Sunteți pe pagina 1din 10

SFATURI PENTRU

O VIAT A DE FAMILIE FERICITA

Cum puteti face fat a datoriilor?

Giannis:1 Cand criza financiara a lovit Grecia, afacerea mea a dat

faliment. Din acest motiv, nu ne-am mai putut plati ratele la casa

si nici datoriile facute cu cardul de credit. Nu puteam sa dorm din


cauza stresului.

Katerina: Ne-am construit casa cu multa iubire si nu puteam suporta

gandul ca o vom pierde. Eu si Giannis ne-am certat de multe ori n

legatura cu modul n care urma sa ne platim datoriile.

ATORIILE pot crea tensiuni

ntr-o familie sau chiar o


pot distruge. De exemplu, potri
vit cercetatorului Jeffrey Dew,
cuplurile care au datorii petrec

mai pu tin timp mpreuna, se

cearta mai des si sunt mai pu tin

fericite. In compara tie cu alte


subiecte, datoriile si banii pro

voaca certuri mai lungi, n care

cei doi sunt mai nclina ti sa ti



pe si sa se loveasca. In plus, acestea dau nastere,
de obicei, si la

dispute legate de alte lucruri.

Asadar,
nu este surprinzator ca o

cauza importanta a multor di

vor turi o reprezinta nen telegerile privitoare la bani.


Datoriile mari pot cauza si

probleme de sanatate, cum ar

Datoriile pot crea tensiuni ntr-o familie sau chiar o pot distruge
fi insomnie, dureri de cap, dureri de stomac, infarct si
depresie. O sotie
pe nume Marta a spus: Sotul
meu, portabil. De exemplu, potrivit BBC News, o so

Lus, era atat de deprimat din cauza datoriilor


tie din sud-estul Indiei s-a sinucis pentru ca nu

ncat dormea aproape toata ziua. Barbatul pe a reusit


sa-si achite la timp ratele pentru mpru

care ma bazasem ntotdeauna devenise nepu- muturi ce echivalau cu aproximativ 650 de eu

tincios. Pentru unii, stresul poate ajunge insu- ro. Ea mprumutase


banii pentru a plati tratamentul medical al copiilor ei.
1 Unele nume din acest articol au fost schimbate.
18

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2012

Ce puteti face daca si familia voastra se con

frunta cu datorii? Sa examinam cateva proble

me frecvente pe care le ntampina cuplurile cu

datorii si cateva principii biblice care va pot fi


de folos.

PROBLEMA NR. 1: Dam vina unul

pe celalalt.

Imi acuzam so tia ca face risipa, spune Lukasz,

n timp ce ea mi reprosa
ca nu lucrez pe toata pe
rioada anului si ca din acest motiv nu avem sufi
cien ti bani. Ce pot face so tul si so tia ca sa nu se

ndeparteze unul de altul din cauza datoriilor?


Solu tie: Lupta ti mpreuna mpotriva datoriilor.

Nu vei rezolva nimic daca- ti versi nervii asupra


partenerului, chiar daca tu n-ai avut nicio vina n
acumularea datoriilor. Acum, probabil mai mult

ca oricand, este bine sa aplica ti sfatul Bibliei din



Efeseni 4:31: Orice amaraciune rautacioasa, fu


rie, manie, strigat si vorbire jignitoare sa fie nla

turate de la voi, mpreuna cu orice rautate.

Luptati cu datoriile, nu unul cu celalalt. Un

sot pe nume Stephanos arata cum a luptat m

preuna cu sotia
sa mpotriva datoriilor: Am privit datoria ca pe un dusman
comun. O astfel

de colaborare este n armonie


cu ceea ce se spu

ne n Proverbele 13:10: Infumurarea duce doar

la cearta, dar ntelepciunea


este cu cei ce se sfa

tuiesc. In loc sa fii nfumurat si sa ncerci sa


rezolvi singur situatia,
vorbeste
deschis cu par
tenerul tau despre problemele financiare. Apoi

actiona
ti n unitate.

Si
copiii pot avea un rol important n lupta

mpotriva datoriilor. Un tata din Argentina, pe

nume Edgardo, ne spune ce a facut familia sa:


Fiul meu si dorea o bicicleta, nsa noi i-am ex


plicat ca nu ne puteam permite sa-i cumparam

una noua. I-am dat n schimb bicicleta bunicu


lui sau, iar el s-a bucurat foarte mult de ea. Am

nvatat
astfel cat de important este sa colaboram
ca familie.

