) din O.G.

nb

pavilion

de cltre

Prima ratd

reprezinta

Tema nr. 6

{e tehnice
lutoritatea

nvenfii in
cu care a

*,,m*rmru*ruruffi

tificatelor

Er ipoteonstitu-

$5' pubricitatea acteror

translative referitoare
Ia nave

eucfie.
rrt',alele
; irsupra

ffi ffff

Potivir

h actul

'5

Hfl;T:i::ffi x,ttu
,t Hil#,#i;r,;,-#

mbelor

ihvali

;,n**ff,,mm*'*,-l,+H,*''+*,iqm

nvele

E['I

ttrlui

tin

rdb
seat,

hdE
tpot

f,tu
EE

itu

::::::-,

irnprumutu'i

:::comerciare'

maritim

**tnffit*,'x*li*ffi ff*lriffi

t{e

{c
It
,F

T
T
t,
tr

ruffi*xx-ffiffi#66*
ru*g*fi",stt*##gM
*i****l*fi-*l'**ffffilil:
a rmbarcati sau
o

DrePtul transPorturilor

162

Contractuldeimprumutmaritimtrebuie.s[fieintocmitinformdscrlsdqitrebuie
de opozabilitate fatd de te(i:

inrolit J" o dubl6 formalitate

unde a fost incheiat sau ale

mnr"rJi" ",'gir,*I. .6pit#;iportuluicare
trebuie
il va comunica in copie
"arr"
a. avut loc p"'f""'u'"u'
consulatului romdn din lara undeoottufui de inmatriculare din Romdnia;
de imprumut pe actul de nalionalitate
_ trebuie sa se efectriei e adnotareacontractului
_

a navei (art. 603

C.com-)'

caz
sub forma unuli titlu la ordin,

poate fi intocmit 9i
Contractul de imprumut maritim
C'com']'
fi transmis prin gir [art' 604 ah.n

h;;;

.(l)
Ciom" este o institulie specifici
af 901-615
imprumutul *o'iti)i'l"ei"menqt 9e
ca naturd iuridicd'
diferitd a" i'p**utul obignuit'
dreptului maritim, f'#";;;i
o *editare 9i o
risc'
la
frnalit'li' i;il ; asocieie
imprumutul mantrm ';;*lA;;
riscul presupus
la
creditor
pe
mariiim il asociazd
origurorr\nacelaqi #;:i;p-#tul
a mijlocului de
pierdere
,,r*u i*p*rn tut aln iazde
posibilitatea
de cll'toria nur"i, u""rti lscdnau+i
di
operaliunea
f*;irJ sau de f"rta-rr"i"ra' creditorului, deplasarea pe
transport in
banii
cu
"rr.urrtu,i1;

,u,
"orn#i[;,;il;i;;irir;"*,
maritim
contlnuarea'li.'ir.p**"*1

armatorurui

mare sau

indeplinegte

gi funclia de asigurare'

sinistru' suma
inainte de survenirea eventualului
t urrluio*fui,
deoarece pune la Oirp"rltiu
accident' imprumutul
abia dupa'iiJierea navei prin
pe care ar primi-o a" r" rigrrar",
vreunui risc de
asumarea
ftrd
scopul ie creditare,
din dreptul comun
qi
frr6 asocierea
normal i*of'uUifit'di debitoruluit)
c6tre creditor 1cu exceplia riscului
"f

ird"pili,;";;ai

'"

H:*i;:i:*:*:,'1",T])1",.":::l*T
su
nsc l:,1':#,""I"*T'Ui:,l,:'*fJ1',f,"..ilT,?:l

la acest
a c6rui executare
este, d" u,."u, vn contract alealoriu,
maritim. imp,umutut'ma,itim
ivitejn cursul deplaslrii navei'
depinde de eveniment" f*p'"'f''Uile'
navei din portul de
,lu lipsa riscului in iilrvalul dintre plecarea
in funclie a.
C'com')' efectele
613
"pu.iti"
(ilterval ;";;;; ;" ;"ferl art.
pornire si ajungerea ilil;;ii"
iont a"tutuiae imprumut maritim difer6'
cfin cazfortuit sau de
61 3 C'com' nava s-a pierdut
art'
a"
int"*urt'i
in
ii"'i'"i
Dac6
c'com']' Datoria se
de pi"ia'; i"n 611 alin' (l)
liberat
este
for![ majora,;*p**iiutul
suportl riscul de
s5 poat6.r""iliru"tto suma.,Ace_sta
tatorul
cai*p*rn
frrd
stinge,
al navei sau
u rou cauzat de vreun viciu
in mdsura ir";;;;-;;;ientul maritim;u

asocierea imprumutdtorului

neplat6,

0ilff':lr'"u3T,:fi:::1"niald,

datorate se reduce la
obliga[ia de restituire a *melo1
r"st salvate. in prealabil, din aceasE
qi ."*
imprumutului
afectate
bunurilor
valoarea
"" cuantumul creanlelor privilegiate' cu
pentru scdqare, p.;;;i
sum6 se scad cheltuielile

;{*f:Xffi;1l'

bine,
.debitorur 9T"1"')
iJ,],1];1;l']"ffiilal'," in"r,"ie cumaritim)
convenit de la incepd

plus
tfofosul
restitui integral suma imirumutat',
"aqtigui

* tffiTlT;Hll,"#1';'"-iei in bune condilii' *.:1i1^::,'^YY:lllii3lllii.ti::'J

regarc
ifi:;;i1ffiffi;;^;il "1, a. r"ia,,i"," upralii, dob6nz,e
_"3;1,;iir3[ffi
i;il;;;s; **a (;rt' 608 c'com)'
<I
tratament ulsuPraindatoririi
A'G' Atanasiu' A'$' Rdtoi' Despre
Pentnr detalii, u
de Drept al Afacerilc
" '"d"u
simptilor particulari. r"JJiffii,r."ii'*ir.rf",'il'dJil{"mdnd
nr.it2oo7,p' 58

qi urm'

Tema nr.

buie
r ale

opie
ilate
taEZ

ifica

tud,

gio
ryus

ide

da
lpe
we,
Ena

rhrl
cde
irea

ri
blui
e)

rhre

ilde
ilele

ude
hse

lde
;

[-sau

rla

F
iGu

)"u
;EPtlt

hul
pale

drii
dor

rc3

$T.Ipoteci gi privilegii maritime

Garantarea pldlii creanlelor maritime reprezinttr un domeniu in care dreptul continental diferl substanfial de sistemul de drept anglo-saxon. Deosebirile dintre conceplia

continental-europeanii (civil law),bazatd,peprincipiul unicitalii patrimoniului debitorului,

9i sistemul anglo-americ an (common law), care trateazd nava ca un patrimoniu ,"purut gi

autonom in cadrul bunurilor datornicului (armator), precum gi diferenlele substanliaie

referitoare la modul de solufionare a concursului dintre creditorii contractuali delictuali
9i
ai armatorului, reprezintd principalele dificultlli ale armonizlrii dreptului internafional
maritim.
Pentru armonizarea acestor solulii, a fost semnati Ia Bruxelles, in 1926, o convenfie
interna(ionald la care gi Romdnia este parte, fiind in vigoare gi ?n prezent.
Spre deosebire de dreptul intern romdn, Convenlia de la Bruxelles din 1926 are in
vedere, ca modalit[1i de garantare a creditului maritim, nu numai privilegiile gi ipotecile,
ci, in plus, gi gajul gi garanlia specificd dreptului englezdenumiti .mortgage"'.
7.1. Gajul asupra navei comerciale
Regimul juridic al gajului asupra navei comerciale este dat, in principal, pe dispoziliile art. 495-496 C.com., rimase in vigoare gi dupl reglementarea regimului juridic al
ipotecilor mobiliare, prin art. 2387 gi urm. C.civ. in completare sunt aplicabile
dispoziliile referitoare la gaj (amanet), respectiv, art. 24go-24g4 c.ciu., in mrsura
compatibilitifii acestora cu specificul gajului asupra navei comerciale.
cajul are, de principiu, ca obiect bunurile mobile, art. 4gs c.com. f[c6nd aplicabil
regirnul juridic al gajului gi oricdrei nave comerciale, chiar aflatii inc6 in consiruclie.
Spre deosebire ins[ de gajul din dreptul comun, gajul navei comerciale este un gaj
Jdrd
deposedare: debitorul (armator) nu este deposedat de obiectul gajului, el continu6nd sI
foloseasci liber nava pentru transport pe apr. in consecinfd, gajul asupra navei
comerciale este un contract consensual, iar nu un contract real2.
Contractul de gaj asupra navei trebuie intocmit in form6 scrisl. Pentru opozabilitate,

gajul trebuie transcris in registrele capitlniei portului de inmatriculare a navei (art.495

C.com.).

in virtutea contractului de gaj, creditorul nepl[tit poate si recurgi atdt la mijlocul de

constrdngere a debitorului constdnd in sechestrarea navei, cdt gi la vdnzarea silit6 a
acesteia, in vederea recuperlrii din prel a valorii creanfei.

