Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.....................................................................................................................111
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.....................................................................................................................63
Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere..............................................................................................................................45
Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere..............................................................................................................................37
Amenintari la adresa independentei......................................................................................................................................................... 23, 131
Aspecte conceptuale privind etica............................................................................................................................................................. 139
Aspecte conceptuale privind etica...............................................................................................................................................................16
Atributiile principale ale consiliului de supraveghere...................................................................................................................................150
Auditul estimrilor contabile..................................................................................................................................................................... 102
B
Bunurile sau serviciile primate i independena.........................................................................................................................................33
Bunurile sau serviciile primite i independenta.........................................................................................................................................43
C
Calitatea lucrrilor i autocontrolul......................................................................................................................................................34, 43
Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri...................................................................................65
Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor......................................60
Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?......................................................................131
Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar?................................................................................11
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabil (in locul
optiunii falimentului)?............................................................................................................................................................................. 91
Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda
comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de informaii de pia?..............................................................109
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate, in cazul evaluarii
economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?.......................................................................................91
Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?..............................................................................................................................96
Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?..........................................................................................................................97
Care este definitia goodwill-ului?................................................................................................................................................................98
Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc.....................................43
Care este finalitatea expertizelor contabile?...............................................................................................................................................22
Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului functional?........................107
Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului
financiar?................................................................................................................................................................................................. 102
Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare?...........................................101
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?...................................................................................111
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada
nedeterminata (infinite) de timp?........................................................................................................................................................... 92
Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri....................................................................................................................................66
Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA..........................................................64
Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional?.............................................................................................................................................................................................. 44
Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional?.............................................................................................................................................................................................. 37
Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa?..................................133
Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?.....................................................................45
Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de
conducere sau administrare?................................................................................................................................................................... 17
Care este riscul legat de control?............................................................................................................................................................... 120
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?......................................................................................................86
Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?.....................................................................................................................122
Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?.............................................................................21
Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?.....113
Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii
impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor...............................11
Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?...................................................................................................................49
Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?.............................................................................66
Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?............................................................................................35, 110
imobilizarilor?......................................................................................................................................................................................... 145
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile salariale?.................................................146
Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere?........................21
Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri?....................................................80
Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?......................................................................................................................................123
Ce este auditul intern?........................................................................................................................................................................... 11, 144
Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii......................................................142
Ce este expertul contabil?............................................................................................................................................................................ 113
Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?.................................................................................52
Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA cu drept de deducere.........................63
Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia?........................................................................50
Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia?.........................................................51
Ce este rata de actualizare?.......................................................................................................................................................................135
CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE................................................................................................................................................121
Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?.................................................................................................................112
Ce este i ce semnificaie are importana relativ?..................................................................................................................................122
Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?................................................................................................118
Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?...................................................................................................................................117
Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?....................................................................................................................150
Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?............................................................................................................................................119
Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?..............................................................................................................150
Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?...............................................................................................................151
Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?..............................................................................................................151
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare........................................................141
Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?...........................................................157
Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da?...................................................................................93
Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?..........................................................................................................................151
Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?.........................................................................152
Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?................................................................................10
Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate.................................................148
Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?................................................................................................................88
Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului?..........................................137
Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al TVA..................................................64
Ce presupune acceptarea unui client?...........................................................................................................................................................76
Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?.................................................................................115
Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii.................................................................150
Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?..............................................................................................53
Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?.......................................................................................20
Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?....................................................................................................................................103
Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas neamortizat
fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit?................................................................................................16
Ce se intelege prin procedura falimentului?.............................................................................................................................................134
Ce se intelege prin termenul insolventa.................................................................................................................................................... 133
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?.....................................................................................................................................117
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?..................................................................................................................................33
Ce semnificatie are interesul general (interesul public)...........................................................................................................................................30
Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?..............................................................................................50
Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?....................................................................53
Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da?.............................................................97
Ce sunt serviciile profesionale?...................................................................................................................................................24, 29, 32, 140
Ce sunt si ce rol au normele contabile?..................................................................................................................................................... 116
Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?.................................................................................................................................................... 115
Ce sunt testele de conformitate?................................................................................................................................................................ 107
Ce sunt testele de permanenta?.................................................................................................................................................................108
Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?...................................................................................................................................138
Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?...........................................................................................................44
Cine pot fi lichidatorii?.............................................................................................................................................................................. 126
Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?.............................................................................................................148
Clasificati diferitele tipuri de evaluari...................................................................................................................................................... 121
Codul etic IFAC; rol, structura.................................................................................................................................................................137
Codul etic IFAC; rol, structur.......................................................................................................................................................................17
Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.....................................................................41
Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.....................................................................29
Conceptul de independen n audit............................................................................................................................................................59
Conceptul de independenta si tipurile de independenta............................................................................................................................22
Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?...............................................................................................................118
D
Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?...........................................................129
Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?.........................................................................110
Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.............................................................................................................................13
Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza..............................................................................12
Dai definiia auditului n general i identificai elementele fundamentale ale acesteia........................................................................122
Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.....................................................................................................123
Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca
la achizitionare s-a dedus TVA................................................................................................................................................................77
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?............................................................................128
De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?...................................................................................................146
De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?...........................................................................................................149
De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?..............................................................................................126
De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice?.......110
de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire)..........................................................................................................................55
Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului....................................................................................................................118
Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului......................................................................................................................34
Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia....................................................151
Definii lichidarea societilor comerciale.................................................................................................................................................123
Definiti valoarea actuala a unui bun........................................................................................................................................................... 124
Definiti valoarea de origine........................................................................................................................................................................124
Definii valoarea de pia........................................................................................................................................................................... 123
Definiti valoarea de utilizare........................................................................................................................................................................124
Definii valoarea just................................................................................................................................................................................ 123
Definiti valoarea substantiala.................................................................................................................................................................... 124
Despre competenta profesionala si prudenta......................................................................................................................................20, 142
Despre confidentialitate............................................................................................................................................................................. 132
E
Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit.................................................................................................85
Elementele posterioare inchiderii exercitiului............................................................................................................................................97
Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.........................................................................................................................106
Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare...........140
Enumerati impozitele si taxele locale................................................................................................................................................................ 46
Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune de
promovare................................................................................................................................................................................................ 45
Evaluarea controlului intern: coninut, etape..........................................................................................................................................108
Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii................................................................................................................................84
Examenul situatiilor financiare................................................................................................................................................................... 99
Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.................................................................................................................................99
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep..................................................................................................................................114
Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii.............................................................................87
Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.........................................................................44
Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal..........................................................................38
Explicati conceptul si tipurile de independenta........................................................................................................................................130
Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a
fntreprinderii.......................................................................................................................................................................................... 146
Explicai diferenele dintre pre i valoare................................................................................................................................................121
Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii................................................................................................54
Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii..............................................................................................87
Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii.....................................................................................................122
Explicai principiul competenei n audit....................................................................................................................................................58
Explicati principiul confidentialitatii in audit............................................................................................................................................59
Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit............................................................................................................................58
Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia.............................................................................134
Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.............................................................................................................23, 32
Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.............................................................................................................140
Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.....................................................................................................................................139
Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii..............................................................................................................................139
Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi?..............................................................................120
Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit....................................................................................................76
Explicai semnificaia datrii raportului de audit......................................................................................................................................86
Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit..................................................................................................................................53
F
Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare...................................................................................................................98
Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare............................................................97
Faptele descoperite pn la data raportului de audit................................................................................................................................97
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza...........................................................................................................................110
I
Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare..........................................................................................................86
In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are lichidatorul?..........................................................130
In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru
care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale...........................................................................................................40
In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate?.............62
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?........................................................................................................................133
In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?.................................................................................................................153
In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii?.................................................................................56
In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?....................................................................................................................55
In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?........................................................................................................133
In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate............................63
n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare?......................................................131
In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?.............................................................................125
In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?......................................................................................................................128
In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?.................................................................................................................................12
Interesul propriu ameninare la adresa independenei...........................................................................................................................61
Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.............................................................................................65
Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare..............................................................................................................102
M
Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei............................................................................................................62
Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei............................................................................................................127
Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei....................................................................................................24
Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate
limitat la determinarea venitului net n sistem real.............................................................................................................................41
Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici......................................................................53
N
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile............................................................................................................................................136
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile...............................................................................................................................................17
Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire)..............................................................................................56
O
Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil...........................................................................................129
Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare..................................................................128
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial..........................................................................................................127
Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management Si resurse umane..............................................129
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic...................................................................................................................126
Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire)....................................................................................54
Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala................................................................70
Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.................................................................................................................147
Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati......................................................................................................67
Onorariile si independena.......................................................................................................................................................................... 43
Onorariile i independena.......................................................................................................................................................................... 32
Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare...........................................................................................................................................86
Opinia defavorabil:motive, mod de prezentare........................................................................................................................................86
Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.......................................................................87
Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare...............................................................................................................................87
Orientarea si planificarea auditului..........................................................................................................................................................109
P
Paragraful introductiv al raportului de audit statutar..............................................................................................................................90
Paragraful opiniei: tipuri de opinie.............................................................................................................................................................88
Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit......................................................................................................................89
Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit............................................................................................................................................101
Pstrarea arhivelor clientului...................................................................................................................................................................... 43
Planul de misiune: coninut, rol................................................................................................................................................................. 108
Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.......................................................................................................................................43
Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor.......................................................................................................................................34
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta...........73
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de transport
intracomunitar de bunuri......................................................................................................................................................................... 69
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor
mobile corporate........................................................................................................................................................................................ 70
Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de impozitare
aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit........................................................................................................................38
Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii............................................................123
Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta.....................................................10
Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA................................................................................................82
Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor n anul 2009 si apoi n anul
2010........................................................................................................................................................................................................... 44
Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.........................................................................................................................136
R
Raportarea unei misiuni de compilare........................................................................................................................................................ 57
Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare..............................................................................................................................52
Raspunderea disciplinara............................................................................................................................................................................ 45
Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil........................................................................................39
Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni...........................................................................................................................38
Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni..................................................................................................................................47
Relatiile profesionistilor contabili cu clientii..............................................................................................................................................49
Relaiile profesionitilor contabili cu clienii..............................................................................................................................................40
Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei..............................................................................................................62
Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea............................................................................................................................120
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.............................................................................................119
Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare...........................................................................................................................130
Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.............................................................................................................................................129
Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni................................................................................................................................................151
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor......................................................................................................................24
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale................................................................................25
Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.....................................................................................................28
Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu..........................................................................................120
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei..............................................................................................................................141
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei...................................................................................................................................14
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public...........................................................................................................................36, 141
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public................................................................................................................14
Rolul raportului de audit............................................................................................................................................................................. 91
Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune............................................................................................................................93
Rolul si continutul notei de sinteza..............................................................................................................................................................92
Rolul si continutul scrisorii de afirmare.....................................................................................................................................................93
S
Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.....................................................................................................................................147
semnificatie are interesul general (interesul public)?.................................................................................................................................22
Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.................................................................................................90
Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei................................................................................................................61
Structura dosarului exercitiului......................................................................................................................................................................81
Structura dosarului permanent...................................................................................................................................................................84
sunt caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile?........................................................................................................................29
sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?............................................................................................................................115
T
Tehnica observarii fizice (directe).............................................................................................................................................................104
Tehnica sondajului..................................................................................................................................................................................... 105
U
Utilizarea lucrarilor auditorului intern......................................................................................................................................................95
Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.......................................................................................................................................................... 94
Utilizarea lucrrilor unui expert................................................................................................................................................................. 96
Biletul nr. 1
Cum se clasific profesionitii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot
sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de
servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.
2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei
categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane,
denumite n continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romne; Norme metodologice
b) persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent
n Romnia;Norme metodologice
c) persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n
Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d) persoanele juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate
att n Romnia ct i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul
datorat de persoana fizic se calculeaz, se reine i se vars de ctre persoana juridic romn.
f) persoanele juridice cu sediul social n Romnia, nfiinate potrivit legislaiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
a) n cazul persoanelor juridice romne i al persoanelor juridice cu sediul social n Romnia,
nfiinate potrivit legislaiei europene, asupra profitului impozabil obinut din orice surs, att din
Romnia, ct i din strintate;
b) n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) n cazul persoanelor juridice strine i persoanelor fizice nerezidente care desfoar
activitate n Romnia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra prii din profitul
impozabil al asocierii care se atribuie fiecrei persoane; (n vigoare de la 1 ian. 2012)
d) n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din/sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare deinute la o
persoan juridic romn, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz
venituri att n Romnia, ct i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra prii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Biletul nr.2
9
1.
Ce ntelegeti prin audit n general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii
unei opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din
contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni
de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai
cuprinztoare dect cea de audit statutar.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i
certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (acionari, asociai).
2.Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se
determine acesta.
Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului
n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata
impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activiti economice, este minimul dintre : 15.000 euro i 10%
din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit
Biletui nr.3
1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?
Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor,
n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la
aceste nevoi i ateptri.
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin
oferirea unei resigurri referitoare la:
acurateea declaraiilor financiare;
continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
existena unor fraude;
respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme
sociale.
Astfel, vom calcula impozitul pe profit n ambele moduri, urmnd s decidem ulterior care este
suma de plat.
Biletul nr.4
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii unei
opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitii).
Auditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea
eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest
caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale; auditul
intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dect cea care efectueaz auditul
asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare
cheltuielilor n vederea determinrii impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot
rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor.
pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din
Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta,
inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de
natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este
deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala
stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va
proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in
rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de
dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare
derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului
impozabil."
Biletul nr.5
1. Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar?
11
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri
sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se
efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate,
de pia sau orice alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul activitilor
desfurate.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii, prevzut
la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice
autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale,
serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea.
Pentru servicii de management, consultan i asisten tehnic prestate de nerezidenii afiliai
contribuabilului, la analiza tranzaciilor pentru determinarea deductibilitii cheltuielilor trebuie s se
aib n vedere i principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea ntreprinderilor asociate
din Convenia-model cu privire la impozitele pe venit i impozitele pe capital. Analiza trebuie s aib
n vedere:
(i) prile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor pe baza documentelor justificative care s
ateste prestarea acestor servicii
Biletul nr.8
1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este
platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare
asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care
formeaza publicul .
2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private, acordate
potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri i/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor
Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, i ale Legii bibliotecilor nr.
334/2002, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cei care acord burse
private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat
mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
n limitele respective se ncadreaz i cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n
scopul construciei de localuri, al dotrilor, achiziiilor de tehnologie a informaiei i de documente
specifice, finanrii programelor de formare continu a bibliotecarilor, schimburilor de specialiti, a
burselor de specializare, a participrii la congrese internaionale;
Biletul nr.9
1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita
a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii
reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora,
iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii
profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si
sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi
comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc. Fiind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
14
a) investiiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere, concesiune,
locaie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse n funciune parial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca
imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea
rezultat prin nsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investiiile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substane minerale utile, precum i
pentru lucrrile de deschidere i pregtire a extraciei n subteran i la suprafa;
d) investiiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate n
scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice
viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investiiile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor aparinnd
domeniului public, precum i n dezvoltri i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public;
f) amenajrile de terenuri.
Biletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul
unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor
morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans
reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai
mic dect valoarea rdmas neamortizat fiscal, aceasta este deductibil la determinarea
impozitului pe profit?
Valoarea fiscal a unui mijloc fix reprezint valoarea fiscal de intrare a mijloacului fix,
diminuat cu amortizarea fiscal a acestuia.
Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile si
completrile ulterioare ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori scoaterea din funciune
a mijloacelor fixe se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezint valoarea fiscal de
intrare a mijloacelor fixe, diminuat cu amortizarea fiscal.
Valoarea fiscal ramas neamortizat reprezint, in conformitate cu prevederile pct. 715 din H.G.
nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificrile si completrile ulterioare,
diferena dintre valoarea de intrare fiscala i valoarea amortizarii fiscale.
Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitar a unor prevederi referitoare la
impozitul pe profit, conveniile de evitare a dublei impuneri, accize i taxa pe valoarea adugat,
precizeaz :
n aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile nregistrate ca
urmare a casrii sau cedrii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferen ntre
valoarea fiscal de intrare a acestora i amortizarea fiscal, dup caz, sunt cheltuieli efectuate n
scopul realizrii de venituri impozabile.
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificrile i completrile
ulterioare, prevede :
(1) Profitul impozabil se calculeaz ca diferen ntre veniturile realizate din orice surs i
cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile i la care se adaug cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau n
calcul i alte elemente similare veniturilor i cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Prin urmare avnd in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea rmas neamortizat
(calculat ca diferen ntre valoarea fiscal de intrare i amortizarea fiscal) a unui mijloc fix care face
obiectul unei vnzri este cheltuial in scopul realizrii de venituri, iar impozitul pe profit se
calculeaz dupa regula general stipulat la art. 19 alin. (1) din Codul fiscal.
16
BiletuI nr.12
1Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie
de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca
reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul
profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de
interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate
in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament
profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre
utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru
aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui
sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si
etice.
2 Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor
folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?
Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21, cheltuielile efectuate de o societate
se impart in trei grupe:
I. Cheltuieli deductibile
II. Cheltuieli cu deductibilitate limitata
III. Cheltuieli nedeductibile
In grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si:
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu
functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur
autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal,
cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Biletul nr.13
1. Codul etic IFAC; rol, structur.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta
anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative
din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau
angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
17
fiscal intr sub incidena regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de
impozitare a profitului.
Aceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale i
limita celor 5 ani.
Biletul nr. 15
1. Despre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei
preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o
alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala
cinstea si corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza
influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua
obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si trebuie sa
domine un caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa incalce
obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si
daunatoare asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelai venit i n decursul aceleiai
perioade impozabile, sunt supui impozitului pe venit att pe teritoriul Romniei, ct i n strintate,
au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat n Romnia a impozitului pltit n strintate,
denumit n continuare credit fiscal extern, n limitele prevzute n prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acord dac sunt ndeplinite, cumulativ, urmtoarele condiii:
a) se aplic prevederile conveniei de evitare a dublei impuneri ncheiate ntre Romnia i statul
strin n care s-a pltit impozitul;
b) impozitul pltit n strintate, pentru venitul obinut n strintate, a fost efectiv pltit n mod
direct de persoana fizic sau de reprezentantul su legal ori prin reinere la surs de ctre pltitorul
venitului. Plata impozitului n strintate se dovedete printr-un document justificativ, eliberat de
autoritatea competent a statului strin respectiv;
c) venitul pentru care se acord credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri
prevzute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acord la nivelul impozitului pltit n strintate, aferent venitului
din sursa din strintate, dar nu poate fi mai mare dect partea de impozit pe venit datorat n Romnia,
aferent venitului impozabil din strintate. n situaia n care contribuabilul n cauz obine venituri
din strintate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat n
Romnia se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ar i pe fiecare natur de venit.
Biletul nr.16
1. Despre competenta profesionala si prudenta
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele necesare
desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale principiului:
- obtinerea competentei
- mentinerea competentei
Meninerea competenei necesit o permanent contientizare si nelegere a evoluiilor relevante pe
plan profesional tehnic si n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz i menine
capacitile care i permit unui profesionist contabil s desfoare o activitate competent ntr-un mediu
20
profesional.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvate.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali utilizatori de
servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a unei opinii
exprimate drept afirmarea unui fapt.
2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz deopotriv expertizelor contabile judiciare i
extrajudiciare, regsindu-se n Regulamentul de Organizare i Funcionare al CECCAR, n Norma
profesional nr. 35 privind expertizele contabile i n Codul Etic Naional al Profesionitilor Contabili.
Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor Contabili i Contabililor
Autorizai din Romnia reglementeaz obligaia expertului contabil de a se manifesta liber fa de orice
interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea i, n general, cu independena profesional,
exercitarea profesiei de expert contabil fcndu-se cu respectarea principiului independenei
profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodat s se gseasc n situaia de conflict de interese i n
nici o alt situaie care ar putea aduce atingere integritii i obiectivitii sale.
Norma profesional nr. 35 conine cadrul de referin al misiunilor privind expertizele
contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni:
N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile:
Independena expertului contabil; Competena expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile;
Secretul profesional i Confidenialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului
deontologic privind expertiza contabil.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor
judiciare i numirea experilor contabili; Contractarea i programarea expertizelor contabile;
Documentarea lucrrilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic
privind expertiza contabil.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiz
contabil; Semnarea i depunerea raportului de expertiz contabil. Aceste norme se suprapun
demersului profesional privind expertiza contabil.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model
de Raport de expertiz contabil judiciar; Model de Raport de expertiz contabil extrajudiciar.
Reglementarea profesional a activitii de expertiz contabil are drept obiectiv crearea unui
cadru care s asigure buna desfurare a activitii experilor contabili ce desfoar astfel de misiuni.
Biletul nr.17
1. Despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si
reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional
sau un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza,
profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
experienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca
desfasurata de altii
2 Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt
termenele de depunere?
Contribuabilii, societi comerciale bancare, persoane juridice romne, i sucursalele din Romnia
ale bncilor, persoane juridice strine, au obligaia de a plti impozit pe profit anual, cu pli anticipate
21
efectuate trimestrial (scadena este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului urmtor). Termenul
pn la care se efectueaz plata impozitului anual (impozitul anual plile anticipate) este termenul
de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).
Celelalte societi comerciale au obligaia de a declara (declaraia 100) i plti impozitul pe
profit trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni urmtoare trimestrului pentru care se
calculeaz impozitul. Contribuabilii au obligaia s depun o declaraie anual de impozit pe profit
(declaratia 101) pn la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmtor.
Organizaiile nonprofit au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data
de 25 februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
Contribuabilii care obin venituri majoritare din cultura cerealelor i plantelor tehnice, pomicultur i
viticultur au obligaia de a declara i plti impozitul pe profit anual, pn la data de 25 februarie
inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul.
Biletul nr.18
1. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si
abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de
integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie
sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevant
2. Care este finalitatea expertizelor contabile?
Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea si
depunerea lui
Biletul nr. 19
1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta
Principiul independenei se aplic tuturor profesionitilor contabili n practica liber, indiferent de
natura serviciului prestat. In cazul executrii unei misiuni de audit independena devine cea mai sigur
garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate.
Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului de independenta.
Componentele fundamentale ale independenei sunt:
- independena de spirit/gandire (raionamentul profesional) = independenta de drept = acea stare a
profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in
conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara.
- independena n aparen (comportamental) = independenta de fapt = presupune ca o terta persoana,
bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului
contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia.
Prin independen nu trebuie s se neleag c o persoan care exercit un raionament profesional
trebuie s fie izolat de relaiile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importana
acestor relaii trebuie evaluat i din punctul unei tere persoane, rezonabil i informat, care, avnd
toate informaiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile.
2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Un semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilitii de a aciona n interes
public. Aadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const exclusiv n a satisface nevoile
22
unui client sau unui angajator individual. Acionnd n interes public un profesionist contabil ar trebui
s respecte i s se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clieni, donatori de credite, guvernani, angajatori,
angajai, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finanatorilor i alte persoane care se bazeaz
pe obiectivitate i integritatea profesionitilor contabili pentru a menine funcionarea corespunztoare
a economiei. Aceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public.
Interesul public este definit drept bunstarea colectiv a comunitii i a instituiilor deservite de
profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independeni ajut la meninerea integritii i eficienei situaiilor
financiare prezentate instituiilor financiare ca suport parial pentru mprumuturi i
acionarilor pentru a obine capital;
- directorii financiari au atribuii n diverse domenii de management financiar i contribuie la
utilizarea eficient i efectiv a resurselor entitii economice sau publice;auditorii interni
furnizeaz asigurarea n privina existenei unui sistem de control intern corect, care sporete
ncrederea n informaiile financiare externe ale entitii;
- experii n impozite ajut la stabilirea ncrederii i eficienei, precum i la aplicarea corect a
sistemului de impozitare;
- consultanii manageriali au o responsab fa de interesul public n susinerea lurii unor
decizii manageriale corecte;
Profesionitii contabili au un rol important n societate. Investitorii, creditorii, patronii i alte sectoare
ale comunitii financiare, inclusiv guvernul i publicul conteaz pe profesionitii contabili pentru o
contabilitate financiar i raportri corecte, pentru un management financiar eficient i sfaturi
competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri i impozite. Atitudinea i
comportamentul profesionitilor contabili atunci cnd presteaz astfel de servicii au un impact asupra
bunstrii economice a comunitii i rii lor.
Profesionitii contabili pot rmne n aceast poziie avantajoas numai continund s ofere publicului
aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat.
Este n interesul profesiunii contabile din Romnia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite
de profesionitii contabili c ele sunt executate la cel mai nalt nivel de performan i n conformitate
cu cerinele etice asociate acestor servicii.
Biletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea ameninri la adresa independenei, pot fi:
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat
patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o poziie
din care poate exercita o influen semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a
contractului fa de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta
direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa de client;
pregtirea datelor originale utilizate la generarea situaiilor financiare sau pregtirea unor nregistrri
care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa de client.
2. Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit
unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de
etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
23
- fiscalitate
- consultant managerial
- management financiar
Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva.
Biletul nr.23
1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona
in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si
publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele
adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii
in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara
contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a
calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de
control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale
reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui
obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si
organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau
firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
2.Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n
intravilan ce au ca destinaie teren pentru construcii.
Sursa: Cod Fiscal
Codul Fiscal art. 258: Calculul impozitului
(1)Impozitul pe teren se stabileste lund n calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii n
care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform ncadrarii facute de
consiliul local.
2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosinta
terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin nmultirea suprafetei terenului, exprimata
n hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta n urmatorul tabel:
(la data 01-ian-2007 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III modificat de Art. I, punctul 232.
din Legea 343/2006 )
25
II
III
IV
8.921
7.408
6.508
5.640
766
613
7.408
5.600
4.540
3.832
613
460
5.600
3.832
2.874
1.821
460
306
3.832
1.821
1.519
1.060
300
153
(la data 01-ian-2010 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III referinte de aplicare anexa 1 din
Hotarirea 956/2009)
PARTEA 2581: Norme metodologice Cod Fiscal
(1)Impozitul pe teren se stabileste anual n suma fixa, n lei pe metru patrat de teren, n mod
diferentiat, n intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a)n intravilan:
1.pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
2.pe zone, identificate prin literele: A, B, C si D;
3.pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate n tabloul prevazut la pct. 80;
4.prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si (5) din
Codul fiscal;
Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metri ptrai de teren, rangul
localitii n care este amplasat terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform
ncadrrii fcute de consiliul local.
(2) n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin
terenuri cu construcii, impozitul pe teren se stabilete prin nmulirea suprafeei terenului, exprimat n
hectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel:
|______________________________________________________________________________|
|Zona n |
|
|cadrul |
- lei/ha*) - |
|locali|_____________________________________________________________________|
|tii |
Nivelurile impozitului, pe ranguri de localiti
|
|
|_____________________________________________________________________|
|
|
0 | I | II | III | IV | V |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| A | 7.404 | 6.148 | 5.401 | 4.681 | 636 | 509 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| B | 6.148 | 4.648 | 3.768 | 3.180 | 509 | 382 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| C | 4.648 | 3.180 | 2.385 | 1.511 | 382 | 254 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| D | 3.180 | 1.511 | 1.261 | 880 | 249 | 127 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
26
Norme metodologice:
78. (1) Impozitul pe teren se stabilete anual n sum fix, n lei pe metru ptrat de teren, n mod
difereniat, n intravilanul i extravilanul localitilor, dup cum urmeaz:
a) n intravilan:
1. pe ranguri de localiti, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV i V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C i D;
3. pe categorii de folosin, astfel cum sunt evideniate n tabloul prevzut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor i a coeficienilor de corecie prevzui la art. 258 alin. (2), (4) i (5)
din Codul fiscal;
80. La ncadrarea terenurilor pe categorii de folosin, n funcie de subcategoria de folosin, se are
n
vedere
tabloul
urmtor:
_____________________________________________________________________
| Categoria
|
Subcategoria
| Simbol |
| de folosin |
de folosin
| (cod) |
|___________________|______________________________________|__________|
| 1. Terenuri
| - construcii
| C |
| cu construcii | - curi i construcii
| CC |
|
| - diguri
| CD |
|
| - cariere
| CA |
|
| - parcuri
| CP |
|
| - cimitire
| CI |
|
| - terenuri de sport
| CS |
|
| - piee i trguri
| CT |
|
| - pajiti i tranduri
| CPJ |
|
| - taluzuri pietruite
| CTZ |
|
| - fie de frontier
| CFF |
|
| - exploatri miniere i petroliere | CMP |
|
| - alte terenuri cu construcii
| CAT |
|___________________|______________________________________|__________|
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate n intravilanul localitilor, att n
cazul persoanelor fizice, ct i n cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmtoarele date:
a) rangul localitii unde se afl situat terenul;
b) zona n cadrul localitii prevzute la lit. a);
c) categoria de folosin;
d) suprafaa terenului;
e) n cazul terenului ncadrat la categoria de folosin "terenuri cu construcii", suprafaa construit
la sol a cldirilor;
f) majorarea stabilit n condiiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul
impozitelor i taxelor locale prevzute n prezentul titlu poate fi majorat anual cu pn la 20% de
consiliile locale, judeene i Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, cu excepia taxelor
prevzute la art. 263 alin. (4) i (5) i la art. 295 alin. (11) lit. b) - d).
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, n cazul unui teren
amplasat n intravilan, avnd categoria de folosin "terenuri cu construcii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevzute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localitii unde este situat terenul: 0;
b) zona n cadrul localitii: A;
c) categoria de folosin: terenuri cu construcii;
d) suprafaa terenului: 598 mp;
e) suprafaa construit la sol a cldirilor: 56 mp;
27
f) Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt, n anul 2006 pentru anul 2007, majorarea
impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicaii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezult din economia
textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determin suprafaa pentru care se datoreaz impozit pe teren: din suprafaa terenului deinut
n proprietate se scade suprafaa construit la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp;
2. Se determin impozitul pe teren:
2.1. n tabloul prevzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate n
intravilan - terenuri cu construcii, n coloana "Nivelurile stabilite n anul 2006 pentru anul 2007 - art.
296 alin. (1)" se identific suma corespunztoare unui teren amplasat n zona A din localitatea care are
rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafaa de teren pentru care se datoreaz impozit pe teren, prevzut la pct. 1, se nmulete
cu suma prevzut la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;
2.3. avnd n vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, n anul fiscal 2006
pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucureti a hotrt majorarea impozitului pe
teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaz cu acest procent sau, pentru uurarea
calculului, impozitul pe teren se nmulete cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x 1,19 = 477.54 lei; potrivit
prevederilor pct. 15 alin. (1), fraciunea depind 50 de bani se majoreaz la 1 leu, impozitul pe teren
astfel determinat se rotunjete la 478 lei.
