Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
FRIGULUI SI
CLIMATIZARI
- 2010 –
TITLUL PROIECTULUI :
CAPITOLUl I : DOCUMENTARE
1.5. Caracteristicile aerului atmosferic pe timul verii si iernii pentru zona la care se
refera proiectarea.
Rolul unei instalatii frigorifice este de a transfera caldura de la o sursa rece la un corp
cald, consumand in acest proces un lucru mecanic.
Intr-o instalatie frigorifica exista 3 interactiuni dintre 3 corpuri si anume:
Corpul rece – care este mediul si a carei temperatura trebuie coborata sau
mentinuta la aceeasi valoare;
Corpul cald – care, de cele mai multe ori, este mediul inconjurator;
Agentul frigorific – care circula prin toate componentele instalatiei frigorifice,
schimbandu-si starea de agregare.
Compresorul C are 2 functii: reduce volumul de vapori prin comprimarea acestuia si-i
transporta in instalatie, deci are rol si de pompa. Din punct de vedere termodinamic este o
transformare adiabatica.
Condensatorul K are rolul de a aduce vaporii de agent frigorific in stare lichida. Este
un proces izoterm-izobar cu degajare de caldura.
Datorita faptului ca, sub forma prezentata, ciclul ideal nu poate fi realizat practic
deoarece eventualele picaturi de agent frigorific netransformate in vapori in vaporizatorul
V, patrunse in interiorul compresorului C, pot deteriora acest aparat.
Procesul adiabatic 3-4 se realizeaza cu un lucru mecanic foarte mic, astfel ca trebuie
ca vaporii agentului frigorific sa fie supraincalziti.
Datorita acestui fapt, in condensator nu are loc direct o condendare de la 2->3, ci in
prealabil are loc o racire de la 2->2’ , urmata apoi de o condensare 2’->3.
Se observa ca supraincalzirea vaporilor genereaza cresterea lucrului mecanic cu aria
ΔL 1 = 2-2’-2c-2 fara sa se modifice caldura specifica q o . Pe de alta parte, laminarea
reduce caldura extrasa din vaporizator cu aria 3’-4-S 4 -S 3 -3’ in timp ce lucrul mecanic
consumat se micsoreaza cu aria 3-3’-4-3, ramanand un consum suplimentar de lucru mecanic
ΔL 2 . Din diagrama Ph se pot scrie urmatoarele relatii de calcul:
Lc = h2 h1
Sarcina termica, qk h2 h3
Puterea frigorifica, q0 h1 h4
q q0
Evidenta frigorifica, e f
l lc l1 l2
m h1 h5 q0
1
m1 h1 h6 r
unde: r= caldura latenta de vaporizare a agentului frigorific
h1 h5 q0 ( puterea frigorific a )
q m ( h1 h6 ) q 0 r q 0
e11f ef
Pt m1 (h2 h1 ) r L L
C). Ciclul real al unei instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori intr-o
treapta:
mai fi in T 2 , ci in T 2 .
1
Separare
Presare discontinua
Pritoc –I-
Pritoc –II –
Conditionare
a). Agentii frigorifice- sunt fluide care evolueaza intr-un ciclu frigorific, transportand
caldura preluata de la sursa rece la sursa calda. Alegerea unui agent frigorific se face in
functie de proprietatile termodinamice, de gradul de periclitare, de considerente
economice, etc.
Instalatiile frigorifice comerciale folosesc aproape in eclusivitate racirea directa,
care presupune vaporizarea fluidului frigorific al vaporizatorului care raceste aerul. In
tehnica frigului se foloseste si sistemul de racire indirecta unde vaporizatorul raceste un
fluid din agentul intermediar, care la randul sau este preluat de pompa si trimis in
schimbatoare de caldura de la locul de utilizare.
Racirea directa este cel mai des utilizata, deoarece prezinta urmatoarele avantaje
fata de racirea indirecta:
diferenta de temperatura mica (5-10K) intre corpul sau spatiul racit si temperatura
de vaporizare a fluidului frigorific;
actiune coroziva redusa asupra tevilor si aparatelor;
cheltuieli de investitii mai reduse.
