Sunteți pe pagina 1din 18

SINCOPA

Definitie

- pierdere brusca a constientei si a tonusului

postural , urmata de o revenire completa si


spontana in cateva minute

- prevalenta - la tineri 0,7 % intre 35-55 ani


- la batrani 5,6 % peste 75 ani
- frecventa - 3% din solicitarile UPU
- 1/3 repeta in urmatoarele 30
luni
- mortalitatea la cei cu etiologie neprecizata
- 6% ( primul an)
- 18-33% in urmatorii ani
- 40 % raman fara etiologie

Sincopa- Cauze cardiace

Bradiaritmii
- Boala de nod sinusal
- Disociatii atrioventriculare
- BAV
- cardiopatie ischemica
- cardiomiopatii (R, H)

- valvulopatii (Ao)
- tulburari electrolitice
- miocardite
- boli colagen/ neuromusculare
(Duschene)
- boli degenerative (Lenegre/
Lev)
- disfunctii de cardiostimulator

2. Tahiaritmii
- supraventriculare (FiA/ FlAcu
transmit
rapida/ TPSV)
- ventriculare (TV, FiV, FlV, Sdr. QT
lung
primar/secundar)

3. Obstacol la flux

- in cordul stang
- stenoza aortica/mitrala/ disfunctie de
proteza
- CMHO
- mixom
- in cordul drept
- stenoza pulmonara/tricuspida
- tamponada
- in circulatia pulmonara
- trombembolism pulmonar

- HTAP primitiva/secundara
- in circulatia sistemica/ Dis Ao

4. Deficit de contractie

- insuficienta cardiaca severa

5. Mecanism mixt

hipoxie/vasodilatatie/obstructie
(DSV/ tetralogie Fallot/transpozitie de
vase mari)

Sincopa cauze extracardiace


1. Cu mecanism primar neuro-reflex
- vasodepresoare (vaso-vagala)
- sdr. de sinus carotidian
- situationale
mictiune/defecatie/tuse/deglutitie
- nevralgia glosofaringiana

2. Ortostatice (disfunctie autonoma


periferica)
- primara - HTA ortostatica idiopatica
izolata

- secundara - varsta inaintata


- tulburari
metabolice/tezaurismoze
(amiloidoza/porfirie/IR/diabet/Biermer)
- neurologice - infectii HIV/sifilis
- botulism
- Guillain-Barre
- intoxicatii
alcool/organosforice
- traumatisme
spinale/hipotal/cerebel
- boli colagen (PR/LED/BMTC)

3. Droguri
-

tranchilizante (barbiturice)
antidepresive (triciclice)
hipotensoare (Metildopa/Clonidina)
simpatectomie Md neselectiva Guanetidina

4. Neurologice
- boli cerebrovasculare - insufic. vertebrobazilara/ furt de
vertebrala
- migrena
- tulburari ale somnului - apnee de somn
- psihogene- anxietate/crize de
panica/depresie/isterie

5. Sangvine si metabolice
- pierderi cantitative ale aportului energetic si
metabolic
Cerebral hemoragii/deshidratari/ insuf.
SR/varice
gigante/diuretice/vasodil
- alterari calitative ale sangelui anemie/hipoxie/
hipocapnie/hipoglicemie/hipopotasemie/
hipomagnezemie/ hipocalcemie

Diagnosticul sincopei
1. Anamneza
- cum/cand/unde
- boli anterioare/medicatie
- antecedente familiale

2. Examen obiectiv cardiovascular/neurologic


3. Examinari paraclinice
- EKG
- Holter EKG
- testare electrofiziologica
- ecocardiografie

- testul mesei inclinate


- ecografie Doppler carotidiana
- EEG
- dozari biochimice (glicemie, aldosteron/
corticosteroizi/ catecolamine
serice si urinare/ionograma)

Diagnosticul diferential sincopei


1.
LIPOTIMIE

scaderea acuitatii vizuale


tendinta la pierderea tonusului
postural
cu sau fara fenomene vegetative
(tegumente reci si palide)
care nu duce la pierderea
constientei

VERTIJUL

2.

senzatia de miscare rotatorie


caracteristica provocata de
miscarile capului

insotita de greata, voma si


transpiratii reci
cu constiinta pastrata

Isterie

3.

descriere detaliata a crizelor de


pierdere de constienta
in prezenta altor persoane
fara fenomene vegetative
de lunga durata
fara traumatism cranian

Hiperventilatia

4.

5.

senzatie de slabiciune
parestezii
lipsa de aer
caracterul respiratiei in criza
CRIZA MIGRENOASA
daca se asociaza cu spasm in teritoriul bazilar pot fi
insotite de pierderi de cunostinta scurte

6.

EPILEPSIE

cianotici cu tegumente calde


precedate de aura cu caracter senzorial
apare in orice pozitie si nu se amelioreaza
culcat
muscarea limbii/ incontinenta urinara/fecale
stare confuzionala postcriza cu somn si /sau
amnezie postcriza

TULBURARI ALE CONDUCERII


ATRIOVENTRICULARE SI
INTRAVENTRICULARE
Blocuri A-V
Grad I
Grad II
tip I Mobitz (periode
Wenckebach)
tip II Mobitz
3. Grad inalt
4. Grad III
1.
2.

