Sunteți pe pagina 1din 3

In Cartea lui Peter Hall Orasele de maine este oglindita istoria urbanismului,aici nu o sa gasim

o reinventie a istoriei sau o cercetare ,ci mai degraba o lucrare de sinteza.Putem zice ca
urbanismul in toate manifestraile sale este o reactive a sistemului capitalist-la problema
organizarii productiei si in special la dilema crizleor continue.In aceasta carte sunt tratate mai
multe teme majore cum ar fi :
Orasul noptii inspaimantatoare,in acest capitol gasim idea ca urbanismul sec XX isi are
radacinile in sec XIX.AIci peter Hall ne povesteste situatia grea a milioanelor de saraci prinsi in
mahahlalel victorienie.Saracii oameni nu aveau ce manca,traiua in mizerie,abia de mai prindeau
ceva lumina naturala prin geamurile mici,care si alea eraua coperite de carpe murdare.Cel mai
mult au avut de suferit copii,care pe langa saracia care o indurau,mai erau si cazuri ca nici
parinti nu mai aveau,sau daca aveau,fie erau betivi,fie nu aveau grija de ei.Acest lucru ma
inspaimanta cel mai tare.Aceasta problema a fost intalnita in mai multe orase,ins ace la mai
mult sa resimtit in M>britanie
Un Alt capitol foarte interesant este Orasul suburbiilor Pestrite-aici iarasi regasim dezvoltarea
urbana a oraselor,mai ales al Londrei.Se observa ca in aceasta perioada au avut primele
experimente pentru crearea unei noi ordini socilae planificate,piata a inceput sa dizolve tarele
cele mai acute ale orasuluimahala prin intermediul procesului de suburbanizare in masa.
Orasul gradina este un alt capitol care ne vorbeste de evolutia urbanismului.Prima si fara
indoiala cea mai importanta reactive la orasul Victorian a fostul cunceptul orasului-gradina ,al lui
Ebenzer Howard,care a conceput acest proiect intre 1880 si 1898. Ideea de oras - gradina va
ramane una dintre cele mai importante idei ale urbanismului modern. Howard si-a dat seama
pornind de la observarea directa a realitatii sociale din propria tara, cum populatia in crestere
puternica si continua era atrasa de centrele industriale existente si in mod particular de marile
orase deja supraaglomerate. El a dedus ca planurile filantropice ale oraselor industriale
descentralizate si mai ales falansterele nu numai ca erau irealizabile, dar sfarseau prin a-i lasa
mai saraci si mai putin liberi pe cei carora le erau destinate. Tot atunci a descoperit ca zonele
din afara oraselor erau supuse unui proces rapid de despopulare, pierzandu-si orice atractie din
punct de vedere economic si social.Aceasta idee a reverberat aproape peste tot in lume
,acumuland in acest process aspect stranii care uneori au facut sa fie aproe de
nerecunoscut.Unele dintre variantele lui Howard,au fst construite de aghiotantii sai,care si-au
castigat astfel un loc aparte in panteonul urbanismului:R.Unwin,B.Parker,Frederic Osborn in
M.Britanie,Henrie Sellier in Franta,Ernst May si martin Wagner in Germani,Clarence Stein si
Henry Wright I Statele unite
Dupa care urmeaza Viziunea orasului regional,aceasta dezvolta tema lui Howard atat
conceptual cat si geografic; ea sustine ca raspunsul la congestionarea sordida din marile orase
este un vast program de urbanizare regional,in cadrul caruia fiecare subregiune se va dezvolta
armonios,pe baza [ropriilor sale resurse natural,acordand un respect total princippilor
echilibrului ecologic si reinoirii rsurselor.In aceasta schema orasele se subordoneaza
regiunii;atat vechile comunitati cat si noile orase construite se vor dezvolta impreuna,ca parti
necesare in cadrele schemei regionale.Aceasta viziune a fst dezvoltata imediat dupa 1900 de
catre biologul scotia Patrick geddes si a fst interepretata in timpul anilor 1920de catre mebrii

fondatori ai RPAA:Lewis Mumford,Clarence Stein si Henry wright>ideea capitolului oglindeste


