1

Refugiaii nu trebuie privii ca o povar pentru societate,

ci trebuie acceptai ca persoane ce pot contribui
la creterea bunstrii comunitii gazd.

1. Noiunea de refugiat, drepturile i obligaile acestora

1.1 Notiunea de refugiat
Un refugiat este acea persoana care, datorit unei temeri bine ntemeiate de a fi
persecutat pe considerente de ras, religie, naionalitate, apartenen la un anumit grup social
sau la o anumit opinie politic, se afl n afara rii sale de origine i nu poate primi sau,
datorit temerii respective, nu dorete s primeasc protecia acestei ri, conform Conveniei
referitoare la statutul refugiatului adoptat la Geneva n anul 1951. Protecia refugiailor
constituie chintesena mandatului UNHCR (naltul Comisariat al Naiunilor Unite pentru
Refugiai).
Conform art.1 din legea Republici Moldova cu privire la statutul refugiatilor putem defini :
azil - institutie juridica prin intermediul careia statul ofera strainului protectie, acordindu-i
statut de refugiat, azil politic sau protectie temporara;
strain - cetatean strain (cu una sau mai multe cetatenii) sau persoana fara cetatenie
(apatrid);
solicitant de azil - strain care solicita statut de refugiat;
refugiat - strain caruia, in conformitate cu prezenta lege, i-a fost recunoscut statutul de
refugiat;
azil politic - protectie exceptionala acordata strainului de catre Presedintele Republicii
Moldova;

1.2 Drepturile refugiatilor

Comform art. 23 alin.1 din legea Republici Moldova cu privire la statutul refugiatilor
Drepturile refugiatilor
(1) Statutul de refugiat confera beneficiarului drepturile prevazute de

legislatie

pentru

cetatenii straini si pentru apatrizi, precum si urmatoarele drepturi speciale:

a) de a ramine

pe

teritoriul

Republicii Moldova si

de

obtine documentele

corespunzatoare pentru confirmarea identitatii si pentru trecerea frontierei;

b) de a alege locul de resedinta si de a circula liber in conditiile stabilite de legislatie pentru
straini;

2
c) de a fi angajat de persoane fizice sau juridice, de a exercita profesii libere, de a efectua
acte de comert si alte acte juridice;
d) de a fi salarizat

si de a beneficia de celelalte drepturi materiale ce decurg din

activitatile desfasurate, precum si de asigurari sociale, in conditiile legii;

e) de a urma invatamintul primar in conditiile stabilite de lege pentru cetatenii Republicii
Moldova, precum si celelalte forme de invatamint in conditiile stabilite de lege pentru
cetatenii straini;
f) de a beneficia de un tratament identic cu cel acordat cetatenilor Republicii Moldova in ceea
ce priveste libertatea de a practica propria religie si de a da educatie religioasa copiilor;
g) de a beneficia

de

minimul garantat de asistenta

medicala gratuita, in conditiile

stabilite de lege pentru cetatenii straini;

h) de a avea acces liber la instantele de judecata si la asistenta administrativa;
i) de a nu fi returnat sau expulzat decit pe motive de Securitate nationala sau de ordine
publica. In cazul cind se dispun aceste masuri, persoana in cauza nu poate fi trimisa in
locuri unde viata sau libertatea sa ar putea fi amenintata pe motive de rasa, religie,
nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica.

1.3 Obligatiile refugiatilor

Obligatiile refugiatilor sunt expres prevazute in legea Republici Moldova cu privire la
statutul refugiatilor art. 24.
Obligatiile refugiatilor
Beneficiarul statutului de refugiat este obligat:
a) sa cunoasca si sa respecte Constitutia Republicii Moldova, prevederile prezentei legi si
ale altor acte normative;
b) sa aiba un comportament corect si civilizat, sa respecte regulile stabilite de autoritati si sa
raspunda la solicitarile acestora;
c) sa nu provoace stari de conflict sau incidente cu populatia, sa le evite, sa nu comita
contraventii si infractiuni;
d) sa ramburseze sumele primite in calitate de ajutor in conditiile art.23 alin.(2), daca a
realizat venituri ce ii permit acest lucru. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.
Documentele refugiatilor
(1) Fiecarui refugiat i se elibereaza un document de identitate in modul stabilit de legislatie.

