Sunteți pe pagina 1din 5

DIDACTICA SPECIALITII.

Delimitari conceptuale ,definiii ,


scurt istoric al didacticii, obiectul i
problematica didacticii, caracterul explicativ, reflexiv i normativ al didacticii,
raporturile didacticii cu metodicile de specialitate . Importana studierii
metodologiei predrii limbajului vizual plastic prin tehnica i limbajul artei n
educaia artistic i estetic a elevilor .
Istoricul disciplinei. Desenul i artele plastice n colile romne ti (sec. XIX
XX).
Structura de ansamblu a cursului .

DIDACTICA

METODICILE DE SPECIALITATE
METODICA PREDARII LIMBAJULUI VIZUAL PLASTIC

DIDACTICA - TEORIE A PROCESULUI DE INVATAMANT


ISTORIC Didactica se constituie ca ramura distincta a pedagogiei ,
in sens mai larg aceasta se ocupa cu intregul proces instructiveducativ-formativ ce se desfasoara intr-o institutie de invatamant .
Etimologic , ( gr. Didaktikos invatare , instruire) sensul cuvantului
se imbogateste in timp , acesta privind desfasurarea si rezultatele
actiunii educationale , practice .
Comenius ( pedagog ceh ) introduce pentru prima data termenul
in vocabularul de specialitate in lucrarea Didactica Magna ( 1657 ) .
Def. (Comenius) Didactica arta universala de a invata pe toti .
Acest concept , foarte larg , nu opera insa o distinctie intre
didactica si pedagogie . Nu exista inca ideea separarii actiunii
practice a educatiei de componentele teoriei despre educatie .
Herbart ( 1776 1841 ) reuseste sa separe cele doua dimensiuni ,
delimitand didactica de pedagogie, astfel incat didactica tinde sa fie
acceptata ca o componenta a pedagogiei. Herbart a insistat asupra
aspectelor didactice ( de predare ) cat si asupra celor psihologice
( de invatare ) .
OBIECTUL SI PROBLEMATICA DIDACTICII
Pornind de la conceptele elaborate de Herbart , una din
preocuparile fundamentale ale didacticii reprezinta activitatea de
predare a cunostintelor in conformitate cu anumite legitati
psihologice de asimilare a lor.

Obiectul didacticii este procesul de invatamant in ansamblu ,


respectiv cele doua componente ale acestuia : predarea si invatarea
, obiectivele predarii depinzand de substratul psihologic al invatarii.
Didactica este considerata teoria stiintifica a procesului invatamant
ce reflecta relatiile din interiorul sistemului cat si contextul social in
care se desfasoara .
In zilele noastre exista mai multe puncte de vedere asupra
didacticii. Unii teoreticieni insista asupra faptului ca didactica se
ocupa numai de instructie , pentru altii didactica are in vedere doar
aspectul predarii sau cel al invatarii.
DEFINITIE
Didactica studiaza procesul de invatamant prin prisma relatiei
dintre predare si invatare , dintre conduitele pedagogice ale
subiectului actiunii (profesorul) si modalitatile de raspuns ale
obiectului ei (elevii) in vederea armonizarii dintre cele doua
componente.
PROBLEMATICA DIDACTICII
1. CONTINUTUL PROCESULUI DE INVATAMANT volumul si calitatea
cunostintelor. Astfel, didactica se ocupa de criteriile de selectare si
ordonare a cunostintelor , astfel incat acestea sa fie in acord cu cerintele
societatii si sa contribuie la procesul de socializare , de integrare a
individului in viata sociala.
Prin intermediul metodicilor de specialitate se ocupa cu elaborarea
metodologiei de intocmire a planurilor de invatamant, a programelor
scolare si a manualelor .
2. TEHNOLOGIA PROCESULUI DE INVATAMANT ansamblul
principiilor , metodelor, tehnicilor si procedeelor de organizare a unei
activitati in vederea transmiterii de cunostinte. Este cautata acea
structura optima prin care se asigura eficienta actului pedagogic ,
precum si cele mai bune metode si procedee de adaptare a volumului de
informatie in functie de obiectul actiunii pedagogice ( elevi ) . Aceasta
tehnologie se refera la modalitatile concrete de PROIECTARE a
activitatilor.
3. ASIGURAREA UNUI ECHILIBRU FUNCTIONAL INTRE PREDARE
SI INVATARE - Sunt evidentiate tehnicile de proiectare didactica ,
tehnologia didactica trebuie sa asigure un caracter stimulativ , activ
participativ al comunicarii pedagogice .
4. EVALUAREA RANDAMENTULUI PROCESULUI DE INVATAMANT
- cunoasterea rezultatelor , eficienta sociala a acestei activitati . Didactica
se concentreaza asupra eficientei pedagogice a procesului de

