2.

Precizia dimensionala :Dimen,abateri,tolerante

Prin dimensiune se intelege nr care prezinta in unitatea de
masura aleasa valoarea unei marimi liniare sau unghiulare
.Inscrise pe desen se numesc in general cote.
Dupa tipul suprafetelor la care se refera deosebim:
Dimen de tip arbore
Dimen de tip alezaj
Alezajul e o dimen interioara cuprinzatoare a unei piese
indifferent daca e cilindrica sau de alta forma
Arborele e o dimen exterioara cuprinsa a unei piese
indifferent daca e cilindrica sau de alta forma
Marimile referitoare la alizaje se noteaza cu litere mari ,
iar cele la arbori- cu litere mici.
Dimen nominala-valoarea luata ca baza pt a caract o anumita
dimen indifferent de abaterile pe care le poate avea.
Dimen reala-dimen ce rezulta in urma prelucrarii sau ansamblarii.
Dimen efectiva-dimen rezultanta in urma masurarii
Dimen limita-dimen maxime si minime admise pt un alizaj sau arbore.
Pt ca o anumita dimen sa fie corepsunzatoare e necesar ca dimen
effective sa fie cuprinse intre dimen limite admise:
Dmin <=D<=Dmax
Lmin<=L<=Lmax
dmin<=d<=dmax
lmin<=l<=lmax
O dimen este corespunzatoare daca abaterile ei
effective sunt cuprinse intre abaterile limita admise
Se obs ca abaterile inferioare,effective si superioare
pot fi positive,0 sau negative in functie de semnul
diferentei dintre dimen inferioare ,effective sau superioare.
Dmin-DN=Ai;D-DN=A;Dmax-DN=As
Lmin-LN=Ai;L-LN=A;Lmax-LN=As
dmin-dN=ai;d-dN=a;dmax-dN=as
lmin-lN=ai;l-lN=a;lmax-lN=as
Diferentele dintre valorile min-max
reprezinta tolerantele dimensionale.
TD=Dmax-Dmin=(DN+As)-(DN+Ai)=As-Ai
TL=Lmax-Lmin=(LN+As)-(LN+Ai)=As-Ai
Td=dmax-dmin=(dN+as)-(dN+ai)=as-ai
Tl=lmax-lmin=(lN+as)-(lN+ai)=as-ai
Deci, tolerantele mai pot fi definite si ca diferentele
algebrice dintre abaterile superioare si cele inferioare
ale dimensiunilor

3.Ansamblari cu joc si cu stringere

Ansamblarea este imbinarea a doua sau mai multe
piese executate cu anumite valori efective ale dimensiunilor.
In functie de valorile dimensiunii efective a alezajului si
arborelui ,ansamblarile pot fi cu joc sau cu stringere.
=D-d>>pentru >=0;(D>=d),ansamblarea va fi cu joc :J=

||=

>>pentru <=0,(D<=d),ansamblarea va fi cu stringere : S=

D-d

||

=d-D

Jocul efectiv J reprez valoarea absoluta a diferentei pozitive

dintre dimen efectiva a alezajului si cea a arborelui.
Stringerea efectiva S reprez valoarea absoluta a diferentei
pozitive dintre dimen efectiva a arborelui si dea a alezajului
S=

|Dd|

=-(D-d)=d-D=-J

Rezulta ca algebric stringerea poate fi interpretata ca un joc

negativ sau,invers,jocul ca o stringere negativa.

4.Ajustaje cu joc,cu stringere,intermediari

Ajustajul caract relatia care exista intre 2 grupe de piese cu aceeasi dimen
nominala,care urmeaza sa se ansambleze ,in legatura cu valoarea jocurilor
si stringerilor care apar dupa ansamblare.
Aj cu joc
Pt obtinerea unui joc minim garanta la ansamblarea oricarui alezaj cu oricare
arbore este necesar ca diametru minim al alezajului sa fie mai mare decit
diametrul maxim al arborelui.
Vom defini:
Jmax=Dmax-dmin=(N+As)-(N+ai)=As-ai
Jmin=Dmin-dmax=(N+Ai)-(N+as)=Ai-as
J=

|Dd|

=d-D=(N+a)-(N+A)=a-A

Smin<=S<=Smax
ai-As<=a-A<=as-Ai
Aj cu stringere
Pt obtinerea unei stringeri garantate la ansamblarea oricarui alezaj cu oricare arbore
este necesar ca diametrul minim al arborelui sa fie mai mare decit diametrul maxim al alezajului.
Smax=Dmin-dmax=(N+as)-(N+Ai)=as-Ai
Smin=Dmax-din=(N+ai)-(N+As)=ai-As
J=D-d=(N+A)-(N+a)=A-a
Jmin<=J<=Jmax
Ai-as<=A-a<=As-ai
Aj intermediari
Aceasta corespunde situatiei in care cimpurile de tolerante ale alezajelor si
arborelui se suprapun partial sau total,in care caz in functie de dimens efective
D si d,vor rezulta sa fie ansamblari cu joc,fie cu stringere.
0<=J<=Jmax 0<=D-d<=Dmax dmin 0<=A-a<=As-ai
0<=S<=Smax 0<=d-D<=dmax Dmin 0<=a-A<=as-Ai

