluri de muzic, teatre de var, sli cu caracter permanent San Remo, Insula White, Vama Veche .a.
- spectacole de teatru sau festivaluri de teatru, festivaluri de film (Cannes, Hollywood), festivaluri de jazz,
expoziii de art, festivaluri de datini i obiceiuri specifice, carnavaluri, spectacole cu focuri de artificii
- evenimente religioase pelerinaje: M. Athos.
Parcuri de distracii, acvarii Monte Carlo; grdini botanice: Barcelona, Balcik, Yalta; grdini zoologice:
Singapore, San Diego; delfinarii; expoziii tematice: Lisabona; sli de conferin e pentru simpozioane, sesiuni
tiinifice, parade ale modei; cinematograf n aer liber; trguri de diferite produse; festivaluri gastronomice cu
preparate din pete i fructe de mare; cazinouri Monte Carlo; muzee de arheologie sau expozi ii arheologice:
Constana, Grecia Templul lui Poseidon, Pompeii, Cartagina, Istanbul, Efes, Alexandria, Rhodos, Salonic.
Regiunile litorale sunt favorabile turismului ecologic: bird watching: Delta Dunrii, I-lele din N Sco iei.
Litoralul Belgiei, N. Germaniei; pdurile de mangrove din S-E Asiei, Australia, Everglades.
Excursii legate de fenomene spectaculoase topirea ghearilor Glaciar Bay, erup ii vulcanice la malul mrii;
maree spectaculoase: Frana Golful S. Malo, I. Mont Saint Michel; rmuri cu litoral spectaculos: fiordurile
Norvegiei, fiordurile din Noua Zeeland, Marea Barier de Corali; relief de abraziune marin Boca del Inferno,
Capo da Roca, Cornwell, White Cliffs of Dover, Grota Albastr Capri.

Zonele litorale, mai ales cele cu sezon scurt i mediu trebuie s genereze evenimente turistice sau s fie realizate
elemente de infrastructur turistic ce genereaz agrement. n Romnia, sezonul scurt oblig la organizarea unor
-

evenimente n extrasezon sau la nceputul i sfritul sezonului estival. De exemplu:


Revelioane la malul mrii, simpozioane i convenii internaionale, competi ii sportive de sal i organizarea unor

incinte de tip Spa, tratamente geriatrice la malul mrii, folosirea bazei de la Techirghiol;
Expoziii i trguri internaionale;
Concursuri automobilistice, sporturi nautice, partide de pescuit;
Croaziere pe mare
Demonstraii militare.
6. Amenajari specifice marilor centre urbane
In afara potentialului turistic pe care il ofera, multe orase isi desfasoara activitatea turistica prin diferite evenimente
noi cu caracter de agreement.
- evenimente culturale: zilele oraselor (manifestari istorice, expozitii, festivaluri artistice, festivaluri de muzica
clasica - Braila, muzica simfonica - Salzburg, Bucuresti - George Enescu, Sant Petesburg, festivaluri de muzica
usoara- Bv - Cerbul de Aur, Targoviste - Laleaua de Aur)
- expeditii internationale : Barcelona, Lisabona, Bruxelles, Paris, Londra, Beijing
-

manifestari legate de expeditii cu caracter permanent sau itinerant: se leaga de mari muzee sau spatii dedicate

acestor manifestari : Muzeul National de Arta, Muzeul de Etnografie, sau in marile biblioteci: Biblioteca Nationala a
Romaniei, Biblioteca Nationala Marciana-Venetia, Biblioteca de Bella Arti-Milano
- diverse targuri si expozitii specializate pe un domeniu: targuri de turism: Barcelona, Shangai, Londra, Frankfurt
-expozitii gastronomice: Bucuresti, Focsani, Urlati, Valea Calugareasca, ,produse agricole: Fagaras, tuica: Valenii
de Munte, Festivalul sarmalelor-Praid, Sf Gheorghe, produse de patisserie-Franta,
-competitii de atletism, tenis, -Franta, Singapore, jocuri olimpice de vara: Paris, Londra, Sidney, Beijing,
- sporturi nauticepe mare- Mogosoaia, Bulgaria, , raliuri: Monte Carlo,Londra, Budapesta, Mulboure
- carnavaluri: Rio, Venetia
- piese de teatru in aer liber si dramaturgie; Alba Iulia, Hunedoara, Cetatea Sucevei, Parcul de la Versailles,
- pelerinaje religioase: Santiago de Compostela (Spania), Fatima (Portugalia), Palermo (Italia), Iasi, Lipova
- instalatii de transport pe cablu: Capetown-Table Mountain, Doppelmayr (Rio), Brasov, Deva, Constanta, Piatra
Neamt
- parcuri de distractii: Windsor (Anglia), Gardaland (Italia), Liseberg (Suedia), Portaventura (Spania)
-.. targuri de craciun: Sibiu, Nuremberg (Germania), Strasbourg, Copenhaga, Viena,
- expozitii si targuri de carte: Frankfurt, Berlin,

