Master: Comunicare, Marketing si Relatii publice

Psihosociologia comunicarii
TRUE/FALS

1. Intelegerea de catre publicul-tinta a unui mesaj persuasiv, este o conditie suficienta pentru
acceptarea mesajului de catre acesta.
2. Procesele de comunicare sunt specifice exclusiv omului.
3. n cazul comunicrii de mas, receptorul i destinatarul sunt unul i acelai.
4. n cazul comunicrii interpersonale, sursa i emitorul sunt unul i acelai.
5. Propaganda este neutra din punct de vedere valoric.
6. Efectele persuasiunii sunt dependente exclusiv de factorii personali ai audientei.
7. Audiena constituie un ansamblu structurat de indivizi care recepteaz mesajele media,
ansamblu echivalent masei.
8. Intelegerea de catre publicul-tinta a unui mesaj persuasiv, este o conditie suficienta
pentru acceptarea mesajului de catre acesta.
9. Indicatorii de audienta sunt aceiasi pentru toate tipurile de media.
10. Propaganda poate sa slujeasca atat interesele comunicatorului cat si ale receptorului.
11. Atitudinile reprezinta dispozitii interne, relativ durabile, ale structurii de personalitate.
12. Opiniile sunt mai generale decat atitudinile.
13. Stereotipurile sunt de regula rezultatul experientei directe a indivizilor si grupurilor.
14. Atitudinea poate fi considerata ca fiind o inclinatie a individului de a actiona sau
reactiona intr-un anume fel.
15. Atitudinea este dispozitia individuala de a actiona favorabil fata de un anumit subiect.
16. Atitudinea este dispozitia individuala de a reactiona nefavorabil fata de un anumit
subiect.

17. Opinie publica este orice opinie exprimata public.

18. Cu cat volumul unui esantion este mai mare, cu atat esantionul este mai reprezentativ.
19. Chestionarele de opinie se refera la fapte obiective, ce pot fi usor verificate prin alte
modalitati de culegere a informatiilor
20. Chestionarele omnibus sunt axate pe o singura problema, asa cum se intampla, de
regula, in sondajele preelectorale.
21. In societatile foarte eterogene, sondajul de opinie este o metoda potrivita pentru a
investiga realitatea sociala.
22. Opiniile sunt mai fluctuante decat atitudinile sociale.
23. In procesul de influentare a atitudinilor, opiniilor si comportamentelor prin
comunicare, mesajul se construieste dupa anumite reguli, indiferent de publicul.
24. Administrarea prin posta a chestionarelor in cadrul unui sondaj de opinie da cele mai
bune rezultate.
25. Administrarea fata in fata cu subiectii a chestionarelor in cadrul unui sondaj de opinie
da cele mai bune rezultate.
26. Subiectii supusi chestionarii in cadrul unui sondaj de opinie pot fi alesi aleator din
orice loc in care se afla un numar suficient de mare de persoane.
27. Opinia publica a fost definita in stiintele sociale intr-un mod unanim acceptat.
28. Mai multe opinii individuale formeaza opinia publica.
29. Conceptul de public este legat de contextul politic totalitar postbelic.
30. Intre membrii masei exista interactiune sau comunicare doar intr-o foarte mica
masura.
31. Comportamentul de masa nu poate avea consecinte sociale.
33.
Utilizarea sondajului de opinie ca metoda de investigare a opiniei publice este
legitimata de definirea opiniei publice ca suma a opiniilor individuale.

34.
Conform teoriei spiralei tacerii, adevaratul fundament al opiniei publice il
reprezinta valorile si credintele majoritatii cetatenilor.
35.
Conform teoriei spiralei tacerii, opinia publica se constituie ca rezultat al
dezbaterii si negocierii intre diverse grupuri avand interese divergente.
36.
Sondajul de opinie pleaca de la presupozitia ca toate opiniile indivizilor chestionati
sunt la fel de importante.
37.

Opiniile individuale au contributii egale in formarea opiniei publice.