5.Sisteme de ajustaje si alegerea sist de ajustaje

Pt obtinerea celor 3 tipuri de ajustaje ,se poate actiona in 2 moduri:
a)mentinind constanta ,pentru o anumita dimensiune nominala,
pozitia cimpului de toleranta a alezajului TD si variind convenabil
pozitia cimpului de toleranta al arborelui Td,se obtin ajustaje in sistemul alezaj unitar.
b)mentinind constanta constanta ,pentru o anumita dimensiune nominala
,pozitia cimpului de toleranta a alezajului Td si variind convenabil pozitia
cimpului de toleranta al arborelui TD,se obtin ajustaje in sistemul arbore unitar.

7.Sistemul ISO de tolerante si ajustaje.amplas,simbol.

Este cel mai modern cuprinzator si rational sistem de tolerante
cu larga aplicibilitate preactica care permite o selectie
corespunzatoare a ajustajelor
Simbolizarea cimp de toler pt alizaje se face cu una sau 2 litere
latine mari iar a celor pt arbori cu 1-2 litere mici.
Literele H si h corepsund asezarii cimpului de toleranta pe
linia 0 ,deasupra sau sub aceasta .
Abaterile fundamentale sunt abaterile cele mai apropiate de
dimensiunea nominala.
Cunoscindu-se abaterea fundament si toleranta ,celelalte
abateri se determina usor dupa relat:
TD=As-AiAs=Ai+TDAi=As-TD
Td=as-aias=ai+Tdai=as-Td
Sunt 28 de cimpuri de tolerante pt alizaje si 28 pt arbori.

8.Calitati(clase de precizie) si unitate de toler

Sistemul ISO cuprinde 18 clase de precizie notate cu
cifre arabe in ordinea descrescat a preciziei.
Tolerantele fundamentale in sistemul ISO sau calculat astfel:
a)dimen pina la 500 mm
pt acestea si respectiv pentru calitatile 5-16 ,toler fundam
se calculeaza cu relatia IT=a*i
i=0.45

3 D+ 0.001 D

b)dimen peste 500 pina la 3150 mm

Pt acestea dimen si calitati 7-16,toler fundam se
calculeaza cu relatia IT=a*I
I=0.004D+2.1

9.Baza sistemului de tolerante.

Cele 3 tipuri de ajusteje pot lua nastere in 2 moduri:
-cu baza in sistemul alizaj unitar
-cu baza in sistemul arbore unitar
a)In sistem alizaj unitar:
-ajustaje cu joc: H/a; H/b; H/c; H/cd;;H/h, (H/a; H/b; H/cjocuri termice);
-ajustaje intermediare: H/j; H/js; H/k; H/m; (H/n; H/p; H/r);
-ajustaje cu strngere: (H/n; H/p; H/r); H/s;;H/za; H/zb; H/zc
b)n sistemul arbore unitar:
-ajustaje cu joc: A/h;B/h; C/h; D/h;;H/h, (A/h;B/h; C/hjocuri termice);
-ajustaje intermediare: J/h;Js/h; K/h; M/h; (N/h; P/h; R/h);
-ajustaje cu strngere: (N/h; P/h; R/h); S/h;;ZA/h; ZB/h; ZC/h.
*10.Regimul de temperatura si control
Valorile sau abaterile efective ale dimensiunilor determinate prin msurare sau
control sunt considerate ca atare numai dac, conform ISO, n timpul msurrii
sau controlului temperatura piesei care se msoar, a mijlocului de msurare i
a mediului nconjurtor esteegal cu temperatura de referin de 20C. n funcie
de precizia de msurare necesar se admit abateri de la temperatura de referin
de un grad Celsius.Abateri de temperatur mai mari dect cele admise pot conduce
la apariia unor erori mari care denatureaz grav rezultatele msurtorilor.
n cazul unor ajustaje cu joc sau cu strngere, diferenele j t,st,dintre jocul,
respectiv strngerea la temperatura de regim i valorile lor la temperatura de referin
se calculeaz cu relaiile:

j ( t )= j ( t ) j ( 0 )=N ( ( D )t ( D ) ( d )t ( d ) ) = j ( t ) = j (0)+ N ( ( D)t( D) ( d)t (d ))

s(t)=s (t)s (0)=N ( (d)t (d ) (D)t (D))= s (t )=s (0)+ N ( (d )t ( d) ( D)t (D))