3
(2) Refugiatii pot obtine documente de calatorie care sa le permita deplasarea

in afara

teritoriului Republicii Moldova, cu exceptia cind este periclitata securitatea nationala

sau ordinea publica.

2. Statistica privind numarul refugiatilor in Republica

Moldova
Numrul de refugiai n Republica Moldova crete anual. Aceste date au fost prezentate de
ctre reprezentanii Oficiului naltului Comisariat pentru Refugiai (UNHCR) n Moldova joi

de

Ziua

Mondial

Refugiatului,

centrul

Chiinului.

Potrivit UNHCR, n 2011, n Republica Moldova au fost nregistrai 77 de solicitani pentru

statutul

de

refugiat,

iar

2012

177

de

candidai.

Responsabilul pentru administrare i programele UNHCR n Moldova, Dumitru Lipcan, a

declarat la aciunea care s-a desfurat n centrul oraului c "de la nceputul anului au fost
nregistrai n Republica Moldova 207 refugiai i 66 de candidai la obinerea acestui statut".
Potrivit lui, "cei mai muli refugiai snt din Siria, Armenia, Afganistan, din cauza conflictelor
din

aceste

ri".

"Muli strini vin s caute refugiu anume n Republica Moldova, pentru c aici e pace, dar i
pentru

unii

dintre

ei

au

studiat

sau

au

trit

aici",

spus

Lipcanu.

El a menionat c "unii refugiai, dup opt ani de aflare n Republica Moldova aplic pentru
cetenie, trec examenele necesare. "n prezent, n republic triesc cinci refugiai cu cet enia
Republicii

Moldova.

Potrivit protestatarilor, campania de informare cu privire la situaia refugiailor din Republica

Moldova are loc deja de mai muli ani. Oricine poate veni la 20 iunie n centrul oraului s
vad n ce fel de corturi triesc refugiaii n rile n care se desfoar opera iuni militare, dar
i pentru a obine diverse informaii.

3. Autoritatile competente in solutionarea problemelor in

material refugiatilor
Directia Principala pentru Refugiati
Autoritatea

care

administreaza

si

solutioneaza

problemele solicitantilor

refugiatilor si ale beneficiarilor de protective temporara

Refugiati, care activeaza
structura

si statele

pe linga

Departamentul

de azil,

este Directia Principala pentru

Migratiune. Regulamentul directiei,

de personal ale acesteia se aproba de catre directorul

general al

Departamentului Migratiune.
Directia Principala pentru Refugiati colaboreaza cu autoritatile publice

in procesul de

implementare a normelor si procedurilor necesare pentru a asigura respectarea drepturilor

solicitantilor de azil si ale refugiatilor. Directia Principala pentru Refugiati colaboreaza cu
Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati in vederea instruirii personalului,
asigurarii informationale, didactice si metodice a activitatii acesteia.
Atributiile Directiei Principale pentru Refugiati.
Directia Principala pentru Refugiati:
a) inregistreaza cererile solicitantilor de azil, ii intervieveaza, colecteaza datele si probele
necesare la completarea dosarului pentru fiecare cerere de solicitare a dreptului de azil;
b) implementeaza masurile de protectie si de asistenta oferite de azil si refugiatilor, in
conditiile prezentei legi;
c) infiinteaza,

dupa necesitate, si administreaza centrele de receptie, triere si cazare a

solicitantilor de azil si a

refugiatilor. Regulamentele

directorul general al Departamentului Migratiune;

centrelor

se

aproba

de

catre

5
d) este responsabila de administrarea fondurilor alocate la bugetul Directiei Principale
pentru Refugiati, a altor ajutoare, precum si a asistentei financiare, oferite solicitantilor de
azil si refugiatilor de catre organizatiile nationale si internationale;
e) exercita alte

atributii

prevazute

de

legislatia

Republicii Moldova, de tratatele

internationale si de regulamentul sau.

4. Protectia termporara
Conditiile de acordare a protectiei temporare
In cazuri exceptionale, in virtutea unor imprejurari ce ar putea provoca afluxuri masive de
solicitanti de azil, Guvernul decide acordarea protectiei temporare pentru grupuri de
persoane.
La

propunerea directorului Directiei Principale pentru Refugiati, directorului general al

Departamentului Migratiune efectueaza o analiza a situatiei, luind in considerare cauzele

eventualelor afluxuri de persoane si intocmeste un raport in acest sens in care propune
Guvernului sa acorde protective temporara grupurilor de persoane.
Acordarea

protectiei temporare nu impiedica persoanele sa

aiba acces individual la

procedura de acordare a statutului de refugiat.

