Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Psihodiagnosticul expresiei exemple clinice


Aspectul exterior, comportament, relaionarea cu examinatorul
Atitudine: cooperanta, indiferenta, preocupata, schimbatoare
inuta vestimentar: ingrijita sau nu, excentrica
Machiaj
Igiena corporal
Cooperant, ostil, seductiv, indiferent
Micri anormale
Examen somatic
Privirea: fixa, atenta, vioaie, mirata
Vocea: joasa, monotona sau cu tonalitate inalta, tare
Mimica: mobile, fixa, anxioasa, indiferenta
2. Tulburari cantitative ale perceptiei
Modificri cantitative: hipo-, hiperestezia.
- HIPERESTEZIE: creterea intensitii senzaiilor i percepiilor
Ex: Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b. Basedow.
Forma de hiperestezie - cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar
fr o modificare organic evideniabil.
- HIPOESTEZIA: Stri reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburri de contiin
3. Definiti halucinatiile exemple clinice halucinatii auditive
Halucinatiile = percepia fr obiect (obiectul nu acioneaz asupra organelor de sim, dei
bolnavul are o percepie clar a acestuia)
- Halucinaii funcionale: percepia unor excitani obiectivi determin apariia unor
percepii false.
zgomotele roilor de tren voci care l amenin
percepute att timp ct exist excitantul real
- Halucinoidele: fenomene psihopatologice cu aspect halucinator situate ntre reprezentri
vii i halucinaii vagi, care nu izbutesc s conving pe deplin bolnavul asupra existenei lor
reale.
- Imaginile eidetice: reproiectri n exterior ale imaginilor unor obiecte, fiine care au o
for receptiv deosebit de vie, legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca
desfurare n timp.
- Halucinozele: h. a cror semnificaie psihopatologic este recunoscut de bolnav; caut
s le verifice autenticitatea.
- Pseudohalucinaiile: apar spontan, incoercibil, fr proiecie spaial, cu un caracter de
strin i de impus din afar.
H. Auditive: (afeciuni ORL otite, mastoidite, surditate, b. neurologice, st. confuzionale,
deliruri toxice i infecioase, depresie continut trist, dureros, voci care il condamna,
schizo character bizar, neinteligibil, parafrenie, aur epileptic)
localizare: in campul auditiv / in afara
intensitate: discrete, surde / puternice
complexitae: elementare (foneme, acoasme fosnete, pocnete, bubuituri) /
commune (ciripit, scartatit) / verbale (voci) ex la poligloti vocile nematerne sunt
ostile vocea Evei spune unui alcoolic sa-si ucida copiii

4. Definiti halucinatiile exemple clinice halucinatii vizuale


Halucinatiile = percepia fr obiect (obiectul nu acioneaz asupra organelor de sim, dei
bolnavul are o percepie clar a acestuia)
- Halucinaii funcionale: percepia unor excitani obiectivi determin apariia unor
percepii false.
zgomotele roilor de tren voci care l amenin
percepute att timp ct exist excitantul real
- Halucinoidele: fenomene psihopatologice cu aspect halucinator situate ntre reprezentri
vii i halucinaii vagi, care nu izbutesc s conving pe deplin bolnavul asupra existenei lor
reale.
- Imaginile eidetice: reproiectri n exterior ale imaginilor unor obiecte, fiine care au o
for receptiv deosebit de vie, legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca
desfurare n timp.
- Halucinozele: h. a cror semnificaie psihopatologic este recunoscut de bolnav; caut
s le verifice autenticitatea.
- Pseudohalucinaiile: apar spontan, incoercibil, fr proiecie spaial, cu un caracter de
strin i de impus din afar.
H. Vizuale: normal trecerea veghe somn; surmenaj, neurastenie (anxiogen, terifiant); af.
Oftalmologice, neurologice (st. infectioase, delir alcoholic, psihoze-schizo paranoida)
macoscopice / microscopic
mono-/policromatice
in campul perceptiei / h extracampine
claritate
complexitate: elementare (fosnete, fotopsii) / complexe fantasmoscopii (figure
informe) sau h figurate / scenice( statice - panoramice, n micare c inematografice
scene de vis - onirice)
unice / multiple
statice / dinamice
accese / permanente
5. Halucinatiile senzoriale clasificare, exemple clinice
Proiecia spaial: n spaiul perceptiv sau dincolo de limitele acestuia

Convingerea bolnavului asupra realitii lor

Perceperea lor prin modalitile senzoriale obinuite (ci extero-, intero-,


proprio-) i pe ci senzoriale normale (h. auditive, etc.)