*11.Indicatii privind alegerea preciziei si ajustajelor

Stabilirea preciziei de executie a pieselor si alegerea a ajustajelor se face in concordanta
cu cerintele functionale impuse precum si cu posibilitatile tehnologice de realizare.
Ajustajele cu joc se folosesc acolo unde piesele ansamblate executa unele fata de altele in
timpul functionarii ,miscari de rotatie sau translatie .
Ajustajele intermediare se folosesc pt asigurarea unei centrari precise a arborelui in alizaj
,pt obtinerea de imbinari etanse si pt situatiile in care montarea si demontarea element
ansamblarii trebuie sa se faca relativ usor.
Ajustajele cu stringere se folosesc acolo unde la anumite solicitari mecanice si termice,
asigurarea imobilitatii relative a elemen ansamb se face fara utilizarea unor elemente
suplimentare de fixare
13.Precizia formei geom a supraf.Clasificare
Conform STAS abaterile de form ale unei suprafee se mpart ca n fig

Abateri de ordinul 1 sau abateri macrogeometrice

. n general aceste abateri sunt acelea pentru care
raportul dintre pas i amplitudine este mai mare

de

1000:

-Abateri de ordinul 2 sau ondulaii

, pentru care raportul dintre pas i amplitudine
satisface relaia:50<=Pw/Aw<=1000
-Abateri de ordinul 2 i 4 sau abateri
microgeometrice
(rugozitatea suprafeelor), pentru care trebuie
s se respecte relaia:PR/AR<50
14.Abateri(tolerante)(Precizie)de forma .
Defin,Denum,Simb,exemple
1)Abaterea de la fprma data a suprafetei (AFs).
Trebuie sa fie mai mica decit toleranta la forma data a suprafetei:AFs<=TFs
2)Abaterea de le forma data a profilului(AFf); AFf<=TFf
3)Abaterea de la cilindritate(AFl);AFl<=TFl
4)Abaterea de la circularitate(AFc);AFc<=TFc
5)Abaterea de la planitate(AFp);AFp<=TFp
6)Abaterea de la rectilinitate(ATr);ATr<=TFr.
*15.Ondulatia suprafetelor
Ondulatia supraf este o abatere geom de ord 2, pt are loc relatia:
50<=Pw/Aw<=1000
Principalul parametru de apreciere a ondulatiei este adincimea medie Wz
in 5 puncte care e egala cu media aritmetica a 5 inaltimi maxime ale ondulatiei
masurate in limitele a 5 lungimi de baze egale :

*16.Rugozitatea supraf :
sistemul liniei medii; inscrierea pe desen
Rugozit reprezinta ansamblul microneregularitatilor de pe
suprafata piesei cu pasul mic in raport cu amplitudinea
Pr/Ar<50
Conform STAS,rugozit e considerata fie abatere de ord 3cind are
caracter periodic sau semi-periodic fie de ord 4 cind are caracter neperiodic.
Aprecierea rugozit suprafetelor se poate dace pe baza mai
multor sisteme.Cel mai utilizat este sistemul liniei medii
Sistemul liniei medii
In cadrul acestui sistem, ca linie de referinta pt avaluarea rugozitatii
este aleasa uzual linia medie M.
Linia medie M este linia de referinta care in limitele lungimii de baza ,
imparte profilul efectiv ,astfel incit suma patratelor profilului efectiv in raport
cu ea sa fie minima:
l

y 2 dx=min
0

Inscrierea rugozitatii

(Pf/Af>1000)

Se face conform standardelor in vigoare.Simbolul de baza este :

h nalimea cifrelor cu care se nscriu cotele pe desen;

Aadaosul de prelucrare;
B mrimea limit a rugozitii;
Cdate suplimentare privind tehnologia de prelucrare;
D lungimea de baz (cnd difer de cea standardizat);
E simbolul orientrii urmelor.