38.
Consistenta, ca dimensiune a opiniei publice, se refera la pastrarea in timp a
continutului informational al opiniei.
39.
Opiniile sunt dispozitii interne, latente, relativ durabile, ale structurii de
personalitate.
40.
Atitudinile implica dispozitia individului de a actiona, in vreme ce, in cazul
opiniilor, aceasta dispozitie nu este obligatoriu prezenta.
41.
Componenta cognitiva a atitudinii cuprinde emotiile si sentimentele pe care
oamenii le asociaza obiectului atitudinii.
42.
O buna parte a membrilor unei societati impartaseste aceleasi stereotipuri in raport
cu un grup.
43.
Normele sociale afecteaza opinia publica in special prin mecanismul conformitatii
de grup.
MULTIPLE CHOICE
1.

Definirea opiniei publice de-a lungul istoriei:

a. a variat semnificativ
b. a ramas neschimbata
2.

Opiniile sunt determinate:

a. exclusiv psihologic
b. exclusiv social
c. atat psihologic cat si social

3.

La nivel individual, opinia reprezinta:

a. o evaluare
b. o informatie
c. o trasatura de caracter
4.

Opinia publica se formeaza esentialmente:

a. in cadrul masei
b. in cadrul multimii
c. in cadrul publicului
5.

Masa se defineste in mod fundamental prin:

a. impartasirea acelorasi emotii de catre membri

b. izolarea interpersonala a membrilor
6.

Masa reprezinta o grupare:

a. omogena
b. eterogena
7.
Indivizii avand in comun preocuparea pentru un eveniment national intens
mediatizat sunt membrii aceleiasi:
a. Mase
b. multimi
8.
Publicul a fost definit ca grup ai carui membri sunt caracterizati esentialmente prin
urmatoarele elemente:
a. sunt confruntati cu teme controversate
b. sunt divizati in abordarea acestor teme
c. au aceleasi valori
d. sunt angajati in discutii pe aceste teme
e. sunt martorii unor evenimente mass-media
a.
b.
c.
d.

a+b+d
a+b+c
b+c
a+c

9.
In cadrul carui tip de grup, indivizii sunt capabili nu doar sa recepteze opinii, ci si
sa emita opinii?
a. masa
b. public
10.

Schimbarea atitudinala poate aparea:

a. ca raspuns la influenta sociala

b. numai printr-o decizie a individului
11.
Teoria atribuirii a evidentiat tendinta oamenilor de a atribui comportamentul
negativ al celorlalti:
a. unor aspecte contextuale
b. unor elemente de personalitate
12.

Functiile individuale ale stereotipurilor sunt:

a. cognitiva
b. afectiva
c. evaluativa/valorica
d. imaginativa

a. a+c
b. a+d
c. b+d
13.

Functiile sociale ale stereotipurilor sunt:

a. cauzalitatea sociala
b. justificarea sociala
c. evaluarea sociala
d. diferentierea sociala

a. a+b+c+d
b. a+b+d
c. b+c+d
14.

Sondajul de opinie presupune aplicarea unor tehnici de investigare:

a. pe intreaga populatie vizata

b. pe un esantion reprezentativ pentru populatia vizata
c. pe un grup mai mare de prieteni si cunostinte

15.
Studiul pe un esantion reprezentativ conduce la aceleasi rezultate ca si studiul
intregii populatii?
a. Da
b. Nu
c. Da, dar cu o eroare calculata
16.

Opiniile se constituie prin interactiunea:

a. de la persoana la persoana
b. de la persoana la grup
c. intre grupuri

a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
17.

Opiniile individuale depind:

a. de personalitatea indivizilor
b. de contextual social in care se constituie
c. de ambele elemente mentionate
18. Opinia publica reprezinta:
a. suma opiniilor individuale
b. opiniile elitelor
c. opiniile majoritatii cetatenilor
a. b+c
b. a+c
c. a+b+c
19.