SUGESTIE: Stabili ti un moment n


care sa
vorbi ti deschis si cu calm despre datoriile pe

care le ave ti. Recunoaste


a pe
ti orice greseal



care probabil a ti facut-o. Insa, n loc sa va

gandi ti mereu la trecut, ncerca ti sa stabili ti

mpreuna ce principii ve ti urma cand ve ti avea

de luat decizii n chestiuni financiare (Psalmul


37:21; Luca 12:15).

PROBLEMA NR. 2: Nu cred ca vom scapa

vreodata de datorii.
Am acumulat o datorie mare din cauza afa

cerii mele, iar lucrurile s-au nrautatit


cand Ar

gentina a fost lovita de criza financiara, si amin

teste
mea a trebuit sa faca o
Enrique. Apoi, sotia

operatie.
Credeam ca nu voi scapa niciodata de

datorii. Ma simteam
ca si cum as fi fost prins

ntr-o panza pe paianjen. Roberto, din Brazilia,

si-a
pierdut toate economiile ntr-o afacere ris

canta si a ajuns sa aiba datorii la 12 banci. El a

spus: Mi-era prea rusine


sa dau ochii cu priete

nii mei. Ma simteam


un ratat.

Ce puteti face daca, din cauza datoriilor, va

simti ti descurajati,
vinovati sau stanjeniti?

Solutie:
Administra
ti-v
a
bine
banii.1

1. Calcula ti bugetul de care dispune ti. Tine

ti o

eviden ta cu toate veniturile si cu toate cheltuieli

le pe doua saptamani sau o luna, daca este mai

practic. Adauga ti si cheltuielile mai pu tin frecven

te, cum ar fi cele pentru taxe, asigurari sau mbra


caminte, facand media lunara a acestora.

2. Cre ste ti veniturile. Puteti alege sa lucrati

schimburi suplimentare, sa faceti munca sezo

niera, sa meditati un elev, sa reciclati materiale

sau sa transformati un hobby ntr-o mica aface



re pe care s-o conduceti de acasa. Aten tie, nsa:

Nu permiteti muncii laice sa va afecteze activi
tatile
mai importante, cum sunt cele spirituale!

3. Reduce ti cheltuielile. Cumparati un anumit

lucru numai daca aveti nevoie de el, nu doar

pentru ca este la reducere (Proverbele 21:5). E

bine sa astep
ti nainte sa cumperi ceva, spune

Enrique, deoarece asa


ti poti da seama daca ai

cu adevarat nevoie de lucrul respectiv sau doar

ti-l
Iata si
doresti.

alte sfaturi.
1 Pentru mai multe sugestii, vezi articolele din seria

Cum ne putem administra banii, aparute n editia


din

septembrie 2011 a revistei Trezi ti-va!, publicate de Martorii lui Iehova.


TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2012

19


Locuint a: Daca este posibil, mutati-v
a ntr-o

locuint a care pretinde cheltuieli lunare mai


mici. Reduceti costurile la utilitati facand eco

nomie la electricitate, apa si caldura.

Mancare: In loc sa luati


des masa n oras,

puneti-v
a de acasa un sandvis sau o gustare. Folositi cupoane de reduceri si
alte oferte specia
le. Fac economii la fructe si legume daca merg

la piat a chiar nainte de ora nchiderii, spune


Joelma, din Brazilia.
Transport: Vinde ti vehiculele de care nu ave ti

nevoie si pastra ti n stare buna masina


sau masi

nile pe care le ave ti, n loc sa le schimba ti repede


cu modele mai noi. Folosi ti transportul public si

merge ti pe jos ori de cate ori este posibil.

Dupa ce veti reduce cheltuielile, veti fi prega



titi sa dati cea mai buna ntrebuintare
banilor


care va raman.

4. Evalua ti-va datoriile si trece ti la ac tiune.



Mai ntai, calculati pentru fiecare datorie rata

dobanzii si
taxele aferente. De asemenea, luati

n considerare efectul pe care l-ar putea avea o


plata ntarziata sau neachitata si posibilitatea ca

termenul unei plati sa fie deja expirat. Cititi cu

atentie
fiecare cuvant din contractul de mpru
mut si
din facturi, deoarece creditorii pot fi n

sel
atori. De exemplu, o companie de mprumu
turi pe termen scurt din Statele Unite afirma ca

percepe o dobanda de 24%, cand, de fapt, do


banda era de peste 400%.