*17.Legatura dintre rugozitate,tolerante si rolul functional al supraf

Valorile rugozitii suprafeelor trebuie tolerate cu valorile toleranelor dimensionale i
cu rolul funcional al pieselor.Exist mai multe grupe de relaii care dau legtura dintre
rugozitate i tolerana dimensional toate derivate din relatia generala
Rz=k*i*a=k*T unde: Rz=i=unitatea de toleranta
a-nr.de unitati de tolerante
T-toleranta
k-coeficientul functional ce poate avea diferite valori.
Daca rugozitatea e conditia obligatorie care determina rolul functional al pietei atunci
e necesara o rugozitate cit mai mica indifferent de marimea tolerantelor dimensionale.
Influena rugozitii asupra calitii funcionale a suprafeelor
Diferiii parametri ai rugozitii influeneaz, uneori n mod decisiv, calitatea funcional
a suprafeelor respective. n ceea ce privete fenomenul frecrii i al uzurii este necesar ca
suprafaa prelucrats aib rugozitatea optim impus de condiiile de funcionare.Cercetrile
efectuate au artatc rugozitile iniiale ale suprafeelor care lucreaz n condiii date se schimb
i tind ctrecea optim (care poate fi mai mic sau mai mare dect rugozitatea iniial).Influena
rugozitii asupra frecrii i uzurii se manifest nu numai prin parametrii privind amplitudinea
rugozitatii Ra si Rz cit si prin ceilalti parametri
-pas,
-raza de racordare,
-orientare.
Datorit uzurii asperitilor, rugozitatea influeneaz i asupra meninerii caracterului mbinrilor,
respectiv asupra mrimii efective a jocurilor sau strngerilor care rezult n urma unei asamblri.
ntre jocurile, respectiv strngerile efective exista urmatoarele relatii:
je=jc+1.2(RzD(aleizaj)+RzD(arbore));
jc=D-d
se=Sc-1.2(RzD(aleizaj)+RzD(arbore)); sc=D- d.

18.Precizie,abateri,tolerante de orientare,bataie si pozitie:

Defin,denum,simboliz,exemple
Abateri de orientare
a)Abaterea de la paralelism

Ape=A-B
Ape<=Tpe
b)Abatere de la inclinare este egala cu diferenta dintre unghiul format intre
dreptele respective si unghiul format ,in limitele lungimii de referinta

AP<=TP
c)abateri de la perpendic
APd<=TPd
Abateri de bataie
Abaterea bataii circulare
-bataia radial ABr<=TBr ABr=amax-amin
-bataia frontal ABf<=TBf ABf=amax-amin
Abaterea bataii totale
-Abaterea totala radiala
-Abaterea totala frontala
Abateri de pozitie
-Abaterea de la coaxialitate si concentricitate APc<=TPc/2
-Abaterea de la simetrie Aps<=TPs/2
-Abaterea de la pozitia nominal App<=TPp/2

19.Clasificarea si princip de lucru al calibrelor

Dupa tipul de suprafata :
-pt suprafete exterioare
-pt suprafete interioare
Dupa forma suprafetei controlate
-pt verific arborilor sau alexajelor cilindrice
-pt verific dimen ce formeaza ajustaje plane
-pt verific distantei intre axele a doua alizaje
Dupa destinatie
-de lucru
-de control
-de receptie
-contracalibre
Dupa dimen limita
-calibre partea TRECE T

-calibre partea NU TRECE NT

Princip de lucru al calibrelor
Alezajele trebuie sa aiba diametru efectiv cuprins intre Dmin si Dmax.
Cu calibru partea TRECE T care trebuie sa treaca prin alezajele
controlate se verifica daca acestea au diametru >,= Dmin.
Alezajele prin care nu trece calibrul T sunt considerat rebut recuperabil .
Teoretic,calibrul T are ca dimen nominala,dimen Dmin.
Cu calibrul partea NU TRECE NT care nu trebuie sa treaca prin alezajele
controlate se verifica daca acestea au diametrul efectiv <=Dmax

23.Metoda de max si min

Pentru aplicarea acestei metode este necesar ca dimensiunile primare ale lanului de
dimensiuni s fie realizate strict ntre limitele prescrise i fr nici o sortare,
ajustare sau reglare s se obin piese i ansambluri corespunztoare.