Biletul nr.24
1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca
un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar
pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza
noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu
diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor
profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in
mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente
vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra
credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru
membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt
relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de
contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele
abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin
care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
2. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii
Situaiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen i bun gust pentru o
aciune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de
posibile rezolvari favorabile
28
29
să definească reguli de etică pentru membrii lor, nct să garanteze o
calitate optimă a serviciilor şi să păstreze ncrederea publicului n
profesie.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe
independent;ă, pe ştiint;ă n profesie, pe competent;ă.
2. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie să reflecte n mod fidel valoarea serviciilor prestate, t;innd
seama de următoarele elemente:
1. competent;a şi cunoştint;ele obt;inute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire şi experient;a persoanei care participă la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează n funct;ie de tarifele orare sau zilnice n vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii
subestimate.
Cnd se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure
că nu este sacrificată calitatea şi că se respectă normele
organismului internat;ional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări deplasări de exemplu se nregiszrează
distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se t;ine seama n stabilirea onorariilor sunt:
a. competent;a şi cunoştint;ele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experient;ă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.
Biletul nr.27
1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta
persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru
buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile
o responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva
a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare
prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a
obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in diverse domenii de
management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care
sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta
la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public
in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea
Sarbanes-Oxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 830
a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna
iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea
unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta
nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta
interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii
statutari si toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea
competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de
supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este
condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante
pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel
putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar.
Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o
procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi
asuma responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor
statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control
intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale
continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de
transport in cazul autoturismelor.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaz n funcie de tipul mijlocului de transport,
conform celor prevzute n prezentul capitol.
(2) n cazul oricruia dintre urmtoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se
calculeaz n funcie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmulirea fiecrei grupe de 200 cm^3
sau fraciune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor:
____________________________________________________________________________
___
Tipuri de autovehicule
lei/200 cm^3
sau fraciune
din aceasta
____________________________________________________________________________
___
1. Motorete, scutere, motociclete i autoturisme cu
capacitatea cilindric de pn la 1600 cm^3 inclusiv
8
2. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
1601 cm^3 i 2000 cm^3 inclusiv
18
3. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
2001 cm^3 i 2600 cm^3 inclusiv
72
4. Autoturisme cu capacitatea cilindric ntre
2601 cm^3 i 3000 cm^3 inclusiv
144
5. Autoturisme cu capacitatea cilindric de peste
3.001 cm^3
290
6. Autobuze, autocare, microbuze
24
7. Alte autovehicule cu masa total maxim autorizat
de pn la 12 tone inclusiv
30
8. Tractoare nmatriculate
18
Biletul nr.28
1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
31
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune mai
multe imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti,
angajatori si terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca
criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste
servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr.29
1.Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit
unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de
etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. Onorariile i independena.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o
parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in
ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta poate fi
pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la
acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu
situatia economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau
contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite
sau de rezultatele acestor servicii.
32
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand
in aceasta categorie.
Biletul nr.30
1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?
Competena unei persoane este capacitatea de a se pronuna asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoateri adnci a problemei n discuie (Dicionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competena profesional se obine prin studiu practic. S acionezi fr s studiezi este fatal. S
studiezi fr s actionezi este inutil (Mary Beard).
Principiul competenei profesionale i al prudenei impune urmtoarele obligaii profesionitilor
contabili:
a). meninerea cunotinelor i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nct clienii sau
angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; i
b). s acioneze cu pruden n conformitate cu standardele tehnice i profesioniale, atunci cnd ofer
servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesit un raionament solid n aplicarea cunotinelor i
aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii.
Competena profesional poate fi mprit n dou faze separate:
(a) obinerea unui nivel de competen profesional;
(b) meninerea unui nivel de competen profesional.
Meninerea unui nivel de competen profesional necesit o permanent contientizare i
nelegere a evoluiilor relevante pe plan profesional tehnic i n mediul de afaceri. Dezvoltarea
profesional continu elaboreaz i menine capacitile care i permit unui profesionist contabil s
desfoare o activitate competent ntr-un mediu profesional.
Standardul Internaional de Educaie (IES) nr.7 emis de Federaia Internaional a Contabililor (IFAC)
prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n
ntmpinarea nevoilor publicului;
Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesional continu a profesionitilor contabili;
Programul de dezvoltare profesional continu a profesionitilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care i desfoar activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiaz de instruire i supervizare adecvat.
Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i atenioneze pe clieni, angajatori i ali
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita nelegerea eronat a
unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate i independena.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot
constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de
cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.31
1.Confidenialitatea; care sunt obligaiile profesionistului contabil?
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea (pentru
profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i
client sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor);
independena de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecat profesional care nu este
afectat de influene exterioare pe de o parte;
independena n aparen (de fapt) o stare care se manifest n aciune care permite
beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte.
Din practic, rezult c, majoritatea circumstanelor care afecteaz independena se datoreaz relaiilor de
afaceri i financiare, cu angajaii clientului aflai n poziia de a exercita influen direct asupra
profesionistului contabil.
Regula de baz n cazul n care circumstanele la adresa independenei sunt semnificative nainte de
acceptarea misiunii, se procedeaz astfel:
se ntreprind diligenele necesare pentru eliminarea acelor circumstane sau, dac nu este
posibil,
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de
catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau
comisiaone.
Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este facuta
pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura dreptului
comun).
Biletul nr.33
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce
achizitioneaza un imobil?
Persoanele fizice care au achiziionat, n perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile noi
sau terenuri construibile nu au obligaia plii TVA. Aceast plat a taxei pe valoare adaugat este n
35
profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaie la un
competitor al clientului;
profesionistul contabil presteaz servicii pentru clieni ale cror interese sunt n conflict.
- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate
avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- n cazul cnd un conflict de interese reprezint o ameninare la adresa unuia sau mai multor
principii fundamentale, ameninare care nu poate fi eliminat profesionistul contabil concluzioneaz c
nu este corespunztor s accepte misiunea.
2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
36
intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este
platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a
situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care
formeaza publicul
Biletul nr.35
1.Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de
ordin profesional, dac politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la
urmtoarele:
examinarea conflictului cu superiorul direct. Dac intervenia superiorului direct nu este
suficient i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct
trebuie notificat n acest sens;
dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema
nivelului ierarhic cel mai ridicat;
solicitarea avizului confidenial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni
grave, s demisioneze i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entitii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entitii
respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea
regulilor de etic n ceea ce privete integritatea i obiectivitatea?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune
tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte
de interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana
obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari
de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza
respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni)
suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea,
verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile
de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor
care pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor
profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot
fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor
profesionala sau a colaboratorilor lor.
Biletul nr.36
1.Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
37
Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit
legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
2. Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se
situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie
efectuata cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie
conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice
indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta
fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in
primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui
memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.
Biletul nr.37
1. Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi
solicitate:
a)
de catre client:
dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)
la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
fara consultarea profesionistului contabil in functie
b)
de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a secretului
profesional.
Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul
contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca
motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client,
in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;
sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura
generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste
aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in
functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.
38
2.Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului
pe venit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe
venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt
urmtoarele:
a) venituri din activiti independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosinei bunurilor,
d) venituri din investiii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activiti agricole,
g) venituri din premii i din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietilor imobiliare,
i) venituri din alte surse.
16%
Biletul nr.38
1. Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta
apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa
poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune
o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul
contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:
daca clientul a autorizat acest lucru;
-
daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la
capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea
si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize
de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al
clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea
principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si
incheierii contractului dupa:
a)
evaluarea riscului;
b)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise,
acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
2.Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei
activiti economice cu deductibilitate limitat la determinarea venitului net n sistem real.
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum i pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, n limita unei cote de 5% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, n limita unei cote de 2% din baza de calcul determinat conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaia pltit pe perioada delegrii i detarii n alt localitate, n ar i
n strintate, n interesul serviciului, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile
publice;
d) cheltuielile sociale, n limita sumei obinute prin aplicarea unei cote de pn la 2% la fondul de
salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie;
Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48
Biletul nr.40
1. Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert.
Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta
adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa
presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in
cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti contabili,
avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe
competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de
etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul
prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El trebuie
sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale
ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
41
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectual se stabilete prin scderea din venitul
brut a urmtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuial deductibil egal cu 20% din venitul brut;
b) contribuiile sociale obligatorii pltite.
(2) n cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art monumental, venitul net se
stabilete prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli:
a) o cheltuial deductibil egal cu 25% din venitul brut;
b) contribuiile sociale obligatorii pltite.
(3) n cazul exploatrii de ctre motenitori a drepturilor de proprietate intelectual, precum i
n cazul remuneraiei reprezentnd dreptul de suit i al remuneraiei compensatorii pentru copia
privat, venitul net se determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de
gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr aplicarea cotei forfetare
de cheltuieli prevzute la alin. (1) i (2). .
Biletul nr.42
1. Onorariile si independena.
Billet 29 intrebarea 2
2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat n calculul salariului brut n cazul n
care un salariat folosete autoturismul angajatorului n interes personal.
75. Evaluarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop personal a bunurilor din
patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu-se un procent de 1,7% pentru
fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. n cazul n care vehiculul este nchiriat de la o ter
persoan, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
Biletul nr.43
1. Bunurile sau serviciile primite i independenta.
Bilet 30 intrebarea 2
2. Prezentati deducerile personale n cazul impozitului pe salarii.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre 1.000,01 lei
i 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa de cele de mai sus i se stabilesc prin
ordin al ministrului finanelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se
acord deducerea personal.
(3) Persoana n ntreinere poate fi soia/soul, copiii sau ali membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soului/soiei acestuia pn la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri,
impozabile i neimpozabile, nu depesc 250 lei lunar.
(4) n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentnd
deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform nelegerii ntre pri.
(5) Copiii minori, n vrst de pn la 18 ani mplinii, ai contribuabilului sunt considerai
ntreinui.
(6) Suma reprezentnd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntreinerea
contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntreinute.
Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului.
Biletul nr.44
1. Calitatea lucrrilor i autocontrolul.
Bilet 31 intrebarea 2
2. Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt
loc de munc.
(1) Persoanele fizice prevzute la art. 40 alin. (1) lit. a) i alin. (2) au dreptul la deducerea din
venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun
a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl funcia de baz.
43
Biletul nr.45
1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Bilet 32 intrebarea 2
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se in
seama?
Bilet 34 intrebarea 1
Biletul nr.46
1. Pstrarea arhivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de
predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract,
fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere,
documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului
daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de
conservare prevazute de lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea
actiunilor n anul 2009 si apoi n anul 2010.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, ctigurile realizate de persoanele
fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile mobiliare n cazul
societilor nchise, sunt venituri neimpozabile.
Ctigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile
mobiliare n cazul societilor nchise, realizate ncepnd cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse regulilor
prevzute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, reinerea i virarea impozitului pe veniturile din investiii, altele dect cele prevzute la
alin. (1) i (2) se efectueaz astfel:
a) ctigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dect prile sociale i valorile
mobiliare n cazul societilor nchise, se impune cu o cot de 1%, impozitul reinut constituind plat
anticipat n contul impozitului anual datorat. Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitului
reprezentnd plata anticipat revine intermediarilor, societilor de administrare a investiiilor n cazul
rscumprrii de titluri de participare la fondurile deschise de investiii sau altor pltitori de venit, dup
caz, la fiecare tranzacie. Impozitul calculat i reinut la surs se vireaz la bugetul de stat, pn la data
de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost reinut. Pentru tranzaciile din anul fiscal
contribuabilul are obligaia depunerii declaraiei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal
stabilete impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat,
i emite o decizie de impunere anual, lundu-se n calcul i impozitul reinut la surs, reprezentnd
plat anticipat. Impozitul anual datorat se stabilete de organul fiscal competent astfel:
1. prin aplicarea cotei de 16% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mic de 365 de zile de la data dobndirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra ctigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit
prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor
de participare la fonduri deschise de investiii, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, ntr-o perioad mai
mare de 365 de zile de la data dobndirii;
Biletul nr.47
1. Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea
regulilor de etic n ceea ce privete integritatea si obiectivitatea?
44
Bilet 35 intrebarea 2
2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau
pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Bilet 35 intrebarea 1
Biletul nr.48
1. Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal.
Bilet 36 intrebarea 2
2. Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?
Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii libere
din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal drept
venituri din activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul fiscal.
I
mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste
in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a
depunerii declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie privind
venitul estimat conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent. In cursul
anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului
anual pe venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin
completarea declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile realizate). Pentru
declararea veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de 15
mai 2012. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului
datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din
regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.49
1. Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili?
Bilet 24 intrebarea 2
2. Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bilet 36 intrebarea 1
Biletul nr.50
1. Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si
bun-gust pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile
rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere
sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu
al contabilitatii
2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?
potrivit art. 80
(3) Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activiti independente, cedarea
folosinei bunurilor i din activiti agricole se reporteaz i se completeaz cu venituri obinute din
aceeai surs de venit din urmtorii 5 ani fiscali.
(3^1) Pierderile din categoriile de venituri menionate la art. 41 lit. a), c) i f) provenind din
strintate se reporteaz i se compenseaz cu veniturile de aceeai natur i surs, realizate n
strintate, pe fiecare ar, nregistrate n urmtorii 5 ani fiscali.
45
1
2
3
4
5
6
7
Audit statutar
Numirea se face de ctre AGA
Misiunea este plurianual sau
recurent
Se emite un raport de audit
Se supune anumitor prevederi din
Codul etic al profesiei
Misiunea este permanent
Misiunea se efectueaz prin sondaj
din cauza multitudinii de operaiuni
ce trebuie verificate
Nu poate avea imixtiuni n gestiunea
unitii
Audit contractual
Numire de ctre management
Misiune cel mult anual
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementrile etice nu sunt la fel de restrictive
Misiune punctual
Misiunea poate presupune verificri totale
Poate avea natura unei consultane
1
2
Audit statutar
Asigurare ridicat, dar nu absolut
Procedurile sunt standardizate, clientul ne
avnd nici un rol n stabilirea lor
47
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competenele sale contabile i nu cele
de auditor, n vederea strngerii, clasrii i sintetizrii informaiilor financiare
Aceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informaiilor detaliate n scopul
prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit i nici nu-i propun,
furnizarea vreunei asigurri asupra informaiilor financiare; utilizatorii informaiilor financiare astfel
compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist
contabil posesor al competenelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situaiilor financiare (complete sau nu), dar
si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic i anume:
integritatea, obiectivitatea, corn petena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respcv tul fa
de normele tehnice i profesionale. Independena nu este o cerin dar dac auditorul nu este independent
trebuie s fac o meniune n raport.
Standardul Internaional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabilete procedurile i principiile
fundamentale precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitatea contabilului n
cadrul unei misiuni de compilare a situaiilor financiare
2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii,
semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a
afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la
acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este
un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea
pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul
acceptarii si incheierii contractului dupa:
d)
evaluarea riscului;
e)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei
profesiei;
f)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul
contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a
profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se
reziliaza.