Incetarea protectiei temporare
Protectia temporara inceteaza in cazul:
a) renuntarii la protectie;
b) repatrierii voluntare;
c) obtinerii statutului de refugiat;
d) reinstalarii in alta tara;
e) incetarii situatiei pentru care se acorda protectie.
Daca persoana care beneficiaza de protectie temporara solicita azil in conditii generale, in
privinta acesteia se aplica prevederile
Incetarea situatiei pentru care se acorda protectie temporara este constatata de directorul
Directiei Principale pentru Refugiati
protectie temporara.

5. Statutul de refugiat
Dreptul de a obtine statut de refugiat

si este adusa la cunostinta fiecarui beneficiar de

6
De dreptul de a obtine statut de refugiat in Republica Moldova beneficiaza strainul care
are temeri bine intemeiate de a fi persecutat pe motive de rasa, religie, nationalitate,
apartenenta la un anumit grup social sau pentru opiniile sale politice, care se afla in afara tarii
a carei cetatenie o are si care nu poate sau, in virtutea temerilor expuse, nu doreste sa se
puna sub protectia acestei tari; sau care, neavind nici o cetatenie si aflindu-se in afara tarii
in care isi are resedinta obisnuita, in virtutea temerilor mentionate, nu poate sau nu doreste
sa se reintoarca in tara de origine.
Statutul de refugiat nu poate fi acordat strainului care:
a) a comis o crima impotriva pacii, impotriva umanitatii sau o crima de razboi, in sensul
instrumentelor internationale;
b) a comis, cu intentie, pe teritoriul Republicii Moldova, inainte sau dupa solicitarea
azilului, o infractiune pentru care Codul penal prevede o pedeapsa cu inchisoare pe un
termen de peste 3 ani ori a comis in afara tarii o crima grava de drept comun;
c) a comis acte contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite;
d) prin comportamentul sau ori prin apartenenta sa la o anumita organizatie sau grupare,
prezinta o amenintare pentru securitatea nationala si/sau pentru ordinea publica;
e) are mai multe cetatenii si, fara un motiv real bine intemeiat, nu a solicitat protectia uneia
dintre tarile al caror cetatean este.
(2) Statutul de refugiat nu poate fi acordat unui strain care intra, legal sau ilegal, in Republica
Moldova dintr-o tara terta unde nu a fost persecutat, nu i s-au incalcat drepturile, nu i-au
fost periclitate viata si integritatea corporala, de unde nu a fost returnat sau expulzat in
sensul prevederilor prezentei legi, cu exceptia cazurilor cind strainul a intrat in tara cu
scopul de a-si unifica familia.

6. Ce fac refugiatii din Moldova?

Dac pentru unii refugiu nseamn odihn sau intimitate, pentru alii nseamn prsirea
patriei pentru siguran i speran la via.
Vorbim despre refugiai i solicitani de azil, despre oameni care caut o scpare de la
pericolul din propria lor ar, unde sunt persecutai din cauza rasei, religiei, naionalitii,
opiniei politice sau apartenenei la un anumit grup social.