Grad variabil de intensitate

Claritate diferit

Complexitate variabil

Durat (intermitente/comtinue)

Rezonan afectiv
2

6. Clasificare proceselor afective


Functia afectiv-emotionala: dispozitia, emotia, sentimente, pasiune, instincte (alimentar,
sexual, de aparare, matern), somn.
Starile afective: Procesul psihic cel mai legat de personalitate, prin intermediul cariua omul
isi manifesta caracterul personal, ca existenta originala, unica, irepetabila. (atitudinea
omului fata de situatiile de viata, fata de realitatea inconjuratoare)
Afectele sunt procese afective primare, simple, impulsive mnia, groaza, frica, spaima.
Sunt de scurt durat, puternice, foarte intense, violente cu apariie brusc i desfurare
impetuoas, cu manifestri deosebit de vii n comportament.
Emoia stare particulara (tipica), care exprima rasunetul afectiv al raportului dinte
subiect si obiecte, finite, fenomen asupra lumii inconjuratoare. Se caracterizeaz prin
durat scurt, intensitate, cu desfurare tumultoas sau calm, cu orientare bine
determinat; au caracter situativ i sunt active.
Pozitive: placere, satisfactie, bucurie
Negative: neplacere, tristete, frica
- dupa tonalitate: stanice (maresc capacitatea de efort psihic), astenice (scad capacitatea
de efort psihic)
Dispoziia stare afectiv generala de fond, difuz, de intensitate medie, durat
variabil, ce reflecta starea de functionalitate a organismului, fiind rezultanta tuturor
impulsurilor extero, intero, proprioceptive, constientizate sau insuficient constientizate.
Dac se prelungete se poate transforma n trsturi de caracter, creeaz un fond general:
optimist sau pesimist.
Sentimentele sunt triri afective intense, de lung durat, au mare grad de stabilitate
i generalitate -> atitudini afective
- de prietenie, de dragoste
- normale: matern, patriotic, religios
- anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare trairi emotionale cele mai
complexe stabile si generalizate, realizeaza trairea raportului insului cu ambianta.
Intelectuale: curiozitatea, mirarea, dragostea fa de cunoatere
Estetice: reflectarea frumosului n via, natur, societate
Morale: reflect atitudinea pozitiv sau negativ fa de propriile aciuni sau ale altora,
responsabilitatea, datoria.
Pasiunile: amplitudine mai mare a trairii prin angajare puternica, character mai stabil al
relatiilor cu ambianta.
Pozitive: innobileaza omul pentru arta, stiinta, pentru profesia aleasa
Negative: egocentric, individualiste personalitati avare, egoiste, teroriste
Instinctele - reflexe nnscute complexe: Alimentar, De aprare, De reproducere: sexual
i matern
7. Iluziile definitie, clasificare si exemplificare clinica
Definitie: Orice eroare cognitiv sau perceptiv.
Iluzii fiziologice (optico-geometrice) ex: bat in apa=frant
Iluzii patologice:
Veridice (perceptie falsa fara un obiect)
Interpretare delirant
3