Opinia publica este un proces?

a. individual
b. supraindividual
c. interindividual
20.
Cunoasterea atitudinii individului fata de un anumit subiect permite
anticiparea conduitei probabile a individului in raport cu subiectul dat:
a. pentru moment

b. pentru o durata mai mare de timp

21.

Atitudinea se manifesta in opinii si comportamente in mod:

a. direct
b. probabilistic
22.

O persoana poate apartine simultan:

a. unui singur public

b. mai multor publicuri
23.

O persoana poate apartine simultan:

a. mai multor multimi

b. mai multor publicuri
24.

Publicul este format din indivizi:

a. dispersati
b. reuniti intr-un spatiu comun
25.

Opinia publica este:

a. divizata
b. unanima
26.

Prejudecatile pot caracteriza:

a. numai indivizii
b. numai grupurile
c. atat indivizii cat si grupurile
27.

Stereotipurile se pot manifesta:

a. numai in raport cu propriul grup

b. numai in raport cu celelalte grupuri
c. atat in raport cu propriul grup cat si in raport cu celelalte grupuri
28.
Cu cat informatia oficiala asupra unui subiect este mai saraca, cu atat propagarea
zvonurilor asupra acelui subiect :
a. se intensifica

b. se reduce
29.

Cultura de masa este:

a. cultura maselor
b. cultura produsa si difuzata prin mass-media
30. Semnificatia unui mesaj intr-un act de comunicare este determinata de:
a. comunicator
b. receptor
c. contextul receptarii
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
31.
Un individ confruntat cu un mesaj care contrazice ansamblul sistemului sau de
opinii se afla intr-o situatie de :
a. comunicare paradoxala
b. disonanta cognitiva
32.

Sondajul de opinie este o metoda potrivita in special pentru a surprinde:

a. starea de moment a opiniei publice

b. schimbarea opiniei publice
33.
In proiectarea unui chestionar utilizat in cercetarea sociologica, logica este
importanta:
a. in formularea intrebarilor
b. in stabilirea succesiunii intrebarilor
a. a+b
b. b
c. a
34.
In proiectarea unui chestionar, se recomanda ca intrebarile inchise, care nu trebuie
sa suprasolicite gandirea, memoria sau imaginatia subiectilor, sa fie plasate:
a. la inceputul chestionarului
b. spre sfarsitul chestionarului

35.
In proiectarea unui chestionar, intrebarile referitoare la credintele religioase sau la
convingerile politice se recomanda sa fie plasate:
a. la inceputul chestionarului
b. spre sfarsitul chestionarului
36.
Potrivit teoriei spiralei tacerii, indivizii decid sa-si exprime opiniile daca ei
considera ca acestea sunt:
a. in acord cu opiniile majoritatii celor din jur
b. in dezacord cu opiniile majoritatii celor din jur
37.

Opinia publica se formeaza pe subiecte in legatura cu care:

a. exista controversa
b. exista consens
38.

Sursele principale ale atitudinilor sunt:

a. experienta personala
b. mass-media
c. influenta sociala

a. a+c
b. a+b
39.

Atitudinile sociale ale indivizilor:

a. raman neschimbate pe parcursul vietii acestora

b. sunt supuse schimbarii
40.

Stereotipurile sunt:

a. intotdeauna negative
b. atat negative cat si pozitive
c. intotdeauna pozitive
41.
Sondajul de opinie pe un esantion reprezentativ pentru o populatie furnizeaza
informatii valabile pentru:
a. segmentul de populatie cuprins in esantion
b. populatia pentru care esantionul extras este reprezentativ
c. societatea in ansamblu

42.

Opinia este un fenomen de natura:

a. sociala
b. psihologica
c. psihosociologica
43.

Opiniile individuale sunt influentate de:

a. cunostinte
b. valori
c. norme sociale
a. a+c
b. a+b+c
c. b+c
44.
O persoana poate face parte in acelasi timp din mai multe:
a. mase
b. multimi
c. publicuri
45.
a.
b.
c.
d.

Primele abordari stiintifice ale opiniei publice au apartinut:

filosofiei politice
psihologiei
psihologiei sociale
sociologiei

46.