7
Conform datelor Biroului Migraie i Azil (BMA), n Moldova, n aprilie 2013, erau
nregistrai 214 refugiai i ase solicitani de azil, originari din peste 30 de ri ale lumii, cei
mai muli din Siria.
Odat ce BMA ofer statutul de refugiat unui solicitant de azil, naltul Comisariat al
Naiunilor Unite pentru Refugiai (UNHCR) mpreun cu Asociaia pentru Abilitarea
Copilului i Familiei AVE COPIII, Centrul de caritate pentru Refugiai se angajeaz s ajute
refugiatul s se integreze n societate.
Fugind spre un viitor linitit
Dei scopul de baz a UNHCR este protejarea drepturilor i bunstrii refugiailor, obiectivul
final al ageniei este de a contribui la gsirea unor soluii durabile care ar face posibil ca
acetia s-i poat reface vieile n pace i cu demnitate. Exist trei soluii puse la dispoziia
refugiailor i la aplicarea crora UNHCR poate interveni i anume la repatrierea benevol,
integrarea local i reinstalarea ntr-o ar ter n cazul n care ntoarcerea n ara de origine
sau rmnerea n ara-gazd sunt imposibile pentru persoana dat.
Totui, majoritatea refugiailor ajunge s fie beneficiari ai ajutoarelor organiza iilor
menionate mai sus, iar pachetul lor de servicii este unul important i disponibil n func ie de
necesitile evaluate participativ de asisteni sociali, medici, juriti etc. n primele zile, nouveniii solicitani de azil beneficiaz de pachete de urgen, care conin materiale igienice i
lenjerie de corp, alocate din sursele UNHCR. De altfel, patru ori pe an, to i beneficiarii
primesc pachete alimentare, care constau din produse alimentare de baz - paste finoase,
crupe, ulei, orez, legume conservate, iar copiii cu vrsta de pn la doi ani primesc lapte. De
altfel, refugiaii dispun de asigurare i asisten medical i de alte servicii sociale.

Paknehad Ahmad Djavid, directorul Centrului de Caritate pentru

Refugiai
O prioritate a Asociaiei pentru Abilitarea Copilului i Familiei AVE COPIII este s
faciliteze accesul la coal i grdini, ceea ce const i n asigurarea, la fiecare nceput de
an colar, cu rechizite colare, haine i nclminte, declar Lidia Cojocaru, coordonator de
proiect al asociaiei. Astfel, toi copiii care frecventeaz grdinia, au achitate din contul
Programului costurile frecvenei. Aproximativ 70 dintre beneficiari sunt copii, inclusiv din
familii mixte, n care cel puin un printe este refugiat sau solicitant de azil, fiecare din ei cu
istorii triste, muli dintre ei, alturi de prini sau rude, fiind nevoii s fug din propria ar
pentru c viaa le era pus n pericol, din cauza conflictelor armate sau persecuiilor pe
motive de religie, ras, naionalitate, grup social sau opinie politic a prinilor.
Mazin cutnd libertatea

9
Unul dintre cei care au simit pe propria piele necesitatea refugiului este Mazin Ehhassan
(foto) care vine din Sudan i are statut de refugiat n RM din 2012. Mazin fcea parte din
platforma sudanez a micrii egiptene Kefaya, care numr peste 3000 de oameni ce lupt
mpotriva autoritilor sudaneze. Preedintele Sudanului are 24 de ani, v da i seama?,
afirm el. A plecat din Sudan, fiindc nu i se respecta dreptul la exprimare i libertatea de a
avea convingeri diferite de cele ale conducerii. Atunci cnd conflictul dintre el i conducerea
statului s-a agravat, Mazin a prsit Sudanul i a venit n Moldova, ea fiind unica ar cu care
avea legturi datorit studiilor obinute la una din universiti. La fel au fcut mul i al i colegi
de

micare,

ei

au

plecat

Egipt,

Kenia,

Uganda,

Australia

etc.

Masterand i cunosctor de limb romn

Mazin a absolvit Facultatea de Biomedicin, cu specializare n Tehnic Farmaceutic, n
2010. Imediat dup finisarea studiilor, Mazin a ncercat s se angajeze n domeniul su, ns,
angajatorii nu-i acceptau diploma de licen de la universitatea absolvit. A doua problem
pe care-am ntlnit-o a fost faptul c nu cunosc limba rus. Totu i noi, refugia ii, nc nu
suntem o parte a societii din Moldova, declar Ehhassan.

Centrul

de

Caritate

pentru

Refugiai

susine

modul

de

via

sntos

Mazin a lucrat n cadrul unei companii internaionale, el fiind persoana care inea legtura cu
rile arabe. Din pcate, recent, parteneriatul cu rile arabe s-a ncheiat, iar Mazin este omer.
Deocamdat m concentrez pe master. Este complicat s gsesc de lucru, ceea ce
ngreuneaz i integrarea n societate, explic Mazin. Aa cum nchiriaz apartamentul n
care locuiete i fiind omer, a ajuns s aib i datorii la proprietarul locuin ei. Sunt nevoit s