Generate de un excitant real


VIZUALE:
Metamorfopsii: deforamarea obiectelor i a spaiului perceput
- Macropsie, micropsie, dismegalopsie (largi, alungite)
- Porropsia (mai apropiate sau mai ndeprtate)
- Pareidolie (interpretare imaginativ) ex: semen pe tavan perceptii deformate
anxiogene
Falsele recunoateri (identificarea greit a diverselor persoane): dj vu, deja
connu, deja vecu, jamais vu.
- stari maniacale confuzii, dementa vasc, senile traumatica
Iluzia sosiilor: sdr. discordante (ex: persoanele cunoscute au fost substituite in mod
ostil)
AUDITIVE
GUSTATIVE I OLFACTIVE (parosmie) percepere eronata gust / miros
Viscerale - percepere eronata a fct organelor
De modificare a schemei corporale: form, mrime, greutate, poziie (ex: picioarele
depasesc patul, ajung in tavan)
- schizo, intozicatii, o-f (dismorfofobie nas mare, fata stramba se adreseaza chirurgului)
- Normal distant mare, lumina scazuta, emotivitate, veghe-somn = hipnagigice
- Tulb. funcionale sau leziuni ale receptorilor, cilor de conducere, zonelor integrative
- Stri febrile, b. infecto-contagioase, toxice
- Stri confuzionale
- Nevrotici (isterici, TOC)
- Psihotici
8. Tulburarile de atentie evaluare, exemple clinice
Atentia = prosexie (test metoda Kraepelin 100-3-3 / zilele sapt inapoi)
=Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de obiecte i
fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de imagini percepute,
ct i delimitarea lor net de cmpul perceptiv.
HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci, fobici, obsesionali.
HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demene, sch.
9. Memoria definitie, tulburari cantitative, exemple clinice
Memoria = mnezie (test proba oraselor)
= Proces psihic al orientrii retrospective, realizat prin ntiprire (fixare), pstrare
(conservare) i evocare (reactualizare).
HIPERMNEZIA:
HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie
AMNEZIILE (pierderea totala a fortei mnezice)
Anterograde (de fixare): evenimentele trite dup debutul bolii
Retrograde (de evocare): se ntind progresiv spre trecut inaintea debutului bolii
Legea disolutiei memoriei de la cuvinte complexe la cele mai simple, de la nume proprii,
commune la verbe
A. lacunara: stari confuzionale, TCC, echivalente epilecptice
Amnezii totale si partiale hipoamnezii
Amnezia tardiva / intarziata tb de constienta lacuna mnezica despre tulb de constienta
se instaleaza treptat, nu imediat dupa aceasta

A. elective / tematica evenimente uitate elective datorita incarcaturii affective


negative acoperite cu voal, nu sunt uitate definitive (ex: femeia care ucide sotul si
isi aduce aminte tot pna in momentul in care ia toporul)

10. Operatiunile gandirii


Operatiuniile gandirii: analiza, comparatia, abstractizarea, generalizarea (cuvant-notiunejudecata-rationament-intelegere).
Analiza este separarea mintala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri, parti,
elemente ale lor, iar sinteza o legatura stabilita intre obiecte, fenomeme sau diferitele lor
parti, elemente sau insusiri.
Comparatia consta intr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu
scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre ele.
Abstractizarea este o analiza a esentialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau
relatii esentiale intre obiecte si fenomene.
Generalizarea se caracterizeaza ca fiind operatia prin care extindem o relatie stabilita intre
doua obiecte sau fenomene asupra unei intregi categorii.
11. Gandirea - definitie, tulburari cantitative, exemple clinice
Gandirea = process central al vietii psihice, o activitate cognitiva complexa, mijlocita si
generalizata prin care se distinge esentialul de fenomenal, in ordinea lucrurilor si ideilor,
pe baza experientei si a prelucrarilor informatiilor
Tulburari cantitative = tulburari de ritm si coerenta
- Accelerarea ritmului ideativ:
Fug de idei (asociaii ntmpltoare, asonan, rim, localizare n timp i spaiu,
contraste facile) vorbesc mult, labilitatea atentiei, exacerbarea evocarii, ilogici,
pierd firul (schizo, ebrietate, intoxicatii)
Mentismul (depnare rapid, incoercibil a reprezentrilor i a ideilor; au atitudine
critic): st. de mare tensiune nervoas, oboseal, intoxicaie uoar cu cofein,
alcool, sch.,
Tahipsihie (crestere ritm ideativ + cresterea fortei de imaginative si reprezentare +
cresterea atentiei + cresterea tonusului afectiv)
Incoerena gndirii la maxim duce la salata de cuvinte, verbigeratie (repetarea
stereotipa a acelorasi cuvinte - trancaneste)
- ncetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, vscozitatea psihic, fading mental (oprirea
treptata a fluxului ideativ), baraj ideativ (brusc)
- Anideaie: idioie, demen sau epilepsie, st comatoase
- Lentoare ideativa o forma de vascozitate: epuizare fizica si psihica, covalescenta bolii
somatic, toxice, infectioase, afectiuni neuro cu interesare extrapiramidala, Prkinson,
encefalite, intox cu CO, melancolie schizo, oligo
12. Gandirea - definitie, tulburari calitative, exemple clinice
Gandirea = process central al vietii psihice, o activitate cognitiva complexa, mijlocita si
generalizata prin care se distinge esentialul de fenomenal, in ordinea lucrurilor si ideilor,
pe baza experientei si a prelucrarilor informatiilor
Tulburari calitative = tulburari de continut
- Ideea dominanta (reversibila, sfera normalului)
- Ideea obsedanta (anancasta) straina, contradictorie personalitatii individului, ii
recunoaste caracterul parazitar, lupta pentru a o inlatura
- Ideea prevalenta
5