In limbajul sociologic, termenul de opinie publica este:

a. clar definit
b. ambiguu
47.

Intelesul opiniei publice este influentat de:

a. cultura politica existenta

b. natura tehnologiilor de comunicare
c. obiectivele politice ale guvernarii existente in societate
d. metodologia de studiu al fenomenului
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d

d. a+c+d
48.

Psihologia multimii, parte din psihologia sociala, a aparut

a.
b.
c.

la inceputurile secolului XX
la sfaritul secolului XVIII
in Antichitate

49.

Cercetatorul cel mai proeminent al psihologiei multimii a fost

a. Gabriel Tarde
b. Gustave Le Bon
c. Herbert Blumer
50.

Comportamentul specific al multimii este urmarea catorva factori principali:

a. anonimatul membrilor
b. numarul mare de indivizi adunati laolalta
c. contagiunea de idei si sentimente
d. spiritul critic al membrilor
e. sugestibilitate
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+c+e
d. c+d+e
e. a+d+e
51.

Multimea ocazionala este caracterizata prin urmatoarele trasaturi principale:

a. organizare slaba
b. actiune colectiva bine precizata
c. existenta temporara
d. existenta regulata
a.
b.
c.
d.

a+c
a+b
b+d
b+c

52.

Multimea activa este caracterizata prin urmatoarele trasaturi principale:

a. prezenta unui obiectiv

b. slabe relatii de asociere

c. tensiune emotionala a membrilor

d. interactiune stransa intre indivizi
a.
b.
c.
d.

b+c
a+b+d
a+c+d
a+d

53.

Multimea expresiva este caracterizata prin urmatoarele trasaturi principale:

a. spiritul critic al membrilor

b. impresionabilitatea membrilor
c. autocontrol scazut
d. comportament orientat spre eliberarea de tensiuni
a.
b.
c.
d.

a+b+d
a+c
b+c+d
b+c

54.
Fuziunea indivizilor si centrarea acestora pe o imagine-simbol comuna, sunt
specifice ?
a.
b.
c.
d.

multimii ocazionale
multimii artificiale
multimii active
multimii expresive

55.
Gruparea elementara spontana constituita mai ales prin convergenta optiunilor
elementare este:
a. multimea
b. masa
c. publicul
56.
Indivizii separati, anonimi, neorganizati, cu comportamente de consum
asemanatoare formeaza ?
a. multimea
b. masa
c. publicul
57.

Izolarea interpersonala a membrilor caracterizeaza:

a. multimea
b. masa
c. publicul
58.
Indivizii preocupati intens de un eveniment national si conectati la informatia
transmisa de mass-media pe acea tema, sunt mai degraba membri ai:
a. multimii
b. masei
c. publicului
59.
Urmatorii factori contribuie la dezvoltarea comportamentului de masa in societatea
contemporana:
a. mobilitatea sociala crescuta
b. aparitia Internetului
c. cresterea rolului mass-media
d. participarea publica crescuta
e. publicitatea
a.
b.
c.
d.
e.

a+d+e
a+b+c
c+d+e
a+c+e
b+d+e

60.
Scoala critica a folosit termenii alienare, dominare si manipulare pentru a
descrie
a. multimile
b. masele
c. publicurile

61.

Interactiunea caracterizata prin dispute, divizare, controverse de opinii este specifica

a. multimii
b. masei
c. publicului

62.

Termenul comunicare semnifica, la inceputurile utilizarii lui,

a. a pune in relatie
b.a impartasi
c.a avea in comun
a. a+b
b. a+b+c
c. b+c
63.

Comunicarea inseamna in general transmiterea de informatii

a. de la o persoan la alta
b. de la un grup la altul
a. b
b. a
c. a+b
64.

Procesul de codificare a mesajului are loc la nivelul

a. emitatorului
b. receptorului
65.
Conceptul de feed-back se refera la orice forma prin care se obtin informatii
despre
a. transmiterea mesajului
b. receptarea mesajului
66.