Denumirea de ,,mortgage" provine din faptul c6, inilial, garanfia avea ca obiect un teren,

veniturile acestuia fiind incasate de creditor, in scopul stingerii datoriei, aqa inc6t bunul era

socotit ca gi mort pentru debitor (proprietarul in cauz6).

' Datoriti particulariEtii ci nu implicd deposedarea debitorului, gajul asupra navei este, in
mod uzual, denumit ,,ipotecd mobiliar6". Jurispruden{a recentd justificd o astfel de terminologie in felul urm6tor: ,,Gajul asupra vaselor este un gaj fbri deposedare. Degi in principiu
ne-deposedarea este proprie ipotecii gi nu gajului, iar gajul ftrd deposedare nu reprezinta o guran{ie sigurd pentru creditori, deoarece o instrdinare ulterioard a acesteia ar face gajul iluzorlu,
in materie de vase, datii fiind particularitatea dreptului maritim, s-au imaginat acite garanlli
denumite ipoteci mobiliare" (a se vedea Trib. Constanfa, Seclia maritimi gi fluviala, sentinla
civilE nr. 3011998, in Revista de Drept Comercial nr.2ll999,p. 1a0).

164

D r ep tu

I transp o r tur i lo r

Gajul asupra navei poate fi intocmit gi sub forma unui titlu la ordin, caz in care el
poate fi transmis prin gir, impreunr cu toate drepturile accesorii (art. 49g c.com.).
7,2. lpoteca asupra navei comerciale
Ipolec_a este un drept real accesoriu, in virtutea cdruia titularul poate exercita un drept
de prefgrinta la plata datoriei, trecdnd inaintea creditorilor chirografari, precum gi un
drept de urm6rire a bunului in mdna terfelor persoane.
Ipoteca este un accesoriu al obligafiei de plattr asumate de cltre debitor prin contractul
principal (imprumut, construc[ie, reparafii).
Conform art. 2343 C.civ, ipoteca'".t. un drept real ,rsupra bunurilor mobile sau
imobile afectate executlirii unei obligalii
Prin exceplie, nava comerciali, degi considerati ca bun mobil, poate totugi s6 formeze
obiect al unei ipoteci, inbaza convenliei dintre creditor li armator (debitor).
Ipoteca trebuie intocmit6 in forml autentic5, sub sancfiunea nulitalii. Pentru opozabilitate fa{[ de ter{i, ipoteca este supusd formalit[1ilor de publicitate. in cazul ipotecii
asupra navei, publicitatea se asiguri prin inscrierea ?n registrele portului de inmatriculare
a navei qi adnotarea pe actul de nafionalitate a acesteia.
Ipoteca are un caracter determinat, fiind guvernati de principiul specializdrii, in virtutea cf,ruia atdt obiectul garantiei, cdt gi suma exact[ a datoriei trebuie precis determinate
(art.2372 C.civ.). Ipoteca este indivizibild; ea subzist[ astfel cum a fost convenittr, chiar
dacl s-a plitit numai o parte din datorie.

7.3. Privilegii asupra navei

Regimuljuridic de drept intem al privilegiilor asupra navei comerciale este instituit de

arl. 686-694 C.com. Pe planul dreptului internafional, este aplicabil[ Convengia de la

Bruxelles din 1926, convenfie care guvemeaz[ exclusiv privilegiile asupra navei in raporturile dintre statele care au ratificat-o sau au aderat la dispozifiile sale, in cazul privilegiilor
ftrE elemente de extraneitate, se aplic[ dreptul intern. in raporturile cu statele n-elrlemdre h
Convenlia de la Bruxelles din ti26 sau iesortisanli ai acestora se aplic5, de asemene4
dreptul intem, sub condilia ca legislafia noastrd sI fie desemnati de pi(i in'contract ca /ex
cqusoe,potrivit ngrmelor de drept intemafional privat.
Art.2333 C.civ. precizeazd cd privilegiul este dreptul recunoscut unui creditor, care
decurge de regul6 din calitatea creanlei sale, de a fi preferat celorlalfi creditori, cu excepfia
creditorului ipotecar a cdrui ipotec[ a fost perfectatii anterior inregistrtrii privilegiului, in
privin;a cdruia art. 156 din Legea nr. Tll20ll stabilegte ci aceast[ garangie are rang prioritar
in fap creditorului garantat prin privilegiu.
Aceastli prioritate, valabili in dreptul intern, comporti derogiri insemnate in sistemul
Convengiei de la Bruxelles din 1926.
Art. 687 C.com. dispune c[ toate privilegiile pe care le enumeri la pct. l-13 au ca obiect
exclusiv nava, fiind admise la platii asupra prefului mijlocului de transport.

Privilegiile sunt garanlii create prin voinfa legiuitorului, derogind gi ele, ca qi gajul gi
ipoteca, de la principiul egalitdlii dintre creditori. Acordul p[4ilor nu poate sI aibl un
asemenea rezultat, privilegiile conven[ionale fiind lipsite de orice efecte.

Unele privilegii sunt drepturi reale, pe cdnd altele, ciirora le lipsesc unele dinte
trlslturile dreptului rcal, sunt simple cauze de preferinf5 inhe creditori. Este un drept real,
care conferd creditorului at6t dreptul de preferinli, cdt gi cel de urmirire a bunului grevat in

Tema nr.

lre el

drept

sun
nrctul
F Sau
meze
m7-a-

otecii

dare
t virrnate

chiar

rit de

lp l"
porfilor
rela
ilEa,

llet
care

pFa

4in
dtar
mul
bitrct

dsi
lun
..

iilre

rcs

mdinile te4ilor, privilegiul decurgdnd din gajul asupra navei, consacrat in mod
expres de
art.687 pct. 13, coroborat cu art.495-497 C.com. Toate celelalte privilegii asupra
navei
comerciale, enumerate la pct. l-12 din art. 6g7 c.com., sunt simpie cauze
de preferinsd,
intrucdt ele, degi prin natura lor il investesc pe creditor cu dreptul de preferin$
laplata, nu-i
ahibuie acestuia gi legitimarea de a urmrri bunul (nava) in m6inile ter[ilor.
Lista privilegiilor asupra navei consacratd de art. 657 C.com., cuprinde l3 categorii
de
privilegii, a$ezate intr-o ordine de preferinfi. Privilegii ordini de
9i
ireferinla ale icestora
sunt prevlzute gi in alte acte normative, dintre care amintim art. 40, C.proc.civ.
din 1g65,
art. 106 9i 108 din Legea nr. 64/1995 (in prezent, Legea nr. g5/2006),iodul de proceduri
fiscal[. Din coroborarea art. 657 C.com., care consacr[ o anumitii ordine de preferinfl
a
privilegiilor, cu alte norme legale ce consacrE, de asemenea, anumite ordini de
ireferinla ta
incasarea creanfelor, se poate re{ine urmdtoarea ordine de preferinld a privilegiilor
asuprct
navei t:
- privilegiul avdnd ca obiect cheltuielile de judecati f6cute in interesul comun al
creditorilor pentru acte de conservare 9i de urm[rire a navei;
- cheltuielile, indemnizafiile qi primele pentru sc6pare (cu alte cuvinte, salvare de la
naufragiu, eguare etc.) datorate pentru ultima c6l[torie;
- creanlele izvor6te din executarea contractului de munc6; degi textele art. 687 pct. 4 gi
pct. 7 C.com. ar putea duce la o altii concluzie, orice tip de salarii urmeazd,sa beneficieze
de
un tratament juridic egalitar, dat fiind principiul egalitdlii;
- crean[ele bugetare;
- taxele de navigafie;
- cheltuielile de pazd, a navei dup[ intrarea sa in port (art. 6g7 pct. 4 c.com.);