B1+B2+B3=B4+B5+RB
R=1-2-3
Rmax=1max-2max-3 max
Rmin=1min-2min-3 min
AsR=Rmax-R
AiR=Rmin-R
TR= AsR- AiR
TR=T1+T2+T3 (verificare)

24.Metoda algebrica
n aplicarea acestei metode se are n vedere faptul
c ntr-o sum sau diferen de mrimi
tolerate, fiecare mrime trebuie luat sub forma
desfurat (valoare nominal iabateri limit)
, dup care se adun sau se scadntre ele prile de acelai fel.
R
1 As 2As 3
R+ +ASAiR
=( 1 2 3)As
Ai 1 Ai 2Ai 3

TR=T1+T2+T3(verificare )
26.metoda tolerantei medii
n cadul acestei metode se cere s se determine
toleranele i abaterile limit aledimensiunilor
primare astfel nct, prin asamblarea neselectiv
a pieselor componente,dimensiunea rezultant
s aib valori ntre limitele prescrise,
varianta algebric
varianta probabilistic

27.metoda sortarii
Prin aceasta metoda se inlatura inconvenientele metodei
anterioare intr-un cit se lucreaza cu tolerante economice.
Pentru prelucrarea pieselor cu tolerante economice se majoreaza
tolerantele de executie ale element lantului de n ori .
Se sorteaza elemen pe n grupe astfel incit in cadrul fiecarei grupe
,cimpul de dispersie sa fie egal cu toleranta prescrisa
iar in final se ansambleaza element apartinind unei grupe de
sortare cu acelasi nr de ordine.
Noile tolerante de executie vor fi: TD=n*TD Td=n*Td

28.Masurare,control,verificare;Unit de masura
Masurarea este procesul sau operatiunea experimentala prin care cu ajutorul
unui mijloc de masurare si in anumite conditii se determina valoarea unei marimi
date,in raport cu o unitate de masura data sau cu o marime luata ca unitate de masura.
Controlul include si ideea de calitate,deoarece cuprinde atit operatia de masurare
,cit si procesul de comparare a valorii masurate cu o valoare de referinta.
Verificarea are ca scop de a stabili daca valoarea determinata corespunde valorii impuse .
Unitatea de masura este marimea adoptata ca masura unitara in functie de care se
exprima toate marimile de acelasi fel.
Unitati de masura sunt :
-pentru lungime este metrul
In tehnica se folosesc submultiplii metrului (milimetru pentru abateri si tolerante)
-pentru unghiuri este gradul (uneori si radianul)
29.Mijloace de masurare
Sunt definite ca acele mijloace cu ajutorul carora se determina cantitativ parametrii
preciziei de prelucrare obtinuti la piesele de masini.
Dupa destinatie generala
-pt masurarea si controlul preciziei dimensionale
-pt masur si controlul preciziei de forma
-pt masur si controlul preciziei pozitiei reciproce a suprafetelor
Dupa destinatie in functie de elemen controlat
-universale de masurare
-speciale de masurare
Dupa modul de evidentiere
-instrumente de masurare
-aparate de masurare
-masini si agregate de masurare
Metode de masurare se intelege totalitatea operatiilor executate pentru masurarea
valorilor unei anumite marimi,cu ajutorul unui mijloc de masurare ,in anumite conditii
-metode de lab(Absoluta-relativa ; Directa- indirecta; complexa-diferentiata;
cu contact fara contact )

30.Indici metrologici principale de masurare.

Principalii indici metrologici care

caracterizeaz metodelel i mijloacele
de msurare sunt:
1)Scara gradat
2)Reperele
3)Diviziunea
4)Valoarea diviziunii
5)indicaia aparatului
6)Precizia citirii
7)Domeniul (limitele) de msurare
8)Constanta aparatului
9)Pragul de sensibilitate
10)Fora de msurare
11)Fiabilitatea
12)Justeea reprezint
13)Fidelitatea
14)Raportul de amplificare

31.Erori de masurare.Def ,clasif,cause

Eroare de masurare reprez diferenta dintre result masurarii
unei marimi date si valoarea ei adevarata.
Clasifica:
EROAREA totala de masurare:
-eroare de indicatie a mijl de masurare
-eroarea procedeului de reglare
-eroarea cauzata de abaterile de temperature
-eroarea datorata influentei fortei de masurare
-eroarea datorata influentei altor factori
Erorile sistematica
-constante -variabile
Erorile intimplatoare
Erorile grosolane
La efectuarea masurarilor ,mai ales la cele de precizie inalta este necesar
sa se stabileasca sursele de erori si caracterul acestor ,in vederea aplicarii
masurarilor corespunzatoare pentru compensarea sau eliminarea lor.

33.Princip parametric statist ce

intervin in studiul eror de prelucr
Parametri de tendinta
-media aritmetica
n

1
= xi
n i=1
-mediana Me

Me=

xn +1
pt nimpar
2
xn /2 + x n

Me=

+1

pt n par

-Modulul Mo
Mo= -3(-Me)
-Valoarea central Xc

Xc=

Xmax+ Xmin
2

Indici de imprastiere
-abaterea medie patratica
-dispersia colectivitatii
-amplitudinea
= Xmax-Xmin