Biletul nr.56
1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
49
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus.
Biletul nr.59
1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situaiilor financiare auditate din care s-au nscut situaiile financiare
condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i n tipul de
opinie exprimat nacel raport;
- o opinie care s indice dac informaiile cuprinse n situaiile financiare condensate sunt n
concordan cu situaiile financiare auditate, din care acestea s-au nscut. Dac auditorul a emis o
opinie modificat asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea
situaiilor financiare condensate, raportul trebuie s menioneze c dei situaiile financiare
condensate sunt n concordan cu situaiile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din
situaii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat.
- o meniune, sau o trimitere la o not anex la situaiile financiare condensate, n care se
menioneaz c pentru o bun nelegere a rezultatelor i situaiilor financiare ale entitii,
situaiile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situaiile financiare n ansamblul
lor i cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semntura auditorului
2. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si
cum influenteaza valoarea intreprinderii?
Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele
sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
= Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea
profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
Sp = CB ANC x i
Biletul nr.60
1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
Auditorului i se poate cere s exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situaiile
financiare ca, de exemplu, creane, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion.
Aceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de
baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situaiilor financiare n ansamblul lor i,
n consecin, opinia auditorului se va referi numai la rubrica (rubricile) auditat (auditate).
Pentru a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s in seama de rubricile din situaiile
financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen semnificativ asupra informaiilor
n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situaiile financiare sunt
legate ntre ele, de exemplu: creanele (clienii) de vnzri, stocurile de furnizori etc.
Auditorul trebuie s fixeze prag de semnificaie pentru rubricile din situaiile financiare asupra
crora i va exprima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa de cele care s-ar fi stabilit
n cazul auditrii situaiilor financiare n ansamblu.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat
rubrica respectiv din situaiile financiare.
52
Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de exprimare a opiniei
asupra situaiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei
rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situaii financiare.
2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?
Goodwill = Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se obine prin capitalizarea
profitului obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
GW = CB ANC x i
Biletul nr.61
1. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici.
Standardul Internaional pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabilete
procedurile i principiile fundamentale ct i modalitile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de
examinare asupra unor informaii financiare previzionale cuprinznd att previziuni - cele bazate pe
cele mai plauzibile ipoteze, ct i proiecii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intr sub incidena
acestui standard examenul informaiilor financiare previzionale exprimate n termeni generali ca, de
exemplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual.
Intr-o misiune de examinare a informaiilor financiare previzionale auditorul trebuie s
reuneasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s aprecieze dac:
- ipotezele cele mai plauzibile reinute de conducerea ntreprinderii ca baz a informaiilor
financiare previzionale sunt rezonabile i, atunci cnd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt
coerente
cu
obiectivul
informaiilor
fi
nanciare previzionale;
- informaiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informaiile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative
sunt descrise n notele anexe, i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de
ipoteze teoretice;
- informaiile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situaiile
financiare istorice
2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?
n conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot fi
grupate n: drepturi, relaii, active necorporale nedifereniate (grupate) i proprietatea intelectual.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa
evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a
activelor necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodwill.
n diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul
suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate
si/sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei
identificabile
Biletul nr.62
1.Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente
viitoare pe care conteaz conducerea i n funcie de care aceasta a stabilit aciunile ntreprinse
pentru pregtirea acestor informaii (ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile).
Proiecii = informaii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare i la
aciuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum i pe combinarea estimrilor celor mai
plauzibile cu ipotezele teoretice.
Informaiile financiare previzionale pot cuprinde situaii financiare sau numai unul sau mai multe
elemente din situaiile financiare i pot fi pregtite:
53
- ca instrument de gestiune intern, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investiii, sau,
- pentru a fi difuzat la teri ca, de exemplu: prospecte sau informaii viitoare n scopul atragerii de
investitori; raport anual care formeaz informaii acionarilor, autoritilor sau altor pri
interesate,
informaii
cu
privire
la
trezorerie
prezentate finanatorilor etc.
2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?
Metodele combinate presupun luarea n consideraie, sub o form sau alta de exprimare, att a
patrimoniului ct i a indicatorilor calitativi referitori la performanele financiare ale ntreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n funcie de tehnicile folosite, i
anume:
- tehnici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial i una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile
Metodele combinate fac apel att la valori statice, patrimoniale, ct si la valori dinamice bazate pe
rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care
poate beneficia, ntre altele, de o rent economic (valoarea dinamic) obinut prin calculul goodwillului sau badwill-ului.
- metoda practicienilor
- metoda retail
- metoda bazata pe goodwill
Biletul nr.63
1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru
toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s
cread c situaiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui
referenial contabil identificat (asigurare negativ).
Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic i anume: independena,
integritatea, obiectivitatea, competena profesional, confidenialitatea, profesionalismul i respectul fa
de normele tehnice i profesionale.
Auditorul trebuie s planifice i s execute examenul limitat fiind contient c anumite circumstane
pot exista care s conduc la anomalii semnificative n situaiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie
s reuneasc elemente probante suficiente i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod
esenial proceduri constnd n cereri de informaii sau de explicaii precum i proceduri analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informaiile examinate
nu conin anomalii semnificative; asigurarea este n acelai timp negativ.
Termenii i condiiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor i de clientul
su; acetia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele
principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situaiile financiare;
- ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele internaionale de audit sau la
normele sau practicilenaionale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informaii considerate necesare pentru
realizarea misiunii;
- coninutul raportului care va fi emis de auditor;
- faptul c nu se poate atepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte sau
fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune;
54
studiul diferenelor dintre cifrele nscrise n situaiile financiare pentru anumite rubrici i cele
planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelai sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este inut s aplice proceduri viznd identificarea unor
evenimente care se produc dup data raportului sau privind examenul limitat (evenimente posterioare).
In cazul n care se consider c informaiile supuse examenului limitat pot conine anomalii
semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai extinse, care s-i
permit s exprime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su.
2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?
Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii,
55
angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a ine cont de modul de finanare a
acestora.
Valoarea substanial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a
bunurilor pe care ntreprinderea le folosete fr a fi proprietar (nchiriate, mprumutate, leasing etc.)
minus valoarea actual a elementelor corporale care, dei sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n
ntreprindere.
Cu ct valoarea substanial brut este mai mare cu att remuneraia sa va fi mai puternic micornd
profitul i diminund valoarea goodwill-ului.
Biletul nr.65
1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie s conin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei
asigurri negative.
Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informaiile strnse n timpul examenului limitat; raportul
trebuie s indice dac situaiile financiare nu dau o imagine fidel (sau nu prezint n mod sincer n
toate aspectele lor semnificative"), conform unui referenial contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situaiilor financiare descrie ntinderea misiunii permindu-i
lectorului s neleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de
audit nu este exprimat.
Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilitile auditorului i ale conducerii ntreprinderii;
- paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd:
trimiterea la Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele limitate
(sau norme naionale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
meniunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel
de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nici o opinie de audit nu este
exprimat;
- exprimarea unei asigurri negative;
- data raportului;
- adresa auditorului i semntura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s
gndeasc, c situaiile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referenial contabil identificat;
- dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referenialului contabil
identificat, descrie aceste fapte i, n msura posibilului, cuantific incidenele
asupra situaiilor financiare i n acest caz:
fie nsoete asigurarea negativ de o rezerv;
fie - atunci cnd incidena faptelor descoperite asupra situaiilor financiare este att de
semnificativ nct auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient
pentru a califica natura incomplet sau neltoare a si tuaiilor financiare - pune o concluzie
nefavorabil indicnd c situaiile financiare nu dau o imagine fidel
56
ateptrile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele evoluii
i nouti din practica profesional, din legislaie i tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competene sau o experien pe care nu le
are.
Competena profesional are n vedere:
- obinerea competenei profesionale, care se dovedete prin studii, vechime, examen de acces,
examen de aptitudini;
- meninerea competenei profesionale, care presupune inerea la curent cu evoluiile n profesie
(normele naionale i internaionale n domeniul contabilitii, auditului), cu legislaia i adoptarea
unui program de control de calitate a serviciilor n concordan cu normele naionale i
internaionale n materie.
2.Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de
schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
Biletul nr.71
Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligaiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
abinerea de a dezvlui informaii confideniale n afara unitii angajatoare, excepia cazului
cnd a fost autorizat sau cnd exist o obligaie legal sau profesional s publice acele
informaii;
abtinerea de la folosirea informaiilor confideniale dobndite n timpul executrii sarcinilor
de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei tere persoane;
respectarea confidenialitii in mediu social (asociai de afaceri, rude) , in relaiile cu un
potenial client sau angajator; in cadrul entitii angajatoare;
Asigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confidenialitatea
(pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil ef, etc.).
Obligaia de confidenialitate continu i dup ncetarea relaiei dintre profesionistul contabil i client
sau angajator.
Posibilitatea divulgrii informaiilor, n situaiile:
autorizare de ctre client sau angajator;
autorizare prevzut prin lege (exemplu: furnizarea de probe n justiie, autoritatea fiscal,
prevenirea i sancionarea splarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigaii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie s se conving c prile crora li se adreseaz comunicarea
informaiilor sunt destinatarii adecvai i au responsabilitatea s reacioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informaiilor pentru Registrul Naional al Experilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie
speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni sau
colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care
privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.72
1. Conceptul de independen n audit.
59
60
Dac ns lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preuri corespunztoare unor
tranzacii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situaie este ntalnita in cazul
lichidarii voite a ntreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se
anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in
dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. In aceasta situatie se recomanda
apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. Se va tine cont
de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de redresare a activitii firmei.
Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii fluxurilor de numerar cat si la nivelul
riscurilor aferente realizrii lor. Ca urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice
noilor condiii de exploatare ale ntreprinderii. In plus activele redundante sau auxiliare din
proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flux de numerar obtinut de intreprinderea in
curs de redresare.
Biletul nr.78
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Aciunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/soc este implicat s
acioneze obiectiv i s exercite pruden profesional, prin ameninri reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angajaii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul
unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce
necorespunztor cantitatea de munc executat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor.
In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a
intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine
seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul specific de
,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
Biletul nr.79
1. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari.Aceste
masuri se impart n trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite n cadrul contractului ncheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
- masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatiilor.
2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita" de TVA
cu drept de deducere.
- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune de
bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru,
de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in
contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit prin
alte doua texte de lege din Codul fiscal:
art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri catre o
persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de catre
autoritatile fiscale din alt stat membru;
63
art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite cu
drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau
achitate pentru achizitii.
Biletul nr.80
1.Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste msuri constau n:
- aprobarea de ctre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de
persoanele mputernicite s administreze patrimoniul i s-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajailor competeni ai clientului mputernicii a lua decizii manageriale;
- stabilirea de ctre client politicilor i procedurilor pentru o raportare financiar (situaiilor
financiare) corect;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor i valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de
validare a informaiilor i situaiilor financiare i legtura cu societatea/cabinetul de audit.
2.Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), n cazul unei vnzri la distan care se
efectueaz dintr-un stat membru spre Romnia, locul livrrii se consider n Romnia dac livrarea
este efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care
beneficiaz de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau ctre orice alt persoan neimpozabil i dac sunt
ndeplinite urmtoarele condiii:
a) valoarea total a vnzrilor la distan al cror transport sau expediere n Romnia se
realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit vnzare la distan,
inclusiv valoarea respectivei vnzri la distan, sau n anul calendaristic precedent, depete plafonul
pentru vnzri la distan de 35.000 euro, al crui echivalent n lei se stabilete prin norme; sau
b) furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea
vnzrilor sale la distan, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n Romnia, ca
avnd loc n Romnia.
(3) Locul livrrii este ntotdeauna n Romnia, n cazul vnzrilor la distan de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din Romnia, altele dect
persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. (2) lit. a).
Biletul nr. 81
1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor efectuate de
cabinet;
- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora, identificarea
mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind
independenTa;
- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client Si
auditor care ameninTA independenTa;
- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angajaTilor
Si colaboratorilor;
- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a
independenTei;
- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile
stabilite;
- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA
independenTa Si obiectivitatea;
64
(2) n cazul achiziiei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. 126 alin. (3) lit. a), dac
cumprtorul i comunic furnizorului un cod de nregistrare n scopuri de TVA valabil, emis de
autoritile unui stat membru, altul dect cel n care are loc achiziia intracomunitar, conform alin. (1),
locul respectivei achiziii intracomunitare se consider n statul membru care a emis codul de
nregistrare n scopuri de TVA.
(3) Dac o achiziie intracomunitar a fost supus la plata taxei n alt stat membru, conform alin.
(1), i n Romnia, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce n mod corespunztor n Romnia.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplic dac cumprtorul face dovada c achiziia intracomunitar a
fost supus la plata taxei pe valoarea adugat n statul membru n care are loc achiziia
intracomunitar, conform alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica n cazul operaiunilor triunghiulare, atunci cnd
cumprtorul revnztor nregistrat n scopuri de TVA n Romnia n conformitate cu art. 153 face
dovada c a efectuat o achiziie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n
condiii similare celor prevzute la art. 126 alin. (8) lit. b), n vederea efecturii unei livrri ulterioare
n acel alt stat membru. Obligaiile persoanelor implicate n operaiuni triunghiulare sunt prevzute n
norme.
Norme metodologice:
Art. 1321
12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achiziii intracomunitare de bunuri
este ntotdeauna n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul bunurilor. n cazul n
care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n
scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, dect cel n care se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor, se aplic reeaua de siguran, respectiv achiziia intracomunitar se consider c are loc i
n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de TVA i n statul membru n care se
ncheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) n sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata
taxei achiziia intracomunitar i n statul membru n care se ncheie expedierea sau transportul
bunurilor i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de TVA, acesta poate
solicita restituirea taxei achitate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de
TVA. Restituirea taxei aferente achiziiei intracomunitare se realizeaz astfel:
a) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin
nregistrarea cu semnul minus n decontul de tax prevzut la art. 1562 din Codul fiscal a achiziiei
intracomunitare i a taxei aferente;
b) n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal,
restituirea taxei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare.
Exemplu: o persoan impozabil din Romnia nregistrat n scopuri de TVA conform art. 153
sau art. 1531 din Codul fiscal, achiziioneaz n Ungaria (locul unde se ncheie transportul bunurilor)
bunuri livrate din Frana. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ungaria n scopuri de TVA, dar
comunic furnizorului din Frana codul su de nregistrare n scopuri de TVA din Romnia, pentru a
beneficia de scutirea de tax aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din Frana. Dup
nregistrarea n scopuri de TVA n Ungaria i plata TVA aferent achiziiei intracomunitare conform
art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea taxei pltite n
Romnia aferente achiziiei intracomunitare, care a avut loc i n Romnia conform art. 1321 alin. (2)
din Codul fiscal.
(3) n conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, n cazul n care pn la data
la care intervine exigibilitatea taxei pentru achiziia intracomunitar efectuat n statul membru care a
atribuit codul de nregistrare n scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal, persoana
impozabil face dovada c achiziia intracomunitar a fost supus la plata TVA n statul membru unde
se ncheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. 1321 alin. (2) din
67
Codul fiscal.
(4) Obligaiile prilor implicate n operaiuni triunghiulare prevzute la art. 1321 alin. (5) din
Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)."