Apoi, stabili ti ordinea n care va ve ti plati dato


riile. O varianta ar fi sa plati ti mai ntai mpru

muturile cu o dobanda mai mare. O alta posibi

litate ar fi sa plati ti la nceput ratele mai mici,

ntrucat faptul de a primi mai pu tine facturi n


fiecare luna va va ridica probabil moralul. Daca

ave ti mprumuturi cu o dobanda mare, a ti putea

sa face ti un nou mprumut cu o dobanda mai

mica, din care sa va plati ti celelalte datorii.

Daca totusi nu reusi ti sa va platiti datoriile,

ncercati sa negociati un nou plan de rambursare cu creditorii. Ati putea cere o prelungire a ter

menului de plata sau o rata a dobanzii mai

mica. Unii creditori ar putea fi dispusi chiar sa

20

TURNUL DE VEGHE 1 NOIEMBRIE 2012

Cauta ti modalita ti practice pentru

a face fa ta datoriilor ca familie

va scada din datorie daca puteti plati toata suma

odata. Fiti cinstiti si


respectuosi cand discutati

despre situatia
voastra financiara (Coloseni 4:6;

Evrei 13:18). Puneti pe hartie orice ntelegere.

Chiar daca cererea nu va este aprobata de la

nceput, nu renunta
ti!
Continuati sa cereti o

modificare, daca acest lucru este necesar (Proverbele 6:15).

Binenteles,
trebuie sa fiti realisti

cand va administrati banii. Chiar si


cel mai bun plan poate esua
din cauza unor factori pe care nu-i pu

teti controla, pentru ca, de multe ori, banii si

fac aripi ca ale acvilei si


zboara spre ceruri (Proverbele 23:4, 5).
SUGESTIE: Dupa ce a ti stabilit un buget ini ti
al, discuta ti despre modul n care to ti membrii

familiei pot contribui la reducerea cheltuielilor


sau la cresterea
veniturilor. Faptul de a vedea

cum fiecare face sacrificii va poate apropia n

timp ce lupta ti mpotriva datoriilor.

PROBLEMA NR. 3: Datoriile ne acaparea


za mintea.

Lupta mpotriva datoriilor poate mpinge pe


un loc secundar aspectele mai importante ale

vietii.
Un barbat pe nume Georgios a spus: Cea

mai mare problema era ca toata viata


noastra

gravita n jurul datoriilor. Lucrurile care ar fi tre

buit sa aiba prioritate au ajuns sa ocupe un loc


mai putin
important.

Solutie:
P

echilibrata de astrati o conceptie


spre bani. In pofida celor mai mari eforturi,
s-ar

putea sa aveti de platit datorii multi ani. In acest

timp,
depinde de voi cum va veti privi situatia.

In loc sa fim obsedati de bani sau de lipsa lor,

suntem ntelep
ti daca dam ascultare urmatoru


lui sfat biblic: Avand hrana si
acoperamant,
vom fi multumi
ti cu acestea (1 Timotei 6:8).

Faptul de a fi multumi
ti cu situatia

voastra


financiara va va permite sa va asigurati de lucrurile mai importante (Filipeni 1:10). Printre

acestea se numara relatia
cu Dumnezeu si cu
membrii familiei. Georgios, citat anterior, a


spus: Chiar daca nu ne-am platit nca toate daFaptul de a fi mul tumi ti ne aduce o bucurie
pe care lucrurile materiale nu ne-o pot da

toriile, ele nu mai ocupa primul loc n viata

noastra. Casnicia noastra este mai fericita deoarece petrecem mai mult timp cu copiii, unul cu

celalalt si,
spirituale.

mpreuna, n activitatile
SUGESTIE: Face ti o lista cu lucrurile care sunt

cu adevarat valoroase pentru voi si care nu se

pot cumpara cu bani. Apoi, ncerca ti sa vede ti

cum pute ti acorda mai mult timp si mai multa

energie fiecarui lucru din lista.


Datoriile pot crea stres, iar achitarea lor pre
supune sacrificii. Totusi,
rezultatele merita efortul. Un sot pe nume Andrzej, din Polonia, recu

noaste:
Cand am aflat ca sotia
mea girase un

mprumut mare pentru o colega care mai tarziu

a disparut fara sa restituie banii, n casa noastra

atmosfera a devenit tensionata, ca sa nu zic mai

mult. Totusi,
privind n urma la modul n care

el si sotia
sa au procedat n aceasta situatie,
An
drzej spune: Am devenit n realitate mai uniti;

nu datorita problemei n sine, ci pentru ca am

luptat mpreuna ca s-o rezolvam.

