Sunteți pe pagina 1din 3

1.

Cerine ale realizrii aplicaiilor informatice distribuite


Rezumat: Obiectivul lucrrii este identificarea cerinelor pentru analiza, dezvoltarea si
implementarea aplicaiilor informatice distribuite. Sunt prezentate structuri de aplicaii
informatice distribuite de tipurile out of the paper i only adding cu identificarea
cerinelor de realizare a securitii, n cadrul derulrii interaciunilor. Exemplificrile
vizeaz tipologii larg rspndite de aplicaii distribuite.
Cuvinte cheie: sisteme distribuite "out of the paper", securitate informatic, dezvoltarea
sistemelor informatice, sisteme "only adding", m-aplicatii.
1.1. Aplicaii informatice distribuite
n domeniul tehnologiei informaiei, sistemele informatice distribuite s-au impus datorit
avantajelor pe care le ofer utilizatorilor finali. Un sistem distribuit este o colecie de
programe si procese peste o reea de echipamente electronice (n care fiecare nod are
autonomie local propriul ceas si propria memorie intern, iar nodurile, n ansamblul
lor, sunt transparente pentru utilizator n ideea realizrii obiectivului urmrit de sistemul
distribuit), care coopereaz n rezolvarea anumitor probleme.
Un sistem distribuit este omogen cnd componentele din care este construit (componente
hardware si software) sunt de acelai fel. Cel mai adesea, n practic, se ntlnesc
sistemele distribuite eterogene (neomogene), ale cror componente (hardware
echipamentele electrice si electronice fizice, software programele de reea si procese
care formeaz sistemul distribuit sunt fcute n diverse limbaje de programare, sistemele
de operare din nodurile reelei etc., si componente conceptuale topologia reelelor care
intr n alctuirea sistemului distribuit, modul de comunicare, sincronizare si coordonare
ntre procese etc.) sunt diferite.
Necesitatea proiectrii unor sisteme informatice distribuite este motivat de cteva
avantaje specifice. Cele mai importante dintre aceste avantaje sunt:
schimbul de informaii creterea masiv a cantitii de informaie si necesitatea de a
schimba rapid informaii ntre diferitele puncte aflate n locuri geografic deprtate fac
necesar conectarea ntre calculatoare autonome;
partajarea resurselor o organizaie prefer s cumpere mai multe calculatoare mai
ieftine si de puteri rezonabile dect s cumpere unul singur, mult mai puternic, dar mult
mai scump; n acest mod, devine necesar interconectarea acestor calculatoare mai mici
ntre ele, eventual cu un numr redus de calculatoare mai puternice ale cror resurse
(memorie, putere a procesorului, periferice de capaciti mari) s fie partajate ntre
acestea; costul mririi capacitii unei astfel de reele este mult mai mic dect n cazul
resurselor conectate la un singur calculator, fie el ct de puternic;
sigurana mrit n funcionare dac un sistem de calcul este format dintr-un singur
calculator, defectarea acestuia face imposibil utilizarea ntregului sistem; la proiectarea
unui sistem distribuit, se tine seama, n foarte mare msura, de sigurana n funcionare a
acestuia; astfel, cderea unui nod nu perturb funcionarea celorlalte, ci acestea preiau, n
multe cazuri, sarcinile celui czut;
performante mrite prezenta mai multor procesoare ntr-un sistem distribuit face
posibil reducerea timpului de realizare a unui calcul masiv; acest fapt este posibil prin
mprirea sarcinilor ntre diferite procesoare, colectarea ulterioar a rezultatelor pariale
si determinarea rezultatului final; acest procedeu este cunoscut sub numele de
paralelizare a calculului;