- chiria magaziilor pentru plstrarea uneltelor gi instrumentelor navei

larf

C.com.);

OSZ

pc;

- cheltuielile de intrefinere a navei, precum qi a uneltelor gi instrumentelor sale, dupf,

ultima cllltorie 9i intrare in port (art. 687 pct. 6 C.com.);
- sumele datorate cu titlu de contribufie la avariile comune (art. 6g7 pct. g);
- capitalul gi procentele (dob6nzile) datorate pentru obliga{iile contractate de comandant
in timpul cihtoriei pentru reparafii, cump6rdri de provizii sau alte hebuinfe urgente ale

navei (art. 519 coroborat cu art. 687 pct. 9 C.com.);

- primele de asigurare a navei gi accesoriile sale (art. 687 pct. 10 C.com.); aceste
creante
hebuie dovedite cu polila de asigurare (art. 689 pct. g C.com.);
- desplgubirile (indemniza[iile) datorate navlositorilor (chiriagilor) pentru nepredarea

-bunuri

lucrurilor incircate pe navl sau pentru avariile suferite de aceste

din culpa
comandantului ori a echipajului in ultima crlrtorie (art. 697 pct. 11 C.com.); cuantumul
despdgubirilor se stabilegte prin hot6r6re judecEtoreascd;
- prelul navei, datorat incd vdnz6torului (art. 687 pct. 12 C.com.), potrivit contractului
de
vdnzare, transcris in registrele cdpitiniei portului de inmatriculare gi adnotat pe actul de
nationalitate al mijlocului de transport (art.493 9i art. 689 pct. l0 C.com.);

- creanlele pentru care nava a fost datl in gaj sau cele ndscute dintr-un imprumut
maritim (a*.687 pct. 13 C.com.), stabilite conform contractelor respective, transcrise la
capitlnia portului de inmatriculare gi adnotate pe actul de nalionalitate (art. 689 pct. I I
C.com.)' in aceasta ultimd clasd se irrcadreazi, de asemenea, in mod exceplional, ,u if."t ul
retrogradirii, cheltuielile contractate in timpul cAl[toriei pentru reparatii, cumplrare de

rul,

tin

' o.

CapaStna, Gh. Stancu,op. cit.,

p.366-367.

166

Dreptul transporturilor

provizii sau alte trebuinfe, dac6 transcrierea la cipit[nia portului de inmatriculare gi

adnotarea pe actul de nafionalitate sunt tardive.

Regimul privilegiilor asupra navei stabilit de Conven{ia de la Bruxelles din 1926 este
diferit de cel din dreptul intem.
Spre a remedia regresul tot mai accentuat al contractelor constitutive de ipoteca asupra
navei, care igi pierduserd interesul practic, Convenfia de la Bruxelles din lb26 a scindat
privilegiile in doul categorii, situate pe trepte diferite in ierarhia garan{iilor asupra naveir:
- privilegiile care continul s[ treac[ inaintea ipotecilor; aceste privilegii sunt denumite

,prioritare";
- privilegiile subsecvente ipotecilor; in acest caz, ipotecile se bucur6 de prioritate la
plat[. Convenfia de la Bruxelles din 1926 nu nominalizeazl aceste privilegii subsecvente
ipotecilor. Statele participante, au insi, inbaza art. 3 alin. (2), posibilitatea de a conferi
beneficiul privilegiului gi altor creante decdt celor garantate cu privilegii prioritare in
sistemul Conven[iei, cu condilia ca aceste privilegii s[ fie clasabile in -urma ipotecilor

tl

asupra navei.

Din clasa privilegiilor ce primeazi ipotecilor fac parte, in primul rdnd, cheltuielile de
justifie gi de conservare, precum gi unele taxe gi impozite. Aceastl categorie este impl(itd

in patru grupe diferite, respectiv:

- cheltuielile dejustilie ocazionate de procedura vinzdrii silite a navei gi de distribuirea
prefului astfel ob]inut;
- cheltuielile ficute in interesul comun al creditorilor pentru conservarea navei (inclusiv
cele de vilnzare qi de distribuire a prelului mijlocului de transport);
- taxele de tonaj, de far sau de port gi celelalte taxe gi impozite publice de aceeagi specie;
-_cheltuielile de pilotaj, de pazA gi de conservare, de la intrarea navei in ultimul port.
Creanfele izvordte din contractele de munc[ sunt considerate, de asemenea, privilegii
prioritare. Conform Conven{iei, beneficiazd de privilegiu prioritar fala de ipoteci creanlJe
rezultdnd din contractul de angajare a cipitanului, a echipajului gi a celorlalte persoane
angajate la bord.
Sunt privilegii prioritare 9i remunerafiile datorate pentru salvare, asistenli gi contribufii
la avariile comune^
sunt, de asemenea, privilegii prioritare desprgubiri pentru prejudicii rezultate din:
- abordaj gi alte accidente de circulalie;
- daune ca\zate lucr[rilor de arti din porturi, docuri gi c5i navigabile;
- leziuni corporale pricinuite pasagerilor 9i echipajului;
- pierderile sau avariile suferite de incdrcdturd sau de bagaje.
Garantarea printr-un privilegiu a unor creqnle rezultate din
fapte delictuale constituie o

inovafie

Convenliei de

la Bruxelles din 1926,

derogitnd de

la

sistemul dreptului

continental-european (inclusiv cel romdn). Acest sistem considerl cI numai ideea de iredit
poate sI fundamenteze un privilegiu, iar nu gi repararea unui prejudiciu delictual.
Abdtdndu-se de la principiul menfionat, Convenfia s-a inspirat din solufiile de common law,
care admit existen{a unui privilegiu dacd se constati un rapofi intre persoana prejudiciata gi
lucrul cauzator al daunei (lien'). or, drcptul englez acceptase de mult timpun atare lien
intre nava care a provocat abordajul gi cei prejudiciali prin accident. Instituirea de privilegii
pentru creantele delictuale de cdtre Conven{ia de la Bruxelles din 1926, sub influenfa
ardtatil, este apreciatii pozitiv in literatura de specialitate, deoarece inlesnegte recuperarea

' A

se vedea

in

acest sens: R. Rodidre, Em. pontavice, op. cit.,

nr.

104-ll0;

M. Remond-Gouilloud, op. cit., p. 149-153; O. Cdpdlind, Gh. Stancu,op. cit., vol. II, p. 36g.
'O. Cdpdlind, Gh. Stancu, op. cit., vol. II, p.371.

!
d

(t

v
d

F
F

Tema nr.

fe

$l

reparafiei de crtre pdgubit,.care in situalii de

rezerv e garantii convenlionale r.

6 este

Brpra
ilndat

dr:
mrite
la

uEnte

nferi

re in
rcilor
I

le de

FfE
uirea

t*i,
ECle;

--.
ilegrr
atele
oane

bufii

lko
htlui

rdit
trral.

lnw,

Eqi
lien
legii
En{a

uea
I r0;

forli

rc]
majora a fost

in imposibilitate s[-gi

Datoriile contractate de crtre comandantul navei pentru conservarea

sau continuarea
cilrtoriei sunt considerate prioritare la platr daci sunt indeplinite,
cumulativ, urmrtoarele

condi,tii:

a) sr fie efectuate de cdtre comandantul navei, in virtutea puterilor

sare legale;
b) datoriile sI fi luat nagtere in cursul deplasdrii;

c) cheltuielile s6 seryeascd,,pentru-nevoile reale,'de

transport sau pentru continuarea cll6toriei2.