INTREBATI-V
A:

Ce pot face pentru a-mi ajuta

familia sa scape de datorii?

Ce putem face pentru ca datoriile sa


nu puna stapanire pe via ta noastra

si sa nu ne distruga rela tia?

DE CE
S
A ECONOMISIM
IN LOC
SA CHELTUIM?

PLICTISITOR sa faci economii. E mai dis

tractiv sa cumperi haine, aparatura electroni


ca si tot felul de alte lucruri, spun mul ti.

Indiferent ca a ti fost sau nu afecta ti de criza

economica, ve ti avea de ca stigat analizand cateva

modalita ti de a economisi, dar si de a cheltui cu

n telepciune. Va prezentam n continuare unele

principii dintr-o sursa cu autoritate care au ajutat

milioane de oameni de-a lungul secolelor sa faca

fa ta problemelor financiare.

din vechime

Trei principii ntelepte

In una dintre ilustrarile sale, Isus din Nazaret

a ndreptat aten tia spre un important principiu



din domeniul financiar. Stapanul din ilustrare si-a

!"#2

mustrat sclavul astfel: Trebuia sa-mi fi dat argin


tii la bancheri, iar la venire a s fi primit cu doban
da ce este al meu (Matei 25:27). Aceste cuvinte

au o si mai mare importan ta n zilele noastre.
De ce?

In unele tari, nu cu mult timp n urma, doban


da ca stigata n aproximativ 10 ani depa sea suma

ini tiala depusa. E adevarat, n prezent pu tine

banci mai ofera rate ale dobanzilor atat de atrac

tive, iar dobanzile la investi tii nu sunt ntotdeau

na atat de mari cat spera investitorii. Totu si, este

n telept sa avem bani pu si deoparte pentru situa


tii de urgen ta.

Biblia scoate n eviden ta acest lucru spunand:


In telepciunea aduce ocrotire a sa cum si banul
aduce ocrotire (Eclesiastul 7:12). Totu si, banii nu

ne pot ocroti daca nu avem nimic pus deoparte.

Fiecare dintre voi sa puna ceva deoparte la el

acasa, potrivit cu ceea ce are, ne ndeamna Biblia (1 Corinteni 16:2).


Cum puteti face economii

In primul rand, nainte de a cumpara un pro

dus scump, ntreba ti-va daca ave ti cu adevarat nevoie de el.

In al doilea rand, daca ave ti nevoie de un anu

mit produs, ncerca ti sa-l cumpara ti nou la redu

ceri sau la mana a doua, dar n stare buna. Espen

si Janne, din Norvegia, aveau nevoie de un caru


cior pentru Daniel, bebelu sul lor. Au cumparat

unul aproape nou la jumatate de pre t. Dupa ce



Daniel va cre ste, sunt sigur ca l vom putea vinde

la un pre t bun, spune Espen. El nsa atrage aten

tia: Po ti pierde mult timp cautand sa faci o achi


zi tie buna.1

1 Pentru a fi siguri ca nu cumpara ti produse furate, e bine sa ob

tine ti numele si adresa vanzatorului si eventual o factura.

ACEASTA REVISTA se adreseaza tuturor membrilor familiei. Ea ara

ta cum putem face fa ta problemelor. Prezinta stiri,


vorbeste

despre

diverse popoare, trateaza subiecte religioase si stiin


Dar nu se
tifice.

opreste
si arata adevarata
aici. Ea patrunde n miezul problemelor


semnifica tie a evenimentelor actuale, men tinandu-si nsa neutralitatea

politica si impar tialitatea rasiala. Dar, ceea ce este si mai important,

aceasta revista ntareste


n promisiunea Creatorului referi ncrederea

toare la instaurarea unei lumi noi n care vor domni pacea si siguran

ta si care va nlocui actualul sistem rau si nelegiuit.

4 Treziti-v
a! septembrie 2011


Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n ca

drul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii.

Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.
Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtower
Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights,
Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2011
Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.
Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der
Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion:
Ramon Templeton, Selters/Taunus.
Vol. 92, nr. 9

Monthly

ROMANIAN

In al treilea rand, nu va pripi ti; gandi ti-va bine

si lasa ti sa treaca un timp nainte de a cumpara

un anumit produs. Daca si dupa aceea conside

ra ti ca va este absolut necesar, a ti putea cauta ceva


asemanator, la pre t redus sau la mana a doua. Pu


te ti economisi bani si daca evita ti tendin
ta de a

achizi tiona mereu articole de marca. In loc sa le


cumpara ti copiilor articole de mbracaminte la

moda din magazine scumpe, a ti putea folosi hainu tele primite de la prieteni sau de la al ti membri
ai familiei.