Biletul nr.84
1. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizare
interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional
referitor la probleme contabile si de etica
datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de
pregatire sau experineta pe care le detine
sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat
sa fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si
uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie
aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si
procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in
numele angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind
contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului,
initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor probleme
semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau
cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre
angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie
decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei actiuni, dar
datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora (fara
o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie sa
vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la
problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu
acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate cere sa
execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta. Cand executa
asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul
68
de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere asistenta adecvata si parerea
unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime, cu
onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar natura
adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile
cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta
pentru respectarea acestei cerinte.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor
de servicii de transport intracomunitar de bunuri.
Servicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid practic MFP]
Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania
Aceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, ceea ce conduce
la stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre
doua persoane impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul care
trebuie sa emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.
De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie stabilita tot in Romania un
transport intracomunitar de bunuri din Bulgaria in Ungaria, locul prestarii este in Romania, iar
obligatia platii taxei revine prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul
din Romania are un cod de inregistrare in scopuri de TVA in alt stat membru, daca nu are si un sediu
fix in respectivul stat membru.
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membru
Daca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri,
catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de transport sunt
considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii pentru aceste
servicii este considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul. Pentru a
aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie sa comunice prestatorului un cod
valabil de TVA din alt stat membru si o adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fix din
Comunitate. Aceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din Romania in declaratia
recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite
inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar
de bunuri .
De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei companii stabilite in Spania
un transport de bunuri de la Bucuresti la Madrid, locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde
este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din punct de vedere al
TVA. Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de catre prestator declaratia
recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de TVA.
Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul activitatii
economice in Romania dar are un sediu fix in alt stat membru si este inregistrat in scopuri de TVA in
acel stat membru, daca transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.
Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport intracomunitar de
bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile de transport sunt
considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia platii taxei
revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in scopuri de TVA, va aplica
mecanismul taxarii inverse. n situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de TVA, va
trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de a beneficia de acest
69
serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o achizitie intracomunitara de
servicii, exista si obligatia declararii acestei operatiuni in declaratia recapitulativa lunara (390).
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestat de o companie din
Germania catre o companie stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din
Codul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul fiscal,
serviciul fiind deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. ntrucat prestatorul nu este stabilit in
Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa si
inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390).
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii Europene
n situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri catre
beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din Codul
fiscal, numai daca se face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al TVA,
serviciile nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de transport face obiectul regulii B2B,
serviciul nu se raporteaza in declaratia recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar.
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat de o companie stabilita in
Romania catre o companie stabilita in Turcia, serviciul nu este impozabil in Romania, daca se face
dovada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana
impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, considerand ca serviciul este
realizat in beneficiul unei persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe
transportul.
Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de bunuri
catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul prestarii in
Romania. Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un astfel de
serviciu, respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse daca este
inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in care clientul nu este inregistrat in scopuri de
TVA, va depune un decont special de taxa. O astfel de operatiune nu reprezinta o achizitie
intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii acestui serviciu in declaratia
recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in scopuri de TVA in cazul in care nu este inregistrat.
De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat de o companie din Elvetia
catre o companie stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul
fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin. (2) din Codul
fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. ntrucat prestatorul nu este stabilit in Romania,
clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica taxare inversa ( rd. 7 si 19
din decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de servicii, aceasta operatiune nu se
raporteaza in declaratia recapitulativa. ncepand cu data de 1 ianuarie 2010, transportul local de bunuri
direct legat de un transport intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri.
Biletul nr.85
1. Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn cazul
prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate.
70
(5) Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si evaluarea/expertizarea bunurilor
mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a TVA daca aceste servicii sunt
prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare.
Locul prestarii Principiu
Conform prevederilor art. 133, alin. (2), lit. h) pct. 2 din Codul Fiscal, locul prestarii este considerat a
fi locul unde sunt prestate expertizele / lucrarile efectuate asupra bunurile mobile corporale.
Exemple a) O societate romaneasca A presteaza servicii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru alta
societate romaneasca, B. n momentul prestarii serviciilor de intretinere, bunurile se afla la sediul B
din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat
fizic).
b) O intreprindere mica din Romania, A, asigura servicii de reparatii auto pentru alta societate
romaneasca, B. n momentul prestarii serviciilor de reparatii, masinile societatei B se afla in Romania.
Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic). Totusi,
pentru aceste servicii nu se datoreaza TVA in Romania din moment ce A este o intreprindere mica.
c) Societatea daneza B solicita servicii de reparatii pentru un fax utilizat in biroul sau de vanzari din
Bucuresti. A, o societate romaneasca, efectueaza serviciile de reparatii la sediul societatei daneze din
Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat fizic).
Pentru serviciul respectiv se datoreaza TVA in Romania.
d) O societate romaneasca A executa intretinerea unui utilaj pentru B, o societate din Italia.
Angajatii A se deplaseaza in Italia pentru a executa serviciile de intretinere a utilajului la sediul B.
Serviciul prestat de A are loc in Italia (respectiv locul in care se efectueaza serviciul).
Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.
e) O intreprindere mica, A, din Romania, expediaza bunuri in Ungaria in vederea repararii. B, o
societate din Ungaria, executa lucrarile de reparatii si returneaza bunurile in Romania. Serviciul prestat
de B are loc in Ungaria (adica locul in care se efectueaza serviciul). Pentru serviciul respectiv nu se
datoreaza TVA in Romania.
Ce sunt lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice
efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica,
respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile
corporale.
Ce sunt expertizele privind bunurile mobile corporale?
Expertizele privind bunurile mobile corporale constau in examinarea unor bunuri mobile corporale in
scopul stabilirii valorii acestora.
Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate
lucrari ori expertize sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu vor fi
tratate ca livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.
Care este locul prestarii pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale? art.
133 alin. (2) lit. h)
Se considera ca serviciile de expertiza si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au loc:
acolo unde serviciile sunt efectiv prestate sau
in Statul Membru care a atribuit codul de TVA beneficiarului in scopul prestarii acestor servicii, daca
sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- beneficiarul comunica un cod valid de TVA (cu prefix) din alt Stat Membru decat Statul Membru in
care serviciile sunt efectiv prestate;
- bunurile sunt transportate in afara Statului Membru in care serviciile sunt efectiv prestate, dupa ce au
fost procesate sau expertizate.
Exista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Principalele servicii de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care beneficiaza
de scutire sunt:
71
beneficiarul nu a comunicat un cod de TVA sau daca acesta a comunicat un cod valabil de TVA din
Romania. Plata TVA-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a)
Obligatii de raportare speciale OMEF 1372/2008
n situatia in care un prestator primeste in Romania bunuri din alt Stat Membru din UE, in vederea
efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
registru special registrul bunurilor primite.
n situatia in care clientul trimite din Romania bunuri catre un alt stat membru UE, in vederea
efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
registru special registrul nontransferurilor.
Important! Regulile cu privire la expertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale trebuie sa
fie corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de simplificare.
Biletul nr. 86
1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei
misiuni de audit de baza?
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent i exprim o opinie cu
privire la faptul dac situaiile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform
cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele
Internaionale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este auditul unei situaii financiare
solicitat de legislaie sau de reglementri.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul
prestarilor de servicii de consultanta.
Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul
este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
Biletul nr.87
1. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor
contabili din Romania.
Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidenialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea i armonizarea. Recomandarea CEE
din 15 noiembrie 2000 prevede c activitatea de control al calitii poate fi organizat i exercitat n
dou forme: control colegial i control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurat
calitatea controlorilor i obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refer la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toi auditorii s fie controlai;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societii de audit;
- perioada controlat, care nu poate depi 6 ani (10 ani la societile mici, la care nu s-au
constatat deficiene);
- misiunile de verificare a situaiilor financiare ncredinate cabinetelor respective, dar i
sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activitii cabinetului verificat:
calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor
deontologice (mai ales independena), calitatea rapoartelor;
- supravegherea public a profesiei (prin reprezentani ai Ministerului Finanelor Publice);
- aplicarea sanciunilor disciplinare;
- confidenialitate;
experiena i formarea continu a controlorilor de calitate;
independena i obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Cum si cand se determina pro-rata TVA?
73
Deducerea taxei pentru persoana impozabil cu regim mixt i persoana parial impozabil
(1) Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze att operaiuni care dau drept de
deducere, ct i operaiuni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan
impozabil cu regim mixt. Persoana care realizeaz att operaiuni pentru care nu are calitatea de
persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. 127, ct i operaiuni pentru care are calitatea
de persoan impozabil este denumit persoan parial impozabil.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziiilor efectuate de ctre o persoan
impozabil cu regim mixt se determin conform prezentului articol. Persoana parial impozabil nu are
drept de deducere pentru achiziiile destinate activitii pentru care nu are calitatea de persoan
impozabil. Dac persoana parial impozabil desfoar activiti n calitate de persoan impozabil,
din care rezult att operaiuni cu drept de deducere, ct i operaiuni fr drept de deducere, este
considerat persoan impozabil mixt pentru respectivele activiti i aplic prevederile prezentului
articol. n condiiile stabilite prin norme, persoana parial impozabil poate solicita aplicarea unei prorata speciale n situaia n care nu poate ine evidene separate pentru activitatea desfurat n calitate
de persoan impozabil i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil.
(3) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care permit exercitarea dreptului de
deducere, inclusiv de investiii destinate realizrii de astfel de operaiuni, se nscriu ntr-o coloan
distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestora se deduce integral.
(4) Achiziiile destinate exclusiv realizrii de operaiuni care nu dau drept de deducere, precum i
de investiii care sunt destinate realizrii de astfel de operaiuni se nscriu ntr-o coloan distinct din
jurnalul pentru cumprri pentru aceste operaiuni, iar taxa deductibil aferent acestora nu se deduce.
(5) Achiziiile pentru care nu se cunoate destinaia, respectiv dac vor fi utilizate pentru
realizarea de operaiuni care dau drept de deducere sau pentru operaiuni care nu dau drept de
deducere, ori pentru care nu se poate determina proporia n care sunt sau vor fi utilizate pentru
operaiuni care dau drept de deducere i operaiuni care nu dau drept de deducere se evideniaz ntr-o
coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar taxa deductibil aferent acestor achiziii se deduce
pe baz de pro-rata.
(6) Pro-rata prevzut la alin. (5) se determin ca raport ntre:
a) suma total, fr tax, dar cuprinznd subveniile legate direct de pre, a operaiunilor constnd
n livrri de bunuri i prestri de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numrtor; i
b) suma total, fr tax, a operaiunilor prevzute la lit. a) i a operaiunilor constnd n livrri
de bunuri i prestri de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ
sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finanrii operaiunilor
scutite fr drept de deducere sau operaiunilor care nu se afl n sfera de aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata urmtoarele:
a) valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n
activitatea sa economic;
b) valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine efectuate de persoana
impozabil i prevzute la art. 128 alin. (4) i la art. 129 alin. (4), precum i a transferului prevzut la
art. 128 alin. (10);
c) valoarea operaiunilor prevzute la art. 141 alin. (2) lit. a) i b), precum i a operaiunilor
imobiliare, altele dect cele prevzute la lit. a), n msura n care acestea sunt accesorii activitii
principale.
(8) Pro-rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate operaiunile
prevzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia natere n timpul anului calendaristic respectiv.
Pro-rata definitiv se determin procentual i se rotunjete pn la cifra unitilor imediat urmtoare.
La decontul de tax prevzut la art. 1562, n care s-a efectuat ajustarea prevzut la alin. (12), se
anexeaz un document care prezint metoda de calcul al pro-rata definitiv.
(9) Pro-rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro-rata definitiv, prevzut la alin. (8),
determinat pentru anul precedent, sau pro-rata estimat pe baza operaiunilor prevzute a fi realizate
74
n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operaiunilor cu
drept de deducere n totalul operaiunilor se modific n anul curent fa de anul precedent. Persoanele
impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai
trziu pn la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv,
precum i modul de determinare a acesteia. n cazul unei persoane impozabile nou-nregistrate, prorata aplicabil provizoriu este pro-rata estimat pe baza operaiunilor preconizate a fi realizate n
timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai trziu pn la data la care persoana
impozabil trebuie s depun primul su decont de tax, prevzut la art. 1562.
(10) Taxa de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmulirea valorii taxei
deductibile prevzute la alin. (5) pentru fiecare perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro-rata
provizorie prevzut la alin. (9), determinat pentru anul respectiv.
(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmulirea sumei totale
a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. (5), cu pro-rata definitiv
prevzut la alin. (8), determinat pentru anul respectiv.
(12) La sfritul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie s ajusteze taxa dedus
provizoriu astfel:
a) din taxa de dedus determinat definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedus ntr-un an
determinat provizoriu, conform alin. (10);
b) rezultatul diferenei de la lit. a), n plus sau n minus dup caz, se nscrie n rndul de
regularizri din decontul de tax, prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n
decontul de tax aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii
acesteia.
(13) n ceea ce privete taxa de dedus aferent bunurilor de capital, definite conform art. 149 alin.
(1), utilizate pentru operaiunile prevzute la alin. (5):
a) prima deducere se determin n baza pro-rata provizorie prevzut la alin. (9), pentru anul n
care ia natere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. (12), n
baza pro-rata definitiv prevzut la alin. (8). Aceast prim ajustare se efectueaz asupra valorii
totale a taxei deduse iniial;
b) ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o douzecime,
pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz:
1. taxa deductibil iniial se mparte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se nmulete cu pro-rata definitiv prevzut la
alin. (8), aferent fiecruia dintre urmtorii 4 sau 19 ani;
3. taxa dedus iniial n primul an, conform pro-rata definitiv, se mparte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 i 3 se compar, iar diferena n plus sau n
minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie n rndul de regularizri din decontul de tax
prevzut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului.
(14) n situaii speciale, cnd pro-rata calculat potrivit prevederilor prezentului articol nu
asigur determinarea corect a taxei de dedus, Ministerul Finanelor Publice, prin direcia de
specialitate, poate, la solicitarea justificat a persoanelor impozabile:
a) s aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Dac aprobarea a fost acordat n timpul anului,
persoanele impozabile au obligaia s recalculeze taxa dedus de la nceputul anului pe baz de prorata special aprobat. Persoana impozabil cu regim mixt poate renuna la aplicarea pro-rata
special numai la nceputul unui an calendaristic i este obligat s anune organul fiscal competent
pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;
b) s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro-rata special pentru fiecare sector al
activitii sale economice, cu condiia inerii de evidene contabile distincte pentru fiecare sector.
(15) n baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, Ministerul Finanelor Publice,
prin direcia sa de specialitate, poate s impun persoanei impozabile anumite criterii de exercitare a
dreptului de deducere pentru operaiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
75
(1) n aplicarea art. 147 alin. (3) i alin. (4) din Codul fiscal, dac bunurile sau serviciile
achiziionate pot fi alocate parial activitii care nu d drept de deducere i parial activitii care d
drept de deducere, nu se aplic prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv deducerea taxei
pe baz de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpr o cldire, cunoate din momentul achiziionrii acesteia
partea din cldire care va fi alocat pentru nchiriere n regim de scutire i partea de cldire care va fi
alocat pentru nchiriere n regim de taxare, va deduce taxa corespunztoare prii din cldire care
urmeaz a fi utilizat pentru nchiriere n regim de taxare i nu va deduce taxa aferent prii din
cldire, care va fi utilizat pentru nchiriere n regim de scutire.