[e

conseryare

a mijlocului

de

In principal, creditorul igi valorificr pretenliile asupra prefului

ce se ob]ine din v6nzarea

silit[ a navei grevate de garanfie,.darConvenlia ae h aruxettes din 1926

are in vedere

gi

navlul, precum gi accesoriile navei gi ale navluiui.

Privilegiile prioritare reglementate dqConvenfia de la Bruxelles
din 1926 sunt dreot,ri
reale, beneficiind at6t de dreptur de urmirire, c6t gi de
dreptul a. pr"roiaa. i"
art' 8 din Conven{ie dispune cd, crean{ele privilegiate urmeazd,
vasul in oricare mdini ar

**i I#,

ll,

trece el, iar conform art.

opozabilitatea fap Je terfi funcfion"ia
prioritare instituite prin convenfie sE fie supuse vreunei r:ormaliiali- --

frra.u pririi"liii.

$8. Sechestrarea navei comerciale

Pentru asigurarea re.cuperrrii unei crean{e, bunurile debitorului
pot fr indisponibilizate
in vederea executlrii silite, prin intermediul sechestrului. Sechestruj
foute n un sechestru
asigurdtor (acesta poartd asupra unuia sau mai multor bunuri
,robit. sau imobile ale
debitorului, identificate de creditor in vederea executirii silite) sau
un sechestru judiciar
(acesta poartd asupra bunului care face obiectul
litigiului). Ambele tipuri de sechestru
presupun inexistenfa unui titlu executoriu, intrucdt
.r"ur1u creditorului sau dreptul real
asupra bunului nu sunt certe' Sechestrul asigurrtor (ca gi
cel judiciar) nu se confundl cu
sechestrul executoriu (executorul judecitoreic a inceput executarea
siiita;, care presupune

existenfa unui titlu executoriu, fiind o mdsurr de executare

silit[. Sechestrul asigurator se
poate transforma in sechestru executor atunci c6nd
creditorul obline titlu executoriu
contra debitorului.
Sechestrul asigurdtor este un mijloc la indemdna creditorului
chirografar de a se
.
asigura cI bunul secheskat nu va prrlsi patrimoniul debitorului pana
cana creanla sa nu
va fi recunoscuti 9i eventual executatal silit. Sechestrul asiguritor nu
este o cauzi legal6

de preferinli;

in consecinfr,

creditorii privilegiafi, ca gf cei chirografari,

,o, pit"u

participa la distribuirea sumelor rezultate din vdnzarea bunului

secheitrat in ordinea de
preferin!5 prevdzutd de lege.

Nava comercial[ poate face obiectul fie al unui sechestru asigurdtor,

fie al unui

sechestru judiciar.

Sechestrul asigurltor al navei comerciale, denumit arest in terminologia

englezd, a
cdpdtat in dreptul maritim rom6n denumirea gregitii de
,,arestare,' a navei ltermenul din

' A se vedea, in acest sens, R. Rodidre,

M. Remond-Gouilloud,op. cit., p. l5l

,nr.275.

E. pontavice, op. cit., p. l0g,

m.

124;

'. Cheltuielile angajate de comandant in scopul revenirii navei in

!ar6 profitr tuturor
creditorilor, indreptdfind ca datoriile respective si fie privilegiate; in u."rt
,"nr, a se vedea
R. 'Rodidre, E. Pontavice, op. cit., p. l 09, nr. r25; acest privileliu
este socotit de unii autori ca
perimat; in acest sens, a se vedea M. Remond_Gouiltoui, op.
p. tSt, ii. Zle

"it,

168

Dreptul transPorturilor

englezda fost transpus in limba romdnl fEr[ o traducere adecvatii), degi nu poate fi vorba
de un arest propriu-zis, ci de o indisponibilizare a navei. Termenul de ,,arestare" a navei
este, ins[, uzual in practicS.
Creditorul indreptfiit poate sE oblin6 de la organul de jurisdiclie competent retinerea
temporarl a navei in portul de acostare, spre a nu risca s[ piard[ valoarea pe care o repre'
zint[ mijlocul de transport dacd ar pomi in c[l6torie, ftrd intenlia de a se mai intoarce in

locul de pornire.
Sechestrul judiciar al navei comerciale pregdtegte scoaterea lavdnzare a navei, avdnd
ca finalitate indestularea creditorilor din preful obfinut.

in privinfa cadrului legal, in dreptul intern sunt aplicabile dispoziliile art. 910-912
civillr.
in transporturile maritime internalionale sunt aplicabile gi dispoziliile Conventiei
internalionale privind sechestrul de nave de la Bruxelles din 1952. Obiectul acestei

C.com. gi cele din Codul de procedura

Convenlii se mlrginegte la sechestrul asigurltor al navei maritime, frrI a se extinde 9i la

sechestrul judiciar. Convenlia se aplicE numai dacf, m[swa conservatorie prezinti
elemente de extraneitate. Conform art. 6 parag. 2 din Convenfie, regulile de procedur6
referitoare la sechestrul unei nave, la oblinerea autorizaliei necesare in acest scop 9i la
oricare alte incidente de procedurl pe care sechestrul le poate ridica sunt guvernate de
legea statului contractant in care sechestrul a fost solicitat'sau aplicat. Lex fori astfel
desemnatil este, desigur, dreptul intem al statului in cauz6.

Misura sechestrului asigurdtor constli, potrivit art. I parag. 2 din Convenlie, in imobilizarea unei nave, cu incuviinfarea autoritilii judiciare competente, pentru garantarea unei

creanle maritime. Indisponibilizarea are ca scop s[-l determine pe debitor (armator) la o

platii de bunivoie, sub ameninfarea c[ in caz contrar se va proceda la o vdnzare silitii pe-ntru
realizarea sumei necesare stingerii datoriei.
in reguli generall, o nav[ care poartl pavilionul unui stat contractant poate fi sechestratA, potrivit art. 8 alin. (1) din Convenfie, in orice siat care este parte la acordul de la

purtdnd pavilionul unui stat contractant nu va putea fi

sechestrati in jurisdiclia altui stat contractrant dec6t pe baza unei creante maritime. Sunt
considerate creanle maritime, conform art. I pct. 1 din Convenlia de la Bruxelles din 1952,

Bruxelles

din

1952.

O nav[

urm6toarele creante:
- daune catzate de clhe o navd fie prin abordaj, fie in alt mod;
- pierderi de viefi omenegti sau daune corporale cauzate de cEtre o nav[ sau provenind
din exploatarea unei nave;

:lliiflil"tliiTili;

la folosinta sau rocaliunea unei nave prin charter-party sau in alt

mod;

rAceste dispozilii au fost abrogate la data intririi in vigoare a Legii rr. 134/2010 privind
Codul de procedurA'civil6, insi menfionarea acestora igi pdstreazi interesul prin raportare la
normele rifr.itou." la aplicarea in timp a Codului. Conform O.U.G. nr. 4/2013, intrarea in
vigoare a Noului Cod de procedurd civild a fost amana&i pdnl la l5 februarie 2013, in prezent
acista fiind in vigoare. in prrr.nt, art. 959-968 NCPC constituie dispozitiile relevante in
materia sechestrului asigurdtor al navelor civile, care au luat locul prevederilor din Codul
comercial referitoare la aceastii institu{ie. Pentru detalii, a se vedea l/. $. Rdloi in Gh. Piperea
(coord.), Noul Cod de procedurd civild. Note. Corelafii. Explicalii, Ed' C.H. Beck, Bucureqti,
2012,p.923 9i urm.

