Sunteți pe pagina 1din 59

DIRECTIVE EUROPENE

PENTRU MEDIU
-

- note de curs elaborate de dr.ing. Patricia Mocanu

1. INTRODUCERE

INFORMATII GENERALE DESPRE UE


UE este un parteneriat economic i politic unic n lume, creat n perioada care a
urmat celui de-al II-lea Rzboi Mondial, care reunete 28 de ri europene i
acoper aproape tot continentul.
n prima etap, s-a pus accent pe consolidarea cooperrii economice: rile
implicate n schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere
economic i astfel se evit riscul izbucnirii unui nou conflict.
n 1958 este creat Comunitatea Economic European (CEE), care, iniial,
contribuie la intensificarea cooperrii economice ntre ase ri: Belgia, Germania,
Frana, Italia, Luxemburg i rile de Jos.
Ceea ce a nceput ca o uniune strict economic a devenit treptat o entitate cu
activiti n nenumrate domenii, de la ajutor pentru dezvoltare, pn la politica
de mediu; aceast schimbare a fost reflectat de modificarea, n 1993, a numelui
Comunitii Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea European (UE).

Statele membre
ale UE si anul
aderrii
Austria (1995)
Belgia (1952)
Bulgaria (2007)
Cipru (2004)
Croaia (2013)
Danemarca (1973)
Estonia (2004)
Finlanda (1995)
Frana (1952)
Germania (1952)
Grecia (1981)
Irlanda (1973)
Italia (1952)
Letonia (2004)
Lituania (2004)
Luxemburg (1952)
Malta (2004)
Polonia (2004)
Portugalia (1986)
Regatul Unit (1973)
Cehia (2004)
Romnia (2007)
Slovacia (2004)
Slovenia (2004)
Spania (1986)
Suedia (1995)
rile de Jos (1952)
Ungaria (2004)

INSTITUTIILE SI ORGANISMELE
EUROPENE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Comisia Europeana
Parlamentul European
Consiliul Uniunii Europene
Comitetul Economic si Social European
Comitetul Regiunilor
Banca Europeana de Investitii
Agentiile Uniunii Europene

COMISIA EUROPEANA
Este organismul executiv al UE, avand urmatoarele atributii:
- stabilete obiective i prioriti de aciune la nivel european;
- propune proiecte legislative pe care le supune aprobrii
Parlamentului i Consiliului;
- gestioneaz i pune n aplicare politicile i bugetul UE;
- asigur respectarea legislaiei europene (alturi de Curtea de
Justiie);
- reprezint interesele UE pe plan extern (negociaz acorduri
comerciale ntre Uniune i alte ri etc.).
Comisia are sediul la Bruxelles si detine reprezentante in fiecare
stat membru al UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European este singurul organ al Uniunii
Europene ales n mod direct, totalizand 766 de
deputai.
Deputaii sunt alei din cinci n cinci ani de votani din
toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, n
numele celor aproximativ 500 de milioane de ceteni
ai acesteia.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE


Consiliul este instituia UE n cadrul creia se reunesc reprezentanii guvernelor
statelor membre, mai precis minitrii din fiecare stat membru care sunt
competeni ntr-un anumit domeniu.
Consiliul adopt, cel mai frecvent mpreun cu Parlamentul European, acte care
au o consecin direct asupra vieii cetenilor, dar i un impact considerabil pe
plan internaional.
Atribuii:
- adopt acte legislative (regulamente, directive etc.), cel mai adesea n codecizie
cu Parlamentul European;
- contribuie la coordonarea politicilor statelor membre;
- elaboreaz politica extern i de securitate comun pe baza liniilor strategice
stabilite de Consiliul European;
- incheie acorduri internaionale n numele Uniunii;
- Aprob bugetul Uniunii, mpreun cu Parlamentul European.

ADERAREA STATELOR LA
UNIUNEA EUROPEANA
La data aderarii, statele trebuie sa adopte acquis-ul comunitar,
respectiv ansamblul de drepturi si obligatii comune ce unesc
statele membre in cadrul Uniunii Europene.
Negocierile de aderare permit statelor membre proaspat
intrate in Uniune sa parcurga in etape procesul necesar pana la
respectarea, in intregime, a prevederilor anumitori legi si
reglementari.
Capitolele de negociere corespund celor 31 de capitole in care
este divizat acquis-ul comunitar.

