CUNOASTERE SI ASISTENTA PSIHOLOGICA

STIMA DE SINE LA PERSOANELE CU DIFICULTATI DE INTEGRARE IN COLECTIV

REZUMAT

Aceasta activitate si-a propus sa evidentieze faptul ca stima de sine joaca un rol
important in relatiile intergrupale, in felul in care suntem perceputi de ceilalti sau cum
ii percepem noi pe acestia, avand o valoare reglatorie in cadrul grupului.
In viata unui grup, atitudinea unei persoane fata de alta persoana se rasfrange in mod
implicit, si in grade diferite si asupra celorlalte persoane din cadrul grupului. .
Ipoteza cercetarii:beneficiarii cu un nivel scazut al stimei de sine prezinta dificultati de
integrare in colectivul subunitatii se confirma, constatandu-se faptul ca la beneficiarii
respinsi sau ignorati in cadrul colectivului, stima de sine este scazuta.
Metodele si exercitiile de crestere a stimei de sine desfasurate cu persoanele cu un
nivel scazut al stimei de sine, au condus la o integrare mai eficienta a acestora in
cadrul grupului, la o mai buna comunicare cu cei din jur si la invatarea unor abilitati
de gestionare a presiunilor din partea grupului.
Cuvinte cheie: stima de sine, relatii intergrupale, dificultati de integrare in colectiv,
perceptie interpersonala
I. CONSIDERATII TEORETICE
Grupul LP constituie un sistem deschis, in sensul ca suporta influente din partea
mediului social, adopta norme, valori si modele comportamentale, face schimb de
informatie cu acesta (nu este izolat, ermetic) si, la randul sau, il influenteaza in anumite
privinte. De fapt, dinamica grupului se manifesta in contextul unei permanente
interactiuni cu mediul social extern, precum si cu mediul natural.
Structura informala a grupului se manifesta prin patru categorii de relatii interpersonale
definitorii:
- relatii cognitive sau de cunoastere dintre beneficiari vizeaza colectarea de informatii
despre colegi, interpretarea si valorizarea lor in vederea cunoasterii reciproce;
- relatiile de comunicare reprezinta cadrul si mecanismul mediator al tuturor relatiilor
interpersonale ce se stabilesc intre beneficiari;
- relatiile afectiv- apreciative sunt, in mare masura, influentate de modul in care intre
beneficiari se realizeaza relatiile de comunicare si de cunoastere reciproca;
- relatiile de influenta, prestigiu, autoritate, apar ca o consecinta a relatiilor
interpersonale din cadrul unitatii.
Prima faza in reactia fata de o persoana consta in formarea unei imagini despre aceasta,
imagine care influenteaza, apoi, cursul relatiei interpersonale. in conturarea unei
imagini despre altul, cel care percepe ii observa actiunile si miscarile, urmareste ceea