Agentii frigorifici sunt substante vehiculate prin instalatia frigorifica care preiau
caldura de la incinta unde se realizeaza racirea si o cedeaza mediului ambiant sau unei
instalatii cu o temperatura mai ridicata.
Agentii de lucru se grupeaza in mai multe categorii:
agenti frigorifici cu temperatura coborata de vaporizare la presiunea atmosferica
normala, utilizati in instalatiile frigorifice cu comprimare mecania de vapori;
aerul si alte gaze, avand temperaturi joase de vaporizare utilizate in instalatiile
frigorifice cu comprimare de gaze in cele turbionare;
solutii ale diferitelor substante utilizate in instalatii cu absorbtie;
apa utilizata in instalatie cu efectie.
Agentii frigorifici utilizati in instalatiile cu comprimare de vapori trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
sa prezinte presiuni convenabile la temperatura de vaporizare si de condensare
utilizate;
sa aiba caldura latenta de vaporizare cat mai mare;
sa aiba densitatea mare si caldura specifica a lichidului coborata, in vederea
micsorarii pierderilor cauzate de ireversibilitatea procesului de laminare;
sa prezinta vascozitate redusa pentru imbunatatirea transferului de caldura si
reducerea pierderilor de presiune;
sa fie inofensivi fata de corpul omenesc;
sa nu fie inflamabili si sa nu prezinte pericol de explozie;
sa fie inerfi fata de lubrefianti si sa nu provoace coroziunea metalelor din care este
confectionata instalatia;
sa aiba pret de cost scazut.
Din punct de vedere fizico-chimic, agentii frigorifici trebuie sa indeplineasca
urmatoarele caracteristici:
sa aiba o compozitie chimica statica in conditiile de functionare oferite de ciclul
frigorific in care evalueaza;
sa fie inert fata de componentii aerului atmosferic;
nu trebuie sa aiba miros dezagreabil, dar nici sa fie inodori;
nu trebuie sa corodeze materialele metalice ale instalatiilor frigorifice;
sa aiba o oarecare solubilitate fata de apa pentru a nu produce dopuri de gheata in
instalatii.
Cel mai utilizat agent frigorific in instalatiile frigorifice industriale atat pe plan
mondial, cat si in tara noastra, este si va ramane in perspectiva apropiata amoniacul.
O grupa larga de agenti frigorifici o reprezinta freonii. In ultimii ani, au fost
evidentiate efectele negative e care acumularile de freoni din straturile superioare ale
atmosferei o au asupra stratului de ozon, strat care protejeaza pamantul de efectele
nedorite ale radiatiilor ultraviolete. In consecinta, in perspectiva se vor impune restrictii
privind utilizarea freonilor ca agenti frigorifici.
Amoniacul este unul dintre cei mai utilizati agenti frigorifici in instalatiile
frigorificeindustriale, la temperaturi de vaporizare, in mod obisnuit pana la -50°C. Presiunea
de condensare nu depaseste de obicei 14-16 barri, iar presiunea de vaporizare scade sub
presiunea atmosferica la temperaturi sub -33,4°C. Caldura latenta de vaporizare este mare,
in jur de 300kcal/kg. Are miros caracteristic, poate exploda in amestec cu aerul la
concentratii in volum de 15-28% sau la concentratii mai mici, daca in amestec se afla si
vapori de ulei.
Amoniacul corodeaza cuprul si aliajele sale cu exceptia bronzului fosforos. Au
exponent adiabatic mare (k=1,3), fapt care impleca un consum relativ mare de lucru mecanic
la comprimare si nu este miscibil cu apa.