2. LEGISLATIE EUROPEANA

LEGISLATIE EUROPEANA
Legislatie primara
tratatele fondatoare (Tratatul privind formarea UE; Tratatul privind
functionarea UE)
tratatele de modificare a UE
protocoale
tratatele de aderare a statelor membre la UE

Legislatie secundara
acte unilaterale (regulamente, directive, decizii, avize si recomandari)
acte conventionale (acorduri internationale semnate de UE, acorduri intre
statele membre, acorduri intre institutiile UE)

ACTE LEGISLATIVE
Situatie statistica la 1 oct. 2013 a actelor legislative adoptate in cadrul UE:
Tipuri de acte
legislative

Nr. de acte
adoptate in 2013

Nr. total de acte


adoptate

Decizii
Directive
Regulamente
Alte decizii/directive/regulamente
adoptate de Parlamentul European
i Consiliu prin codecizie

468
96
1.087

34.069
5.441
78.212

938

TOTAL

1.651

118.660

CE ESTE O DIRECTIVA?
Directiva european stabilete obiectivele care trebuie atinse de ctre statele
membre, lsnd alegerea mijloacelor la latitudinea autoritilor naionale. Se
adreseaz unuia, mai multor sau tuturor statelor membre, servind astfel la
armonizarea legislaiilor naionale, n special n vederea realizrii pieei unice.
Pentru ca principiile enunate de directiv s produc efecte la nivelul ceteanului,
legiuitorul naional trebuie s adopte un act de transpunere n legislaia naional
prin care aceasta din urm va fi adaptat la obiectivele definite n directiv.
Directiva prevede un termen de transpunere n legislaia naional: statele membre
dispun de o marj de manevr care le permite s in cont de specificitile
naionale; tRanspunerea trebuie s aib loc n termenul prevzut de directiv.

CE ESTE UN REGULAMENT?
Adoptat mpreun de Consiliul Uniunii Europene i de Parlamentul European
sau doar de Comisia European, regulamentul este un act general i obligatoriu
n toate elementele sale.
Spre deosebire de directive, care se adreseaz statelor membre i de decizii,
care au destinatari bine stabilii, regulamentul se adreseaz tuturor.

Regulamentul este direct aplicabil, adic genereaz dispoziii care intr imediat
n vigoare n toate statele membre, la fel ca i legislaia naional, fr s fie
nevoie de o intervenie din partea autoritilor naionale.

CE ESTE O DECIZIE?
Adoptat fie de ctre Consiliul Uniunii Europene, fie de ctre Consiliul UE
mpreun cu Parlamentul European sau de Comisia European, decizia este
actul prin care instituiile comunitare se pronun asupra unor cazuri
particulare.
Printr-o decizie, instituiile pot solicita unui stat membru sau unui resortisant
din UE s acioneze sau s nu acioneze, i pot conferi drepturi sau impune
obligaii.
Decizia este:
individual, iar destinatarii ei trebuie s fie desemnai individual, ceea ce o
difereniaz de regulament,
obligatorie n toate elementele sale.

NERESPECTAREA LEGISLATIEI UE
In cazul nerespectarii angajamentelor asumate la aderare, Romania poate fi
supusa procedurii de infrigement, care se poate incheia cu sanctiuni pecuniare
stabilite de Curtea Europeana de Justitie.
05.VII.2013 http://www.business24.ro:

Numarul actiunilor de infrigement declansate de Comisia Europeana impotriva Romaniei a inregistrat o scadere,
tara noastra situandu-se sub media statelor membre ale UE (30 de proceduri in curs).
Romania este unul dintre cele mai rapide state membre UE in ceea ce priveste solutionarea disputelor, cu o
medie de aproximativ 19,1 luni/caz, cu 8 luni mai putin decat media statelor membre, care este de 27 de
luni/caz.
In ceea ce priveste procesul de transpunere a directivelor UE, Romania are un deficit de 1%, ceea ce corespunde
tintei de deficit stabilite de UE.
Romania are o medie de intarziere in transpunerea directivelor de 6 luni, ceea ce o situeaza sub media celorlalte
state membre UE, care este de 8 luni. Nicio directiva nu a fost transpusa in Romania cu o intarziere mai mare de
2 ani.
Romania nu are nicio condamnare la CJUE cu privire la procesul de transpunere a directivelor UE.

REPERTORIUL LEGISLATIEI UE

(1.IX.2013)

01 Probleme generale, financiare i instituionale (numr de acte: 1395)


02 Uniune vamal i libera circulaie a mrfurilor (numr de acte: 985)
03 Agricultur (numr de acte: 3280)
04 Pescuit (numr de acte: 1184)
05 Libera circulaie a lucrtorilor i politica social (numr de acte: 598)
06 Drept de stabilire i libertatea de a presta servicii (numr de acte: 291)
07 Politica n domeniul transporturilor (numr de acte: 756)
08 Politica n domeniul concurenei (numr de acte: 1813)
09 Fiscalitate (numr de acte: 190)
10 Politica economic i monetar i libera circulaie a capitalurilor (numr de acte: 553)
11 Relaii externe (numr de acte: 3780)
12 Energie (numr de acte: 420)
13 Politica n domeniul industriei i piaa intern (numr de acte: 1637)
14 Politica regional i coordonarea instrumentelor structurale (numr de acte: 396)
15 Mediu, consumatori i protecia sntii (numr de acte: 1813)
16 tiin, informare, educaie i cultur (numr de acte: 452)
17 Dreptul ntreprinderilor (numr de acte: 121)
18 Politica extern i de securitate comun (numr de acte: 553)
19 Spaiul de libertate, securitate i justiie (numr de acte: 665)
20 Europa cetenilor (numr de acte: 24)