7. Activitati specifice statiunilor balneoclimaterice

De regul, o staiune balnear pe lng funcia predominant cur balnear prin factorii ambientali i dotri
adecvate poate ndeplini i alte funcii turistice: odihn, recreere, practicarea unor sporturi, organizarea de alte forme
de turism(cultural, de afaceri i reuniuni). Turism de sejur indelungat, adresat oamenilor cu resurse financiare medii.
-statiuni in zone dezvoltate (Vichy- Franta, Baden-Baden- Germania, Spa- Belgia, Baile 1 Mai, Covasna, Baile
Herculane)
In cadrul acestor statiuni se pot desfasura urmatoarele:
-crearea unor evenimente culturale (teatre, scene), concerte de muzica clasica( Salzburg), expozitii pe diverse
tematici (pictura, sculptura, arta decorativa, )
-expozitii cu caracter stiintific (Baile Herculane cu zona montana aferenta, Vatra Dornei, Bucovina)
-evenimente sportive (Baile Herculane- concurs sah, cazinouri- Slanic Moldova, Monte Carlo, Baden-Baden, )
-diverse concursuri pe tematici culturale (muzicale- concert de fanfara-Vatra Dornei, Austria)
-concursuri sportive (tenis, ping-pong)
Fiecare tip de turism, dar si zona turistica, poate sa adauge amenajarilor de cazare si trasport numeroase evenimente
de agrement care adauga un plus de atractivitate turistica.
8. Activitati specifice turismului rural si ecologic
Turismul rural si ecologie sunt forme de turism care asigura un contact nemijlocit al turistului cu mediul
fizic si antropic din spatiul rural si ii ofera acestuia posibilitatea de a cunoaste si a participa la viata cotidiana a
populatiei locale. Turismul rural are o deosebita importanta pentru pastrarea valorilor si identitatii culturale a zonelor
rurale.
Printre activitatile specifice amintim :
-

Expeditii si drumetii pe diferite zone reprezentative din parcuri naturale (Parcul Natural Piatra Craiului,
Parcul Natural Retezat, - Circuitul Lacurilor-cel mai frumos traseu)

Trasee spectaculoase (Parcul Natural Grand Canyon, P.N Sequoia, M-tii Macinului, Delta Dunarii, )

Manifestari stiintifice educationale : -simpozioane-(Mal del Plata-Argentina)


Locuri tinute de specialisti care doresc sa cunoasca mediul ambiant , centre de documentare stiintifica-

animale impaiate (Antipa, Adjud)


-

Sporturi extreme deltaplanorism, parasutism, catarare pe gheata, orientare turistica, heleskiuri (Parcul
Natural Cook din Noua Zeelanda), scoobadiving(Marea Bariera de Corali-Australia)

Valorificarea mostenirii culturale a bastinasilor (Sonjeni-Australia, Grand Canyon cu triburile de indieni,


Mtii Apuseni), Delta Dunarii traditiile lipovenilor.
9. Amenajari specifice turismului de afaceri

Una dintre directiile principale de modernizare si ridicare a competitivitatii ofertei turistice a oricarei tari este
diversificarea serviciilor suplimentare, o latura a sectorului touristic fiind reprezentata de turismul de afaceri.