N
GRUP SANITAR
GRUP SANITAR
SEF MECANIC
LABORATOR
BARBATI
BARBATI
VESTIAR
VESTIAR
FEMEI
FEMEI
V
Zdrobire Ciorchini
S
18°C
SI AL IERNII
Fermentare
Conditionare
STRUCTURA PLAFON:
STRUCTURA PARDOSEALA:
PLAFON:
Vara:
kcal 17.3 1 0,09 m 1
iz 0,03 0,058m
mK 8 kcal 30 0,86 kcal kcal kcal
3,07 2 9 0,86 2
m K
2 2
m K m K m K
Iarna:
kcal 21,2 1 0,09 m 1
iz 0,03 0,073m
mK 8 kcal 30 0,86 kcal kcal kcal
3,07 2 9 0,86 2
m K
2 2
m K m K m K
PARDOSEALA:
Vara:
kcal 15 1 1,01 m 1
iz 0,035 0,034m
mK 12 kcal 0 5,47 kcal kcal
11 0,86 2
m K
2 2
m K m K
Iarna:
kcal 2 1 1,01 m 1
iz 0,035 0.004 m
mK kcal 0 kcal kcal
12 2 5,47 2 11 0,86 2
m K m K m K
Valoare
0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,06
standardizat
a
Capacitate: 1500hl/24h
Inaltime camera: 3,5m
Inaltime rezervor: 2m
50000 l..............24h
x...................8h
x= 16666,6 l/8 ore = 16,666 m 3 /8 ore
NUMAR BUTOAIE: 6
volum rezervor= 8.5 m 3
9.2 m 2.2 m
5m
0.5 m
4m
13 m
EST
Q 1 Q
11 Q12
unde: Q11 = cantitatea de caldura transferata prin pereti, plafon si pardosea.
Q11 Fk t tr 24 3,6 (KJ/24h)
unde: F= suprafata de schimb de caldura, respectiv a peretilor, pardoselii si a
plafonului corespunzator fiecarui spatiu in parte; (m 2 )
k= coeficient global de transfer termic prin elementul delimitator dintre
suprafata climatizata si spatiul exterior recalculat dupa standardizarea grosimii izolatiei;
(W/m 2 K)
t = diferenta de temperatura dintre temperatura exterioara (a mediului) si
temperatura interioara a spatiului;
t r = adaos de temperatura ce tine cont de caldura patrunsa prin radiatie;
Actiunea radiatiei solare asupra intensitatii transmiterii caldurii se ia in consideratie
numai la peretii exteriori si plafoane ce sunt acoperis, astfel:
t r =0°C pentru pereti exteriori (N,NE,NV)
t r =6-8°C (vara) si 2-4°C (iarna) pentru pereti exteriori (E,V)
t r =8-12°C (vara) si 4-6°C (iarna) pentru pereti exteriori (SE,SV)
t r = 15-15°C (vara) si 6-8°C (iarna) pentru pereti exteriori (S)
t r = 15-18°C (vara) si 10-12°C (iarna) pentru plafoane ce sunt acoperis
De mentionat ca pentru schimbul de caldura intre elementele de structura ce separa
spatii interioare, t r =0.