Mediu, consumatori i protecia


sntii
(cap. 15)

15.07 Statistica (numr de acte: 16)


15.10 Mediu (numr de acte: 802)

15.20 Consumatori (numr de acte: 888)


15.30 Protecia sntii (numr de acte: 184)
15.40 Protecia animalelor (numr de acte: 25)

SUBCAPITOLE DIN LEGISLATIA


EUROPEANA PRIVIND MEDIUL
15.10 Mediu:
15.10.10 Dispoziii generale i programe
15.10.20 Poluare i daune
15.10.20.10 Securitate nucleara si deseuri radioactive
15.10.20.20 Protectia si gestionarea apelor
15.10.20.30 Controlul poluarii atmosferice
15.10.20.40 Prevenirea poluarii fonice
15.10.20.50 Substante chimice, riscuri industriale si biotehnologie
15.10.30 Spaiu, mediu i resurse naturale
15.10.30.10 Gestionarea si utilizarea rationala a spatiului, a mediului si a resurselor
naturale
15.10.30.20 Conservarea florei si faunei
15.10.30.30 Gestionarea deseurilor si tehnologii curate
15.10.40 Cooperare internaional

3. POLITICA DE MEDIU A UNIUNII


EUROPENE

DEFINITII ALE MEDIULUI


OUG 195/2005 privind protectia mediului (cu modif. si completarile ulterioare):

MEDIUL reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei - aerul, apa,
solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate
materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune,
cuprinzand inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care
pot influenta bunastarea si sanatatea omului.
UNEP (United Nations Environment Programme):

Termenul MEDIU include:


- Sanatatea si siguranta oamenilor
- Flora, fauna, ecosistemele si biodiversitatea
- Solul, apa, aerul, clima si peisajul
- Utilizarea terenurilor, a resurselor naturale si a materiilor prime
- Ariile protejate si siturile de importanta deosebite
- Patrimoniul cultural si arhitectural
- Traiul, stilul de viata si bunastarea comunitatii.

MEDIUL cuprinde toate sistemele fizice si biologice in care omul si celelalte


organisme vii traiesc.
MEDIUL este ceea ce ne inconjoara.

POLITICA DE MEDIU
POLITICA DE MEDIU = totalitatea prioritatilor si obiectivelor de mediu, a
metodelor, masurilor si instrumentelor de atingere a acestora, in scopul
asigurarii utilizarii durabile a resurselor naturale si prevenirii degradarii
calitatii mediului.
In Tratatul privind functionarea UE se precizeaza ca politica de mediu
trebuie sa se bazeze pe:
- Datele stiintifice si tehnice disponibile
- Conditiile mediului din diverse regiuni ale UE
- Avantajele si costurile care pot rezulta din actiune sau din neactiune
- Dezvoltarea economica si sociala a UE

OBIECTIVE ALE POLITICII DE MEDIU


A UNIUNII EUROPENE
Conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului

Ocrotirea sanatatii oamenilor


Utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale
Promovarea unor masuri destinate sa contracareze
problemele de mediu, in special cele specifice luptei
impotriva schimbarilor climatice

PRINCIPII ALE PROTECTIEI


MEDIULUI (1)
Principiul poluatorul plateste - are in vedere suportarea de catre poluator
a cheltuielilor legate de masurile de combatere a poluarii pe care a produs-o.
Principiul actiunii preventive se bazeaza pe regula generala conform careia
e mai bine sa previi decat sa combati.
Principiul precautiei prevede luarea de masuri de precautie atunci cand o
activitate ameninta sa afecteze mediul si sanatatea oamenilor, prevenind
astfel producerea unor poluari ulterioare.
Principiul protectiei ridicate a mediului urmareste un nivel ridicat de
protectie, tinand seama de diversitatea situatiilor din diferitele regiuni ale
UE.
Principiul integrarii cerintelor de protectie a mediului in definirea si
implementarea altor politici ale UE.

PRINCIPII ALE PROTECTIEI


MEDIULUI (2)
Principiul proximitatii are drept scop incurajarea comunitatilor locale in
asumarea responsabilitatii pentru eliminarea deseurilor si a poluarii produse
la nivel local.
Principiul exercitarii de catre stat a dreptului suveran de a exploata
resursele sale naturale
Principiul informarii si cooperarii internationale
Principiul accesului egal la procedurile administrative si judiciare, care
garanteaza persoanelor fizice/juridice afectate de efecte transfrontiera ale
unei poluari accidentale.

INSTRUMENTE ALE POLITICII DE


MEDIU A UNIUNII EUROPENE
Instrumente ale politicii de mediu = mecanisme de baza aflate la dispozitia
statelor membre, prin care se poate influenta atitudinea si comportamentul
populatiei si a agentilor economici in directia favorabila atingerii obiectivelor
politicii de mediu.
A. Instrumente legislative
B. Instrumente tehnice
C. Instrumente economico-financiare

A. INSTRUMENTE LEGISLATIVE
-

creeaza cadrul legal al politicii UE de protectie a mediului

DIRECTIVE
REGULAMENTE
DECIZII
ACORDURI INTERNATIONALE, DECLARATII, REZOLUTII CONVENTII etc.