Temanr.6
t
!i
I
,h

I
il

h
le

rt

iri
o
tr
3-

fi
B

t
d
h
h
!l
h
!t
E
E,

contracte referitoare

la

transportul de mdrfuri de

169

cltre o nav[ in baza unui

charter-party sau conosament;

- pierderi sau pagube aduse mirfurilor gi bagajelor transportate de c[tre o nav[ gi avaria
comund;
-imprumutul maritim gi fumizarea, in orice loc, de produse sau de materiale, f6cute unei
nave, in scopul exploatlrii sau intrefinerii sale;
- remorcaj qi pilotaj;
- construcfia, reparatia, echiparea unei nave sau taxele de doc;
- salariile comandan[ilor, ofilerilor sau membrilor echipajului;
- banii cheltuili de comandant qi cei pletili de cdtre incdrc5tori, navlositori sau agenti in
contul navei sau al proprietarilor ei;
- proprietatea contestati a unei nave, proprietatea contestati a unei nave sau posesia sa
ori exploatarea sa sau drepturile la rezultatele exploatirii unei nave in coproprietate;
- orice ipotecS maritim[ qi orice garanfie.
Nava trebuie s[ rlspundd cu valoarea sa pentru orice datorie contractatil in vederea

exploatiirii sale (conexiunea in rem dintre creanla maritimI gi nav[). Totugi, conform
art. 3alin. (l) din Conven{ia de la Bruxelles din 1952, creditorul (reclamant) poate sechestra
orice nav6, alta decit cea la care se refer[ datoria, dacd mijlocul de transport era, in
momentul nagterii creanlei maritime, in proprietatea aceluiagi debitor (conexiunea in
personam intre creanfa maritimd gi navd).'O astfel de solu[ie este in concordanp cu
principiul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, reglementat 9i de art.2324

(l)

C.civ. sub denumirea de,,garantie comuni a creditorilor".

Sechestrarea navei in cazul in care aceasta este navlositii diferd in func1ie de tipul de

alin.

navlosire.
in cazul in care armatorul incheie un contract de navlosire pe cdldtorie, din moment de
acesta continui si exercite el insugi at6t gestiunea nauticd referitoare la funclionarea
mijlocului de transport, cdt gi gestiunea comerciall, avdnd ca obiect cheltuielile uzuale de
exploatare (precum taxe de escal[ gi de port, preful combustibilului gi hranei etc.), calitatea
sa de debitor exclusiv fa!6 de creditorii respectivi, in cazul creanlelor astfel nlscute, pune in
sarcina sa datoriile corespunzltoare. Armatorul (proprietar) este expus, dacl nu pl6tegte,
sechestririi navei in cauz6, ca 9i a celorlalte nave ce-i aparfin, potrivit principiilor creditului
real sau creditului personal.
in cazul navlosirii in sistem bare boal (anavei nude), intmcdt armatorul (proprietar) este
degrevat atlit de gestiunea comercialI, cdt gi de gestiunea nauticd, acestea fiind asumate de

ii revine navlositorului calitatea de debitor pentru datoriile aferente

funcfion[rii gi exploattrrii navei. Convenfia de Ia Bruxelles din 1952 confer[ creditorilor
navlositorului dreptul de a obfine sechestrarea in contul navlositorului, degi acesta nu este
proprietarul mijlocului de transport. Convenlia precizeazd insd ci nici o altii nav6 aparfinflnd proprietarului (armatorului) nu poate fi sechestratil in legituri cu aceastil crean!tr
maritimd. Aceeagi solulie se aplic[ tuturor cazurilor in care o persoani, alta decit propriecltre navlositor,

tarul navei, este obligati printr-o creanf5 maritim[.

in cazul navlosirii pe o duratii determinati (time charter), intrucdt gestiunea se disjunge,
cea nauticd r[mdndnd in sarcina armatorului (proprietarului), pe cind cea comerciald este
preluatii de cdtre navlositor, datoriile aferente (neplltite) pot fi valorificate prin sechestru
asigurdtor fat[ de datornicul in cauztr.
O navi nu poate fi sechestratii decdt cu autorizalia unui tribunal sau a oriclrei alte
autoritiiti judiciare competente a statului confractant in care sechestrul este aplicat. Art. 7

170

Dreptul transporturilor

din Convenfia de la Bruxe]les din 1952 prevede

ci tribunalele statului in care sechestrarea a
fost operatr sunt indreptrlite a statua asupra
fondului procesului dintre rectamant gi debitoq
fie cd aceastii competenfr le revine in temeiul
legii acelui stat, fie in cazurle specificate de
Convenlie.

secfiunea a 5-a. operafiunile de transport maritim

internafionar
$1.

Traficul maritim interna{ional

converllia de la Londra din 1965r reglementeazr

mrsuri pentru facilitarea traficului
maritim internafional. Aceast[ conven{ie aL in
vedere ori""

d"

nur" comerciale,
inclusiv cele de croazier[ (care sunt supuse unui
"ui"goii"
regim ,p"rilg.
iunt e*ctuse de sub

incidenla conven{iei, prin dispoziliile expiese

ale art. tip*uj. :, uiat nur"t. militare, c6t gi
ambarcafiunile de agrement.
Accesul navelor str[inein porturi (intrarea, stafionarea
gi plecarea din port) e condi[ionat
de prezentarea la autorit?itile publice locale
a documentelor specificate in secliunea a I[-a
din Anexa la Convenfie, respectiv:
- declaralia generald;
- declarafia de marft; in locur declarafiei de marfr,
autoritifire publice pot accepta un
exemplar din manifestul navei, dacd acest document
cuprinde menfiunile cerute unei
declarafii de marld. Manifestul navei este documentul
de transport in care se inscriu
m[rfurile inc[rcate pe nav[, conform datelor din conosament.
Este un document intocmit de
agentul navei in mai multe exemplare gi servegte
la informarea autorit6lilor vamale cu
privire la felul gi cantitatea mirfurilor inc[rcate
sau descarcate de pe navr, in vederea
apliclrii taxelor vamale gi spre a se verifica totodata
conformitatea cu licenlele de export
sau de import2;
- declarafia privind proviziile navei;
- declara{ia privind efectele gi mdrfurile echipajului;
- lista cuprinzdnd echipajul;

lista cuprinz6nd pasagerii; armatorii trebuie

si

notifice, la intrarea navei in porl

prezenla tuturor pasagerilor clandestini, descoperifi

la bord;
- declarafia maritimd de s6n6tate.

Pentru aceste documente au fost elaborate formulare

FAL prin Rezolu[ia FAL 7eg)
nr.7/2002.

F
I

(,

ct

Romdnia a aderat prin o.G. nr. 58/1999 la conventia

privind facilitarea traficului
maritim intemalional (FAL), adoptatd la Londra la 9 aprilie
1965'de corr.trlu internafionald
privind facilitarea voiajului gi transportului maritim.
en.*u co*ffii a fost modificati
succesiv prin mai multe Rezolulii ale Comitetului

de facilitare: Rezolulia FAL 6(27)

nr. 6/1999 qi Rezolu{ia FAL i(29) nr.7/2002, ambere

up.ouut"
acceptarea amendamentelor la Anexa la convenlia
ae-la Londra

fiini.;;;;..

86/2007 pentru
ain s alritie reos, precum Ei

prin Rezolulia nr' 8/2005 Rezolufia nr. 10/2009,publicarea

9i
u.."ptariiu..stora fiind efectuatd prin ordinul ministrului transporturilor qi
infrastruct urii nr. 1413/2012.
' Gh. Bibic"scu, A. Tudoric'd, Gh. s"rrti, M. chirild, Lexicon .u.iti- englez-rom6n,

Bucuregti, 197 l, p. 429.

EI

GI
fo.

J
*.