ce face si spune. Pe baza acestor informatii se fac apoi evaluari (rationamente) despre
caracteristicile persoanei percepute: despre cunostintele, nivelul de cultura, dorinte,
sentimente, scopuri. Daca evaluarile celor doi sunt corecte, intre ei se stabileste o
comunicare naturala si coactiunea este posibila. Daca evaluarile sunt incorecte,
actiunile reciproce sunt inadecvate si dificultatile care apar vor duce la relatii
interpersonale disfunctionale sau ineficiente. Practica relatiilor interpersonale
sanctioneaza negativ erorile facute in relatiile sociale, chiar daca acestea se datoreaza
doar necunoasterii.
In perceptia interpersonala se manifesta, destul de rapid, tendinta spre clasificare;
imediat ce oamenii percep o persoana, tind sa o includa intr-o categorie. Incluzandu-l in
categoria respectiva, i se atribuie trasaturile pe care oamenii - in virtutea unor
informatii generalizate anterioare - stiu ca le are categoria respectiva si fiecare
reprezentant al sau.
Imaginea despre sine indeplineste un rol important in relatiile unei persoane cu cei din
jur, precum si in calitatea si eficienta activitatii pe care o desfasoara. Imaginea despre
sine influenteaza in mare masura chiar modul in care individul ii apreciaza si ii califica
pe semenii lui; mai mult, particularitatile reactiei unui individ in raporturile interumane
reflecta adesea parerea acestuia despre sine. Orice deformare, fie in sensul exagerarii
unor calitati, fie al minimalizarii acestora se rasfrange negativ asupra raporturilor cu
ceilalti. Daca, de exemplu, omul se subapreciaza, el va fi, de regula, timid, neincrezator
in fortele proprii, va avea ezitari chiar si in acel domeniu in care este competent si, ca
atare, randamentul sau va fi afectat, conduita sa, nesigura. Atunci cand se
supraapreciaza, de obicei, manifesta incredere exagerata in sine, ii subestimeaza pe
altii, se poate angaja in activitati care depasesc posibilitatile sale de realizare, este
imprudent, trece la o actiune fara suficienta deliberare.
Un proces psihologic fundamental care sta la baza identificarii sociale este cautarea
stimei de sine. Sa apartinem unor grupuri sociale inseamna si sa ne comparam cu
membrii celorlalte grupuri sociale. Tafjel si Turner au sustinut ca identificarea cu
propriul grup implica si comparatia sociala, iar comparatiile sociale afecteaza modul
in care ne privim pe noi insine si reactionam fata de cei care apartin altor grupuri
sociale.
In privinta atitudinii fata de sine, cercetarile psiho- sociologice au dezvaluit existenta a
trei categorii, fiecare in parte exercitand o anumita influenta asupra climatului de
munca. O prima categorie este cea in care se incadreaza indivizii cu un nivel ridicat de
stima de sine. Prin faptul ca acestia sunt activi, cu niveluri de aspiratii inalte, orientati
spre obtinerea de succese, optimisti si sociabili, prietenosi exercita o influenta pozitiva
in colectivele din care fac parte. A doua categorie cuprinde pe cei cu un nivel mediu de
stima fata de sine, indivizi cu un profil psihologic apropiat celor din prima categorie;
optimisti, increzatori in fortele proprii, apti sa faca fata situatiilor dificile. in a treia
categorie intra oamenii cu un nivel scazut al stimei de sine, care se manifesta prin
frecvente stari de descurajare si complexe de inferioritate; din aceasta cauza, adesea se
izoleaza, ocolesc contactele cu ceilalti din teama de a nu fi acceptati.