B. INSTRUMENTE TEHNICE
-

asigura respectarea standardelor de calitate privind mediul si


utilizarea celor mai bune tehnici disponibile

STANDARDE, care impun limite de emisii, conditii de calitate pentru


anumite produse etc.
CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT Best Available
Techniques), care au rolul de a asigura prevenirea si controlul
integrat al poluarii pentru activitati cu impact semnificativ asupra
mediului
ECO-ETICHETARE, in scopul evidentierii produselor care indeplinesc
anumite cerinte de mediu si criterii eco specifice

CELE MAI BUNE TEHNICI


DISPONIBILE
Tehnicile - se refer la modul n care o instalaie este proiectat, construit,
ntreinut, exploatat, precum i la scoaterea din funciune a acesteia.
Tehnicile disponibile - acele tehnici care au nregistrat un stadiu de dezvoltare ce
permite aplicarea lor n sectorul industrial respectiv, n condiii economice i
tehnice viabile, lundu-se n considerare costurile i beneficiile, cu condiia ca
acestea s fie accesibile operatorului n condiii acceptabile (vezi
http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/).

Cerinta aplicarii celor mai bune tehnici disponibile vizeaz ntreprinderile mari
poluatoare active n sectoare precum industria energiei, a metalelor, mineralelor i
produselor chimice, gestionarea deeurilor, creterea animalelor s.a.; aceste unitati
se supun cerintelor Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea i
controlul integrat al polurii), cunoscuta sub denumirea Directiva IPPC.
Titularii de activitati ce intra sub incidenta Directivei IPPC sunt obligati sa obin o
autorizatie speciala, numita autorizatie integrata de mediu, care le da dreptul sasi desfasoare activitatea.

ECO-ETICHETAREA UE
ETICHETA ECOLOGICA
Productorii ale cror produse ecologice respect criterii ecologice riguroase pot primi autorizaia de
utilizare a etichetei UE ecologice; in prezent, peste 17 000 de produsele vndute pe piaa UE poart aceast
etichet.
Criteriile privind eticheta ecologic sunt stabilite pentru o gam larg de grupuri de produse (cosmetice,
detergenti si produse de curatare, imbracaminte, lacuri si vopsele, echipamente electronice, becuri, mobila
etc.).
Avantajele utilizrii etichetei UE ecologice: economisirea de resurse, limitarea efectelor negative asupra
mediului, demonstrarea responsabilitatii sociale a producatorilor si consumatorilor s.a.).
- REGULAMENTUL NR. 66/2010 privind eticheta UE ecologica
ETICHETA ENERGETICA
Arat unde se situeaz un aparat pe o scar de la A la G, n funcie de consumul su de energie; clasa A
(verde) este cea mai eficient din punct de vedere energetic i clasa G (rou), cel mai puin eficient.
Avantajele utilizrii etichetei energetice: economisirea de energie, incurajarea producatorilor sa creeze si sa
investeasca in proiectarea eficienta din punct de vedere energetic a produselor.
- Directiva 2010/30/UE privind indicarea, prin etichetare i informaii standard despre produs, a consumului
de energie i de alte resurse al produselor cu impact energetic
PROIECTARE ECOLOGICA
Proiectantii trebuie sa contribuie la reducerea consumului de energie, fie prin proiectarea unor produse cu
consumuri minime, fie prin proiectarea adecvata care sa conduca la economii de energie (ferestre, izolatii,
obiecte sanitare s.a.).
- Directiva 2009/125/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinelor n materie de proiectare
ecologic aplicabile produselor cu impact energetic

C. INSTRUMENTE ECONOMICOFINANCIARE
(X.2013)

FONDURILE STRUCTURALE SI DE COEZIUNE, ce au drept scop


eliminarea diferentelor economice si sociale intre regiuni
(Fondul European pentru Dezvoltare Rurala FEDR:
Programul Operational Sectorial Mediu POS Mediu s.a.)
Programul LIFE, destinat sustinerii si dezvoltarii proiectelor de
conservare a naturii si biodiversitatii
GRANTURI, oferite de Comisia Europeana sau de agentiile
sale executive pentru proiecte specifice de mediu, cercetare,
formare etc.
IMPRUMUTURI, acordate de Banca Europeana de Investitii

POS MEDIU

(X.2013)

Obiectiv general: reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana


si Romania cu privire la infrastructura de mediu.
Obiective specifice:

Imbunatarirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa


uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in
majoritatea zonelor urbane pana in 2015.
Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, prin
imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de
zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015.
Reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de incalzire urbana
in cele mai poluate localitati pana in 2015.
Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin
implementarea retelei Natura 2000.
Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra
populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai
vulnerabile zone pana in 2015.