Ed.

onsideralii general e privind arbitr

aj

ul maritim

83

Rareori o instan!5 va da curs unei decizii orale in curtea cu jurali la sfArgitul

andierilor.
in arbitraj, pdrlile pot dicta forma deciziei. Pdrlile pot specifica faptul ca arbitrul
sf,dea o decizie scrisd justificdnd raliunea sa sau pot fi de acord ca arbitrul sd nu ofere

niciun fel de motivare.

tn general vorbind, dacd pd4ile doresc intr-adevir ca procedura arbitrald sd fie
nnald, vor prefera o inqtiinlare din partea arbitrului lard afi insolitd de vreo motivare
arafiunii. DacE pa4ile sunt de acord, arbitrul ,,va judeca de pe bancd".
18. Cdile de atac

in aproape toatejurisdictiile, fiecare parte are posibilitatea de aataca, fiind un drept

garantat. Sentinla curfii nu devine finali pAnn c6nd calea de atac nu se incheie.

tn calea de atac, curtea apelatd folosegte o revizuire standard de apel conform cu

care situaliile de fapt descoperite de instanla care pjudecat cauza (de fond) nu vor fi
desfiinlate, afari de cazul cdnd nu existd nicio prob6 introdus6 de cdtre instanla care a
judecat privitoare la punctul in disculie. Oricum, curfile de apel vor verifica din oficiu
dac6 legea a fost aplicat6 de c[tre instanla de fond gi nu vor ezita si desfiinleze decizia
instanlei daca descoperi ci aceasta a greqit in aplicarea legii.
Nu existi un drept de apel ,,automat" in cazul hot6rdrii arbitrale. Majoritatea procpdurilor arbitale se pretinde a fi ,,definitive gi obligatorii" av6nd drept rezultat faptul
cE instanlele sunt reticente in a revizui hotdrdrile arbitrale, chiar dacd se pretinde c[
arbitrul adescoperit situaliile de fapt fhrd a avea un suport probalional sau cd a aplicat
legea in mod gregit.
Majoritatea statutelor arbitrale permit o revizuire extrem de limitat6 a hotdrArilor
arbitrale gi autorizeazd instanfele judec6toregti si le desfiinleze dacd regdsesc urmdtoarele patru motive:
1. Coruplie sau fraudl in,,procurarea" hotdrdrii arbitrale;

impartialit{ii arbikului;
Arbitrul gi-a depi;it propriile atribufiuni;
4. Arbitrul a condus audierea intr-o manierd de naturi si prejudicieze in mod

2. Lipsa
3.

grosolan.
ln general, este exrrem de

sd desfiinlezi o hot?ir6re arbitralE la instanlajudec6toreisc6. in mod similar, este foarte dificil pentru o parte si evite inlelegerea sa de
a arbitra. Majoritatea statutelor de arbitraj solicitd ca instanlele sE oblige arbitrarea

dificil

oricdror chestiuni care nu sunt discutabile in scopul unei clauze arbitrale.

19. Solulii provizorii
tn instanla parlile pot obline solulii provizorii, incluzAnd: decizii judecatoregti
temporare, garantarea efectufuii actelor procedurale (w age garni shment)| . Aceleagi
remedii nu sunt in general valabile gi in cazul arbitrajului, nurnai daci nu cumva p6rfile
n-au previzut solulii provizorii in convenlia arbitralA pe care au incheiat-o. Daci pdrfle omit si prevadd astfel de solulii provizorii in convenlia arbitralA, tot va fi posibil
pentnr reclamant si declangeze un proces (civil) pentru a obline o solulie provizorie
?n

timp ce arbitrajul continud.

Idem, p. 6.

'g 'd'urep1

.rlmc

loprcep eatm{e.r nlle1ep uI ozellloru

er,c lerzrcop e gp8el uzeq rs srrcs uI 9^n. ug
.uere, rerm z,q
ed 'e;ago ps emqa4. roflimc ealelpofuur 'eunruoc eteiuulsui
ap epcapnr ereznec uJ

.inil'.i*d;oc

ps_

avlcappuvrrrd,,'trop,un*ffi ':iJ:l'# jfi,,Xffi

j;:
i.#1,*:rd#,t[ffi
.*,

,.1iirp
1od eleiuelsul 'ppEpQc eums rS qzrrec ep8pSgr'm^; n
arec preueB lslpJe^ rnun srrrroJ ?nl B gmrsu op orso ezrcop

dpnnldrurs lS md
lirmgnc .1.rnroid o1
paoap ow,tog '1i
:opirpd leiurrop J,ruoc toleleumzer eeruldecce .rrya, p, ns eleunzoJ glrcllos

Es

rullqJu un Bc

JEJ ep

rrre4xe pl*rr-BtuJ os 'eJorpru-lsod alepurnzsr eze4sEarug qs

IJop
ro^ pcsp ppldug Brdnse (1pe1pne Flusruour n1 .g 'p1n4iqre e{uezruoc
uua eufprocs
ep g lod ellirPd 'lentgt q 'lua^ca{ potu ul olmc er1p,
op ot"]lcllos lrms arorpne_1sod
al,rrmzer '(ermruoc elaiudSur_ug alesecord) ropcepnr un .p
eleznuc ui
.(*otlo wnpuD.nuau) n8el
"r*.pnr
mpsoder eerrryEard'ug e1ecrrd.ul
.p

;pbri;;i.;;l
*lu.i

ue8 JSelece eesep ellseceu JoA rJplrcrlos e$ece JEr ,e1n:ec g

e 1nr4od1rm. nr*f
roptmricrupu orrrplrcllos Jiemf nc elesecord uJ :e*r.c.,i1*. ,r.1pnn-1sod
purnzer
0p euuoJ elerm '4serorycepnf aroruu]sq eagc e[, epcepnr
eerer,,Fur
uI
"roleznec
a,ralpno-1sod alaqownzay .g

* ri*X!'**;T:l::T#l,fr'{"1;ll;:51:l

-scepnreius ur recep lesip umsgsep-B^ es

1nruouop ug gedxe 15 else 15 lqrnf rm nu rS cgqot

'{ot4qn

o1

u.A*e rm olse Irutrqre pc?C

u(nd nu pzDa.mp pyq4 Dqotd .gI

proc, e^ o Irurrqr, arec sd lolrr'uodq earercerde ru1ued rrpqe+ul

I.r;["jrI.1]:!
e ep eiueledr,,o_c ne rs armggur o q]rserou eJ,qaguJ o pc,p
nes ,gl,eleyeJ erso eJBq
-e4uI o gcep eteleiug e n4ued ,,1iecJ}.gos" op
Frsop luns JorrJirqJ, ealeluo[u141

nmrf carqo energc erorol ro^ rorrnrqr, Beplpo luur .,e,

oer^ ?pnlcxe ?s n4lqrE rm ec alldenlrs orer
lrms Is (loJlle csprploq nu aFirpd pcep leopl
eleldecce ttins eFrierslcop rocrqo eo 'f,4rqre ug glueierd
.$. grp.lrp arienrls o

t,rrr]ffi r::HHtI#lT*Hj5

e'nol ap esnd.ot eseoma, epgrpuoc nc el,lrrrrroJuoc urcuoa,rlllqlJiXljtlr1,"rljffJ

e) areurmuxo op Jol Eeulpnlpe ug rsug4suoc g-ron ,rircozrz
re1 .epldec'e g JoA nu
nmgpu_ ed wzeqepderelcep 'lieldocce ag ps eepd ,e-. gc
esu ietuaurncop scurluapr
e n4ued IJolpnB ul ?ur^ ps erec eA es rl rogrogeu .ropmre,
eepilroleu ;J ,q;qJd
eerelueze,d ur ligtleuuo_J olrumu, prrcilos erec ,EeI ep
leqced leii*1rqn, rm gNlxe
'eluldacce eg ps roleqo_.ld l$plpofuul elluued B ap o5o roleqord
egelspei ,g p*.po*

eiupuel rsaq 'eleqord puntrd al?IIf,IoJ [nter csesolog

llserorycepnt elafuelsul
,(s\naw aq| uo) .,aU.Du ad,, m1nsacotd irroplrar4 .y1
ocrecul

epod p41qre

B-rarpc erdnse g1e{uese uruelqord eriuep,^.;J}tt'ff;T[:fr:;

Irorpcopnt gun erdsep rS snds g e}Bod *.ni rr.rv
or,lpne erJ
Ps elulBul opre8eleiq ezoFluJls Ps riueladruoJ luns rs rrrerpeu
prceds'ug
itaefe
I4lqr' IIun :op.lercoSeu ?errlrq,$ uI
?clldu4 e. IaIq* rrun'rs riolgcepnf
Bs

:I{::1i:i

,J

:r1r*,

ffi

^llce

11"tpuo1do

rull,tout

filoqlq.ry

wn
.g

oa,n{o.mcuJ

J
Z8

Consideralii generaleprivind arbitrajul

pot

onorari,e avocar,or: at6t in cazil

fi

de acord ca

arbitrajur.ui

maritim

gl

cft qi

al procedurii comune, pa4,e

py:u cfe are cdqtig de.carrzd. sd pldteasc6
onorariul procurorului.