Pozitie dominant in campul constiintei


Neconcordanta cu realitatea si cu semnificatie aberanta
Orienteaza si diferentiaza cursul gandirii
Celelalte idei o sprijina, nu se opun ei
Concordant cu personalitatea individului
Tendinta la dezvoltare si inglobarea evenimentelor si persoanelor din jur,
potentialitate deliranta stari postinirice, epilepsie, alcoholism, PMD, stari
predelirante
- Idei delirante
O judecat eronat care stpnete, domin contiina bolnavului i-i modific
comportamentul n sens patologic.
Este impenetrabil la contraargumente i inabordabil prin confruntare, n ciuda
contradiciilor cu realitatea.
Este incompatibil cu existena unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i
sesiza n mod contient esena patologic.
Delir sistematizat: caut s impun ideiile sale realitii, le triete cu o nestrmutat
convingere.
D. nesistematizat: coerena i stringena aparent logice nu sunt aa de puternice: slab
structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematic, fr tendina a se impune realitii.
Delir = stare de tb a luciditatii costiintei
Idee deliranta = tb a gandirii ide, system de idei patologice elaborate mental
13. Ideile obsesive. Compulsia. Ritualurile
OBSESIA:

Obsesii ideative (b. ndoielii, compesaiei)

Amintiri i reprezentrile obsesive

Obsesii fobice teama nejustificat, pe care nu o poate alunga, n ciuda


faptului c evit situaia respectiv.

Obsesii impulsive compulsiune, ritualuri

Frica de: a intra n pia agorafobia, locuri nalte hipsofobia, locuri nguste
claustrofobia. obiecte: ascuite aihmofobia, de tren, vapor, ap hidrofobia
,mulime antropofobie ,singurtate monofobia ,boal nosofobia ,societate
petofobia. ereutofobia ,a nu se murdri misofobia ,moarte tanatofobia ,animale
zoofobia ,a mnca - sitiofobia

14. Ideile delirante clasificare si exemplificare clinica


Ideile delirante pot fi:
Expansive: De mrire i bogie (manie, schizo paranoid), De invenie (elaborarea
unor planuri, aparate de interes major ce preocupa in special oamenii de stiinta), De
reforma (pace universal, filantropie), Filiaie (convingerea ca sunt mostenitori),
Mistice (menit sa instaureze pacea), Erotomaniace (erotomani convingerea ca e
iubit de pers superioara)

Depresive: Persecuie (crede ca sunt observati, urmariti), Revendicare (crede ca a


fost victima nedreptatii), Gelozie (suspectarea partenerului), Relaie (crede ca pers
din jur au o influenta negativa), Autoacuzare (omor altruist), Hipocondriace,
Transformare i posesiune (metamorfozare dementa schizo), negaie (nu
recunoaste realitatea evident dementa, melancolie)
Mixte: Influen (unde, radiatii, diavol), Metafizice (elucideaza originea vietii)