4. CADRUL INSTITUTIONAL SI
LEGISLATIV DIN DOMENIUL
PROTECTIEI MEDIULUI IN ROMANIA

CADRUL INSTITUTIONAL

(HG 48/2013)

Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice (MMSC)


Uniti n subordinea MMSC (finanate integral de la bugetul de stat):
- Agenia Naional pentru Protecia Mediului (ANPM), avnd n
subordine 42 de agenii judeene (APM)
- Agenia Naional pentru Pescuit i Acvacultur
- Administraia Rezervaiei Biosferei "Delta Dunrii" Tulcea (ARBDD
Tulcea)
- Garda Naional de Mediu (GNM), avnd n subordine 42 de
comisariate judeene
Uniti n coordonarea MMSC (finanate din venituri proprii):
- Administraia Fondului pentru Mediu (AFM)
- Administraia Naional "Apele Romne" (ANAR)
Uniti sub autoritatea MMSC (finanate din venituri proprii):
- Administraia Naional de Meteorologie (ANM)
- Regia Naional a Pdurilor "Romsilva".

CADRUL LEGISLATIV
Actele normative aplicabile n domeniul proteciei
mediului sunt urmtoarele:
legi ordinare (L)
ordonane de guvern (OG)
ordonane de urgen ale guvernului (OUG)
hotrri de guvern (HG)
ordine de ministru (OM)
regulamente, norme, normative
standarde.

CLASIFICAREA ACTELOR NORMATIVE


DIN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI
Principalele acte normative din domeniul proteciei mediului pot fi clasificate i n funcie de
obiectul acestora, i anume:
legislaie orizontal, de exemplu:
privind protecia mediului
privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice i private asupra mediului
privind accesul publicului la informaia de mediu
privind procedura de emitere a autorizaiei de mediu
privind rspunderea de mediu referitoare la prevenirea i repararea prejudiciului adus
mediului
privind procedura de raportare a datelor referitoare la activitatea de protecie a mediului
de ctre agenii economici poluatori .a.
legislaie sectorial, de exemplu:
calitatea aerului i schimbrile climatice
managementul deeurilor
calitatea apei
protecia naturii
controlul polurii industriale i managementul riscului
substane chimice i organisme modificate genetic
zgomot
situaii de urgen
securitate nuclear i radioprotecie .a.

PARTILE CONSTITUTIVE ALE UNUI ACT


NORMATIV DIN LEGISLATIA ROMANEASCA
(L 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata 2010)

a) Titlul actului cuprinde denumirea generic a actului, n funcie de categoria sa juridic i de


autoritatea emitent, precum i obiectul reglementrii exprimat sintetic; in cazul actelor
normative modificatoare, titlul acestuia va exprima operaiunea de modificare sau de
completare a actului normativ avut n vedere.
b) Preambulul obligatoriu numai in cazul OUG-urilor i cuprinde prezentarea elementelor de
fapt i de drept ale situaiei extraordinare ce impune recurgerea la aceast cale de reglementare.
c) Formula introductiv - const ntr-o propoziie care cuprinde denumirea autoritii emitente i
exprimarea hotrrii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ
respectiv. De exemplu, in cazul legilor formula introductiv este urm: "Parlamentul Romniei
adopt prezenta lege."
d) Partea dispozitiv - reprezint coninutul propriu-zis al reglementarii, alctuit din totalitatea
normelor juridice instituite; in situaia actelor normative care transpun direct norme comunitare
n dreptul intern, dup partea dispozitiv a acestora se face o meniune care s cuprind
elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, dup modelul urmtor:
Prezenta/prezentul... (se menioneaz tipul actului normativ) transpune Directiva nr. .../...
privind ..., publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. .../... .
e) Formula de atestare a autenticitii - are un coninut de genul: Aceast lege a fost adoptat
de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 i ale art. 76 alin. (1) sau (2), dup
caz, din Constituia Romniei, republicat.

PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE DIN


DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI
Fiecare act normativ adoptat se semneaz de reprezentantul legal al
emitentului, se dateaz i se numeroteaz; numerotarea actelor
normative se face n ordinea datrii lor, separat pe fiecare an
calendaristic.
Un act normativ emis de parlament, guvern sau ministere i alte
autoriti naionale trebuie publicat n Monitorul Oficial al Romniei.
Dupa publicare, OUG-urile sunt aprobate prin legi, ocazie cu care pot fi
aduse modificari si completari ale actului initial.
Legile intr n vigoare la 3 zile de la data publicrii sau la o dat
ulterioar, prevzut n textul ei. Celelalte acte normative intr n
vigoare la data publicrii n Monitorul Oficial sau mai trziu, conform
datei precizate n textul acestora.
Un act normativ poate fi modificat numai printr-un alt act normativ cel
puin de aceeai valoare i cu cel puin aceeai for juridic.