Cultura de masa este:

a. cultura maselor
b. cultura produsa si difuzata prin mass-media
67.

Semnificatia unui mesaj intr-un act de comunicare este determinata de

a. comunicator
b. receptor
c. contextul receptarii

a. a+c
b. a+b+c
c. a+b

68.

Proximitatea fizica a emitatorului cu receptorul este specifica:

a. comunicarii directe
b. comunicarii indirecte
c. comunicarii multiple
69.

In cadrul modelului informational, notiunea de semnificatie este:

a. secundara
b. principala
c. Inexistenta
70.
a.
b.
c.
d.

Mesajul capata functia de reprezentare simbolica a realitatii in cadrul modelelor

informationale
lingvistice
cibernetice
psihologice

71.
Un individ confruntat cu un mesaj care contrazice ansamblul sistemului sau de
opinii se afla intr-o situatie de:
a. comunicare paradoxala
b. disonanta cognitiva
72.
a.
b.
c.
d.

mesaj
perceptie
semn
cod

73.
a.
b.
c.
d.

In cadrul modelelor semiotice, notiunea esentiala este aceea de:

Interactiunea personala intre comunicator si receptor este specifica:

comunicarii de grup
comunicarii indirecte
comunicarii nonverbale
comunicarii directe

74.
Potrivit paradigmei comunicarii de masa apartinand lui M. McLuhan, in istorie sau succedat trei tipuri fundamentale de cultura, care sunt:
a. cultura orala
b. cultura vizuala
c. cultura de mas
d. cultura electronica
e. cultura mecanica
a.
b.
c.
d.
e.

a+b+c
a+b+c+d+e
c+d+e
b+c+d+e
a+b+d

75.

Comunicarea indirecta presupune actori separati, uniti prin:

a. tehnici primare de transmitere a informatiilor

b. tehnici secundare de transmitere a informatiilor
c. tehnici tertiare de transmitere a informatiilor
a. a
b. b+c
c. b
76.

Comunicarea de grup poate fi:

a. numai directa
b. numai indirecta
c. atat directa cat si indirecta
77.

Elementele care tin de mimica si gesturi au un rol foarte important in:

a. comunicarea intrapersonala
b. comunicarea interpersonala
c. comunicarea de masa
78.
Orice proces prin care o sursa influenteaza un destinatar prin utilizarea unor
semnale transmise printr-un canal defineste:
a. comunicarea in general
b. comunicarea in organizatii
c. comunicarea de masa

79.
Care dintre urmatoarele elemente structurale ale comunicarii de masa face parte
dintr-un grup caracterizat de un grad inalt de control si coeziune?
a. sursa
b. destinatarul
80.

In cazul comunicarii de masa, sursa poate fi:

a. o organizatie de comunicare
b. o persoana institutionalizata
c. o persoana particulara

a. b+c
b. a+b
c. a+c
81.
Feedback-ul direct si continuu este specific:
a. comunicarii fata in fata
b. comunicarii de masa
82.

Asimetria dintre actorii procesului de comunicare este specifica:

a. comunicarii interpersonale
b. comunicarii intrapersonale
c. comunicarii de masa
83.

Comunicarea de masa este caracterizata printr-un feedback:

a. continuu
b. spontan
c. Intarziat
84.

Caracterul public al comunicarii este specific:

a. comunicarii interpersonale
b. comunicarii de mas
c. comunicarii intrapersonale
85.

Caracterul unidirectional al comunicarii este specific:

a. comunicarii de grup
b. comunicarii de masa
c. comunicarii organizationale

86.
Cel mai cunoscut model explicativ al comunicarii, modelul celor cinci factori,
apartine lui:
a. Robert Merton
b. Harold Lasswell
c. Walter Lippmann
87.
Principiul conform caruia mesajele actioneaza numai in masura in care
destinatarul lor le cauta, este specific:
a. paradigmei functionaliste
b. modelului celor cinci factori
c. teoriei spiralei tacerii
88.