Acesta corespunde unor domenii diverse, economiei, negocierii, intalniri si manifestari de forme diferite. Turismul
de afaceri include calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, deplasari in interes oficial,
comercial sau de alta natura. De obicei, turistii de afaceri sunt mai exigenti, mai putin sensibili la pret si mult mai
preocupati de statutul social pe care il detin.
Romania are calitati reale de a deveni una dintre cele mai cautate tari din Europa de E in ceea ce priveste turismul de
afaceri. Elementele care favorizeaza aceasta forma de turism sunt legate de :
- destinatie inedita, cu valori naturale, culturale si istorice
- vechea experienta in targuri si expozitii
- aparitia a noi centre de afaceri : Marriot, Ibis, Golden Tulip, Hilton
Palmaresul Romaniei ca gazda numara o serie de evenimente mondiale dintre care cele mai prestigioase sunt:
Forumurile Trans Montana(1994, 1996, congrese interparlamentare, intruniri NATO si OSCE, conferinte ale
Pactului de Stabilitate pt Europa, Adunarea Generala a Agentiei Interguvernamentale a Francofoniei-1998)
Oferta agentiilor de turism in domeniul afacerilor cuprinde o serie de servicii : Marshall Turism, Tiriac Travel,
Agentia Happy Business, Travel and Conference. Majoritatea clientilor provin din Europa(Germania, Italia, Franta,
Austria, Polonia)
In orase precum Bucuresti, Cluj, Timisoara, Oradea, Sibiu, Brasov organizarea de evenimente caracteristice
turismului de afaceri poate fi considerata componenta eficienta si profitabila.
Turismul rural este o alternativa interesanta in special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu
depasesc 30 de persoane, oferind foc de tabara, gratar, mancare specifica zonei, excursii, drumetii.
10. Amenajari specifice turismului periurban
Tip de agrement: de weekend
In zonele acestea sunt propuse forme variate de valorificare a potentialului existent prin turism de recreere, cultural,
religios, industrial, de tratament, itinerant sau prin agro-turism.
-

Activitatile de vanatoare si pescuit reprezinta un important mod de dezvoltare al turismului, iar in anumite
cazuri pot constitui teme predilecte pentru activitati specifice (ex: sporturi nautice la Snagov, vanatoare si
pescuit sportiv la Pantelimon - Cernica etc.)

Baze sportive : locatii pt atletism, terenuri de golf, tenis, bazine de inot, parc de distractii (Disneyland,
Tokyo, Paris, S.U.A)

Gradini zoologice (Bucuresti-Baneasa)

Constructii inalte: Turnul Eiffel, World Trade Center, CN Tower

Fiecare tip de turism, dar si zona turistica, poate sa adauge amenajarilor de cazare si trasport numeroase evenimente
de agrement care adauga un plus de atractivitate turistica.
11. Managementul riscului

Evenimentele si diversele actiuni turistice sunt supuse unor factori de risc. Exista 2 mari categorii de facotri
de risc:
-

Factori de risc natural


Factori de risc uman (antropic)
Factori de risc natural

climatic :
ploaia, mai ales torentiala (concerte, concursuri in aer liber) planificare in perioade cu risc mic (la noi in
mai si iunie)
vanturile foarte puternice (Banat Defileul Dunarii, zone tropicale, tropical umede)
caderea de grindina
in anotimpurile reci viscole foarte puternice care perturba traficul rutier, aerian, feroviar
descarcari electrice victim umane sau incendii
seismic ex. La Galati festival folcloric
tsunami Japonia, coasta pacifica a SUA, Indonezia, Filipine
incendii de vegetatie specifice tarilor mediteraneene, in cea de-a doua parte a verii: Grecia, Italia, Spania
epidemii create de insect sau animale care transmit microbii sau virusii zone cu tantari sau insecte parazitare
eruptii vulcanice Islanda
Factori de risc antropic
manifestari stradale Atena, Milano, Roma
greve paralizeaza traficul
atentate maratonul de la Boston, olimpiata de la Munchen
accidente ecologice explozii, scapari de gaze
crizele economice
Anticiparea unor factori de risc

evenimente sportive: climatic, calitatea amenajarilor necesare desfasurarii manifestatiilor sportive, conflicte intre

taberele de suporteri, atitudinea publicului, accidente


manifestari cultural incendiu, pana de current, atitudine negative a publicului
manifestari religioase conflicte intre diferite religii, furturi, busculade
Managementul riscului in timpul desfasurarii evenimentelor:

urmarirea foarte atenta a desfasurarii evenimentului


observarea imediata a unor incidente sau accidente
actiunea rapida pentru contracararea factorilor de risc
formarea unor echipe de interventie
analiza inregistrarilor video din timpul desfasurarii evenimentelor
12. Selectia personalului implicat in activ. de agreement
Managementul resurselor umane reprezinta ansamblul de activitati de ordin operational care vizeaza:

planificarea evenimentului
recrutarea personalului
mentinerea personalului
realizarea unui climat placut sub aspect organizatoric
recompensarea celor implicati
Toate aceste activitati sunt orientate spre factorul uman si de obicei au un caracter interdisciplinar.
Selectia personalului

se face in functie de amplasarea si diversitatea evenimentului


se poate face pe baza analizei de CV pe internet sau prezentat angajatorului

interviu cu persoana respectiva


se pot lua referinte de la locul de munca
se incadreaza personalul in functie de specializarea pe care o are (fisa postului)
atat in desfasurarea evenimentului cat si la finalizare se stimuleaza personalul
13. Promovarea evenimentelor si colectarea fondurilor
Factori de risc :
-

Alegerea locului si perioadei de desfasurare a evenimentului :

Estimarea numarului de participanti

Factori de risc climatic (consultarea unor prognoze meteo pe o perioada anume)

Desfasurarea altor evenimente cu caracter de agrement

Strategie de promovare in fuctie de publicul tinta:


1.

Promovarea tiparita un afis bine gandit al manifestarii, flyere, banere, panouri, pliante

2.

Mijloacele mass-media, televiziunea, trebuie gandit si formulat mesajul, realizarea unui spot publicitar,
alegerea unui producator de renume (calitate)

3.

Mijloace prin post local de radio

4.

Internet-realizarea unui site de comunicare pe retele de socializare

5.

Mijloace audio-stradale, parada in spatiu urban si suburban

6.

Mijloace aeriene (baloane colorate, delta plan)

Conteaza perioada de promovare si intensitatea acesteia.


14. Asigurarea logistica necesara evenimentelor
Selectia celor mai adecvate mijloace tehnice pentru desfasurarea unui eveniment
- echipamente audio sa fie performante, iar operarea lor sa se faca de catre persoane specializate in domeniu
- echipamente video elemente de afisaj ecrane cu led, proiectii video, se fac verificari ale sistemelor folosite
pentru a nu se crea interferente
- scena poate avea elemente de modificare a decorurilor
- spatile dedicate spectatorilor
Logistica joaca un rol important la evenimentele sportive, dar si in ceea ce priveste realizarea unor
competitii de viteza (curse auto, demonstratii aeriene, regale nautice).
15. Tendintele actuale ale activitatilor de agrement in Romania
-

mbuntairea i dezvoltarea activitii de promovare;


Crearea unei oferte turistice diversificat i competitiv, adaptat permanentla cerinele pieei
Atragerea de investiii i susinere financiar att la nivel regional, cat i naional
Modernizarea infrastructurii turistice

Datorit potenialului turistic existent n Romnia i lund n calcul preferinele turitilor care ne viziteaz
ar, o modalitate de prelungire a sezoanelor o reprezint sectoarele de:
o

Turism de afaceri - valorificarea potenialului cultural specific i dezvoltarea intregii inflastructuri a

o
-

oraselor
Turism montan schiul pe timp de iarn i drumeiile n timpul verii
drumeii pe trasee marcate sau ne-marcate
ciclismul montan
escaladele uoare, cu sau fr echipament special
coborri controlate pe coard, traversarea unor vi pe coard cu un sistem de role, cei mai curajoi dintre

turiti putnd practica salturile n gol cu coarda elastica


antrenamentul de supravieuire i "foto-vntoarea", care folosete aparatul foto n loc de puc
Turism balnear realizarea de programe mai variate turitilor, modernizndu-

o
o

i baza material specific i investind n pregtirea personalului i diversificarea modalitilor de agrement


Turism la monumentele istorice folosind situri de referin ca Braov, Sibiu i Sighioara
Turism rural dezvoltarea traseelor i promovarea festivalurilor

- realizarea unui calendar coordonat, promovat la nivel naional i internaional, care s permit informarea turitilor
despre data i locul de desfurare a activitilor turistice ce-i intereseaz
16. Tendinte in activ. de agrement in strainatate