MODIFICAREA SI/SAU COMPLETAREA


UNUI ACT NORMATIV DIN DOMENIUL
PROTECTIEI MEDIULUI
Un act normativ poate fi modificat/completat numai printr-un alt act normativ
cel puin de aceeai valoare i cu cel puin aceeai for juridic.
Modificarea unui act normativ consta in schimbarea expresa a textului unora
sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si in redarea lor intr-o noua
formulare. Pentru exprimarea normativa a intentiei de modificare a unui act
normativ se nominalizeaza expres textul vizat, cu toate elementele de
identificare necesare, iar dispozitia propriu-zisa se formuleaza utilizandu-se
sintagma se modifica si va avea urmatorul cuprins:, urmata de redarea noului
text.
Completarea actului normativ consta in introducerea unor dispozitii noi,
cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in texte care se
adauga elementelor structurale existente, prin utilizarea unei formule de
exprimare, cum ar fi: Dupa articolul... se introduce un nou articol,......, cu
urmatorul cuprins:.
Este necesar accesul la forma sintetica a actului, care include toate
modificarile si completarile la zi.

5. DIRECTIVE EUROPENE PENTRU


MEDIU

CERINTE DE REDACTARE
Redactarea unei directive trebuie s fie:
clar, uor de neles, fr echivoc;
simpl, concis, fr elemente inutile;
precis, fr s lase loc de incertitudine n mintea cititorului;
textul actului trebuie s fie unitar, atat in interiorul acestuia cat i n raport cu
celelalte acte din legislaia comunitar.

Directivele trebuie formulate ntr-un mod mai puin detaliat decat


regulamentele, pentru a lsa statelor membre o marj suficient de apreciere n
transpunerea acestora.

STRUCTURA UNEI DIRECTIVE


Titlu
Titlul cuprinde indicaiile care figureaz la nceputul actului i care permit
identificarea acestuia; denumirea actului trebuie s dea o indicaie ct se poate
de clar cu privire la coninutul acestuia.
Preambul
Prin preambul se nelege tot ceea ce se afl ntre titlu i partea dispozitiv a
actului.
Partea dispozitiv
Partea dispozitiv este partea normativ a actului; cuprinde articole, eventual
grupate n titluri, capitole i seciuni si poate fi nsoit de anexe.

TITLUL UNEI DIRECTIVE


Titlul complet include, n ordine, urmatoarele elemente:
1) indicarea tipului de act;
2) anul, numrul de ordine al actului si abrevierea Comunitii
Europene;
3) numele instituiei / instituiilor care au adoptat actul;
4) data adoptrii;
5) indicarea succint a obiectului.
Exemplu:
DIRECTIVA 2002/95/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A
CONSILIULUI din 27 ianuarie 2003 privind restriciile de utilizare a
anumitor substane periculoase n echipamentele electrice i
electronice

PREAMBULUL UNEI DIRECTIVE


Preambulul contine referiri la:
temeiul juridic al actului, adic dispoziia care atribuie
competena de adoptare a actului respectiv;
propunerile, recomandrile, iniiativele, proiectele,
cererile sau avizele care trebuie solicitate n mod
obligatoriu precum i, dac este cazul, procedura urmat
(n special: codecizie, cooperare);
anumite avize i alte acte de procedur;
urmate de considerente, respectiv partea din act care
contine motivarea acestuia; motivarea ncepe cu ntruct: i
se continu cu puncte numerotate cu cifre arabe, formate din
una sau mai multe fraze complete.

PARTEA DISPOZITIVA A UNEI


DIRECTIVE
In general, partea dispozitiv se redacteaz, n msura posibilului,
dup o structur standard:

1)
2)
2)
3)
4)
5)

obiect sau obiective


domeniu de aplicare;
definiii;
dispoziii prin care se confer competene de executare;
dispozitii de aplicare;
dispozitii tranzitorii si finale (eventuala abrogare a unor acte
anterioare s.a.).
Partea dispozitiva contine o succesiune de articole, fiecare avand
un subtitlu scurt; fiecare articol poate avea unul sau mai multe
paragrafe numerotate distinct.

MODEL DIRECTIVA
DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI
din []
de/privind []
PARLAMENTUL EUROPEAN I CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avnd n vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene, n special articolul [],
avnd n vedere propunerea Comisiei,
avnd n vedere avizul Comitetului Economic i Social European (23),
avnd n vedere avizul Comitetului Regiunilor (24),
n conformitate cu procedura prevzut la articolul 251 din tratat (25),
ntruct:
(3) [Se ncepe cu majuscul].
(4) [Se ncepe cu majuscul],
ADOPT PREZENTA DIRECTIV:
Articolul 1
[]
Articolul []
Statele membre asigur intrarea n vigoare a actelor cu putere de lege i a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive pn la [].
Statele membre informeaz de ndat Comisia cu privire la aceasta.
Atunci cnd statele membre adopt aceste acte, ele conin o trimitere la prezenta directiv sau sunt nsoite de o asemenea trimitere la data
publicrii lor oficiale.
Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul []
Prezenta directiv intr n vigoare n a [] zi de la data publicrii n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul []
Prezenta directiv se adreseaz statelor membre.
Adoptat la Bruxelles, [].
Pentru Parlamentul European
Pentru Consiliu
Preedintele
Preedintele
[]
[]

MODIFICAREA UNEI DIRECTIVE


Orice modificare trebuie s fie clar i concis formulat.
Modificrile iau forma unui text care se introduce n actul ce
urmeaz a fi modificat. Se prefer nlocuirea integral a
dispoziiilor (articolul sau una dintre subdiviziunile acestuia), n
locul introducerii sau eliminrii de teze, de elemente de fraz ori
de cuvinte.
n general, o directiv este modificat tot printr-o directiv; n titlul
actului de modificare trebuie s se menioneze numrul de
referin al actului modificat, precum i titlul acestuia sau obiectul
precis al modificrii.