Propaganda alba provine dintr-o sursa pe care audienta o poate identifica in mod

a. corect
b. incorect
89.
Perspectiva conform careia comunicarea este un proces in care receptorii caut
satisfactii, gratificatii, este specifica:
a. scolii critice
b. Clubului de la Chicago
c. paradigmei functionaliste
90.

Dezinformarea este de obicei considerata:

a. propaganda alba
b. propaganda gri
c. propaganda neagra
91.
In cazul persuasiunii, prin expunerea audientei la mesaje, se urmareste
schimbarea:
a. opiniilor
b. comportamentelor
d. atitudinilor
a. a+c
b. a+b+c
c. a+b

92.
Conform paradigmei functionaliste, unele elemente ale sistemelor nu contribuie la
satisfacerea exigentelor functionale ale sistemelor, ba dimpotriva. Acestea sunt numite:
a.
b.
c.
d.

substitute functionale
distorsiuni
perturbatii
elemente disfunctionale

93.

Persuasiunea este bazata pe o activitate de influentare care conduce la:

a. adoptarea voluntara de catre publicul-tinta a schimbarii asteptate de comunicator

b. impunerea de catre comunicator a unei optiuni, publicului-tinta
94.
Potrivit paradigmei efectelor limitate, influenta mass-media asupra receptorilor
este:
a.
b.
c.
d.

Imediat
mediat
direct
nemediat

95.
Potrivit paradigmei efectelor puternice, influenta mass-media asupra receptorilor
este:
a. direct
b. imediat
c. mediat
d. nemediat
a.
b.
c.
d.

c+d
a+b+d
b+c+d
a+b+c+d

96.
Procesul de comunicare in care informatia este folosita pentru a explica sau instrui,
se considera a fi:
a. persuasiune
b. comunicare informativa
c. publicitate

97.
Imaginea unui receptor pasiv, izolat si vulnerabil in fata mesajelor media este
specifica:
a. paradigmei efectelor puternice
b. paradigmei efectelor limitate
c. paradigmei functionaliste
98.

Studiile de audienta furnizeaza un feed-back:

a. indirect
b. direct
c. imediat
d. ntarziat

a.
b.
c.
d.

a+b+c+d
a+b+c
a+d
c+d

99.

Caracterul clandestin al demersului de influenta este specific:

a. manipularii
b. persuasiunii
c. comunicarii informative
100. Potrivit teoriei spiralei tacerii, indivizii decid sa-si exprime opiniile daca ei
considera ca acestea sunt:
a. in acord cu opiniile majoritatii celor din jur
b. in dezacord cu opiniile majoritatii celor din jur
101.

Audienta comunicarii de masa este:

a. dispersata
b. omogena
c. bine delimitata
d. neomogena

a.
b.
c.
d.

a+b+c
a+d
b+c+d
b+d

102.

a.
b.
c.
d.

c+d
b+c+d
a+b+c+d
a+b+d

103.

a.
b.
c.
d.

Studiile de audienta isi propun sa masoare:

a. contextul expunerii receptorilor la mass-media
b. durata expunerii receptorilor la mass-media
c. efectele expunerii receptorilor la mass-media
d. motivatia expunerii receptorilor la mass-media

Comunicarea de masa este caracterizata prin:

a. caracterul public
b. caracterul unidirectional
c. caracter direct, nemediat
d. feed-back-ul imediat

b+c
a+d
a+b
a+b+d

104.

Audienta se masoara:

a. exhaustiv
b. prin sondaj
105.

Procesul de comunicare in care identitatea sursei este de regula ascunsa este:

a. publicitatea
b. propaganda
c. manipularea
106.

Potrivit teoriei functionaliste, functiile mass-media pot fi:

a. manifeste
b. valorice
c. latente
d. cognitive

a. a+b+c
b. b+c+d
c. c+d

d. a+c
107. Teoria spiralei tacerii a fost elaborata de:
a. Herbert Blumer
b. Elisabeth Noelle Neumann
c. Walter Lippmann