(2) n sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operaiunile imobiliare reprezint operaiuni
de livrare, nchiriere, leasing, arendare, concesionare i alte operaiuni similare efectuate n legtur cu
bunurile imobile.
(3) O operaiune este accesorie activitii principale dac se ndeplinesc cumulativ urmtoarele
condiii:
a. realizarea acestei operaiuni necesit resurse tehnice limitate privind echipamentele i
utilizarea de personal;
b. operaiunea nu este direct legat de activitatea principal a persoanei impozabile; i
c. suma achiziiilor efectuate n scopul operaiunii i suma taxei deductibile aferente operaiunii,
sunt nesemnificative.
(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta s nu aplice prevederile art. 147 n ce privete
posibilitatea exercitrii dreptului de deducere, situaie n care taxa aferent achiziiilor de bunuri
destinate operaiunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus.
(5) n cazul n care ulterior depunerii decontului de tax se constat erori n calculul pro rata
definitiv pentru perioade anterioare:
a) dac pro rata corect determinat este mai mic dect pro rata utilizat, persoana impozabil
are obligaia s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin.
(2) din Codul fiscal;
b) dac pro rata corect determinat este mai mare dect pro rata utilizat, persoana impozabil
are dreptul s procedeze la regularizarea diferenelor n cadrul perioadei prevzute la art. 1471 alin. (2)
din Codul fiscal.
Regularizarea se nscrie n decontul de tax aferent perioadei fiscale n care sunt constate aceste
erori."
Biletul nr.88
1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de organizare i funcionare a unui
cabinet i aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internaionale i a
76
79
Biletul nr.93
Structura dosarului exercitiului.
Structura dosarului exerciiului.
81
desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei pentru livrarea
respectiva.
Obligatiile furnizorului
Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in conformitate cu
art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece:
are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru;
face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru unde
este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator).
O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa puna la
dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de
deducere:
factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in care sa
fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat
membru;
documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al
beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de
vanzarecumparare, documentele de asigurare .
Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de scutire.
Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor,
nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul
emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de taxa sa se faca in
termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat anteriorva
incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea in cauza.
In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul
de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu
poate depasi termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu
respectarea prevederilor legale in vigoare.
In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de zile,
fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de
justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei
respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie
confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor).
Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorulrevanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor;
bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la
destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa existe
intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in
conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale;
cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la
plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de TVA al
beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de TVA
si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe bunuri pe
seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului
sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei care o reprezinta.
83
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde
se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un
cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri taxabile.
Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de
TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei contabile 4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare inversa,
decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in conformitate cu
directiva a VIII-a CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat
membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de export
sau import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci cand
persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de TVA in
Comunitate.
Biletul nr.94
1.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide n 7 seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea
organismului profesional, dup cum urmeaz:
- PA (dosarul permanent, seciunea A) intitulat Generaliti;
- PB (dosarul permanent, seciunea B) intitulat Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, seciunea C) intitulat Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile
precedente;
- PD (dosarul permanent, seciunea D) intitulat Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, seciunea E) intitulat Fiscal i social;
- PF (dosarul permanent, seciunea F) intitulat Juridice;
- PG (dosarul permanent, seciunea G) intitulat Intervenieni externi.
2. Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele
metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate
(valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit), metode mixte i metoda
bazat pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societii stabilit printr-una dintre metodele menionate reprezint valoarea
aportului de fuziune al fiecrei societi intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabilete
raportul de schimb.
Valorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda
patrimonial de evaluare global a societii. In cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la
societatea absorbit sau intrat n contopire, diferenele sunt recunoscute ca elemente de ctiguri
sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dect activul net contabil,
diferena este recunoscut ca profit. In situaia invers diferena este recunoscut ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale pentru a acoperi capitalul
societilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaz:
a) determinarea valorii contabile a aciunilor sau prilor sociale ale societilor comerciale care
fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de aciuni sau de pri sociale emise.
Valoarea contabil a unei aciuni-pri sociale se poate obine i prin raportarea activului net
contabil la numrul de aciuni-pri sociale.
84
b)
Stabilirea raportului de schimb al aciunilor sau al prilor sociale, prin raportarea valorii
contabile a unei aciuni ori pri sociale a societii absorbite la valoarea contabil a unei acinui
sau pri sociale a societii absorbate, raport verificat i aprobat de experi.
Determinarea numrului de aciuni sau de pri sociale emis pentru remunerarea aportului net de
fuziune:
a) determinarea nr. de aciuni sau de pri sociale ce trebui emise de societatea comercial care
absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societilor comerciale absorbite la
valoare contabil a unei aciuni sau pri sociale a societii comerciale absorbante, fie prin
nmulirea nr. de acinui-pri sociale ale societii comerciale absorbite cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmulirea nr. de
aciuni/pri sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea
nominal a unei aciuni sau a unei pri sociale de la aceast societate comercial;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferen ntre valoarea contabil a aciunilor sau a prilor sociale
i valoarea nominal a acestora.
Biletul nr. 95
1.Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit
- are un dublu rol instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu
intreprinderea)
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
Are 7 elemente de baza :
1.Titlul raportului Raport de auditor independent
2.Destinatarul intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care are
responsabilitati fata de terti
3. Paragraful introductiv cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea
responsabilitatilor (idem contract)
4. Intinderea lucrarilor de audit cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au
fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum
si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu exista erori semnificative
5. Paragraful opiniei opinia in audit poate fi de 4 tipuri :
a) fara rezerve se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra
situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare (au ramas fara obiect)
(opinia curata). O derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se emite atunci cand
auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el
considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare.
b) cu rezerve (opinie calificata) se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere
si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la 31 decembrie,
precum si atunci cand exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea
situatiilor financiare.
c) nefavorabila (opinie calificata) se emite atunci cand exista constatari cu impact
semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce
priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile
d) imposibilitatea emiterii unei opinii se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a
fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare.
6. Data raportului
7. Semnatura personala sau sociala si personala
2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de
evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind:
2.Prezentarea intreprinderii
85
anuale.
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.
Biletul nr. 99
1.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Rezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaz astfel:Exemplu de rezerve datorate limitrii ntinderii lucrrilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, cci noi am fost desemnai auditori
ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societii, noi am putut
controla cantitile prin alte proceduri.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei ajustrilor care ar fi putut fi necesare, dac noi am fi putut
efectua controlul fizic al cantitilor, situaiilor financiare dau o imagine fidel poziiei i situaiei
financiare a societii la 31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul
ncheiat la aceast dat i sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexat, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare.
Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat
n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i al unei cote de . pentru
cldiri i . pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de . pentru exerciiul ncheiat la 31
decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la . mil. lei, iar
pierderile exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.
Dup prerea noastr, cu excepia incidenei asupra conturilor anuale, a faptelor menionate n
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii la
31 decembrie 200, ct i contului de profit i pierdere pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i
sunt conforme cu prevederile legale i statutare.
2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi
recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze
de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
Biletul nr. 100
1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate
exprima o opinie curat, nedistorsionat de vreo rezerv sau reinere.
Ca mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare:
Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel poziiei i situaiei financiare a societii
la 31 decembrie . precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul
nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale i naionale de contabilitate
2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari
a cativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii
intreprinderii
- metodele de amortizare deasemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea
mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare
acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica este inferioara
87
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este data de
Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul net (dupa
distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii. Este o
valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea
actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi, leasing)
valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in
unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea pasivului
exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare
Biletul nr.103
1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de
Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.
Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost
ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor
naionale.
ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit
judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a
fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune
c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.
Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s
asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:
- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute
n situaiile financiare;
- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare;
- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;
- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.
Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de
opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face
referire la normele sau practicile naionale).
Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n
scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.
Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i
informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele
contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea
situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.
Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.
89
Principiul permanenei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie ajustata astfel
incat valoarea acestora sa fie cea de piata);
Principiul prudenei (spre exemplu prin politica de provizioane);
Principiul independenei exerciiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net corijat)
Biletul nr. 108
1.Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situaiilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu
publicul, precum i cu acionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a ncrederii publicului i acionarilor n situaiile financiare prezentate de o
entitate;
-instrument de identificare a responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea entitii auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?
Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite
in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
Biletul nr.109
Rolul si continutul notei de sinteza
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un
instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului s-i fac o prere definitv asupra situaiilor financiare, este util s-i
stabileasc o not de sintez care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de
la cunoaterea ntreprinderii pn la controlul conturilor, care pot avea o inciden asupra deciziei
finale.
Nota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul reinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- poziia auditorului (punctul su de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii
lucrrilor i n special la:
- problemele tehnice ntlnite i maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesit primirea unei informaii complementarea;
- domeniile care necesit o luare de poziie i o decizie final a auditorului;
- o list a modif propuse, evideniindu-le pe cele care au fost contabiliz i separat pe cele
care nc nu au fost acceptate de ntrepr.
Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative
care au marcat viaa ntreprinderii n timpul exerciiului ca, de exemplu:
- evoluia principalelor elemente din situaiile financiare;
- produse (activitai) noi;
- schimbri n strategia ntreprinderii.
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o
rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinite) de timp?
Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de
fructificare: [(1+a) -1]/ a
92
si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al
perioadei, la o rata de actualizare fixa a.
Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:
Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru
ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y
X = Y * factorul fondului de reducere
Biletulnr.110
1.Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune.
Chestionarul sfritului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c
normele au fost respectate i c dosarele sunt complete.
ntrebrile din chestionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit
standardelor normelor de audit i procedurilor interne ale cabinetului i se pot grupa dup cum
urmeaz:
-ntinderea lucrrilor;
-delegarea lucrrilor ctre membrii echipei i supervizarea activitii lor;
-coninutul bilanului contabil
-raportrile;
-comunicrile cu conducerea ntreprinderii;
-latura administrativ.
Chestionarul sfritului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate conine mai multe
sau mai puine ntrebri n funcie de mrimea, structura i experiena cabinetului de audit, de natura
misiunii, i dac este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii.
2.Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor
si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n in
care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an=
(1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER
PER= Cursul bursier al unei actiuni
Dividend platit+profit nerepartizat
Biletul nr.111
Rolul si continutul scrisorii de afirmare.
Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apariiei unor nenelegeri ntre auditori i
conductorii clientului, prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirmaiilor orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmaiile verbale primite de
auditor cu privire la elementele semnificative ale situaiilor financiare, pentru care auditorul nu se
poate atepta n mod rezonabil s obin elemente probante.
93
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obine dovada c cei care conduc
ntreprinderea recunosc responsabilitatea lor n ntocmirea situaiilor financiare pe care le-au
aprobat. Scrisoarea de afirmare permite ntiinarea conducerii ntreprinderii asupra modului de
influenare a situaiilor financiare de ctre informaiile pe care numai ea le deine.
O scrisoare de afirmare poate imbrca forma:
- fie a unei scrisori emannd de la conductori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la
conductori, recunoscute cum se cuvine i confirmate de ei.
Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmaiile pe care auditorul le
consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii i auditorului;
- ntiinarea conducerii ntrepr asupra modului de influenare a sit financiare de ctre informaiile pe
care numai ea le deine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu nlocuiete procedurile de verificare ce trebuie efectuate de
ctre auditori.
Exemple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunotin de nici o iregularitate privind conducerea sau salariaii care prezint
un rol important n definirea i funcionarea sistemului contabil i de control intern,
susceptibile a avea o influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toat documentaia aferent i toate proceseleverbale ale AGA, ale consiliului de administraie, respectiv cele care s-au inut la datele
de.....i.....i..... .
- Confirmm c situaiile financiare nu conin anomalii semnificative sau omisiuni.
- Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror
nerespectarea ar fi putut avea o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare.
- Urmtoarele elemente au fost corect nregistrate i, dup caz, n notele la situaiile
financiare s-au dat explicaiile necesare: pierderi din operaiuni de cumprri i vnzri,
active date n garanie (ipotecate), active vndute.
- Nu avem nici un proiect sau intenii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea
contabil sau clasificarea activelor i pasivelor reflectate n situaiile financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricaie i nici un stoc nu este
contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare.
- Societatea este proprietara tuturor activelor i nici unul nu a fost ipotecat, cu excepia
celor menionate n nota.....la situaiile financiare.
- Noi am nregistrat toate pasivele i angajamentele sau am dat explicaii n notele anexe,
iar n nota anex Y am indicat toate garaniile acordate terilor.
- Cu excepia evenimentului constnd n ........ descris n nota anex Z, nici un eveniment
posterior nchiderii exerciiului care s necesite o rectificare a situaiilor financiare nu s-a
produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situaiile
financiare. Nici o alt reclamaie privind un eventual contencios nu a fost depus i nu
este prevzut.
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cashflow-urilor?
Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui bun, la
finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul ultimului
94
i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume expert n cadrul misiunii sale de
audit. Apoi, auditorul trebuie s verifice competena profesional a expertului i obiectivitatea lui. n
plus, auditorul trebuie s strng elemente probante suficiente i adecvate care s demonstreze c
ntinderea lucrrilor expertului rspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situaiile financiare.
Cnd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac meniuni despre utilizarea lucrrilor
expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in
cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.
Biletul nr.115
1. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.
Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul n situatiile financiare a
evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data nchiderii exercitiului, care pot fi de
doua tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care existau la data nchiderii exercitiului;
sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente la data nchiderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data nchiderii exercitiului; sunt
evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data nchiderii.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n
considerare incidentele evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului, att asupra situatiilor
financiare ct si asupra raportului sau, distingndu-se trei etape:
fapte descoperite pna la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare
estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare
nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, exprimate n
unitati monetare curente, calculate tinnd seama de o perspectiva inflationista. n acest caz, rata de
actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dobnzilor nedeflatate pe pietele financiare.
Biletulnr.116
1.Faptele descoperite pn la data raportului de audit.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc strngerea e elemente probante
suficiente i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita
ajustri ale situaiilor financiare sau informaii suplimentare n anexe, pn la data raportului su.
Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situaiilor
financiare sau unei informaii n anexe, vor fi puse n lucru la o dat ct mai apropiat de data
raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele
posterioare au o inciden semnificativ asupra situaiilor financiare, el trebuie s determine dac
acestea au fost corect avute n vedere i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele
anexe la situaiile financiare.
Cnd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul
va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum i
necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
97
dac activele sunt bine gestionate i exploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei
ateptate de pia, se poate obine un goodwill;
dac activele sunt prost gestionate i exploatate si conduc la performanele financiare inferioare
ateptrilor pieii, va rezulta un badwill, adic o valoare incorporal negativ.
Biletulnr.118
1.Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare.
Dup publicarea situaiilor financiare auditorul nu este inut s procedeze la vreo investigaie.
Dac ns auditorul a luat cunotin, dup publicarea situaiilor financiare, de existena unui
eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situaiilor financiare i s discute aspectele
respective cu conducerea ntreprinderii.
n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situaiile financiare, auditorul va controla
msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia
situaiilor financiare nemodificate au luat cunotin de corectarea acestora i va ntocmi un nou raport
asupra situaiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observaii
fcnd trimitere la o not anex la situaiile financiare care cuprinde motivele coreciei situaiilor
98
financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situaiilor
financiare corectate.
n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate
persoanele care au n posesie situaiile financiare i raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situaie i nu corecteaz situaiile financiare chiar dac auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca terii s
utilizeze raportul su.