invatamant , urmarind corelatii intre obiective ( generale, specifice,


operationale) , tehnologii , precum si masuri privind ameliorarea
sistemului sau restructurarea acestuia .
LEGATURA DIDACTICII CU METODICILE DE SPECIALITATE .
Daca asa cum prezentam la inceput didactica studiaza procesul de
invatamant in general , indiferent de nivelul sau tipul de scoala in care se
desfasoara activitatea , un prim palier al formelor de ordonare ar fi acela
al prezentei unei didactici prescolare , o didactica scolara si o didactica a
invatamantului superior.
Din acest punct se constituie metodicile de specialitate , care se ocupa
de problemele specifice ale procesului de invatamant la o anumita
disciplina .
METODICA PREDARII LIMBAJULUI VIZUAL PLASTIC se ocupa
cu organizarea , conducerea si desfasurarea actului invatarii a
notiunilor de arte vizuale / arte plastice, cu alegerea , selectarea si
utilizarea celor mai eficiente metode si procedee de predare ,
insusire si formare a deprinderilor la elevi.
Profesorul , indrumatorul de arta , artistul in primul rand trebuie sa fie
EFICIENT . Eficienta consta in maiestrie pedagogica si artistica.
Profesorul este dublat de artistul plastic.
Continutul metodicii consta in modalitatile de ordonare a cunostintelor
de specialitate, in scopul protejarii sensibilitatii native si specifice a
copiilor , de stimulare a creativitatii. Alt scop consta in familiarizarea
elevilor cu :
1. elementele de limbaj plastic ( gramatica limbajului vizual
morfologia imaginii plastice )
2. mijloacele de expresie plastica ( contraste , game , acord , armonie
, dominanta, proportii , etc )
Activitatile desfasurate in scoala trebuie sa indeplineasca un caracter
practic aplicativ , fara a se neglija latura teoretica. ACTIVITATEA
PRACTICA ESTE PREPONDERENTA, de aici si CARACTERUL
FORMATIV al disciplinei.

ISTORICUL DISCIPLINEI
DESENUL SI ARTELE PLASTICE IN SCOLILE ROMANESTI DIN SEC.
XIX XX .
Denumiri ale disciplinei :
- desen si caligrafie
- desen
- desen artistic si educatie plastica
- educatie plastica
- educatie vizual plastica
- educatie artistica
- arsmatetica
- educatie si comunicare vizuala
1850 Barbu Stirbei
1864 legislatia din timpul domniei lui Al. I. Cuza
1867 Carol infiintarea scolilor tehnice de drumuri , cai ferate si poduri
introducerea desenului specializat
1888 Spiru Haret Legea invatamantului secundar si superior
1872 I. Andreescu , titular al catedrei de desen si caligrafie al
Seminarului din Buzau
in Transilvania , pana in anul 1918 , disciplina poarta denumirea : scrisul
caligrafic si desenul
1919, Iosif Velceanu, Reforma invatamantului, Educatia artistica
Instructiunea desenului artistic si liniar in scolile secundare, Tipografia
Gutenberg, Timioara.
1924 Legea invatamantului primar al statului , introduce obligativitatea
predarii disciplinei desen si caligrafie in scolile medii
1924 G. Bacovia suplinitor al catedrei desen si caligrafie la Bacau
1934 Florenta Pretorian, publica prima lucrare cu caracter metodic
Desenul liber si noile metode
modelul francez Le Corbusier : a desena inseamna a observa, a
descoperi, a inventa , a crea

STURCTURA GENERAL A CURSULUI


A. PROBLEME DE METODIC (DIDACTICA SPECIALITII)
B. PROBLEME DE SPECIALITATE (EDUCAIE I COMUNICARE
VIZUAL)
1. GRAMATICA LIMBAJULUI VIZUAL competene de baz
ELEMENTE DE LIMBAJ PLASTIC morfologia imaginii plastice
PUNCTUL
LINIA
FORMA
VALOAREA
CULOAREA
1.2. MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTIC sintaxa imaginii
plastice 1.2.1.

GAM,

ACORD,

CONTRAST,

DOMINANT,

ARMONIE
1.2.2. MICARE, TENSIUNE, DINAMISM, RITM
1.2.3. FACTUR, TEXTUR
2. COMPETENE DE ORDIN TEHNIC
STADII DE LUCRU I PERFORMANE DERIVATE DIN ADECVAREA
TEHNICILOR, MATERIALELOR DE LUCRU SPECIFICE DESENULUI
STADII DE LUCRU I PERFORMANE DERIVATE DIN ADECVAREA
TEHNICILOR, MATERIALELOR DE LUCRU SPECIFICE CULORII
STADII DE LUCRU I PERFORMANE DERIVATE DIN ADECVAREA
TEHNICILOR, MATERIALELOR DE LUCRU SPECIFICE VOLUMULUI
3. RAPORTURI
compoziiei -

EXPRESIV

COMPOZIIONALE

teoria