PLAFON:
Vara:
Q11 = 65 0,28 (28.3-12+13) 24 3,6= 46073.664KJ/24h
Iarna:
Q11 = 65 0,28 (-10.2-12+13) 24 3,6= -14466.816 KJ/24h
unde: F= 13m 5m= 65m 2
K r = 0,28
PARDOSEALA:
Vara:
Q11 = 65 0,5 15 24 3,6= 42120 KJ/24h
Iarna:
Q11 =65 0,5 2 24 3,6= 5616 KJ/24h
unde: F= 5m 13m= 65m 2
K r = 0,5
Q11 (KJ/24h)
VARA IARNA
Perete sud 11961.432 -6205.248
Q m c t
W
2 pi t pf 24
100
unde: m= cantitatea de produs depozitata in spatiul climatizat; (kg/24h)
c= caldura specifica masica a produsului; (KJ/kgK)
t pi si t pf = temperaturile pe care le au produsele la intrarea si iesirea din spatiul
climatizat (°C)
W = cantitatea de apa evaporata din produs in timpul depozitarii; (kg/kg)
W = 2-4 la produsele neambalate
m= 1500hl
t pi = -4°C
t pf =11°C
W =3
Q2 = 50000[3.62(-4-11)+(3/100)]24= -2713500 KJ/24h
2.1.3. Aportul sau deficitul de caldura rezultta din reactiile exo sau endoterme
ce pot avea loc in produsul depozitat, se calculeaza cu relatia:
Q 3 m qr
unde: m= cantitatea de produs depozitata in spatiul climatizat; (kg/24h)
q r = cantitatea degajata sau absorbita de produs prin respiratie; (KJ/kg)
Deoarece nu avem reactii exo si endoterme:
Q3 = 0
Vara Iarna
Q 4
800276.4432 11149.74
Total 811426.1832
iluminat,
Q51 86,4 c F Wr
unde: c= coeficient ce tine cont de tipul de iluminat
F= suprafata incintei (m 2 )
Wr = puterea electrica reala instalata pentru iluminat
Deoarece nu avem neoane: Q51 =0
Q52 = cantitatea de caldura degajata de motoarele electrice ale instalatiei
Q 52 3600 N K u 24h (KJ/24h)
unde: N= puterea motoarelor electrice aflate in functiune (KWh)
Ku= coeficient de utilizare: Ku= 0,3-0,9
In cazul nostru: Q52 =0
Q53 = cantitatea de caldura degajata de personalul ce deserveste spatiul
climatizat
Q53 86,4 n C 0 qr
unde: n= numarul maxim de persoane aflate in spatiul climatizat; (n=3)
Co= coeficient de corectie ce tine cont de durata de ocupare a spatiului de
personal; (Co= 83)
q r = caldura sensibila degajata de personal, in functie de activitatea pe care o
desfasoara si temperatura incintei; (W/pers)
q r = 75W/pers= 261KJ/kgK
Q53 =86,4 3 83 261= 56156049,6
Q54 =cantitatea de caldura introdusa in spatiul climatizat cu aer fals care
patrunde in incinta la deschiderea usilor;
Q54 Laf he hi 24 ; (KJ/24h)
unde: Laf 3600 S W a 1512kg / h
unde: S= sectiunea usilor; (3mx3m)
W= viteze aerului la deschiderea usilor= 0,02m/s
aer = 1,1kg/m 3
he var a 65 KJ / kg
he iarna 6 KJ / kg
hi 25 KJ / kg
Vara: Q54 = 1512 (65-25) 24 = 1451520 KJ/24h
Iarna: Q54 = 1512 (-6-25) 24 =-22897728 KJ/24h
Q 5 Vara Iarna
Q 51 0 0
Q52 0 0
Q 53 5615049,6 5615049,6
Q 54 1451520 -22897728
TOTAL: 7066569.6 -17282678.4
Q Vara Iarna
Q 1 133794.072 18582.912
Q 2 -2713500 -2713500
Q 3 0 0
Q 4 800276.4432 11149.74
Q 5 7066569.6 -17282678.4
TOTAL 5287140.115 -19966445.75
24
W m
3 v F
unde: F= suprafata supusa igienizarii; (m 2 )
= durata igienizarii sau durata mentinerii suprafetei libere a recipientilor;
(ore)
mv = masa de apa evaporata in functie de viteza aerului
waer < 0,1 m/s : mv = 1,35 10 4 (p s -p v )
unde: P s = presiunea partiala de vapori saturati din stratul de aer exterior si imobil;
p v presiunea partiala de vapori din aer
waer > 0,1 m/s: mv = 1,35 10 4 [1+( waer /1,16)] (p s -p v )
p v = 8 mm Hg
p s = 12 mmHg
m= 1,35 10 4 (12-8)= 5,4 10 4 kg