Evolutia, att a turismului, ct si a turismului international se caracterizeaza, la nivel mondial, printr-o


tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul international are,
n aceasta situatie, cea mai importanta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte
civilizatii, obiceiuri dar si datorita progresului tehnic nregistrat n domeniul transporturilor, progres care permite
calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce n ce mai lungi.
Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicatori: sosirile/plecarile de turisti
si ncasarile/cheltuielile din turismul international.
Indicatorul ncasari" prezinta o crestere mult mai accentuata, care se datoreaza si fenomenului inflationist,
pe lnga ceilalti factori de influenta (cresterea numarului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de
activitatea turistica, a distantei de deplasare).
Previziunile WTO se refera la o ncetinire a ritmului de crestere att a sosirilor, ct si a ncasarilor. Sunt
luate n considerare ritmuri medii anuale de crestere situate n jur de 4% (echivalentul unei dublari la un interval de
18 ani) pentru ambii indicatori de masurare a circulatiei turistice internationale.
WTO considera ca n anul 2020 numarul de sosiri din turismul international va ajunge la 1,56 mld. Din
acest numar, 1,2 mld vor reprezenta calatoriile n tarile nvecinate (regionale) si 0.4 mld vor fi calatorii pe distante
lungi (inter-regionale).
Se poate observa cresterea sustinuta a zonei Asia-Pacific care, n perioada 2010-2020 si va dubla numarul
de sosiri internationale si va devansa n ceea ce priveste cota de piata continentul american. Cea mai mare rata de
crestere anuala o are zona Orientului Apropiat, aceasta dublndu-si numarul de sosiri internationale n acelasi
interval.

Repartizarea sosirilor internationale pe regiuni geografice confirma pozitia de lider a Europei (717
milioane), urmata de Asia de Est si Pacific (397 milioane) si de continentul american (282 milioane). Urmeaza
Africa, Orientul Apropiat si sudul Asiei.
Calatoriile pe distante lungi vor avea o tendinta de crestere mai accentuata (5.4%/an) dect calatoriile pe
distante scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a calatoriilor pe distante scurte n anul 1995, se va ajunge
n 2020 ca acestea sa detina aproape 76% din piata turismului international.
Franta va ramne cea mai importanta tara receptoare de turisti din Europa (pna n 2020 se va ajunge la aproape
106 milioane de turisti internationali).
Cele 10 tari balcanice vor ajunge sa primeasca n 2020 pna la 79 milioane turisti, 92% dintre ei fiind atrasi de
Grecia, Bulgaria, Romnia si Croatia. Acest lucru se datoreaza unei cresteri anuale de 4,6% n perioada 1995-2020.
Pna n 2020, 346 milioane de turisti vor vizita zona Mediteranei (reprezentnd 22% din totalul mondial al
sosirilor).
Turismul este promovat de catre guverne mai mult pentru profiturile economice obtinute dect pentru beneficiile
sociale si mbunatatirea calitatii vietii.
Cresterea concurentei ntre destinatiile de vacanta si alte forme de petrecere a timpului liber.
n acelai timp, o serie de bunuri i servicii vin n concuren cu turismul pentru a ocupa timpul liber al
potenialilor turiti ceea ce creeaz o alt form de presiune competitiv.Extinderea ofertelor de petrecere a timpului
liber n zonele rezideniale (de exemplu parcurile tematice sau de distracie, cluburile de sntate, evenimentele
culturale i sportive) va duce la scurtarea vacanelor i la vacane petrecute mai aproape de cas.
Turistii chinezi aleg sa viziteze Europa intr-un numar din ce in ce mai mare. Dar "batranul continent" pare
sa ii atraga in primul rand prin cunoscutele magazine de lux precum Galeriile Lafayette sau Harrods si nu prin
obiectivele turistice istorice sau culturale.
Europa va fi printre principalele destinatii turistice pentru cei 94 de milioane de turisti chinezi care vor
calatori in strainatate pana in 2015, potrivit companiei de consultanta McKinsey, scrie Bloomberg.
Insa programul excursiilor de grup arata ca acestia vor petrece zile intregi la cumparaturi in magazinele de
lux, in timp ce vizitele la obiective precum Turnul Eiffel sau Muzeul Louvre sunt inghesuite in cadrul acestui
interval.
In domeniul calatoriei internationale, Japonia reprezinta un caz special. Guvernul actual al Japoniei este unul dintre
putinele in istorie care isi propune si reuseste tot mai mult sa realizeze un program activ care sa incurajeze proprii
cetateni sa viziteze tari straine, prin aceasta accentuandu-se deficitul turismului national japonez. De fapt, potrivit
informatiilor din domeniu, japonezii sunt deja pe locul trei, dupa canadieni si mexicani, in statistica sosirilor in
SUA.
Iata mai jos care sunt cele sapte tendinte principale pentru, clasificate in functie de regiune:
America de Nord: Vacante de austeritate
Acest gen de vacante reprezinta noua tendinta printre oamenii de AFACERI care doresc sa isi forteze limitele fizice,
in conditii extreme. Acestia se orienteaza tabere de tip militar, similare cu bazele de instruire pentru recruti, si
incearca sa isi imbunatateasca sanatatea si echilibrul prin intermediul unor exercitii fizice extreme. Acest trend va
duce la dezvoltarea destinatiilor de tip spa si tabere.