tragedia unde s-a promis sa se faca mult si s-a realizat prea putin.
O alta directive abordata de Peter Hall este traditia monumentala a urbanismului,aflandu-se in
contras cu ele de pan acum.Aceasta traditie ne trimite pana la Vitruviu,fiind puternic revigorata
pe la jumatatea sec XIX in mainele unor maestrii ai urbanismului ca Eugene Haussmann,din
Paris sau Ildefonso Cerda,din Barcelona. Fondatorul acestei miscari a fenomenuolui orasului
frumos a fost Daniel burnham.Aceasta miscare s-a manifesta pentru o perioada de peste 40 de
ani trecand printr-o varietate mare de circumstante economice, sociale, politice si culturale.
Aceasta miscare de urbanizare a fost una expoziva, avand o arhitectura teatrala, cu scopul de a
impresiona, observandu-se lipsa totala de interes fata de obiectivele sociale generale ale
urbanismului. Se tindea spre o arhitectura mareata, cu constructii impunatoare, netinand cont
de costuri, de necesitatile reale ale populatiei.
In cap.Orasul turnurilor este descrisa viziunea arh Le Corbusier ,care a sustinut ca tarele
orasului modern se datoreaza densitatii dezvoltariisale si ca remedial ar fi in mod
paradoxal,cresterea acestei densitati.El vine cu propunerea demolarii unui oras intreg,care sa
fie inlocuit cu un oras al turnurilor.Propunerea lui nu prea a fost sustinuta niciodata in
intregime,doar mici solutii au fost aplicate,iar efectele au fost cel putin la fel de vaste ca cele ale
viziunii rivale a lui Howard.
ideologia orasului egalitatii,la fel ca si elelalte are mici detalii din toate ideologiile precendete,pe
care doar le improspateaza si le da nuante noi.ea sustine ca orasele ar trebui sa fie ridicate de
catre proprii lor cetateni,ceea ce ,de regula nu se intampla: ca ar trebui rspinsa traditia conform
careia mari organizatii,publice sau private construiesc pentru cetateni si ar trebui imbratisata in
schimb ideea ca oamenii trebuie sa construiasca pentru ei insisi.
Aceasta ideologie l-a inspirit pe F.L,wright,mai ales cu privire la Orasul DEschisVa reparea mai
apoi pentru a construe ideologia majora ,chiar dominate ,a urbanismului in orasel lumii a treia
prin intermediul operei lui John Turner.In cele din urma ea a culminat in miscarea designului
comunitar care ,in 70 80,s-a raspandit in SUA si mai ales in M.Britanie,unde a obtinut Gloria
suprema a patronajului regal.
A mai existat o traditie(Orasul de pe autostrada) ,si anume viziunea unui oras cu o mobilitate
infinita ,datorata progresului in tehnologia transportului,in special automobilului particular.Este
traditia care porneste de la predictia vizionara a lui H>G>Wells.Viziunea orasului deschis a lui
wright este strans legata de aceasta traditieca si de multe traditii majore(urbanistii sovietici
conceptul lui Soria al orasului linear si nenumaratele sale derivate )Dar tot ce au propus ei nu
au fost posibile de aplicat atunci can au fost concepute
.In capitolul orasul teoriei,nu avem nicmi altceva decat o teorie urmata de alta teorie,o paradigm
urmata de alta intr-un mod extreme de rapid ,adeasea uimitor si uneori acerb.Aici se merge pe
principiul ca urbanistii au nevoie tottimpul sa inteleaga tehnicile si metodologiile noi ale
eprioadei.

Orasul intreprinderii-aici sta la baza gandirea de dreapta-care a inceput sa sustina un stil


antreprenorial al dezvoltarii,iar cea de stanga s-a intors la radacinile anarhiste ,voluntariste,de
mici dimensiuni ale urbanismului;amandoua pareau a fi aproape in pericol de ase intalni undeva
in spatele scenei,de aici si miscarile de mai multe tari pentru regimuri simplificate si agentii
condensate care pot sa-si taie drum prin banda rosie sis a gereze o cultura antreprenoriala
viguroasa si independent,fara prea multe tulburari si hopuri.
Orasul Belle Epoque-in acest capitol autorul ne vorbeste de perioada anilor 1960 incoace,si
anume faptul ca in loc sa prospere noile idei ,sa le mearga mai bine,le mergea din ce in c emai
prost.Unde nu prea s-a vazut vrio evolutie impunatoare.
Exista prin urmare o simetrie stranie si tulburatoare in aceasta carte:dupa un secol de dezbateri
referitoare la cum tb proiectat un oras,dupa incercari repetate-oricat de gresite sau
distorsionate-de aa aplica ideile in practica ,descoperim ca ne aflam aproape in locul de unde
am plecat.Teoreticineii s-au intors la radacinile anarhiste ale urbanismului;orasu din nou este
vazut ca un loc al decaderii saraciei,maladiilor sociale,nesupunerii civilesi chiar al
insurectiei.Aceasta nu inseamna insa ca nu am facut nici un progress,orasul anilor 1980 este
diferit de cel al anilor 1880.Dar inseamna totusi ca anumite tendinte sa reapara de la sine:iar
acest lucru se datoreaza poate faptului ca in realitate ele n-au disparut niciodata.