F= 6m 2,5m= 15m 2
= 1h/schimb => 3h/24h
24
W = 5,4 10 4 65m 2 ( 3 )= 0.2808
3
W4 Laf xe xi 24 (kg/24h)
unde: x e si x i = continutul de umiditate al aerului interior si exterior (kg/kg)
x e =0,005 (la 15°C si = 70%)
x i = 0,03 (la 11 °C si =65%)
Vara: W4 = 1512 (0,005 - 0,03) 24= 148,78 kg/24h
Iarna: W4 = 1512 (0,005 - 0,03) 24= 148,78 kg/24h
Cv Av Bv Ci Ai Bi
t 9°C 11°C 28,3°C 11°C 9°C -10,2°C
80% 70% 62% 70% 80% 81%
x 0,006 kg/kg 0,006 kg/kg 0,015 kg/kg 0,0058 kg/kg 0,0058 kg/kg 0,0015kg/kg
H 23 25 66 25 23
Lv
Q v
5287140.115
128954.637 kg / h
H Bv H Av 66 25
Li
Q i
19966445.75
868101.337 kg / h
H Ai H Ci 23 25
Vara :
Consideram ca amestecam aer uzat cu parametrii punctului A prezentati mai sus, cu
aer proaspat cu parametrii punctului B prezentati mai sus. In urma amestecarii aerului cu
parametrii punctului A cu aerul cu parametrii punctului B rezulta un aer cu parametrii
punctului M care sunt intermediari intre parametrii puctului A si B.
De la inceput se cunosc parametrii aerului climatizat care sunt in functie de procesul
tehnologic, respectiv de produsele obtinute.
Presupunem ca parametrii aerului climatizat se situeaza in punctul C. Pentru realizarea
climatizarii, aerul umed sufera urmatoarele transformari reprezentate pe diagrama, astfel:
Din punctul M care reprezinta parametrii aerului amestecat se duce o tangenta la
curba de saturatie, presupunand ca o intersecteaza in punctul N. Din punctul C care
reprezinta parametrii aerului climatizat se coboara o perpendiculara pe Ox intersectand
astfel tngenta in punctul N. Deci, climatizarea se realizeaza astfel: aerul sufera o racire
din M in N paralel cu extragerea unei cantitati de umiditate din X M pana in X C , urmata
apoi de o incalzire finala din N pana in C.
Iarna:
Consideram aerul proaspat cu parametrii punctului B care se amesteca cu aerul uzat
din incinta cu parametrii punctului A. In urma amestecarii rezulta aer cu caracteristicile
intermediare intre parametrii punctului A si B.
Pentru climatizarea aerului in regim de iarna, procedam astfel: de la inceput cunoastem
parametrii pe care trebuie sa-i atinga aerul climatizat (punctul C). Din punctul C coboram o
perpendiculara pe curba =95% pana in punctul N. Din punctul M se ridica o perpendiculara
a carui inaltime nu o cunoastem. Trasam entalpia punctului N pana intersectam verticala
ridicata din M si obtinem punctul de intersectie E. Deci, climatizarea aerului umed iarna
cuprinde urmatoarele transformari: o incalzire la x=constant din M pana in E, urmata apoi
de o racire izentalpica (entalpie = constanta) intr-o camera de umidificare din E pana in N,
apoi o incalzire la x=constant din N pana in C.
2.4. DIMENSIONAREA BATERIEI DE INCALZIRE
F
Q v
k t med
28°C
20°C
Tmax T
9°C
-4°C
W
k c r 15 W 3 15 4 3 15 2 3 33
m2 K
tmax tmin 32 11
tmed 21,5
2 2
5287140.115
F 422
33 3,6 21,5
1) Prof. Univ. Dr. Ing. BUJOR PANCAN - Curs de tehnica frigului si a
climatizarii
2) ONITA N., IVAN ELISABETA, „Memorator pentru calcule in
industria alimentara” , Editura Mirton, 2006
3) „Manualul inginerului de industrie alimentara”, vol.I, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1998
4) „Manualul inginerului de industrie alimentara”, vol.II, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1999
5) Breviar de proiectare