MAREA BRITANIE: Invazia investitorilor din Orientul Mijlociu


Multe companii din Orientul Mijlociu si-au exprimat interesul in marcile hoteliere britanice de lux, precum si in
operatorii aviatici privati. In aceasta perioada dificila, cand recesiunea a condus la scaderea cererii de pe piata locala,
fondurile venite din Orientul Mijlociu ar putea influenta pozitiv industria turistica si ar putea transforma Londra in
noua capitala a serviciilor de lux, personalizate si sofisticate.

EUROPA: Aplicatii turistice pe telefonul mobil


Multumita serviciilor de geo-localizare, bazate pe tehnologia GPS, telefoanele inteligente vor revolutiona industria
turistica. Calatorii de AFACERI au fost primul grup care au adoptat tehnologia turistica mobila, datorita nevoii de a
face rezervari in ultimul moment. Avand in vedere faptul ca tot mai multe aplicatii mobile permit efectuarea chek-inului, ofera informatii si ghiduri turistice, din ce in ce mai multi clienti de leasure sunt interesati de ele. Aceasta
evolutie se numeste m-turism si va avea o rata de crestere foarte mare, singurul mare impediment ramanand pretul
ridicat al convorbirilor in roaming.
Orientul Mijlociu: Cursa pentru Irak
Industria turistica din Irak este de multa vreme sustinuta de dezvoltarea economica regionala, majoritatea turistilor
religiosi si de AFACERI venind din regiune. In plus, investitorii din Golf vin in numar din ce in ce mai mare in Irak,
incurajand turismul din aceasta tara si contribuind la renasterea industriei, dupa razboi.
AFRICA: Turism spatial
Astronomia si turismul spatial sunt ultima moda in Africa de Sud, avand in vedere dezvoltarile tehnologice spatiale
din aceasta tara, care mai nou ofera turistilor cursuri despre astronomie si telescoape in camere. Astro-turismul
atrage grupuri de tursti de toate varstele, fie ca sunt turisti independenti, familii, astronomi profesionisti sau amatori.
Aceasta tendinta va continua sa se dezvolte, odata cu cresterea gradului de urbanizare, creand cerere pentru
destinatii potrivite pentru observarea cerului noaptea.
America Latina: Drumuri mai putin batute
In America Latina, tendinta care va predomina anul viitor se concentreaza asupra promovarii destinatiilor mai putin
frecventate, in defavoarea statiunilor de la mare. Totusi, aceste noi destinatii au de suferit din cauza infrastructurii
proaste si lipsei serviciilor turistice adecvate, ceea ce impiedica dezvoltarea si cresterea numarului de turisti. Avand
un teritoriu vast, America Latina beneficiaza de nenumarate zone neexplorate, iar vanzarea de pachete turistice
pentru aceste locuri va permite hotelurilor, companiilor aeriene si retailerilor turistici sa vanda noi destinatii si sa
imbunatateasca infrastructura slab dezvoltata.
Asia: Segmentul parfumurilor
Domeniul parfumurilor devine din ce in ce mai popular printre turisti, oferindu-le o experienta unica, declansand
emotii si incurajand loialitatea de brand. In acest sens, particularizarea reprezinta cheia pentru industria hoteliera,
care incearca sa atraga cat mai multi turisti prin gasirea unui echilibru intre aromele naturale si cele artificiale

S-ar putea să vă placă și