specializarea nodurilor proiectarea unui sistem de calcul autonom, cu mai multe


funcionaliti, poate s fie foarte dificil si, din motive practice; aceast proiectare poate
s fie simplificat prin mprirea sistemului n module, fiecare modul implementnd o
parte din funcionaliti si comunicnd cu alte module.
Dificultatea construirii unor astfel de sisteme apare n momentul elaborrii algoritmilor
de prelucrare ce sunt folosii n astfel de sisteme. Algoritmii utilizai n sistemele
distribuite (ca de altfel n toate sistemele) trebuie s fie coreci, flexibili si eficieni.
Dezvoltarea unui algoritm distribuit difer, esenial, de dezvoltarea unui algoritm
centralizat datorit, n principal, particularitii sistemelor distribuite lipsa cunotinelor
despre starea global, lipsa unui timp global, nedeterminismul etc.
1.2. Concluzii
Noile tehnici si metode de analiz, proiectare, programare si testare a sistemelor
informatice trebuie s dezvolte acele funciuni n care imprimarea s fie nlocuit cu
succes de toate celelalte modaliti de prezentare, conservare si protecie a informaiei.
Aplicaii distribuite "out of the paper" cu un grad ridicat de securitate al informaiilor
manipulate sunt redate n [2] si [3].
ntr-un context mai general, pentru eliminarea documentelor imprimate, trebuie s
acioneze factorii decizionali din interiorul organizaiei, fiind motivai de efectele pozitive
de antrenare multipl, pe care le genereaz procedurile de folosire exclusiv a
documentelor n format electronic.
Securitatea n cadrul sistemelor distribuite reprezint un lucru esenial, deoarece, prin
sisteme distribuite, se implementeaz aplicaii de comer electronic, aplicaii bancarfinanciare si multe alte tipuri de aplicaii n care confidenialitatea, autenticitatea si
nerepudierea sunt absolut necesare.
Limitarea curent a tehnologiei n sistemele distribuite (chiar si n sistemele dedicate),
dar mai ales n Internet, este paradoxal. Dei exist instrumente criptografice puternice
pentru asigurarea confidenialitii, integritii, autenticitii si a nerepudierii att din
categoria cifrurilor cu chei secrete (simetric Rijndael, Twofish, Blowfish, serpent,
RC6, DES, 3DES, IDEA), ct si a cifrurilor cu cheie public (asimetric RSA, DSA, El
Gammal, KMOV Scheme), totui, rspndirea acestor tehnologii este obstrucionat de
forte de pia, care fac presiuni puternice asupra companiilor de a realiza noi si noi
produse, noi si noi aliane. n aceste condiii, chiar dac algoritmii, protocoalele si
mecanismele de securitate sunt suficient de puternice n teorie, calitatea standardelor (n
practic) si, mai ales, a implementrilor (de multe ori, simplificate inadecvat) fac ca
tehnologiile de criptare folosite n sistemele si aplicaiile distribuite s aib unele
slbiciuni inacceptabile [8]. O alt problem legat de pia o reprezint lipsa unor
standarde unanim acceptate, privitoare la securitatea tranzaciilor si a comunicaiilor n
sisteme distribuite (implicit eterogene). Dou tehnologii, SSL (Security Socket Layer) si
S-HTTP (Secure HTTP), au primit o oarecare acceptare n ultimii ani cnd VISA,
MasterCard si Microsoft au intrat n competiie. Astzi, divizarea pieei n productori si
utilizatori de mainframe-uri, PC-uri, telefoane mobile si PDA-uri, echipamente de
telecomunicaii, smartcarduri etc., a creat interese deosebite n elaborarea de standardelor,
a condus la unele practici agresive, n special, la gigani n domeniul hardware si software
ca IBM, Sun Microsystems sau Microsoft. n comunitatea PC-urilor (si nu numai, chiar si
n telefonie mobil), n cadrul creia opereaz majoritatea utilizatorilor, securitatea a fost

si este nc mult ignorat. Sistemele de securitate ale acestor tipuri de echipamente


electronice au serioase (si cunoscute) bree de securitate. Chiar dac sistemele de operare
ale reelelor n care sunt conectate PC-urile au implementate msuri sofisticate de
securitate, ele nu nltura vulnerabilitatea mainilor conectate, care induce reelei o
anumit insecuritate.
Trei lumi "culturale" deosebite, PC-urile, mainframe-urile si dispozitivele mobile,
converg pe Internet si n dezvoltarea de sistem si aplicaii distribuite dedicate, ntr-un
moment n care securitatea tranzaciilor, comunicaiilor si a datelor a crescut n contiina
utilizatorilor care cer msuri din ce n ce mai eficiente n acest domeniu.
Istoria sugereaz c, n acest caz, viitorul aparine unor standarde deschise, care s nu fie
blocate de drepturi de proprietate inhibitorii. Ultimii ani au subliniat viitorul deosebit al
unei arhitecturi de securitate deschis, intens cercetat si discutat la ora actual, care s
fie liber de taxe de licena si care s stea la baza standardelor de securitate Internet ce
vor fi folosite si n sisteme distribuite si n comerul electronic.
Bibliografie
Schneier, B.: Applied Cryptography, second edition, Editura John Wiley & Sons, 1996.
Ivan, I:, P. Pocatilu, C. Toma, Al. Leau: M-applications: e3-com. n: Informatic
Economic Nr. 3(19)/2001, Bucuresti, 2001.
Ivan, I., P. Pocatilu, M. Popa, C. Toma: Semntura electronic si securitatea datelor n
comertul electronic. n: Informatic Economic Nr. 3/2002, Bucuresti, 2002.
Ivan, I., P. Pocatilu, M. Popa, C. Toma, L. Breda: Fiabilitatea m-aplicatiilor bazate pe
tranzactii. n: Revista Romn de Informatic si Automatic, vol. 13, Nr. 2, Bucuresti,
2003.
Tanenbaum, A.S.: Distribuited Operating Systems, Editura Prentice Hall, New York,
1995.
Patriciu, V.V.: Criptografia si securitatea retelelor de calculatoare cu aplicatii n C si
Pascal, Editura Tehnic, Bucuresti, 1994.
Patriciu, V.V., I. Bica, M. Ene-Pietroseanu: Securitatea Informatic n UNIX si Internet,
Editura Tehnic, Bucuresti, 1998.
Patriciu, V.V., I. Bica, M. Ene-Pietroseanu, C. Vduva: Securitatea comertului electronic,
Editura BIC ALL, Bucuresti, 2001.