Este necesar accesul la forma consolidata a directivei, care


include toate modificarile si completarile la zi.

IDENTIFICAREA ACTELOR UE
vezi pag. 361 362 din petrescu-mag

6. STADIUL TRANSPUNERII
DIRECTIVELOR EUROPENE IN
LEGISLATIA ROMANEASCA DIN
DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI

ADERAREA ROMANIEI LA UE (1)


Romnia a fost prima ar din Europa central i de est care a avut
relaii oficiale cu Comunitatea European.
Relaiile diplomatice ale Romniei cu Uniunea European dateaz
din 1990, urmnd ca n 1991 s fie semnat un Acord de Comer i
Cooperare, ce a intrat n funciune n februarie 1995.
Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005, la Abaia
Neumnster din Luxemburg urmnd ca Romania, alturi de
Bulgaria, s adere la 1 ianuarie 2007. Tratatul de aderare a fost
semnat din partea Romniei de preedintele Traian Bsescu,
premierul Clin Popescu-Triceanu, ministrul afacerilor externe
Mihai Rzvan Ungureanu i negociatorul ef cu UE, Leonard Orban.

ADERAREA ROMANIEI LA UE (2)


1 ian. 2007 - Romnia devine Stat Membru al Uniunii Europene
Tratatul de aderare prevede c, dac exist deficiene grave n transpunerea i
punerea n aplicare a acquis-ului n domeniile economic, piaa intern i,
respectiv, justiie i afaceri interne, pot fi adoptate msuri de salvgardare ntrun termen de pn la trei ani de la data aderrii.
Aderarea Romniei a fost insoit i de o serie de msuri specifice, instituite
pentru a preveni sau pentru a remedia deficienele n domeniile siguranei
alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar i luptei impotriva
corupiei.
Pentru ultimele dou componente a fost stabilit un mecanism de cooperare i
verificare cu scopul de a mbunti funcionarea sistemului legislativ,
administrativ i judiciar i de a remedia deficienele grave n lupta mpotriva
corupiei.

ADERAREA ROMANIEI LA UE (3)


Capitolul 22 - Protecia mediului
Romania a acceptat acquis-ul comunitar privind Capitolul 22 - Protectia
mediului, in vigoare la data de 31 decembrie 2000.
Politica de mediu a UE, aa cum a fost stabilita prin Tratatul CE, are ca scop
asigurarea repetabilitii i viabilitii procesului de protecie a mediului, prin
includerea acestuia n politicile sectoriale ale UE, prin elaborarea msurilor de
prevenire, prin stabilirea principiului poluatorul pltete ("polluter pays"),
prin combaterea de la surs a polurii i prin asumarea responsabilitii.
Acest acquis cuprinde aproximativ 200 de instrumente legislative care acoper
un numr mare de sectoare, inclusiv poluarea apei i a aerului, administrarea
reziduurilor i a produselor chimice, biotehnologia, protecia mpotriva
radiaiilor i conservarea naturii. Statele membre trebuie s se asigure ca sunt
respectate msurile de protecie a mediului nainte de a aproba dezvoltarea
anumitor proiecte din sectorul public sau privat.

ADERAREA ROMANIEI LA UE (4)


Transpunerea acquis-ului referitor la protecia mediului n legislaia naional
i implementarea sa reprezint sarcini majore. Lista de prioriti include:
- legislaia cadru a UE (inclusiv accesul la informaie i evaluarea impactului de
mediu);
- msuri derivnd din conveniile internaionale la care UE este parte;
- reducerea polurii globale i transfrontiere;
- legislaia privind protecia naturii;
- msuri care s asigure funcionarea Pieei interne (de exemplu, standardele
de produs).
Ca urmare a negocierii, Uniunea European a luat n considerare msuri de
tranziie n domenii care necesita adaptarea infrastructurii sau investiii
considerabile, pe o perioada lunga de timp. Prin urmare, au fost acordate
perioade limitate de tranziie.

PERIOADE DE TRANZITIE ACORDATE


ROMANIEI
Romania a solicitat si obtinut 11 perioade de tranzitie inainte de
incheierea negocierilor cu oficialii Uniunii Europene la Capitolul
Mediu.
Perioadele de tranzitie au fost propuse de oficialii romani, in baza
situatiei existente la din Romania la acea data, respectiv tinand
cont de situatia agentilor economici care trebuiau sa-si adapteze
tehnologiile si practicile pentru a respecta directivele europene in
materie de mediu. Rolul acestor perioade de tranzitie este acela
de a prelungi practic perioada in care o instalatie, un utilaj sau
chiar o unitate intreaga trebuie sa devina conforme cu cerintele
de mediu ale UE.