O proaspata mamica s-ar putea gandi sa folo

seasca scutece din material textil, care pot fi spalate. In cartea Budgeting Personal Spending and
Money Management a Key to Weathering the Storm,
de Denise Chambers, se spune: Scutecele de uni

ca folosin ta va vor costa, pe o perioada de doi ani,

circa 2000 de dolari sau chiar mai mult. Insa scu


tecele refolosibile . . . va vor costa, pe aceea si pe
rioada, ntre 300 si 500 de dolari. Cartea mai pre
cizeaza: Scutecele textile moderne sunt
mult mai

u sor de folosit decat cele din trecut. In plus, uti


lizandu-le, ve ti face un bine planetei!.


In al patrulea rand, gandi ti-va ca, n general,

va costa mai pu tin sa cumpara ti ingrediente si sa

gati ti, decat sa lua ti masa n ora s. Daca ave ti co

pii de varsta scolara, ar fi bine sa-i nva ta ti sa- si

faca singuri sandviciuri n loc sa le da ti bani ca

sa- si cumpere mancare mai scumpa. Mai mult, n

locui ti bauturile racoritoare scumpe cu apa. E


mult mai sanatoasa si mai ieftina.


Pana nu demult, familiile aveau propria gradi


na de legume. V-a ti gandit vreodata sa lucra ti o

bucata de pamant pentru a va asigura o parte din

hrana? Mul ti, chiar si unii care locuiesc la bloc

sau la casa cu pu tin teren adiacent, si amenajea


za un loc pentru a cultiva unele plante. Ve ti fi

afrikaans, albaneza, amharica, ara O puteti


ob tine n limbile:

ba, armeana, bislama,


bulgar
a,
cebuano,
ceh
a7,
chiBemba,
chiChewa,

chineza simplificata, chineza


audio numai n man tradi tional
a7 (format

darin),
chiTonga,
coreean
a67,
croat
a,
danez
a7,
ebraic
a,
englez
a67,

estona, ewe,
fijiana, finlandeza7, franceza687, georgiana, german
a67,

greaca, gujarati, hiligaynon,


hindi, igbo,
a, indoneziana, islandeza,

ilocan

italiana67, japonez
a67, kannada, kargaza, kinyarwanda, kiRundi, letona,
a,
maghiar
a,
malayalam,
malgas a, maltelingala,
lituanian
a,
macedonean

za, myanmar, norvegiana67,


olandez
a67, polonez
a67,
portugheza687,
punjabi, rarotongan, romana, rusa67, samoana, sarba, sePedi,
seSotho,

shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, spaniola67, suedeza7,


swahili, ta-
galog7, tamil, thai,
tok
pisin,
tongan
a,
tsonga,
tswana,
turc
a,
ucraineana,

urdu, vietnameza, xhosa, yoruba, zulu.



6 Disponibila si n format audio pe CD.

8 Disponibila si n format MP3 pe CD.

7 Pentru materiale n format audio, vezi www.jw.org.

MODALITATI

DE A FACE
ECONOMII

Consulta ti
cataloagele cu oferte

Cumpara ti haine la reduceri


sau second-hand


Inva ta ti-i pe copii

sa-si
faca sandviciuri

Dori ti mai multe informa tii sau un studiu biblic gratuit la doMartorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos.
miciliu? Scrieti-le

Pentru o lista cu toate adresele postale,


vezi www.watchtower.org/address.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue dArgile-Potaardestraat 60,
B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Franta: BP 625,
F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 151 24 Marousi.
making
lunch
2-365866.psd
Israel: PO Box
29345, 61293
Tel Aviv.
Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM.
Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812
AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P2766955 Estoril. Republica Moldova: PO Box

472, MD2005 Chisin


au. Romania: CP 132, OP 39, Bucuresti.
Spania: Apartado 132,

28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights,
Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria:
Budapest, Pf 20, H-1631.

Treziti-v
a! septembrie 2011

Reduce ti cheltuielile alimentare

cultivand cateva legume. Economisi ti

bani uscand rufele pe sarma

surprin si sa afla ti cate se pot ob tine cultivand pu


tin pamant!