15. Vointa definitie, clasificarea tulburarilor


Vointa = activitatea psihic orientata spre realizarea unor scopuri propuse constient
pentru a caror realizare trebuie depasite anumite obstacole, interne sau externe, care apar
in calea actiunilor.
Tulburari de vointa (disbulii)
- tulb cantitative hiperbulia, hipobulia, abulia
- tulb calitative disbulia, parabulia, impulsivitatea

16. Tulburarile de vointa clasificare, exemple clinice


Hiperbulia: exagerarea fortei volitionale (st. obsesivo-fobice eliberarea sub invazia
ideilor, toxicomanii pentru procurarea toxicului pe fond de hipob, paranoia)
Hipobulia: : scaderea fortei volitionalepana la abulie, scaderea capacitatii de a actiona, stie
sau crede ca stie ce trebiue sa faca, dar nu poate actiona st nevrotice, astenie,
irascibilitate, anxietate (TCC, st maniacale, toxicomani, psihopatii)
Abulia: lipsa initiative si a capacitatii de a actiona (catatonie, depresii severe nici macar
nu se poate sinucide)
DISABULIA: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfarsi una inceputa + perplexitate
(forma particulara de abulie), insotita de o nota afectiv-negativa
PARABULIA: insuficienta volitionala + acte paralele, pulsiuni, dorinte (nevroze motorii +
ticuri, spasme; schizo)
IMPULSIVITATEA: insuficienta vointei pasive (st psihopatice, impulsivitatea nevroticilor
anxiosi ce izbucnesc in moment de maxima tensiune afectiva)
RAPTUSURILE ANXIOASE: psihoze, st delirante, schizo, manie buna dispozitie + furie,
lovesc, ucid
- raptus melancholic: alunecat in melancolie are izbucnire de automutilare, suicid
(epilepsie impulsivitate in compensarea lentorii)
17. Demente tablou clinic debut
Tabloul clinic al dementei are la baza sindromul demential:
Simptome cognitive
- tulburarile de memorie in sensul diminuarii cantitative (hipomnezia) -; sunt evidente si
marcheaza pe plan clinic debutul dementei. Ele se agraveaza progresiv pana la amnezie
retro-anterograda (pierdere progresiva a informatiilor dinspre prezent spre trecut) si uneori
aparitia unor paramnezii de tipul ecmneziei
- hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana la pierderea totala a
capacitatii
de
concentrare
(aprosexie)
- dezorientarea in timp, spatiu si la propria persoana sunt simptome invariabile in stadii
mai avansate ale procesului deteriorative
- gandirea devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa), uneori incoerenta; in
stadiile incipiente pot apare idei delirante nesistematizate cu tematica de persecutie; in
7

stadii avansate alterarea gandirii este cvasitotala reflectandu-se prin emiterea unor sunete
fara sens sau mutism
- pe plan perceptiv se instaleaza treptat agnoziile, uneori la debut pot apare tulburari
calitative ale perceptiei, inconstante; caracteristice sunt halucinatiile olfactive, gustative si
perceptii false din sfera organelor genitale.
Simptome afective
- in stadii incipiente apare depresie - ca o reactie la constientizarea instalarii procesului
deteriorative
- iritabilitatea se poate asocia depresiei; apare dispozitia disforica
- in stadii avansate apare o aplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de explozii
afective de tipul afectelor fara o cauza aparenta
Simptome comportamentale
- primele simptome pe plan comportamental se refera la scaderea interesului pentru
activitati si a initiativei (simptome care pot determina confuzie diagnostica cu episodul
depresiv)
- progresiv apar perioade de akinezie intrerupte de perioade de agitatie, comportamentul
devine dezorganizat, fara sens, abundand stereotipiile si perseverarile motorii si verbale.