Nu este necesar corectarea situaiilor financiare i stabilirea unui nou raport de audit atunci
cnd situaiile financiare ale exerciiului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condiia ca o
informaie corespunztoare despre situaia existent s fie furnizat n notele anexate la aceste situaii
financiare.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin
valoarea patrimonial Activ net contabil corectat?
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct
de asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val proprietatii si
anumite localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
Biletulnr.119
1. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaz procedurile i principiile
fundamentale i modul lor de aplicare n ce privete soldurile de deschidere. n misiunile iniiale de
audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente i adecvate care s-i permit s se
asigure c:
soldurile de deschidere nu conin anomalii care s aib o influen semnificativ asupra situaiilor
financiare ale exerciiului n curs;
soldurile de nchidere ale exerciiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost
ajustate retroactiv;
politicile de nchidere a conturilor i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant,
sau modificarea acestora a fost corect nregistrat i descris n notele anexe.
Cnd situaiile financiare ale exerciiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual
poate gsi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Dac situaiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri.
Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se obin elemente probante suficiente i adecvate cu
privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n
imposibilitatea de a emite o opinie.
2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand
se determine valoarea patrimoniala" Activ corectat?
- met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct
de asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si cladiri;
- met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii
integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri;
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 120
1. Examenul situatiilor financiare
99
Situaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie documente
de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s obin unele elemente probante pe
baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare.
Pentru a-i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n acord
cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel
activitii i situaiei financiare a intreprinderii.
Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt
coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile i
reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nchidere;
- faptului c anexele comport toate inform de importan semnificativ asupra situaiei patrimoniale,
fin i rezultatele obinute.
Tehnicile de examinare se bazeaz pe:
- stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financ i compararea lor cu cele ale exerciiilor precedente i
ale sectorului de activitate;
- comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i pierdere.
Un obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o
imagine fidel clar i complet:
- poziiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situaiei financiare.
n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verificnd i
satisfacerea unor reguli generale i particulare.
Reguli generale:
- bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare;
- bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ;
- elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verific modul de nregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- mprumuturi i datorii asimilate;
- imobilizri;
- stocuri i producie n curs de execuie;
- conturile de teri;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul :
- examineaz unele conturi de cheltuieli;
- examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de
venituri;
- examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i cheltuieli.
In legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de acestea,
analiznd n mod deosebit:
- evoluia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i
pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
100
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se
determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat?
pe baza de cost metoda identificarii;
- metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de indexare.
Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 550 stabilete procedurile i principiile fundamentale,
precum i modalitile lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului referitoare la
tranzaciile ntre pri legate (afiliate), aa cum sunt ele definite prin Standardul Internaional de
Contabilitate nr. 24 Pri legate.
Auditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante
referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a prilor legate (afiliate), precum i la
informaiile prezentate n anexe privind efectele tranzaciilor i operaiilor ntre prile legate, care au o
influen semnificativ asupra situaiilor financiare.
n timpul lucrrilor de audit, auditorul d atenie operaiilor care par neobinuite i care pot indica
existena prilor legate pn atunci necunoscute ca, de exemplu:
- opera efect n cdiii comerciale anormale, mai ales n ce privete preul, rata dobnzii, garanii i
cdiii de ramburs neobinuite;
- operaii a cror existen nu pare justificat prin nici o motivaie logic;
- operaii a cror substan difer de forma acestora;
-operaii efectuate pe ci neobinuite;
- volum prea ridicat sau operaii importante realizate cu unii clieni sau furnizori, n raport cu alii;
- operaii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operaii, tranzacii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale acionarilor i ale consiliului de
administraie;
- acordarea unei atenii deosebite unor operaii de la sfritul perioadei;
- acordarea contractelor i conveniilor de mprumut;
- examenul operaiilor de cumprri sau vnzri pe pri ale unei societi n participaie;
- examenul operatiilor i tranzaciilor ntre pri legate identificate;
- obinerea unei declaraii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informaiile prezentate
cu privire la identificarea prilor legate sunt exhaustive i au fost corect descrise n anexele la situaiile
financiare.
2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de
actualizare?
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
Rata deflatata = (i f) / (1+f)
f rata inflatiei
Dac rezultatele viitoare sunt exprimate n uniti monetare constante, care nu in seama de inflaia
viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include inflaia, numit rat de actualizare deflatat.
Utilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la nite rezultate constante a unei rate a pieei
care include de fapt i o component inflaionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De
101
aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil
deflatat.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel:
dac rata inflaiei este mai mic de 10%:
r deflatat = r nedeflatat f
dac rata inflaiei este mai mare de 10%:
r deflatat = (r nedeflatat f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezint indicele puterii de cumprare a banilor.
Biletul nr. 122
1. Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.
n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii
de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la
elaborarea situaiilor financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra
valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau
recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori;
- marje brut de autofinanare negativ;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden;
- refuzul creditelor furnizori;
- prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere;
- pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali;
- micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz;
- proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave;
- schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra
intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat
convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce
privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n
anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei
incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii.
Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii:
- a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine
semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile
de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va
introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabil;
- situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su
profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el
va emite o opinie defavorabil;
- conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier
complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul
su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale.
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i
102
- sursele informaiilor disponibile; sursele externe independente sunt n general mai fiabile
dect sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunotinele dobndite cu auditurile precedente etc.
Tehnica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul Internaional de audit (ISA) nr. 520.
2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a
ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile
la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea
fiscala
Sondaje
asupra
ansamblului
mulimii
Definirea
Este suficient
obiectelor i
un
control D
alegerea
prin sondaj?
a
mulimii
(masei)
Mulime
a
conine
element
e cheie?
Verificare
D a
D Controlul tuturor
a elementel a elementelor cheie
or cheie
este
suficient
?
Controlul tuturor
Nu
elementelor cheie
plus
sondajele
asupra
restului
mulimii
2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in
el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia
patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima
perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.128
1.Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe
care i va fonda opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile
care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baz rezonabil pentru
fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou condiii (criterii) de calitate
pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate;
caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor
2.Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al
evalurii?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune de un
patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare specifice
lichidarii judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1. calculul activului net de lichidare;
2. aplicarea unei decotari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de influentele
pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu lichidarea si
eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai mare) a
tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente favorabile) minus
diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica) a tuturor elementelor
corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile) minus cheltuielile cu
operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net de lichidare minus cota
cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.
Biletul nr. 129
1.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare
106
Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de
rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
Etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de risc
i a naturii operaiilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea
identificrii existenei controlului intern pe care se poate sprijini i verificrii modului de funcionare a
acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i
stabilete programul de control al conturilor care, aa cum s-a mai amintit, poate fi restrns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Aadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, ct de
extinse vor fi acestea i data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare; aceste controale trebuie ct
mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a se solicita
intreprinderii;
- ntinderea eantionului: innd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sondajelor de efectuat pentru
controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, avnd n vedere c, calit unui
control depinde de data la care s-a efectuat. Aceast coloan va fi completat pe msura avansrii progr
de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor;
- o referin pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili
sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structur a unui program de control se prezint astfel:
Program de control
Dosar
- controlul imobilizrilor Exerciiu
Auditor:
Data crerii:
Viza responsabilului:
Data actualizrii:
Mrimea
Fcut de
Referina
Controale de efectuat
eantionului
la data de .
(Foaia de lucru)
Verificarea achiziiilor Sume mai mari de Ionescu
A6
exerciiului pe baz de 75.000 mii lei
16/03/95
comenzi, facturi i
recepii
Ref:
Pag:
Data:
Probleme
ntlnite
Nimic
2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele
ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care dispun
de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale , care nu figureaza ca elemente de
patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
Biletul nr. 130
1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
0
nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile la care
a ajuns auditorul;
1
sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in ultima
parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2
detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si
incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific
bilantului functional?
107
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice
omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin
raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant, profitul net,
CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul
misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv
de audit.
4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control,
precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al
echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale.
2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata
in cazul unei evaluari economice?
- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu
pe baza starii effective a bunului respective.
Biletulnr.136
1. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un
caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a
obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in
profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber
profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
110
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de
randament dobanda la obligatiunile de stat.
Biletulnr.137
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.
1. Faza initiala;
1
- Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
2
- Orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
3
- Aprecierea controlului intern;
4
- Controlul conturilor;
5
- Examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
6
- Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
7
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?
Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat net/capitaluri
proprii
Biletulnr.138
1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.
nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie s
aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune; trebuie s in seama de unele reguli
profesionale i de deontologie.
Aciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:
- cunoaterea global a intreprinderii (existena riscurilor nu presupune c auditorul refuz
mandatul, ns decizia sa de a accepta este luat n cunotin de cauz, urmnd s ia toate
msurile necesare, n consecin);
- examenul de independen i de absen a incompatibilitilor;
- examenul competenei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fia de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrrilor de audit
Normele legale romneti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare pe
baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal care
presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate i
misiunile de audit contractual.
111
Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr-o Scrisoare de
misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau n orice alt tip de contract
adecvat.
Auditorul poate s decid s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru fiecarer din exerciiile
viitoare. La primirea solicitrii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii
termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificai, innd seama de evoluia semnificativ a
naturii sau importanei activitilor clientului su.
2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?
Profit/pierdere
+ dobnda la datoria de la teri
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilitii dobnzii pentru datoria la teri
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea i alte cheltuieli care nu sunt n numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Pli din impozite pe exploatare
= Profit net dup ajustri fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT
- NFR
+ ncasri din vnzarea activelor corporale
-Cheltuieli de capital
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENT
+ Cash flow din alte investiii n afara celor operaionale
= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI
+ Credite bancare i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor i sumelor pltite pentru rscumprarea obligaiunilor
- Dividende prefereniale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIAR
Bilet nr. 139
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai ntr-o Scrisoare de
misiune de audit.
Indif de forma pe care o mbrac relaia contractual, din doc respectiv nu trebuie s lipseasc termenii
i condiiile urmtoare:
- obiectivul auditului situaiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea i prezentarea situaiilor financiare;
- ntinderea lucrrilor de audit, fcnd referire la legislaia aplicabil, la reglementrile sau
112
profesiei contabile din Romania. Ele includ n primul rnd organizarea i gestiunea profesiei contabile
n ntregul ei, i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activiti. Cooperarea dintre factorul public i cel al
profesiei contabile liberale este esenial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod
performant att profesia, ct i utilizatorul informaiei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversitile
i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s i
gseasc loc n relaia dintre stat i profesia contabil.
Biletul nr. 144
1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Ce sunt i ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune i obligatorii pentru toi cei care stabilesc, controleaz i
utilizeaz situaiile financiare. Entitile care au obligaia de a stabili situaii financiare sunt
cele prevzute la art. 1 din Legea Contabilitii. Cei care controleaz sunt prevzui prin
legislaia fiecrei ri (auditori, cenzori) i au ca referin n activitatea lor normele
contabile.
Situaiile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informaii ale unei game
largi de utilizatori. Pentru muli utilizatori aceste situaii financiare constituie singura surs
de informaii complementare care s le satisfac nevoile.
Aceste situaii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referinele urmtoare:
standarde internaionale de raportare financiar;
standarde sau norme contabile naionale;
alte referine contabile bine precizate i recunoscute, aplicate pentru elaborarea i
prezentarea situaiilor financiare.
Normele contabile internaionale sunt stabilite de IASCF (Fundaia Comitetului pentru
Standarde Internaionale de Contabilitate) i sunt denumite generic Standardele
Internaionale de Raportare Financiar (IFRS) care cuprind:
Standardele Internaionale de Raportare Financiar emise de IASB (IFRS);
Standardele Internaionale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..
3. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de
indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii
sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand ofera
servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist
contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu
atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale
competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si tehnic. Un profesionist contabil ar
117
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau
firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.148
1.Riscul de audit: componentele i relaiile ntre acestea.
Riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o opinie incorect prin faptul c erori
semnificative exist n situaiile financiare. El se divide n trei: riscul inerent (RI), riscul legat de
control (RC) i riscul de nedetectare (RN). Relaia dintre acestea se poate prezenta sub forma
urmtoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca
un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru
a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor
curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in
conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini
obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si
mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in
mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente
vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra
credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa
demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru
membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt
relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe organisme de
contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele
abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin
care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
Biletul nr. 149
1.Care este riscul legat de control?
Riscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de
operaiuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de operaiuni, nu este nici
prevenit, nici descoperit i corectat prin sistemul contabil i de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, avnd n vedere limitele inerente oricrui
sistem contabil i de control intern.
n general, auditorul fixeaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cnd:
- sistemele contabile i de control intern nu sunt aplicate corect;
120
- examinarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o
norm legal sau profesional sau o reglementare.
1. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor
indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant
pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a
bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant :
bilant contabil, bilant economic, bilant functional
Biletulnr.154
1.Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare, precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz
(verific) i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti
i operaii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale, ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
Elementele de baz ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic;
- obiectul examinrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii,
n totalitate lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare, n
funcie de referenialul contabil aplicabil;
- scopul examinrii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar
i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de
entitatea auditat;
- criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile.
2.Definii valoarea de pia.
Valoarea de piaa reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evalurii, intre un cumprtor si un vnztor, hotri si avizai, care acioneaz in cunotina de cauza,
prudent si fr constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un marketing adecvat.
Biletul 155
1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?
Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si
independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente
fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist
contabil cu character de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte
elemente ale auditului in general sunt indeplinite
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti in ansamblul lor n vederea exprimrii unei
opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara i completa a poziiei, situaiilor financiare si a
performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si internationale de audit;
2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii
(7) Valoarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. (1) - (6), se reduce
n funcie de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz:
a) cu 20%, pentru cldirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului
fiscal de referin;
b) cu 10%, pentru cldirea care are o vechime cuprins ntre 30 de ani i 50 de ani inclusiv, la
123
societatea intr ntr-o nou faz a existenei sale, n care urmeaz s se procedeze la lichidarea
bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor i repartizarea restului ntre asociai.
Numai dup parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitii juridice a societii i, o data
cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.
Biletul nr.160
1.Definiti valoarea substantiala.
Valoarea substantiala este o valoare funcional care pleac de la referinele de bilan, dar ine
seama de implicaiile determinate de funcia de exploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de
exploatare.Poate fi estimat la valoare brut (VSB), la valoare redus (VSR) i la valoare net (VSN)
VALOAREA SUBSTANIAL BRUT (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC + Datorii)
+ Active obinute prin nchiriere sau leasing
- Active mprumutate/nchiriate/cedate terilor
- Costuri pentru reparaii i cheltuieli de punere n functiune
VALOAREA SUBSTANIAL REDUS (VSR) = Valoarea substanial brut
- Datorii nepurttoare de dobnzi
- Avantaje care depesc condiiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANIAL NET (VSN) = Valoarea substanial brut - Datorii totale
2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
n contractul de societate, trebuie prevzute clauzele de dizolvare a societii, aceast cerin
rezult din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate n contract prin trimiterea la legislaia societilor
comerciale sau la alte legi speciale, sau prin menionarea expres a acestora.
- ntr-o opinie, cauzele de dizolvare prevzute de lege ar fi limitative. n doctrina recent, ns,
s-a considerat c asociaii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, i alte cauze de dizolvare
dect cele enumerate de lege, cu condiia respectrii art.5 Cod civil.