Blocuri intraventriculare

BRD
BRS
Blocuri de ramura bilaterale
Blocuri trifasciculare
Bloc intraventricular difuz
Bloc periinfarctic

ETIOLOGIA BAV SI BIV


1.
2.

Cardiopatia ischemica (IMA, CI cronica)

3.
4.

Boli infectioase (endocardite/miocardite)

5.

Fibroza idiopatica a sistemului de


conducere(Boala Lev/B. Lenegre)

6.

Boli valvulare degenerative cu calcifieri


(stenoza aortica)

7.

Medicamente
(digitala/betablocante/blocanti de calciu)

8.

Cauze metabolice
hipermagnezemie)

9.

Boli neuromusculare
(distrofie
musculara miotonica/ distrofie musculara
progresiva)

Cardiomiopatii (primare/secundare
amiloidoza, sarcoidoza,
LES, etc.)
Boli cardiace congenitale (BAV congenital/
DSA/ Transpozitie de vase mari/ LES matern)

10.
11.

Endocrine
Tumori

(hiperpotasemie/

(Addison )

(rabdomiom/mezoteliom/limfom)

12.

Traumatisme
(interventii pe
cord/cateterism/procedee de
ablatie/radiatie/accidente)

13.
14.

Boli infectioase (endocardite/miocardite)

Cauze functionale (efect vagal/


sindrom sinus carotidian)

BAV GRAD I
Prelungire a intervalului PR 0,21
sec adulti ( 0,18 sec copii)
prin intarziere la nivelul nodulului AV

BAV GRAD II tip I

- Prelungirea progresiva a intervalului


PR urmata de blocarea unei unde P
fara raspuns ventricular , cu reluarea
ciclului
a. EKG
- progresiva a PR cu
blocarea P
- progresiva a intervalelor RR
urmata de P blocata
- interval RR 2 x PP
- ritmul poate fi sinusal/
FiA/ FlA/ TS
b. Medicamente
- accentuarea blocului prin masajul
sinusului carotidian / efort
- disparitia blocului prin atropina/
izoproterenol
c. Holter - BAV prin mecanism vagal
apar/ accent noaptea
d. Studii electrofiziologice stimulari
atriale si ventriculare cu
masurarea intervalelor A-H,
H-V

BAV GRAD II tip II


-

Intervalele P-R constante urmate de


P blocate (2:1, 3:2, 4:3)

Diagnostic
a. EKG - BAV cu unde P blocate
frecvent 2:1 cu
intervale P-R constante
- pauzele ce contin P
blocate sunt
egale cu 2x PP
- asociaza frecvent bloc de
ramura
izolat/bilateral

BAV GRAD III (TOTAL)


-

Independenta totala a activitatii atriilor


si a ventriculilor

Diagnosticul

a. EKG - undele P nu au relatie cu


complexele QRS
- ritmul atrial - sinusal/ FiA/ FlA/ TS
- ritmul ventricular - rar si regulat

Indicatii de carddiostimulare
Bloc AV dobndit la aduli
Clasa I
1. Bloc
cardiac
complet,
permanent
intermitent, asociat cu complicaii:
a. Bradicardie simptomatic
b. Insuficien cardiac congestiv.

sau

c. Ritmuri ectopice
d. alte situaii medicale care necesit
administrarea
de medicamente care scad
automatismul centrilor de scpare,
ducnd la bradicardie simptomatic.
d. Perioade documentate de asistolie > 3 s
sau orice
alt ritm de scpare cu
frecvene < 40 bti pe minut, la
pacieni asimptomatici.
e. Stri confuzionale care dispar dup
cardiostimulare
temporar.
2. Bloc AV gradul II permanent sau intermitent,
indiferent de tipul sau sediul blocului, cu
bradicardie simptomatic.
3. Fibrilaie atrial, flutter atrial sau cazuri rare de
tahicardie supra-ventricular cu bloc cardiac
complet sau bloc cardiac de grad nalt,
bradicardie i oricare dintre condiiile descrise
la punctul a.
Bradicardia trebuie s fie indus de digital
sau
alte
medicamente
ce
afecteaz
conducerea AV.

Bloc AV dobndit la aduli

Clasa a Il-a
1.
Bloc cardiac complet asimptomatic,
permanent sau intermitent, la orice nivel
anatomic, cu frecven ventricular de 40
bti pe minut, sau mai rapid
2.
Bloc AV grad II tip II asimptomatic,
permanent sau intermitent
3.
Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu
sediul blocului la nivel intra- sau
infrahisian.

Clasa a III-a
1.
2.

Bloc AV grad I
Bloc AV grad II tip I asimptomatic la nivel
suprahisian (nodul AV)

DISOCIATIA
ATRIOVENTRICULARA

Existenta a activitatii atriale separat de


activitatea ventriculara
Nu implica un BAV , dar se poate asocia