18. Dementa tablu clinic, faza de stare si terminal


In cea de-a doua faza de dementa - numita "de stare" - sindromul predominant devine
amnezia progresiva, initial manifestata doar in ceea ce priveste evenimentele recente,
cele din trecutul indepartat mentinandu-se inca bine conservate. Din moment ce tot ceea
ce ajunge sa-si mai aminteasca bolnavul sunt evenimente din copilarie, adolescenta,
tinerete, acesta ajunge adesea sa se considere copil sau tanar si sa se comporte in
consecinta. Dezorientarea este mai intai temporala si ulterior spatiala, bolnavii uitandu-si
numele, adresa, ratacindu-se pe strada, in curte, in casa sau in spital. Pe langa aceste
simptome majore, apar tulburari de gandire si limbaj, acestea devenind dezordonate, cu
pierderea sirului ideilor, cu repetitii de cuvinte si expresii, uneori fara legatura intre ele.
Bolnavii de dementa senila pot prezenta anumite accese depresive, maniacale sau
paranoide si halucintatii.
In stadiul final de dementa, cand viata psihica abia mai palpaie in organismul bolnavului,
se instaleaza o stare de apatie, deteriorare intensa psihica si somatica, ajungandu-se la o
existenta mai mult vegetativa care duce, intr-un timp mai lung sau mai scurt (in medie 3-5
ani) la moarte, in urma unor complicatii de tip pulmonar, renal, cardiovascular, etc.
19. Episodul maniacal
- Simptomele maniacale: autostim crescut/grandoare, scderea nevoii de somn, logoree,
distractibilitate, productivitate crescut, agitaie psihomotorie, implicarea excesiv n
activiti riscante
- dispoziie euforic, expansiv sau iritabil
- cel puin 7 zile
- cel puin 3 simptome maniacale
- episodul se asociaz cu oricare dintre urmtoarele: afectare funcional marcat,
spitalizare, simptome psihotice
-nu este cauzat de consumul de substane sau o boal somatic
Simptomele psihotice: HALUCINAII I / SAU IDEI DELIRANTE
20. Episodul depresiv sever
Simptomele depresive:
8

dispoziie depresiv (cea mai mare parte a zilei aproape n fiecare zi, relevat, fie de
relatarea subiectiv, fie de observarea altora)
pierderea interesului i a plcerii (pentru toate, sau aproape toate activitile, n cea mai
mare parte a zilei, aproape n fiecare zi)
scdere / cretere ponderal semnificativ (n absena unei diete)
insomnie / hipersomnie (aproape n fiecare zi)
agitaie / inhibiie psihomotorie (aproape zilnic, observat de alii i nu simplul sentiment
subiectiv de nelinite sau lentoare)
oboseal / pierderea energiei (aproape zilnic)
sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv
dificulti de concentrare, de a gndi i indecizia aproape n fiecare zi (exprimat subiectiv
sau observat de alii)
idei recurente de moarte (nu frica de a muri), idei sau preocupri suicidare recurente fr
un plan anume, sau o tentativ de suicid ori un plan anume pentru realizarea suicidului.
- dispoziie depresiv sau pierderea interesului i a plcerii
- cel puin 2 sptmni
- cel puin 5 simptome depresive
- afectare subiectiv i funcional
- nu este cauzat de consum de substane sau o afeciune somatic
21. Tulburarea bipolara tablou clinic, evolutie
Tablou clinic
Simptomele depresive: dispoziie depresiv, pierderea interesului i a plcerii, scdere /
cretere ponderal semnificativ, insomnie / hipersomnie, agitaie / inhibiie psihomotorie,
oboseal / pierderea energiei, sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv, dificulti
de concentrare, idei suicidare
Semne vegetative n depresie: pierderea libidoului, tulburri menstruale, treziri matinale,
variaia diurn a dispoziiei (dimineaa), constipaie, uscciunea gurii, cefalee
Simptomele maniacale: autostim crescut/grandoare, scderea nevoii de somn, logoree,
distractibilitate, productivitate crescut, agitaie psihomotorie, implicarea excesiv n
activiti riscante
Simptomele psihotice: HALUCINAII I / SAU IDEI DELIRANTE
Comorbiditi somatice: obezitatea, hipertensiune, hiperlipidemia, diabet, afeciuni
musculoscheletale, BPOC
Comorbiditi psihiatrice: abuz de alcool i alte droguri, tulburri de personalitate,
tulburri anxioase, tulburarea de stres posttraumatic
- factor predictor pentru: funcionare ocupaional modest, simptome mai grave i cicluri
rapide, risc suicidar crescut, psihoz, abuz de substane, polipragmazie, somaj
Evoluie i prognostic-Depresia :15% dintre depresivi se sinucid , recurena depresiei
- 75%, depresia dureaz aprox. 10 luni, 50% remisiune, 30% remisiune parial,
20% cronicizare
Evoluie i prognostic-Mania : recurena maniei - 45%,mania dureaz 3 6 luni,15%
remisiune, 50 60%, remisiune parial, 25 30% cronicizare
22. Fobia sociala si alte fobii
Fobia social
9