10
stau n umbra organizaiilor care ne apr drepturile i ncearc s ajute refugia ii, dar, desigur
c aceste ajutoare nu sunt suficiente. Trebuie s gsesc o ieire din umbra lor, declar Mazin.
n pofida acestor impedimente, Mazin povestete c nu a avut probleme de adaptare n
colectivul facultii. Cel mai greu am nvat limba, dar cu obiceiurile i cultura mi-a fost
mai uor s m obinuiesc, spune el.
Cazul lui Mazin pare a fi unul fericit, el a reuit s nvee limba romn, i continu studiile
de master i are planuri de afaceri n Moldova. Ba mai mult, spune c nu a ajuns s regrete
alegerea de a se refugia aici.
Totui, este oare suficient faptul c refugiaii gsesc un loc unde li se respect drepturile i li
se ofer siguran? Vulnerabili din mai multe motive, practicani ai altei religii, venind din alte
medii culturale, fiind de alt culoare i, nu n ultimul rnd, fiind victime ale unor represiuni
politice sau religioase, ct de greu le este s se integreze i s nceap o nou via de la zero,
o cunosc doar ei, refugiaii, care au ncredere n ara de azil.

7. Incetarea statutului de refugiat

Statutul de refugiat i se retrage strainului care:
a) a redobindit, in mod voluntar, cetatenia pierduta sau a dobindit o noua cetatenie si se
bucura de protectia tarii al carei cetatean a devenit;
b) a redobindit, in mod voluntar, protectia tarii sale de origine;
c) poate beneficia de protectia tarii al carei cetatean este, deoarece motivele pentru care
i s-a acordat statutul de refugiat au incetat sa existe;
d) nu are nici o cetatenie si se poate reintoarce in tara in care isi avea domiciliul legal si
obisnuit, deoarece motivele pentru care I s-a acordat statutul de refugiat au incetat sa existe;
e) a obtinut cetatenia Republicii Moldova;
f) si-a restabilit domiciliul legal si obisnuit, in mod voluntar, in tara pe care a parasitStatutul de refugiat poate fi anulat strainului daca:
a) acest statut i s-a acordat in baza unor declaratii false sau a unor date obtinute de el in mod
fraudulos;
b) dupa acordarea statutului de refugiat, el a savirsit :
- a comis o crima impotriva pacii, impotriva umanitatii sau o crima de razboi, in sensul
instrumentelor internationale;

11
-

a comis, cu intentie, pe teritoriul Republicii Moldova, inainte sau dupa solicitarea

azilului, o infractiune pentru care Codul penal prevede o pedeapsa cu inchisoare pe un

termen de peste 3 ani ori a comis
in afara tarii o crima grava de drept comun;
-

a comis acte contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite;

Retragerea sau anularea statutului de refugiat nu produce efecte juridice asupra membrilor
familiei persoanei careia i-a fost dispusa o astfel de masura. Strainul al carui statut de
refugiat a incetat va fi tratat conform dispozitiilor legale privind statutul juridic al strainilor
si al apatrizilor in Republica Moldova.

8. UNHCR

si

protectia

refugiatilor

din

Republica

Moldova
Incepnd din 2001, Ziua Mondial a Refugiatului este srbtorit n fiecare an pe 20 iunie.
Srbtoarea anual este marcat de o varietate de evenimente n peste 100 de ri, inclusiv
n Europa Central, i implic persoane oficiale din guverne, organizaii nonguvernamentale i persoane implicate n domeniul umanitar, celebriti, civili i refugiaii
nii.
Numrul persoanelor strmutate cu fora este n cretere n toat lumea. n prezent, numrul
refugiailor i persoanelor strmutate intern a atins cel mai nalt nivel din ultimii circa 20 de
ani, acesta fiind de 45 milioane. Numai anul trecut, la fiecare patru secunde, o persoan era
forat

s-i

abandoneze

casa.