In ripsa unei astfer de inlelegeri,

,i.i,iiJin iru-rrii"iri*iio,i

nu vor prdti onorariul procurorurui, numai aaoa

tegea care guverneaza prevede
prdtirea
onorariului
procurorului.
chertuierile cu royliLatldier-ilor:in
procedura comunS nu existd
nicio tax6 penfu
folosirea salii de judecata; in aruitrajpiiile
s-ar prr.*a ii. nJ.,roit. sd inchirieze
sala de conferinfe intr-o localie
o
uuuiliriJJ'.omun acord, cum ar fi o
sald de conferin]e
dintr-un hoter. Aceste corturi pot
fi de obicei evitate
de conferinle a
procurorului sau chiar sili de judecatd

f"il;;;;era

10' Avantajere

nefolosite.

eynolige-ate arbitrajurui.tn r1port

cu procedura de drept comun
yi i:ftin decat pioceaura de drept comun

Arbitrajul poate fi

atunci c6nd:
a) disputa are caracter tehnic gi
faptul ce arbitrul este un expert tehnic
face ca acesta
sd solulioneze litigiul eficient, gra

u *ui n nevoie a. .*..ffl-"'

b) cdnd arbitrul .rt:.* elp-err tehnic
ai ,*t irpti*gi'ii avocali speciarizali pi
impreund pot limita
n1olflmere h fitisi;;'pot r.au.i
f..i"Ji, p*earirii ritigiurui ei
a audierilor, astfel inc6t ritigiul
ru.oriu-r,ilipu1in (av6nd r,,.oJ* faprur
cr in sistemur de common raw, avociliiiei
carcuieaza ffi;;fi;
f*;::. timpul cheltuit in
vederea soluliondrii Iitigiului;
;
c) cdnd pa4ile conviln ca titigiut
sE fie solufionat de un arbitru
r

expert tehnic, numai

pe baza documentelor prezentate.

11.

Confidenlialitate

Arbitrajul poate fi,,prezidat" in cadru

privat, iar evidenfere arbitrajelor
sunt con_
fidenliale' Procedura de drept comun
i...rri.a publicului, documentele devenind
publice
(o excepfie

'

"u.

incazurin.*.

l2..Numdrut gi calitatea oo*"nito,

"*_.u
"ig,.-aio.ur*ffi;.
irgii'
In instanfere .orTl: chestiunile pr.ituuit.
pot fi rezorvate de diferifi judecdrori
sau de cdtre un masislraf in
arbitraj
n rourt. neobisnuit ca oricine altcineva
dec6t
arbitrul sd decidd in final asupra
cauzere
sunt atunci judecate fie de unjuriu
format din tZ persoan. ain uarJrf.rei

*
caiei"r.rr*J*.i'r;;*;ahbile.
profesionale
sau de un singurjudecrtor (in
maj*t";;;j;rdtfidiil;l:t"e
in
vermont unde
prezideazd. un judecitor
!i T.ul ,u, ooi.iuae.;;;;i;;","rt,:ilr.lli;.; ;;.,;;;):,"'
Arbitrajul de obicei irnplicd
un ,mj*'*1itru

hainte calificdri minime

p-entru

sd selecteze

f;#;;a

pot alege

s6 apeun angajam.rr-.or* este aceri ca fiecare

"$"; parte
a ritigiului
un arbitru gi cacei aoi aruitri asGl
abgi sd numuur.a * a heilea arbihu.

leze la mai murfi arbitri.

c6nd se

gi conveulra:arbitraa poate
stabili

arbiru.-sur, aaca parfiie

apereazd, ra mai-

murt de

u";;io,,

fioneazd' ca to]i arbitrii s6 fie neutri

pa4ile trebuie sd crarifice

dacd inten_
r* n..*r pafte este indreptalitd sd serecteze
un

arbitru ca reprezentant al legii

rurn,Jmulli arbitri. aeito,ci-oreaking (,,iegne
si
din impas") care s6 fie eu adevdrat
neutri.

*rr

t Lloyd's Law

Reports -The Leading Maritime-an-d

commercial Law Reports - part
vol. l, Ed. rnforma - rnforma Law, r,*r"',1
io6iim"

LJJ Rix and Sir Martin Nourse,

Court

ofeppeai;.'

rrrrip"i.

ilirl?.0

10,

Justice Buxton,

C ons i d er ali

i gener al e pr

iv in

d arb i tr aj ut

m ar

itim

In tirile de legislalie anglo-saxonl existl un tip de arbitraj, instituit in special in

contractele de vdnzare-cumpdrare comerciald, expres sau prin uzan[e, arbitraj foarte
asemdndtor cu solulionarea litigiului de cdtre un te{.
Arbitrajul, numit look-sniff, ar putea fi descris ca un arbitraj hibrid. procedura,
stabilit?l printr-o practici indelungat4 statueazd ci arbitrul va fi ales avand in vedere
experienta sa in acel domeniu, i se vor timite copii ale contractelor gi alte documente
relevante, precum gi exemplare alebunurile v6ndute; apoi va inspecta bunurile gi, fhrd
intervenlia pdrfilor gi chiar in absenfa lor, va da o hotdrdre prin care va spune daci
bunurile vdndute indeplinesc sau nu condiliile din conffact gi care sunt coniecinlele.
Regulamenful Cu4ii de Arbitraj din Londra permite unui arbitru sau supraarbitru
faci propriile cercetdri, in absenfa pdrliloa in,,arbitrajul rapid,,r, dar stabilegte ca
atunci cdnd trebuie si administreze probe sau si asculte concluzii, el hebuie s6 cheme
sd

parfile.

Tot in acest sens, 9i tot in legislatia anglo-saxoni am int6lnit o proceduri mai apropiatd de arbitraj in clauzele de renegociere a chiriei din contractele de inchirier"
"*"
fac referire expresd la un ter! care urmeaz6 a stabili chiria datoratd pentru o anumitd
perioadi a contractrilui gi care prevede expre! c6 terful va acliona ca expert pi nu ca
arbitru.

in practicd, fiecare parte va angaja un evaluator, iar acegtia vor prezenta concluziile
lor in fala expertului, finalizate cu o disculie infre acesta gi fiecare evaluator numit de
pe4i.
8. Ale gere a reprezent antul

ui
Avantajul este evident in sistemul de common law, wtde pentru suslinerea unui
cazinfala instanlelor de drept comun, partea trebuie se fie reprezentatd de doi avoca!i: un avocat pregete$te dosarul (sotiiitor), in timp ce ceHlalt susfine pledoaria in
fafa instanlei (barrister). in schimb, la arbitraj alegeiea reprezentanliior este llsatd la
latitudinea pE4ilor.
9. Costul

Parlile trebuie sd pliteascd taxa de arbitraj. pe de altd parte, gi in fala instanlei

pa4ile vor plSti taxe de timbru judiciar gi alte taxe. Totugi, pentru calculul complet al
cheltuielilor suportate, perfile ar trebui si aibd in vedere: timpul cdt dureazd solulionarea litigiului, eventuale expertize ce se pot face sau nu, plata avocafilor, posibiiitatea
atacdrii hotdrdrii in mai multe cdi de atac, lucru ce determind noi costuri.
$i in dreptul american avantajul arbitrajului din acest punct de vedere este evident. Astfel, instantele de drept comun dau termenele fhr6 sd aibd in vedere interesul
pdrfilor. Sunt cunoscute chiar cazuri dejudecitori care, in procesele cu p5rli din alte
state, dau termene chiar inaintea vacanfelor, in speranla c6 poate pdrfile, pintru a nu se
mai prezenta la termen, se inleleg gi sting litigiul. Contrar acestei practici, in arbitraj
termenele sunt stabilite avdnd in vedere interesul pirgilor. Dacd in fala instanlelor de
drept comun, un proces poate dura doar ln fond p6n6la unul sau doi ani qi chiar mai
mult in c6ile de atac, in arbitraj procesul nu dureazE mai mult de 6 luni.
In sistemul de drept anglo-saxon alegerea nu este at6t de ugoar6 atunci cAnd se are
in vedere costul. Astfel, cheltuielile ce urmeazd a fi suportate de pn4ile la un arbitraj

The London Maritime Arbitration Association, L.M.A.A. Terms, 2006.