Frica de a fi observat de alte persoane evitarea situaiilor sociale


Deprecierea propriei persoane, frica de critic
nroirea feei, tremor mini, greuri, senzaia de miciune imperioas
Simptomele progreseaz pn la panic: Antropofobia, Nevroz social
Agorafobia
- Frica de a prsi locuina, magazine, locuri aglomerate, spaii publice, tren, autobuz,
avion
- Panic
- +/- Simptome depresive i obsesionale
- Evitarea situaiei
Fobiile specifice (izolate)
- Fobii - n situaii restrnse
- Anumite animale (zoofobia), nlimi (hipsofobia), mulime (antropofobie), a nu se
murdri (misofobia), boal (nosofobia), singurtate (monofobia), spaii nchise
(claustrofobia), ap (hidrofobia), obiecte ascuite (aihmofobia), moarte (tanatofobia),
mnca (sitiofobia), tunet, zbor, toalete publice, a dentist, snge, rni
23. Reactia acuta la stress
- Tulburare tranzitorie 2-3 zile (de obicei ore)
- Fr alt patologie psihiatric aparent
- > 1 lun
- Iniial, uluire, perplexitate, ngustarea contiinei i ateniei, dezorientare
- Panic (tahicardie, transpiraii etc.)
- Amnezie parial sau complet
- Dac simptomele > 1 lun, se reconsider dg.
- Sinonime: Reacie de criz, Reacie la stres, oc psihic, Reacie de lupt
24. Tulburarea de stress posttraumatic
- Reacie ntrziat (amnat) la un stres
- Eveniment catastrofic, extrem de amenintor (ptr. oricine)
- Trsturi tipice: Retrirea repetitiv a evenimentului ("flashbacks"), comaruri, Detaarea
de alte persoane, Anhedonia, Evitarea activitilor sau a situaiilor care au legtur cu
trauma, Hipervigilen
+/- Insomnie, Anxietate/depresie, Ideaie suicidar
- Dureaz sptmni/luni
- Reversibil de obicei
25. Sindromul de sevraj etanolic
o complicaie a intoxicaiei alcoolice cronice

netratat - mortalitate peste 50%

dup primii cinci ani de consum

n stadiul de dependen organic

2-4 zile de la abstinen

transpiraii

tremurturi accentuate
10

nelinite

insomnii

inapeten

momente tranzitorii de confuzie

tulburarea de contiin devine total i fr ntrerupere

dezorientare auto- i allopsihic

halucinaii dominant vizuale i oneiroidonii

patognomonice zoopsiile: reptile, obolani

bolnavul se apr agitat, zgomotos

transpiraiile sunt generalizate

hipertermia urc pn la 40oC

apar tremurturile extremitilor, brbiei, limbii, vorbirii etc.

pulsul trece de 100/minut

evoluia spre moarte poate fi rapid (n lipsa tratamentului)

26. Tulburarea de somatizare si hipocondriaca


Tulburarea de somatizare
- Simptome fizice, schimbtoare, recurente
- Durat de peste 2 ani
- Numeroase solicitri la medicul de familie sau specialist
- Orice organ sau sistem
- Cronic i fluctuant
Tulburarea hipocondriac
- Preocupare persistent o boal grav, progresiv
- Acuze somatice persistente
- Preocupare fa de aspectul fizic
- Senzaiile normale sunt interpretate
- Depresie i anxietate
- Sinonime: Dismorfofia, Nevroza hipocondriac, Hipocondria, Nozofobia
27. Tulburarea de conversie (nevroza isterica) forme clinice
Tulburrile disociative (de conversie)
- Pierderea parial sau total a integrrii normale dintre amintiri, contiina identitii, a
propriilor senzaii, a controlului micrilor
- Origine psihogen, asociat cu psihotraume
- Ex. fizic - normal
- Atenie! O posibil afeciune somatic.
11