Gandi ti-va si la urmatorul lucru: Daca ave ti nevoie de celular, folosi ti-l doar pentru cazuri de ur

gen ta si plati ti n avans un numar limitat de mi

nute. Sau daca ave ti ma sina de uscat rufe, ar fi

indicat sa o folosi ti mai pu tin. A ti putea ntinde


rufele o parte din ele sau chiar toate pe un

uscator de tip stativ. Alta sugestie practica ar fi sa


limita ti utilizarea aparatelor de aer condi tionat si

a aparatelor electrice de ncalzire. Inainte de a le

porni, ntreba ti-va: E chiar atat de cald sau de frig?

Totodata, a ti putea sta de vorba si cu al tii pentru


a afla cum si-au limitat ei consumul de energie

electrica.

Cum sa va achitati datoriile

In primul rand, daca ave ti rate, credite asocia

te unor carduri sau alte mprumuturi, ncerca ti sa

plati ti mai mult decat suma minima lunara obligatorie.


In al doilea rand, stradui ti-va mai ntai sa ram

bursa ti mprumuturile cu cea mai mare rata a do



banzii. De asemenea, ar fi util sa va deschide ti un
cont de economii. Hilton, un voluntar din Africa


de Sud, explica: N-ar fi n telept sa va tine ti toa

te bunurile de valoare ntr-un singur loc. Se ntam

pla ca unele banci si institu tii financiare sa dea


6

Treziti-v
a! septembrie 2011

faliment. Noi am trecut printr-o astfel de experien

ta. Prin urmare, este n telept sa alege ti o banca

ale carei depozite sunt garantate de guvern n caz


de faliment.

In al treilea rand, schimba ti-va obiceiurile de


cheltuire a banilor. Acest lucru este deosebit de
important.

A ti fost vreodata tenta ti sa cumpara ti lucruri la

care se face reclama? Danny, un cap de familie

din Suedia, recunoa ste ca a cazut n capcana pu

blicita tii. El a avut o firma profitabila, dar a fost

nevoit sa o vanda ca sa- si plateasca datoriile facu


te cu cardul de credit. De aici a nva tat o lec tie

pre tioasa, iar acum e atent la modul n care si

cheltuie ste banii. Iata ce sfat da el: Nu deveni ti

lacomi. Mul tumi ti-va cu ce ave ti.


Datorii justificate
Pu tini oameni au to ti banii necesari achizi tio
narii unei case sau a unui apartament. Prin urma

re, pentru a- si cumpara o locuin ta mul ti fac un m

prumut la banca, iar suma lunara pe care o platesc

bancii pentru restituirea mprumutului o privesc


ca pe o chirie. Dar, dupa o perioada lunga, cand

datoria a fost achitata, casa este a lor.

De asemenea, mul ti au constatat ca este conve

nabil sa faca un mprumut pentru a- si cumpara un

automobil cu consum redus de carburant. Dupa

ce si achita cat mai repede mprumutul, ma sina

se dovede ste un bun valoros, putand fi ulterior

vanduta.1 Unii au descoperit ca este n telept sa

cumpere la mana a doua o ma sina n stare buna,

care are un numar relativ mic de kilometri parcur si. Al tii fac economie folosind transportul

n comun sau bicicleta.


Indiferent de situa tie, fi ti mode sti si reali sti cu

privire la bunurile pe care le cumpara ti si gan

di ti-va bine nainte de a lua decizii. Obiceiul de

a cheltui banii n mod nejustificat poate deveni

un viciu, provocand multa suferin ta. A sadar, n

cerca ti sa fi ti aten ti cand cheltui ti si ve ti fi ferici ti.


Pentru a fi persoane econoame, dar fericite,
tre

buie sa sti ti cum sa va administra ti banii. In ur
matorul articol vom analiza acest subiect.

1 Nu uita ti nsa ca, daca va pierde ti venitul sau sunte ti n inca


pacitate de plata, va pute ti pierde casa sau ma sina si to ti banii pe

care i-a ti dat pana n acel moment.


CUM VA PUTETI
ADMINISTRA
BANII

N ESENT A exista trei modalita ti de a va fo

losi banii: 1) sa-i cheltui ti, 2) sa-i economisi ti

sau 3) sa-i darui ti. Pentru nceput, sa vedem

cum i pute ti cheltui cu n telepciune.

Marea Recesiune a demonstrat limpede cat

de n telept este sa ne ntocmim cu aten tie un

buget si sa-l respectam. Dar ce este un buget?