Alaturi de "eul subiectiv" - ansamblu de reprezentari despre sine, element care

organizeaza toate celelalte componente ale personalitatii noastre - exista si "eul
reflectat", constituit din totalitatea imaginilor pe care omul si le creeaza despre sine pe
baza aprecierilor celorlalti, pe temeiul a ceea ce el insusi isi imagineaza ca altii cred
despre el.
Stima de sine este o componenta a schemei cognitive referitoare la sine si este definita
in multiple moduri. Unii autori vad stima de sine ca reprezentand o evaluare globala a
propriei persoane [Rosemberg, 1965, apud Baban, 1998] alti cercetatori sugereaza ca
stima de sine este determinata de combinatia dintre evaluarea propriei valori si
abilitatile de a atinge scopurile dorite cu sentimentele rezultate din procesele de
evaluare.
Stima de sine nu decurge din procesari informationale "la rece" despre sine. Omul nu
poate gandi despre sine detasat, neimplicat afectiv. El se simte bine sau rau in functie
de termenii favorabili sau negativi prin care se judeca pe sine.
Dispozitia de a se autoevalua este invatata in procesul socializarii cand persoana devine
constienta de valoarea proprie prin raportarile la ceilalti. Caracteristicile cognitiilor si
sentimentelor despre sine sunt un rezultat al experientei anterioare in care succesul sau
esecul indeplinirii scopurilor si sarcinilor propuse au un rol determinant.
Robert si Monroe [apud. Baban, 1998] vad stima de sine din punct de vedere
psihanalitic si considera ca sursele sentimentelor de autoevaluare si autoapreciere se
afla in exterior, in sentimentul de iubire si aprobare din partea celorlalti. O stima de
sine pozitiva si realista dezvolta capacitatea de a lua decizii responsabile si abilitate de
a face fata presiunii grupului. Astfel, succesele si esecurile din copilarie precum si
modalitatile de reactie a copilului la acesta definesc imaginea pe care o are copilul
despre el. Atitudinile parintilor, ale profesorilor, colegilor, fratilor, prietenilor, rudelor
contribuie la crearea imaginii de sine a copilului [Baban, 2001].
Cat de valorosi ne credem si cat de mult ne stimam pe noi insine are ca suport cognitiv
conceptul de sine, dar relatia nu este strict univoca, de la o imagine "la rece", formata
pe baza unor date observationale reale (neutre), la o evaluare corecta a cat de valorosi
suntem si am putea fi. Imaginea de sine insusi este puternic afectata de aspiratiile si
idealurile noastre, in elaborarea ei intervenind masiv scara valorilor personale si eul
dorit, acesta din urma condensand, la randul lui, felul in care percepem asteptarile
personale semnificative (parinti, prieteni, etc.) fata de noi.
Nivelul stimei de sine afecteaza puternic performantele in toate activitatile,
mecanismul circulatiei cauzale functionand aici destul de pregnant: cei cu o inalta
apreciere de sine au o mai mare incredere, se mobilizeaza mai mult si reusesc mai
bine, ceea ce consolideaza parerea buna despre sine. Dimpotriva, o joasa stima de sine
sporeste riscul insucceselor, determinand astfel o viziune si mai sumbra asupra propriei
persoane. S-a constatat ca in timp ce indivizii cu o ridicata stima de sine isi
interpreteaza succesele in moduri diferite, apeland la o gama larga de atribuiri, si se

comporta mai variat, cei cu o stima de sine scazuta au comportamente si autoatribuiri

mai restranse si deci sunt mai previzibile.
Stima de sine este profund legata de raportul dintre sinele autoperceput -conceptul de
sine - si sinele ideal (sau dorit), adica modul in care am vrea sa arate, sub multiple
aspecte, persoana noastra. Sunt autori care considera chiar ca discrepantele de sine,
adica distanta dintre conceptul de sine si sinele dorit ne da masura pretuirii (stimei) de
sine.
TABELUL NR. 1. STIMA DE SINE
Persoane cu respect de sine
normal
Ganduri pozitive despre altii

Persoane cu respect de sine

scazut
Tind sa-i dezaprobe pe ceilalti

Asteapta sa fie acceptati de

ceilalti

Asteapta sa fie respinsi de

ceilalti

Isi evalueaza performanta mai Isi evalueaza performanta mai

favorabil
putin favorabil
Lucreaza bine cand sunt
priviti: nu se tem de reactiile
celorlalti

Lucreaza greu cand sunt priviti:

sunt sensibili la reactiile
negative ale celorlalti
Lucreaza pentru/si cu oameni
care nu critica si nu au pretentii

Lucreaza pentru/si cu oameni

cu standarde inalte de
Se simt amenintati de
performante
persoanele pe care le considera
superioare
Se simt confortabil cu
persoanele pe care le
Au dificultati in a se apara
considera superioare
impotriva comentariilor
negative.
Sunt capabili sa se apere de
comentariile negative ale
celorlalti
II. METODOLOGIA CERCETARII
1. Obiectivele si ipoteza cercetarii
Obiective:
stabilirea corelatiei intre nivelul stimei de sine si dificultatile de integrare in colectiv