78

Arbitrajul maritim

internafionale, privind competenra teritoriald, impun alegerea unei

instange in vederea
soluliondrii unui litigiu de drept comun.
In al doilea r6nd, pdr1ile pot analiza personalitate4 calificarea profesionald,
experien!4 9i taxele arbitrilor inainte de a se hotiri asupra unei instanle. in acelagi
timp, in
dreptul comun, judecdtorii fiind numili de pregedintele instanlei pentru
solulionarea
unui anumit litigiu, exist6 riscul ca un judecdtor fdrd experienla'in domeniu
s6 pri-

meascd spre solulionare litigiul, urmarea fiind intdrzierea solu{iondrii

sau chiar pronunlarea unei hotirdri gregite in cauzi.
3. Actele de sesizare

Arbitrajul evit6 complet totalitatea regulilor privind sesizarea. Completarea cererii

de arbitraj iniliale poate fi la fel de simplE ca o scrisoare adresatii tribunalului
arbitral
pfin care se aratl pe scurt diferendul in termeni comuni, fdc6nd referire,la
contractul
arbitral gi solicitAndu-se inceperea procedurilor.
4. Pro gr amare a S edinle I or

Arbitrajul inregistreazi un mare avantaj in ceea ce prive$te programarea. programul

instanlelor comune nu ia in seami programul litiganliltr. Unii;uae-catori
sunt cgiosculi
cd programeazd procesele ce implicd parli din afara statului de care
apa4ine instanla
respectivd imediat dup6 sdrbdtori sau in timpul vacanfelor penfiu a incerca
si stimuleze interesul in a se ajunge la inlelegeri.

in contrast, audierile-arbitraie sirnt intotdeauna programate

linand cont de cum
este convenabil pentru participanli. Instanlele comune au un,,trecut,,
substanlial in
neajunsuri privind programarea. pentru a ajunge s6 fiejudecate, cauzele agteaptd
unul

sau doi ani, iar cdile de atac tergiverseazl procesul chiar gi mai mult
de at6t.'in contrast, majoritatea audierilor arbitrale au loc sunt incheiate in maxim
6 luni de c6nd
Ai
au fost invocate.
5. Instan{a poate avea o componenld mixtd
In arbitraj compunerea instanlei este hotir6td de parli. Astfel, perfile pot decide
s6
constituie un complet mixt, de exemplu trei experfi tehnici din diferite &scipline
sau
doi experti qi un avocat.
6. Controlul pregdtirii cazului
Cea mai importantd diferenlI este aceea cd arbitrii controleazd gi pregdtirile
in
vederea audierilor, in timp ce in majoritatea cazurilor judecatorii nu o fic.
Astfel, un
arbitru poate si conduc6 solulionarea cazului inc6 din faza de pregdtire pentru a
elimina costurile ce nu sunt necesare. Poate sd discute cu avocalii, cu.*p.4ii gi chiar cu
partile pentru a accentua problemele care sunt relevante in spet4 astfei incatacegtia
s6
iqi pregdteascd apdrarea din acest punct de vedere.
In fata instanlelor de drept comun, modalitatea este diferitd: pa{ile impreun6 cu
avocalii incearcd sd acopere toate problemele spelei inainte de dezbaterea finald,
urmdnd ca numai in cursul dezbaterilor si reiasI aspectele relevante.
7. Rapiditatea ludrii deciziilor

Mai mult dec6t se considerd de obicei, viteza cu care se solugioneazd arbitrajul

poate controlard de parfi. Aceasta se intampld pri, a.g.r* *Liirir",ln
funclie de
pregdtire 5i disponibilitate, aga incAt aceqtia sd poatd soluliona litigiul
in cel mai scurt

timp posibil.

substan1ia,e,,,,,"::::K::::"T;::^#;;;;".*"u,"aauaplJ.
Ll,T:li:ie

sd suporte

'.re"ir'r'

*'r;Jt'il#;#.::::,

Lordul Donaldsonr_ un
,,clasic,,al arbitrajului maritim

'Jffi :1fi','Hiffi

juripti extrem de

a apreciat c6 arbihii gi

i,T:'ifflilll*;;d*il,1'l11iiT*,.1,;ulua..a,o*rr,,t.iJ-

sistemur pubric iudiciar

incearcd.sd ajungd Ia
solicitdrire privind *ror"u,.rirlrii
un compromis intre
"r "riLa.li'iari
."frr,..rrut

-".i:,-ffi 'l'"ff,.j#;,::j;:::;i:T:#jl;fr

ar acnrruide justilie.

::fr ,il'il',:i',,ll"o**ou-seatin.

Apeldnd la serviciut public

ilffiil,j;,

inconvenienr"r.

.r ..*f.i"11:^1.:?i.:Ty,pdrfire
nr*.^iu[1;;;.r.u pierderire p. .*.

acceprd

implicit

toate acestea Ie

jus,',Jl,T6,tlffi*i:ilH[,:?::*'.1ilHll:::::ttr"rue:u=,.^udminisrra
trinaanglo-su"*a;',n"prrr"niiiuJ;";';r;::^T#Y;l:;:Wrt"kW;Xili;
sa Legea' Et trebuie si aib.d
a ,"i{o ,ii ,r11,"ir*j ii,ii,'Jli'si
Deciziite sate por fi t"*, aiii
at pdryitor
irr""i"tri]*1"*, a"7'ii'""itriyi iudecatori.
""r
potfi subiectur comen,ri,*iir--;r''sra,!:re
Ete
arbitrare,-piie
aproape tntotdeauna D:Nat:
si arornir nu'o3tr1r" ,a

itr, irprnirirrriri'*n,

mentut sau deciziite

"-t
In acest contexr, unur-ai"
solulionarea ritigiurui rera

pdrlilsy,,z.

aJariu.;;;;;;;*"re oferi

puuii.itut'.:;#;"

.rifit''"tajere

attd parte, sunt

i^ti"r'iiticurui
_

comporta-

arbirrajur privat 1 constiruie

pr4i doresc acest lucru.

sau ambere

arbitrajurui maritim asupra jurisdicfiei

de drepr

Arbitrajur urmdreste satisfacerea

interlselor yarticurare
5i nu pubrice.
esre aceea cd instanfere
de a]ept .;.;';;;.ira
tunclie pubricd. i, .r".iur-u..rt]i;';l:'.vi{ent
o imporranta
,l
unde decizia judecdtorurui
de
6,.,rilil
common
taw,
poate consitiiir...a"rt
1'

o primd diferentr

;ffi?.:"l'ffiil,3,::H,r,,,,f. ;;id;,,

si

a.Jil-"rie

drept gi poate

fi

o.'u,ii. ,u j;',H,,i d6nd o hltarare,

2. Alegerea instanlei
Libertatea de a arege in:,Tt1
este poate cer mai important
avantajpe care il are
arbitrajur inrern asupri.lurisaiciiei;;il;;.or*
9i unur air.J. mai importanre
avantaj e ale arbitrajului
maritim intem+"Ir.

,*.,;

teritoriard: in arbitraj pa4ile

H,Hi;flffi:1.*
sunt
din :*:^:;lr:ffa
ori cl il;;";#"r:";:,;;,f
i:'

lib ere s d ale asd instan$e

John Franc,,

Oorr,-!.:::_?*on of Lymingron

# r1t,:fl XiTi:L:T

(6.10.1920 _ 31.03.2005)
u

fo*

ngr;

::,,:,i"t';;il{;i:;xniu,oa.--i,*?"L*,iieireguiiror
trl'ii!:Ti;,iH"flonara(tssz'liiltio,"i"a,;"T'.T#"fii,::T,:t:il:i:,'i:;T'f,ffi;
al secfiei bivite comerciate
cuaiideapeiilt"rd;(t982-tesr\
9i

;f:'#,fl'il1llr

.,."^r,-.^'liuj-1inte

2 Maritime
London, London Mafters
no. lg, Maritime publishing,
London, 200g, p. 3.