- Problema este, n prezent, tranant, ntruct din art. 222 alin. (1) litera g) rezult expresis
verbis c dizolvarea poate interveni i pentru cazuri prevzute prin convenia prilor, altele dect cele
reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate n cazul societilor comerciale,
fr a fi limitate doar la acestea, sunt:
expirarea duratei pentru care a fost nfiinat societatea, n cazul n care o anumit durata a fost
stabilita
falimentul
reducerea (pentru o perioada de cel puin 9 luni) numrului minim de acionari prevzut de legea
aplicabila
societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta
intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi
indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
Biletul nr.163
1 Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie
aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor) ;
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
2 Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.Expertizele contabile pot fi
efectuate numai de ctre experii contabili nscrii n Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat n
efectuarea unei expertize contabile este obligat s fie independent fa de prile interesate n expertiz,
evitnd orice situaie care ar presupune o lips de independen sau o constrngere care ar putea s-i
impieteze integritatea i obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu ntrunesc condiiile pentru a fi nscrii ca
membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei profesii fr auto
rizaie. Dac un expert contabil implicat ntr-o astfel de situaie este solicitat pentru efectuarea unei
expertize contabile, el este obligat s aduc la cunotina solicitantului situaia n care se afl.
- Independena expertului contabil trebuie s fie absolut n cazul experilor contabili numii din oficiu
de ctre organele n drept i relativ n cazul experilor contabili recomandai de pri sau
solicitai n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independena absolut a expertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obligaia
acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare prevzute de Codul
de procedur civil i alte reglementri procedurale speciale, care sunt aceleai cu cele privind judectorii.
- Independena expertului contabil este afectat grav n situaiile reglementate de Codul etic naional al
profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6.
-Experii contabili care se afl n situaiile prevzute la punctele 3 i 4 de mai sus trebuie s le aduc, n
scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dup numire.
127
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale,
daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de
produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din
capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un
membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
lichidatorii?
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa
intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv.
Biletul nr. 168
1. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.
BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmeSte, potrivit legii. BilanTul
contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are
lichidatorul?
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este
obligat sa ceara
deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere
deschiderea procedurii
insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Biletul nr.169
1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- funcia de finanare in pasiv.
2.Explicati conceptul si tipurile de independenta.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului
ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat
judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate
sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului
contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire
auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului
contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber
fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu
integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea unor
forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii
sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
130
a.
cnd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti)
pot fi lezate;
b.
cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatii profesionale de divulgare:
profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii
care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate
sau nejustificabile;
profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt
destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de
informatii;
profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica
responsabilitatea sa.
n toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.
Biletul nr. 174
Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a
tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea
raportului fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii pot
formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune
judecatorului-sindic un raport final nsotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi
communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic va convoca adunarea creditorilor n termen de maximum 30 de zile de la afisarea
raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile nainte de data
convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin ncheiere, toate obiectiunile la raportul
final, l va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data nregistrarii raportului final vor fi nca sub conditie nu vor participa la
ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa
faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate n termen
de 90 de zile de catre cei ndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, n contul
averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite n conditiile art. 4
alin. (4).
Bilet nr. 175
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
2. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea
de insolventa?
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de
orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca
aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat
mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei
133
juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care
au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.176
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
Ce se intelege prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficiena fondurilor bnesti
pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvena este prezumat a fi vdit atunci cnd debitorul, dup 30
de zile de la scaden, nu a pltit datoria sa fa de unul sau mai muli creditori; b) insolvena este
iminent atunci cnd se dovedete c debitorul nu va putea plti la scaden datoriile exigibile angajate,
cu fondurile bneti disponibile la data scadenei.
Bilet nr. 177
1 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si
datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substaniale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )
2.Ce se intelege prin procedura falimentului?
Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care
se aplica debitorului n vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat;
Bilet nr. 178
1.Cum se calculeaza" valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia
acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere
fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii,
nu
sunt
folosite
din
diverse
cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului
asupra juridicului.
2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?
Principalele atribuii ale judectorului-sindic, sunt:
pronunarea motivat a hotrrii de deschidere a procedurii
2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de actualizare numita si
regula de actualizare
- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o aplificam cu
factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam
cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t)n
Despre obiectivitate.
activitatea i averea sa, precum i lista cuprinznd plile i transferurile patrimoniale fcute de el n
cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanciunea prevzut la art. 1081 alin. (1) pct. 2
lit. d) i e) din Codul de procedur civil
Biletul nr.183
Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents?
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se
nelege ca, atunci cnd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul
capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S
CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
2. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei
n urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor
menionai n lista depus de debitor n conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n
condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului comerului sau, dup caz, registrului
societilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea
meniunii.
(2) Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentani n ar, notificarea va fi
trimis acestora din urm.
(3) Notificarea prevzut la alin. (1) se realizeaz conform prevederilor Codului de procedur civil
i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circulaie i n Buletinul
procedurilor de insolven.
Bilet nr.184
1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o
posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere
preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin
profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
138
jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunrii generale a acionarilor/asociailor, n termen de 30 de zile de la
afiarea tabelului definitiv de creane, cu condiia formulrii, potrivit art. 28, a inteniei de
reorganizare, dac procedura a fost declanat de acesta, i potrivit art. 33 alin. (6), n cazul n care
procedura a fost deschis ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnrii sale i pn la mplinirea unui termen de 30 de zile d
ela data afirii tabelului definitiv de creane, cu condiia s i fi manifestat aceast intenie pn la
votarea raportului prevzut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai muli creditori care i-au anunat aceast intenie pn la votarea raportului prevzut la
art. 59 alin. (2), deinnd mpreun cel puin 20% din valoarea total a creanelor cuprinse n tabelul
definitiv de creane, n termen de 30 de zile de la data afirii tabelului definitiv de creane.
Biletul nr. 187
1.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai
mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un
contabil profesionist, ca, de exemplu:
servicii de contabilitate;
audit;
fiscalitate;
consultants manageriala;
management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr. 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi
cu influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depaasite, produse demodate
si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si
transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.
Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite
urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari
pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la
depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in
standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale
140
Biletul nr.189
1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra
valorii acesteia?
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea abaterii
rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte
B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana,
care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a
economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in
materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor
pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul public este bunastarea
colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei
contabile sunt puternic determinate de interesul public: Auditorii independenti ajuta la mentinerea
integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru
imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu
atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a
resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern
corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite
ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare;
Consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in
sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea SarbanesOxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la nivelul
fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie 2008.
Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui sistem eficient
de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat
crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea
publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt
supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un
organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul
de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte
in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca
stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar.
Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o
procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma
responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale
firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a
firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii
calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
141
Biletul nr.190
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre
activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan.
Metode- vezi Bilet.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor
contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita
a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului
depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru
bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii
aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin
faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale
profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si
a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public,
iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii,
in afaceri, in educatie sau in practica libera.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica
durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale
nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii
si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza
in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale,
financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte
diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme
informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in
consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei
contribuie la performantele pietelor financiare etc
Biletul nr. 191
1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea
intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza
intreprinderea
2.Despre competenta profesionala si prudenta.
130.1 Principiul competenei profesionale i prudenei impune tuturor profesionitilor contabili
142
urmtoarele obligaii: (a) s menin cunotinele i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru
a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
i (b) s acioneze cu atenia necesar i in conformitate cu standardele tehnice i profesionale in
vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale.
130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judeci solide in utilizarea
cunotinelor i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competena profesional poate
fi imprit in dou faze distincte:
(a) dobandirea competenei profesionale; i
(b) meninerea competenei profesionale.
130.3 Meninerea competenei profesionale necesit cunoaterea continu i inelegerea voluiilor
tehnice, profesionale i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea
profesionistului contabil s ii dezvolte i s ii menin capacitile de a aciona
Competent in mediul profesional.
130.4 Prudena implic responsabilitatea de a aciona in concordan cu dispoziiile privind o misiune,
cu grij, meticulous i la timp.
130.5 Un profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care
lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregtire i o
supraveghere corespunztoare.
130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s intiineze clienii, angajatorii sau ali
utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective.
Biletul nr.192
1.Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care
ndeplinete cumulativ 4 condiii:
1. este un profit stabil;
2. este un profit real;
3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se pornete de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii:
A. corecii pe orizontala intre exerciii care scot in evidenta modificrile din legislaie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corecii pe verticala adic pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente - se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
143
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale - se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca
ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folosete in evaluri pt
fuziuni, divizri, majorri de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare;
se utilizeaz in evaluarea pt vnzri intre proprietari privai.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare,
de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie
care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea i natura reglementarii depend de
urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice i societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine experienta
necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii
BILETUL 193
1. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea
capacitatii beneficiare:
A. prima categorie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar;
B. a doua categorie de corecii sunt legate de amortismente se nltura orice exces de amortizare si se
aduga orice insuficienta de amortizare, referina constituind-o fie legea fiscala fie standardele
profesionale emise de experii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerrile trebuie
adugate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de experi in munca si
protecia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care
provin din operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii legate de sinergii
G. alte corecii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea
ntreprinderii.
1.Ce este auditul intern?
144
Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in
scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de
conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din
exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si
managementul acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii
economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii
organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii
economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica
metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
Biletulnr.194
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile
si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?
- Influeneaz amortizrile tehnice reale i cea fiscal
- nltur amortizrile n exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
1. Statutul auditorului
auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata
- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei,
situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a
sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare ;
Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii ,
dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au sau nu legatura cu practicile
financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual managerii gresesc deoarece incarca
activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa
contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei
nerespctari a procedurilor de control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a
145
Biletulnr.196
1.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a
determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor
reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute de o
intreprindere cu productie integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea
intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare
2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006
privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din
partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind
pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
146
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest
lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii
contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa
reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot
imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii
,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa
reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul
comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun
administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de
afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza
unor informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea
societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul
societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale
ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa
incetarea mandatului de administrator.
Biletui nr.197
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei
resigurri referitoare la:
-acurateea declaraiilor financiare;
-continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei;
-existena unor fraude;
-respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale.
2.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societii, nlimitele
obiectului de activitate al societii i cu respectarea competenelor exclusiverezervate de lege sau de
actul constitutiv consiliului de administraie i adunrii generalea acionarilor.
Biletul nr. 198
1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei
ntreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din
perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.
Art. 1442. - (1) Administratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obligaiilor, potrivit
prevederilor art. 72 i 73.
(2) Administratorii rspund fa de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de
147
directori sau de personalul ncadrat, cnd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi exercitat supravegherea
impus de ndatoririle funciei lor.
(3) Directorii vor ntiina consiliul de administraie de toate neregulile constatate cu ocazia
ndeplinirii atribuiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imediai dac, avnd cunotin de
neregulile svrite de acetia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni i
auditorului financiar.
(5) n societile care au mai muli administratori rspunderea pentru actele svrite sau pentru
omisiuni nu se ntinde i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor
consiliului de administraie, mpotrivirea lor i au ncunotinat despre aceasta, n scris, pe cenzori sau
auditorii interni i auditorul financiar.
Art. 72. - Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la
mandat i de cele special prevzute n aceast lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru:
a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;
b) existena real a dividendelor pltite;
c) existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere;
d) exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale;
e) stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.
ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a
actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile i a sistemului de control financiar, precum i aprobarea planificrii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114
Biletui nr.199
1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate?
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul respective acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta
2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?
(1) Consiliul de administraie reprezint societatea n raport cu terii i n justiie. nlipsa unei stipulaii
contrare n actul constitutiv, consiliul de administraie reprezintsocietatea prin preedintele su.(2)
Prin actul constitutiv, preedintele i unul sau mai muli administratori pot fimputernicii s reprezinte
societatea, acionnd mpreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil terilor.(3) Prin acordul lor
unanim, administratorii care reprezint societatea doar acionndmpreun pot mputernici pe unul
dintre ei s ncheie anumite operaiuni sau tipuri deoperaiuni.(4) n cazul n care consiliul de
administraie deleag directorilor atribuiile deconducere a societii n conformitate cu art. 143,
148
acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat
cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune,
directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un
asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul
constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru
consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de
supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere.
Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul
de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru
independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa
detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale
de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este
obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de
supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre
membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la
convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin.
(2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de
vot in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea
de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesulverbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al
consiliului.
Biletul nr.201
1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar
evalua riscurile specifice afluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a
estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice
i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmtoarele atribuii principale:
a) exercit controlul permanent asupra conducerii societii de ctre directorat;
b) numete i revoc membrii directoratului;
c) verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv i cu hotrrile adunrii generale a
operaiunilor de conducere a societii;
d) raporteaz cel puin o dat pe an adunrii generale a acionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfurat.
Biletul nr.202
1.Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
150
valoarea de rentabilitate
2.
Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si
comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. Toate celelalte trasaturi
specifice SA se regasesc si in cazul SCA.
Biletul nr.206
1.Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a
acesteia.
Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul
apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani,
daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz
ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:
profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de
ntreprindere.
2. Ce nelegei prin audit n general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n vederea
exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora.
Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei
opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate.
Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea
situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau
auditul statutar.
Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de
exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii;
-auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n
situaiile financiare;
-auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale;
-auditul financiar asupra situaiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a
fcut de o manier prudent etc.
Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei
pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit
financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de
audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de
audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer
numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de
vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul
celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
152
acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este
supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in
publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate
cu prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat
aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea
acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand
in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor
ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand
actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de
adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin.
(4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea
drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale,
respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni.
Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale
extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de
emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris,
cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv
de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in
care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul
subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data
publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
155
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o
anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul
social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni
in schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a
actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii
modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris,
existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului,
ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al
actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului,
de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia
consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului
de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si
publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele
prevazute de art. 210.
Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibiliti actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor trecute: vnzri, preturi,
structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat;
orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand
momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea
reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an
prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare
se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu
rspundere limitat?
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui
asociat.
1 Poate fi exclus din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat:
a) asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
b) asociatul cu rspundere nelimitat n stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
c) asociatul cu rspundere nelimitat care se amestec fr drept n administraie
156
d) asociatul administrator care comite fraud n dauna societii sau se servete de semntura social
sau de capitalul social n folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu
exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul
dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi
asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un
singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas
hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate
cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca
ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar
dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial.
Biletul nr.210
1.Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul
unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :
1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau
2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a
fluxului de numerar
K-g
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?
Societatea se dizolv prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
-imposibilitatea realizrii obiectului de activitate al societii sau realizarea acestuia;
-declararea nulitii societii;
-hotrrea adunrii generale;
-hotrrea tribunalului, la cererea oricrui asociat, pentru motive temeinice, precum
nenelegerile grave dintre asociai, care mpiedic funcionarea societii;
-falimentul societii;
-alte cauze prevzute de lege sau de actul constitutiv al societii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu
cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea
asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta
fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care
se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind
constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in
baza lui.
Hotararea adunarii generale
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de
dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a
facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal
157
158