PERIOADE DE TRANZITIE OBTINUTE


Calitatea aerului:
Directiva 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si
distributia acestora de la terminale la statiile de distributie - 2009.
Managementul deseurilor:
Regulamentul nr. 259/93 privind supravegherea i controlul transporturilor de deeuri n interiorul, nspre i dinspre
UE - 2015.
Directiva 94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje - 2013.
Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor - 2017.
Directiva 2002/96/EC privind deseurile de echipamente electrice si electronice 2008.
Calitatea apei:
Directiva 91/271/EEC privind colectarea si tratatrea apelor uzate urbane - 2018.
Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman - 2015.
Directiva 76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase - 2013.
Controlul poluarii industriale si managementul riscului:
Directiva 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) - 2015.
Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor - 2008.
Directiva 2001/80/EC privind limitarea emisiilor de poluanti specifici in atmosfera prin instalatii mari de ardere - 2017.

COSTURI PENTRU IMPLEMENTAREA


AQUIS-ULUI DE MEDIU
COSTURI TOTALE ESTIMATE: aproximativ 29,3 miliarde Euro, pentru perioada 2004-2018, din
care:
- 5,4 miliarde Euro de la bugetul de stat (18,4%)
- 9,9 miliarde Euro din fonduri comunitare (33,8%)
- 7,8 miliarde Euro de la agentii economici (26,6 %)
- 6,2 miliarde Euro din alte surse (Fondul de Mediu, proiecte internationale , imprumuturi
externe, surse extra-bugetare, proiecte de parteneriat public privat) (21,2%).
Distribuirea sectoriala a costurilor de mediu:
- Calitatea aerului - 1,05 miliarde Euro (3,58%)
- Managementul deseurilor - 3,82 miliarde Euro (13,04 %)
- Calitatea apei - 19,08 miliarde Euro (65,1%)
- Controlul poluarii industriale - 5,26 miliarde Euro (17,95%)
- Alte sectoare - 0,09 miliarde Euro (0,33%)

TRANSPUNEREA CERINTELOR LEGALE


EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANEASCA
DE MEDIU (1)
Transpunerea presupune parcurgerea mai multor tipuri de activitati, cu respectarea obligatiilor si
termenelor impuse prin directive, regulamente si decizii, ca de exemplu:
- Analiza unor documente de referinta (de ex. BAT uri pentru diferite tipuri de industrii,
propuneri de acte normative europene)
- Crearea unor baze de date relevante
- Crearea unor instrumente de lucru (de ex. formulare de raportare, formulare de colectare date
si informatii din teritoriu)
- Infiintarea unor structuri administrative
- Propunerea unor noi acte legsilative si/sau modificarea si completarea celor existente
- Coordonarea unor activitati derulate in cadrul altor autoritati publice decat cele de mediu
- Asigurarea unui management adecvat al resurselor umane
- Activitati de constientizare a problemelor de mediu
- Activitati de traducere etc.

TRANSPUNEREA CERINTELOR LEGALE


EUROPENE IN LEGISLATIA ROMANEASCA
DE MEDIU (2)
Stadiul transpunerii cerintelor legale europene in legislatia romaneasca de mediu este urmarit
periodic de autoritatile competente din domeniul protectiei mediului de nivel central:
- Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice
- Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
In domeniile pentru care s-au negociat perioade de transitie, in cadrul acestor perioade
transpunerea poate fi totala sau partiala.
ex. tabel armonizare dec 2008.doc;
2013-08-13_Managementul_deseurilor SITUATIE TRANSPUNERE.doc

BIBLIOGRAFIE

Oficiul pentru Publicaii Oficiale ale Comunitilor Europene - Ghid practic comun al
Parlamentului European, al Consiliului i al Comisiei pentru redactarea textelor legislative n
cadrul instituiilor comunitare (2008)
L 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative,
republicata in 2010
Ruxandra-Madalina Petrescu_Mag Protectia mediului in contextul dezvoltarii durabile.
Legislatie si institutii, Ed. Bioflux, Cluj-Napoca, 2011
HG 48/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice
Klaus-Dieter Borchardt ABC-ul dreptului Uniunii Europene, Oficiul pentru Publicatii al EU,
Luxemburg, 2011
http://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/
http://eur-lex.europa.eu/ro/consleg/latest/index.htm
L 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Ceh, Regatul
Danemarcei, Republica Federal Germania, Republica Estonia, Republica Elen, Regatul Spaniei,
Republica Francez, Irlanda, Republica Italian, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica
Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungar, Republica Malta, Regatul rilor de
Jos, Republica Austria, Republica Polon, Republica Portughez, Republica Slovenia, Republica
Slovac, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord
(state membre ale Uniunii Europene) i Republica Bulgaria i Romnia privind aderarea
Republicii Bulgaria i a Romniei la Uniunea European, semnat de Romnia la Luxemburg la 25
aprilie 2005