la beneficiari
evidentierea faptului ca beneficiarii cu stima de sine crescuta fac fata cu mai usor la
cerintele mediului
prezentarea catorva metode si exercitii folosite pentru cresterea stimei de sine la
beneficiarii cu probleme de integrare in colectiv
Ipoteza cercetarii:
beneficiarii cu un nivel scazut al stimei de sine prezinta dificultati de integrare in
colectivul unitatii.
2. Prezentarea lotului de subiecti
Cercetarea a fost orientata pe un grup de 9 beneficiari din Locuinte Protejate Catcau, cu
varste cuprinse intre 36 de ani si 67 ani.
3. Prezentarea metodelor de investigatie
Chestionarul Stima de sine
Chestionarul este alcatuit din 16 itemi la care se raspunde cu adevarat sau fals.
Itemii la care s-a raspuns cu ~ adevarat ~ vor fi cotati cu 1 punct iar cei la care s-a
raspuns cu ~fals~ se vor cota cu 0 puncte. Scorurile se interpreteaza astfel :
15 -16 pct- Stima de sine ridicata
12- 14 pct Nu-i rau dar e loc de mai bine
8 11 pct Stima de sine scazuta te tine pe loc
Sub 8 - Stima de sine drastic de scazuta
Testul sociometric
Este un instrument prin care se incearca masurarea relatiilor afectiv- apreciative dintre
membrii colectivului. in aceasta cercetare testul sociometric cuprinde urmatoarele
intrebari: Cu cine din cadrul unitatii ti-ar place sa participi la o activitate comuna?" si
Cu cine din cadrul unitatii nu ti-ar place sa executi o activitate?"
Beneficiarii vor face cate trei alegeri pentru fiecare intrebare, in ordinea intensitatii
preferintei, adica de la cel mai preferat coleg pana la cel mai putin preferat coleg,
pentru fiecare intrebare separat.
Cotare: la prima intrebare, cand un beneficiar fost ales pe primul loc de alt beneficiar i
se acorda 3 puncte, daca a fost ales pe locul al doilea, 2 puncte, iar pe locul al treilea, 1
punct. La intrebarea a doua, respingerile vor fi cotate cu minus, astfel ca celui care a
fost respins pe primul loc i se acorda - 3 puncte, cel respins pe locul al doilea primeste 2 puncte, iar cel respins pe locul al treilea, - 1 punct.
Se insumeaza alegerile valorificate si respingerile valorificate.
4. Procedura de lucru
In prima faza a cercetarii se aplica chestionarul Stima de sine colectivului de
beneficiari iar apoi testul sociometric aceluiasi grup . Testarile s-au efectuat in grup.
Chestionarul si testul sociometric au fost completate individual de fiecare beneficiar cu
un timp de executie nelimitat. S-au dat urmatoarele instructiuni:

Chestionarul Stima de sine (SES)

Instructiuni: Va prezentam mai jos 16 propozitii care descriu sentimente despre propria
dumneavoastra persoana. Va rog sa cititi cu atentie fiecare propozitie si sa raspundeti
cu adevarat sau fals in functie de cum vi se potriveste personal:
0 = fals, 1= adevarat
Testul sociometric
Instructiuni:
Cititi cu atentie cele doua intrebari si la fiecare dintre ele va trebui sa numiti cate trei
colegi din grupul vostru cu care v- ar place/nu v- ar place sa efectuati o activitate, in
ordine valorica: cel de pe locul intai va fi cel mai preferat, cel de pe locul al doilea ceva mai putin preferat decat primul, iar cel de pe locul al treilea - si mai putin preferat.
La intrebarea a doua, pe locul intai va fi notat colegul pe care il preferati cel mai putin
pentru activitate si asa mai departe pana la al treilea.
III. PREZENTAREA DATELOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Pentru a calcula rezultatele si a formula concluziile la ipoteza formulata, s-a verificat
daca exista diferente semnificative ale nivelului stimei de sine la beneficiarii respinsi
sau la cei ignorati in cadrul grupului cercetat.
Se traseaza si se completeaza sociomatricea pentru membrii grupului (vezi Anexa Nr.
1).
Se calculeaza pentru fiecare beneficiar nivelul stimei de sine (vezi Anexa Nr. 2) si
indicele statusului preferential al fiecarui beneficiar.
Indicele statusului preferential al beneficiarului a fost calculat prin efectuarea sumei
algebrice (AV. AR.), adica al alegerilor valorificate (AV) si a respingerilor valorificate
(RV) pentru fiecare beneficiar (vezi Anexa Nr. 2).
Din calculele efectuate (vezi Anexa Nr. 2) se poate observa ca beneficiarii care
acumuleaza valori ridicate la AV - alegeri valorificate in grup, obtin la testul Stima de
sine valori mari, iar beneficiarii care acumuleaza valori ridicate la RV - respingeri
valorificate in grup, obtin la testul Stima de sine, valori scazute si foarte scazute.
In grupul studiat exista beneficiari. care sunt ignorati de colegi, adica nu primesc nici
alegeri, nici respingeri din partea celorlalti si la acestia se poate observa ca au o stima
de sine scazuta.
Analiza efectuata permite identificarea unor diferente semnificative intre nivelul stimei
de sine la beneficiarii care prezinta dificultati de integrare in colectiv fata de
beneficiarii bine integrati in grup, in sensul ca, cei cu stima de sine scazuta prezinta
dificultati de integrare in colectiv.