Simplu spus, este o planificare a modului n

care o persoana, o familie, o firma ori un gu

vern urmeaza sa-si foloseasca venitul.

Un proiect al ntregii familii

Cum va pute ti ntocmi un buget? Iata ce se

spune n cartea Budgeting, de Denise Cham


bers: To ti membrii familiei trebuie sa ia parte

la alcatuirea bugetului, iar astfel fiecare se va

sim ti ndemnat sa respecte planul stabilit. Pe

riodic, reuni ti-va pentru a vedea daca bugetul


este realist. Elaborarea unui buget func tional
poate deveni un proiect de familie care aduce

foloase, fiecare membru gasind modalita ti de

a se ncadra n venitul familiei.

Pentru a realiza un buget, unii apeleaza la


un program de calculator. Al tii folosesc un

creion si o foaie de hartie pe care o mpart n

doua coloane: una pentru venit, iar cealalta

pentru cheltuieli. E important ca n buget sa

fie trecuta si o suma lunara care sa acopere


cheltuieli anuale cum ar fi impozitul pe venit

sau poate o vacan ta.

O metoda ce da mereu rezultate este folosirea plicurilor sau a dosarelor destinate cheltuielilor pentru alimente, chirie, transport,

energie electrica, probleme medicale etc. In

trecut, oamenii puneau bani


n plicurile pentru


cheltuieli n fiecare luna. In prezent, mul ti con

sidera ca e mai sigur si mai usor


sa depuna

bani ntr-un cont bancar din care sa retraga

anumite sume cand au nevoie.

Jonathan si Anne locuiesc n Africa de Sud


si au doua fete. Ei obisnuiesc
sa-si ntocmeas

ca bugetul folosind metoda cu dosare. Jona

than spune: Daca salariul tau este depus

ntr-un cont bancar, trebuie sa fii la fel de

strict n ce priveste
mpar tirea lunara a bani

lor. De pilda, daca ti-ai cheltuit prea devreme

suma stabilita pentru carne, nu po ti lua bani

Treziti-v
a! septembrie 2011


din suma de economii ca sa mai cumperi
carne.

Jonathan avusese nainte o firma, dar

acum el si familia sa au ales sa lucreze ca

voluntari si particip
a la construirea de locuri

de nchinare. Intrucat pre tuiesc acest gen de


via ta n care daruiesc, ei trebuie, mai mult

ca oricand, sa se ncadreze ntr-un buget. In


treaga familie se aduna cu regularitate pen

tru a discuta daca bugetul este realist si daca

este necesar sa faca unele modificari.


Cea mai mare fericire

Studiile arata ca cei ce daruiesc din resursele lor, inclusiv din timpul si energia
lor,

dar si din banii lor, sunt mai ferici ti. In func

tie de posibilita ti, aceasta este cea mai buna

modalitate de a va folosi banii dintre cele

men tionate la nceputul articolului.

In cartea sa The New Frugality, Chris Far

rell spune ca, daca economisesti,


ai de

unde sa cheltuiesti.
El
recomand
a: Unul

dintre lucrurile cele mai de pre t si cele mai

n telepte pe care le po ti face cu banii este

sa-i daruiesti.1
Farrell adauga: Ceea ce

conteaza cu adevarat sunt rela tiile cu al tii,


experien tele prin care treci si sentimentul

ca ai realizat ceva, nu banii si bunurile materiale.

Economistul Michael
Wagner exprima o


idee asemanatoare. In cartea sa Your Money,

Day One, menita sa-i motiveze pe tineri sa

faca economii, el spune: Cand iei ini tiativa


de a-i ajuta pe nevoiasi,
generozitatea si bu

natatea manifestate se vor ntoarce asupra ta

sub forma multor raspla ti, cea mai mare

fiind sentimentul ca ti-ai ajutat semenul.

Biblia confirma un adevar bine cunoscut:

darnicia aduce fericire. Asa


cum s-a aratat

n articolul precedent, Biblia con tine princi


pii care va pot ajuta sa va administra ti cu ntelepciune resursele. In continuare vom ana
liza alte sapte
principii n telepte.


1 Banii pot fi darui ti sub forma de cadouri sau aratand ospi

talitate, de pilda invitandu-va prietenii si familia la masa.

Treziti-v
a! septembrie 2011

SAPTE

PRINCIPII

INTELEPTE

RINCIPIILE de mai jos se gasesc ntr-o

carte veche, plina de cuvinte n telepte care

sunt practice si n zilele noastre. Sa vedem n


continuare cum va pot ajuta ele sa va administra ti banii.