- Sinonime: Conversie, Isterie


Amnezia disociativ - Trstura principal pierderea memoriei
- Amnezia este centrat pe psihotraum
- De obicei, parial i selectiv
- Se vor exclude cauze somatice, intoxicaii, surmenaj
Fuga disociativ
- Toate trsturile amneziei disociative + aparent dromomanie
- Comportamentul pare normal la prima vedere
- Excludem: Fuga postcritic din epilepsie
Stuporul disociativ
- Diminuarea profund/absena micrilor voluntare i a rspunsului la stimuli externi
(lumin, zgomot, tact)
- Nu exist cauz somatic
- Psihotraum recent
- Dg. diferenial schizofrenia catatonic, stuporul din depresie
28. Schizofrenia forme de debut
Debutul schizofreniei: Abrupt sau Insidios polimorfism clinic lipsit de specificitate
- Bufeu delirant halucinator delir polimorf, afect violent, stri confuziv-oniroide,
depersonalizare, derealizare, automatism mental, perplexitate anxioas
- Stri distimice alternane de aspect mixt excitomotor i depresiv
- Scderea interesului i activitii, indiferentism afectiv, comportament imprevizibil,
mutism i izolare progresiv, fixare n preocupri abstracte
- Debut medico-legal, pseudonevrotic (obsesivo-fobic, hipocondriac, conversiv)
Discordan ideo-afectiv
Faza prodromal
- Apariia unui simptom caracteristic fazei acute, dar atenuat
- Simptome disforice nonpsihotice
- Comportament idiosincretic
- Cteva zile Cteva sptmni Cteva luni (debut)
29. Schizofrenia paranoida tablou clinic
- preocupri i convingeri delirante
- i/sau halucinaii auditive,
- comportamentul i discursul dezorganizat, precum i tocirea afectiv sunt mai puin
pregnante.
- Tabloul clinic este dominat de deliruri relativ stabile, de obicei paranoide, nsoite de
obicei de halucinaii, n special de tip auditiv i de alte tulburri de percepie.
- Tulburrile afectivitii, voinei i vorbirii i simptomele catatonice nu sunt proeminente.
- Exemple de simptome paranoide din cele mai obinuite sunt:
idei delirante de persecuie, referin, natere ilustr, misiune special, schimbare
corporal sau gelozie;
halucinaii auditive, care amenin pacientul sau i dau comenzi, sau halucinaii
auditive fr expresie verbal cum ar fi fluierturi, pocnituri, iuituri, bzit sau
rsete;
halucinaii olfactive sau gustative, ale senzaiilor sexuale sau alte senzaii corporale.
Halucinaiile vizuale pot aprea, dar sunt rareori proeminente.
30. Schizofrenia hebefrenica
Schizofrenia dezorganizat (hebefrenia)
12

- discurs i comportament dezorganizat,


- afecte tocite sau neadecvate,
- absena sindromului catatonic.
- Ideile delirante i halucinaiile, dac sunt prezente, sunt fragmentare, spre deosebire de
forma paranoid.
- Debuteaz n adolescen, cu dezvoltarea insidioas a unei simptomatologii caracterizat
prin abulie, tocire afectiv, deteriorarea habitudinilor i modificri comportamentale,
afectare cognitiv, delir i halucinaii.
- Dispoziia este superficial i inadecvat, adesea fiind nsoit de chicote i zmbete
"auto-satisfcute", "auto-repliate", sau de maniere "alese", grimase, manierisme, poze,
acuze hipocondriace i fraze repetate.
- Exist o tendin de a rmne solitar i comportamentul pare lipsit de scop i angajare.
- La examenul anamnestic i istoricul bolii se ntlnesc mai frecvent date privind agregarea
familial i funcionarea premorbid srac.
- Prognosticul este mai rezervat pe termen lung i evoluia bolii este continu, n
comparaie cu schizofrenia paranoid.

13