0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
76 vizualizări2 pagini
Delfinul este un mamifer acvatic înrudit cu balena şi cu rechinii. Aceşti înotători se pot întâlni în toate mările; ei se deosebesc de rudele lor prin dinţii de formă conică şi corpul robust.
Delfinul este un mamifer acvatic înrudit cu balena şi cu rechinii. Aceşti înotători se pot întâlni în toate mările; ei se deosebesc de rudele lor prin dinţii de formă conică şi corpul robust.
Delfinul este un mamifer acvatic înrudit cu balena şi cu rechinii. Aceşti înotători se pot întâlni în toate mările; ei se deosebesc de rudele lor prin dinţii de formă conică şi corpul robust.
Delfinul este un mamifer acvatic nrudit cu balena i cu
rechinii. Aceti nottori se pot ntlni n toate mrile; ei se deosebesc de rudele lor prin dinii de form conic i corpul robust. n lume se gsesc aproximativ 32 de specii de delfini. Exemplele tipice sunt delfinul cu botul turtit, foarte util pentru reprezentaii n acvarii i delfinul obinuit. Amndoi apar n ape deschise, fiecare cu caracteristici diferite. Mai multe specii de ap dulce cum ar fi delfinul de ru triesc n estuarele din Asia i America Sud. Delfinii de ru au trupul zvelt i privirea limitat de poziia ochilor. Cel mai mic delfin numit "Bufeo" are o lungime de 1.5 - 2.7 metri, iar cel mai mare "delfinul cu nasul turtit" ajunge la 4m lungime. Ucigaul de balene este considerat a fi delfinul, n ciuda lungimii sale de 9m.. Balena pilot este privit tot ca un tip de delfin. Odat delfinii erau vnai pentru comer, dar n special pentru cantitile valoroase de ulei extras din unele pri ale capului folosite la mecanismele ceasurilor delicate. Uleiuri mai ieftine s-au gsit n alte resurse, i numrul delfinilor omori a sczut. Muli delfini au devenit prada plaselor de pescuit. Astfel ntre 1959 i 1977 au murit aproximativ 4.8 milioane de delfini ntr-o zi delfinii mnnc o cantitate de mncare egal cu aproape o trime din greutatea lor. Ei i prind prada n flcile care au ntre 100 i 260 de dini ascuii. Delfinii urmeaz petii n grupuri diferite. Unele specii cum ar fi delfinul alb care triete n Pacific formeaz un grup de aproximativ 1000 de membri. n schimb delfinul cu nasul turtit se altur unor grupuri mici.
referat.clopotel.ro
Delfinii ca i balenele respir printr-un orificiu de deasupra
capului. n timp ce noat ei ies la suprafa s i-a "o gur de aer" i n acelai timp expulznd apa acumulat. Delfinii sunt nottori foarte buni care pot ajunge la o vitez de peste 40 km/h (25mph). Plmnii sunt adaptai la schimbri rapizi de presiune, permindu-le s ajung la o adncime de 300m. Adulii ajung la maturitatea sexual ntre 5 - 12 ani la femele i ntre 9 - 13 ani la masculi. Se mperecheaz primvara, iar dupa o gestaie de 11 12 luni, femela d natere la un singur pui. Puii ncep s respire imediat (cteva minute) dup nastere, stau n jurul mamei timp de 18 luni, dup care se despart de aceasta. Delfinii emit sunete aproape constant (aproximativ 300 de sunete pe secund) emise de un mecanism aflat sub orificiul pentru respirat. Delfinii se ghideaz dup aceste sunete. Ei sunt foarte uor de dresat i sunt foarte inteligeni; comunicnd n continuu ei au ajuns s reproduc cteva cuvinte. Unii investigatori au sugerat ca delfinii sunt capabili s nvee o limb i s comunice cu oamenii. Numele de delfin vine i de la o mncarea pentru peti, numit dorado. Delfinii aparin subgrupei Odontoceti a grupei Cetacea.