1. Cine iubeste
argintul nu se satura de ar
gint, iar cine iubeste
avutia

nu se satura de

(Eclesiastul 5:10) Aceste cuvinte nu au


castig.

fost rostite de un om sarac, ros de invidie, ci


de unul dintre cei mai boga ti oameni care au

trait vreodata, Solomon, regele Israelului. El a

ajuns la aceasta concluzie n urma propriei experien te si a observa tiilor sale. Chiar si oameni

nstari ti din timpurile moderne au facut re


marci asemanatoare.


2. Avand hrana si acoperamant, vom fi mul

tumi
ti cu acestea. Insa cei care sunt hotarati

sa fie bogati cad n ispita. (1 Timotei 6:8, 9)

Aceste cuvinte au fost scrise de apostolul Pa


vel, care a renun tat la o cariera de succes si a
devenit un continuator al lui Isus Cristos. Spre

deosebire de unii conducatori religiosi de azi,

Pavel s-a mpotrivit oricarei tenta tii de a ob ti


ne profituri de la cei carora le predica sau de

la colaboratorii sai. De aceea, el a putut spune: N-am poftit nici argintul, nici aurul, nici

hainele cuiva. Voi nsiv


a sti
ti ca aceste maini

s-au ngrijit de necesita tile mele si ale celor ce pre tuiesc rela tiile cu Dumnezeu nu numai ca

restituie cu constiinciozitate
ceea ce datoreaza,
erau cu mine (Faptele 20:33, 34).

dar
sunt
si
genero
si,
d
and
din
ceea ce au.

3. Cine dintre voi care vrea sa zideasca un

turn nu se asaz
a mai ntai si nu calculeaza

cheltuiala, ca sa vada daca are cu ce sa-l termine? (Luca 14:28) Ilustrarea lui Isus ar pu-


6. Am fost tanar si am mbatranit, dar nu


l-am vazut pe cel drept parasit, nici pe urmasii

lui cersindusi painea. (Psalmul 37:25) Aceste

tea fi aplicata unei situa tii cu care v-a ti putea

confrunta si voi: Cand vre ti sa cumpara ti ceva,

mai ales daca achita ti cu o carte de credit, ve ti


ac tiona sub impulsul momentului sau ve ti as-

tepta pu tin ca sa calcula ti costul? Ave ti cu ade


varat nevoie de produsul respectiv si vi-l pute ti
permite?

cuvinte au fost consemnate de un barbat care

a suferit multe nedrepta ti. Ani la rand a fost

fugar, uneori adapostindu-se n pesteri,


alteori

refugiindu-se n tari vecine. In cele din urma,


acest fugar, pe nume
David, a devenit regele Is

raelului antic. In timpul vie tii sale, el a trait

adevarul cuvintelor de mai sus.

4. Cel ce ia cu mprumut este slujitorul ce

lui ce da cu mprumut. (Proverbele 22:7) Ac-


7. Este mai multa fericire n a da decat n

a primi. (Faptele 20:35) Aceste cuvinte i apar-

tuala criza financiara mondiala a dezvaluit cat

de nesabuit este sa faci datorii, fie cu cartea de

credit, fie n alt mod. Azi, nu pu tini sunt cei

care au, n medie, datorii de peste 9000 de do


lari facute cu mai mult de patru carduri de cre

dit, precizeaza Michael Wagner n cartea sa



Your Money, Day One, publicata n 2009.

tin celui mai mare om care a trait vreodata.



Pentru bucuria care-i era pusa nainte, Isus

si-a
folosit ntreaga via ta pamanteasca slujindu-le altora. Acum el este un spirit nemuritor

n ceruri si se afla la dreapta fericitului Dumnezeu, Iehova (Evrei 12:2; 1 Timotei 1:11).


Nu exista scop mai nobil n via ta decat sa


5. Cel rau se mprumuta si nu da napoi, dar imitam exemplul lui Isus, facand tot ce ne sta


cel drept arata ndurare si face daruri. (Psal- n puteri ca sa le slujim altora. Fara ndoiala,

mul 37:21) Declararea falimentului e conside- ve ti fi de acord ca n loc sa cheltuim cu egoism

rata de unii cea mai usoar


de a se este mai bine sa economisim cu grija pentru a
a modalitate

sustrage de la plata datoriilor. Insa cei care si putea darui cu generozitate.

Treziti-v
a! septembrie 2011