Beneficiarii cu stima de sine scazuta au fost urmariti in activitate, pe parcursul

perioadei de sedere in cadrul unitatii si au parcurs un program de exercitii pentru
cresterea nivelului stimei de sine.
Riscurile unei stime de sine scazute sunt multiple: probleme emotionale - depresie,
anxietate, iritabilitate; probleme de comportament - agresivitate; scaderea
performantelor scolare - esec scolar, abandon scolar; cresterea riscului consumului de
alcool, tutun, droguri; implicarea in relatii sexuale de risc; imagine corporala negativa,
tulburari alimentare; suicid.
Redam cateva din exercitiile si metodele folosite pentru cresterea nivelului stimei de
sine:
incurajarea exprimarii propriilor emotii in cadrul colectivului;
Planificarea propriilor actiuni si activitati, pentru a fi mai pregatiti in situatii dificile;
Focalizare asupra aspectelor pozitive din propria activitate de zi cu zi, intarirea
comportamentelor pozitive, identificarea calitatilor personale;
Stabilirea de scopuri realiste.

CONCLUZII
Stima de sine este o dimensiune fundamentala pentru orice fiinta umana, indiferent ca
este copil, adult sau varstnic, indiferent de cultura, personalitate, interese, statut social,
abilitati.
Ipoteza cercetarii: beneficiarii cu un nivel scazut al stimei de sine prezinta dificultati de
integrare in colectivul unitatii se confirma, constatandu-se faptul ca la beneficiarii
respinsi sau ignorati in cadrul colectivului, stima de sine este scazuta.
Atitudinile negative fata de sine sunt generate atat de comportamentul celorlalti, cat si
de modul celorlalti de a gandi fata de propria persoana. Distorsiunile cognitive sunt
deprinderi negative de a folosi frecvent anumite ganduri in interpretarea eronata a
realitatii.
O stima de sine pozitiva si realista dezvolta capacitatea de a lua decizii responsabile si
abilitatea de a face fata presiunii grupului.
Metodele si exercitiile de crestere a stimei de sine desfasurate cu beneficiarii cu un
nivel scazut al stimei de sine, au condus la o integrare mai eficienta a acestora in cadrul
grupului, la o mai buna comunicare cu cei din jur si la o rezolvare mai eficienta a
dificultatilor proprii.

ANEXA NR. 1
TABELUL NR. 2 SOCIOMATRICEA GRUPULUI DE BENEFICIARI
ME

Nume

IZ

MI

FV

CF

DR

LT

SV

SM

ME
IZ
MI
FV
CF
DR
LT
SV
SM

LEGENDA: ME, IZ, MI,., etc. - initiale nume/prenume militari

Cifre culoare neagra (1, 2, 3) - valoarea alegerilor din grup
Cifre culoare rosie (1, 2, 3) - valoarea respingerilor din grup
AV - alegeri valorificate
RV - respingeri valorificate

ANEXA NR. 2
TABEL NR. 3 DATELE BRUTE OBTINUTE DE BENEFICIARI LA PROBELE STIMA DE SINE SI
CHESTIONARUL
SOCIOMETRIC
Nume
Stima
de
sine
AV
RV
AV.
RV

ME

IZ MI

FV

CF

DR

LT

SV

SM