Republica Moldova a aderat n 2002 la Convenia ONU din 1951 privind statutul refugiailor
i Protocolul adiional din 1967. Prima lege cu privire la statutul refugiailor a intrat n vigoare
n 2003. n 2005, n legislaia naional, pe lng statutul de refugiat, a fost introdus o form
complementar de protecie, numit protecie umanitar".
Legea privind Azilul n Republica Moldova a intrat n vigoare la 13 martie 2009. Legea a fost
elaborat cu participarea UNHCR i a reprezentanilor societii civile i este considerat un

12
nou pas n dezvoltarea progresiv a sistemului naional de azil. Dei n mare msur, legea
este n conformitate cu standardele internaionale, totui sunt necesare unele amendamente
ulterioare, n special n ceea ce privete prevederele cu in de nereturnare i excludere.
Guvernul Moldovei a exprimat intenia de a amenda Legea privind Azilul din 2008 prin
armonizarea n continuare a acesteia cu legislaia relevant a UE. Aceast iniiativ a fost
inclus n Planul Naional pentru Armonizare a Legislaiei pentru 2013 i UNHCR urmeaz s
fie

membru

grupului

de

lucru

pentru

modificrile

Legii

privind

Azilul.

n total 177 de persoane au solicitat azil n Republica Moldova n 2012, cea ce prezint o
cretere semnificativ de la 72 de solicitri prezentate pe parcursul anului 2011. Solicitanii
din Siria reprezint 41 procente din cererile prezentate pentru prima dat i prezentate n mod
repetat. La 31 mai 2013, 207 refugiai ori persoane cu statut umanitar erau nregistrai n
Moldova, n timp ce 67 solicitani de azil erau n ateptarea unei decizii n prima instan ori
n instana de apel. Solicitanii de azil i refugiaii ce se afl n Republica Moldova, provin
dintr-un numr mare de tri ale lumii, cei mai muli provenind din Siria, Armenia i
Afganistan.
Autoritatea central responsabil de coordonarea tuturor activitilor Guvernului n domeniul
azilului a fost nfiinat n anul 2001, iar din anul 2003 i-a asumat responsabilitatea pentru
procedura de determinare a statutului de refugiat (DSR). Direcia pentru Azil i Integrare
(DAI) este n prezent o subdiviziune a Biroului Migraie i Azil din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne. Pe lng funciile sale de nregistrare a solicitanilor de azil i evaluare
pentru determinarea statutului de refugiat, DAI este responsabil de coordonarea activitilor
statului n domeniul integrrii locale a refugiailor i beneficiarilor de protecie umanitar i
de administrarea Centrului Temporar de Cazare (TAC) pentru solicitani de azil.
UNHCR a susinut financiar guvernul pentru a reconstrui Centrul Temporar de Cazare pentru
solicitani de azil. De la aderarea Republicii Moldova la Convenia din 1951, guvernul nu a
reuit s realizeze progrese n producerea documentelor de cltorie pentru refugiai i
beneficiari de protecie umanitar, documente prevzute de Convenie, dar a dat asigurri c
problema urmeaz a fi rezolvat n contextul eforturilor Moldovei de liberalizare a regimului
de vize cu UE. Refugiaii se confrunt cu probleme legate de obinerea ceteniei i
majoritatea persoanelor care se afl n atenia UNHCR, care au obinut cetenie pn n
prezent, au apelat la asisten juridic oferit de UNHCR pentru a depi obstacolele aprute.

13

n rezultatul unui studiu privind integrarea local efectuat la nivel sub-regional n 2007, n
martie 2009 a fost lansat Proiectul Regional de Integrare Local a refugiailor (LIP) n
Belarus, Moldova i Ucraina. Obiectivele principale ale proiectului sunt de a oferi refugiailor
recunoscui i a persoanelor ce beneficiaz de protecie umanitar, posibiliti reale de a se
integra n societatea moldoveneasc i de a consolida capacitatea

instituional,

administrativ i profesional a partenerilor guvernamentali i non-guvernamentali.

Obiectivele realizate includ susinerea guvernului Moldovei de a finaliza reconstrucia
centrului de cazare, oferirea accesului la nsuirea certificat a limbii pentru refugiai i
persoane ce beneficiaz de statut umanitar, consolidarea capacitii ONGurilor locale de a
implementa n prezent i pe viitor a activitilor legate de refugiai, constituirea unui program
local de stabilire prin intermediul unui proiect pilot ce ofer acces la locuin n colaborare cu
autoritile locale, pentru familiile vulnerabile de refugiai, activiti de informare a
publicului, etc.

14

Bibliografie:
1. Legea RM cu privire la statutul
refugiatilor
2. Societatea pentru refugiati
3. http://www.undp.md
4. www.registru.md