Arhitectura si

civilizatia

Constructia oraselor

Programe de
arhitectura

Locuinta

Gotic
Un process specific evului mediu gotic a fost cel de unificare partial si treptata a celulelor feudale in
autoritati teritoriale mai ample de tip statal
Afirmarea omului ca individualitate si atenuarea sentimentului gregar
Secolul 14 marcheaza inceputul unor puternice crize:
Criza economica
Criza politica
Criza soziala
Criza religioasa
Orasul este definit cu rolul de forta dinamizatoarea primordial,
Aparitia unor noi investitori duce la aparitia unor noi programe arhitecturale si adaptarea celor existente
la noile cerinte ale vietii urbane
Apare procesul de laicizare partial a culturii, stiintei, invatamantului prin transferul acestora din
ambianta monastic la cea urbana, acest process a inclus si creatia arhitecturala
Evolutia accelerate a gandiri tehnice
Aparitia mediului universitar urban a scolasticei
Asezari comunale sau senioriale, independente sau subordinate regalitatii
Cea mai semnificativa evolutie a orasului evului mediu tarziu este cresterea dimensiunii oraselor si
extinderii retelei urbane, un process similar apare si in sfera calitativa a structurii interne a asezarilor
In ultimele secole ale evului mediu se poate constata o inchegare a spatiilor publice
Sistemul de piete a derivate din insasi structura orasului; intr-o asezare de o anumita importanta exista
doi poli ordonatori: piata civica sic ea publica
Silueta orasului gotic pastreaza aceleasi caracteristici conturate in secolele anterioare
Umarea nemijlocita a exploziei urbane cu inertele procese declansate, gama programelor de arhitectura
s-a amplificat si s-a nuantat
Locuintele , cu precadere cele orasenesti s-au diversificat si au evoluat ca grad de confort
In mediul rural formele raman asemanatoare secolelor trecute
Incercare de evidentiere a unui specific al locuintei gotice evidentiaza mai multe locuri commune decat
diferite in raport cu perioada precedent
Susrsa unitatii este data de similaritatea conditiilor:
Material de constructii locale
Accelasi tip de locuire
Accelasi tip de tesut urban
Sesizarile se observa in nuantarile tipologice ale locuintelor, tipologie racordata la ierahia grupurilor
sociale din mediul urban
Cresterea inaltimii
Imbunatatirea confortului
In louirea urbana de masa chimbarile au fost minime
Continua locuinta unifamiliala cu parter si 1-2 niveluri cu front continuu, eventual cu o modesta curte

Palatal

interioara accesibila printr-un gang , cu atelierul-pravalie la parter

Din acest tip de casa a derviat locuinta negustorului bogat
De la sfarsitul secolului 13 apare un nou program architectural, cel al palatului orasenesc
Este inspirit din castelul extraurban, inrudit cu locuinta burgheza
Palatal evului mediu gotic imbina pragmatismul noului tip de proprietar cu o anumita ostenitate in
afisarea opulentei acestuia prin accentuarea caracterului de reprezentare
Parterul este rezervat catre strada activitatiilor comerciale sau artizanale care implica un contact cu
publicul
Functiile cu character privat, incluziv cele de primire, sunt distribuite la nivelurile superioare si in jurul
curtii interioare
In acceasi categorie a palatului urban cu absenta spatiilor afertente activitatiilor economice se situeaza
si resedinta urbana a aristocratiei laice si elenistice
In locuirea rurala nu au intervenit aproape deloc modificari
Locunta rurala senioriala, castelul, program insemnat in secolele precedente, si-a diminuat importanta,
fara insa sa dispara
Fenomenul cel mai characteristic pentru evul mediu gotic
Transferul interesului societatii de la manastire la biserica urbana, rezultat al aparitiei unor noi
investitori , bogatele colectivitati ale comunelor

Arhitectura
religioasa

Biserica

Biserica urbana, parohiala sau episcopala este programul care fara a I se afecta functiunea esentiala,
cea de spatiu de adunare al credinciosilor spre a asista la serviciul liturghic
Nu este spatiu exclusive cultului, este si spatiu public, putand adaposti intruniri ale cetatenilor sau ale
organismelor de conducere ale comunei
Este un spatiu de contacte sociale, discutii si tranzactii
Uneori este si spatiu pentru spectacole
Asumandusi in anumite limite rolul bazilicii profane romane
Datorita amestecului de motivatii laice si religioasa, biserica gotica este conceputa ca o expresie a
orgoliului orasului liber si bogat, capabil de a ridica un edificiu pe masura fortei sale reale
In aceste motivate isi are sursa supradimensionarea, in suprafata si in inaltiome
Modificarea in organizarea spatial a avut drept temei unele schimbari in conceptile teologico-liturghice:
Expunerea relicvelor catre public, in altar, in plina lumina
Noul tip de biserica trebuie sa sigure cumunitatii un spatiu unitar, configuratiile arhitecturale menite sa
separe sis a asigure izolarea sau ierarhizareagrupurilor de calugari, de credinciosi laici sau de pelerine,
transeptul, ribunele panourile mobile isi prierd utilitatea
In mod frecvent transeptul se atrofieaza
Tribunele nu mai constituie o prezenta obligatory
Relicvarul expus privirii credinciosilor au condus la amplificarea zonei estice a edificiului, in special a
corului si a translatarii transeptului catre vest; in unele cazuri transeptul ajunge sa fie amplasat la
jumatatea navei
Se mentin capelele radiale sau cele alipite navelor dar spatial lor nu este obturat ci deschis catre cel al

Manastirea

Constructii de
aparare

Material de
constructii

navelor
Tipul bazilical
Cu trei sau mai rar cu cinci nave
Cel cu cea mai mare raspandire in intregul teritoriu European
Formula etajarii navelor cu tribune caracteristica primei faze a goticului
A fost abandonata din dorinta unei unificari spatial
Tipul biserici hala
Derivate din cel bazilical
Este trinavat cu corectectivul ridicarii celor trei nave la aceasi inaltime
A aparut in mediul francez
S-a raspandit cu precadere in Europa cntrala
Un caz exceptional este cel al bisericilor binavate, cu un sir de suporti de-a lungul axului principal
Tipul biserici sala
Alcatuita dintr-o nava unica
Utilizata pentru constructii de dimensiuni relative reduse, capele sau biserici parohiale
Tipul central
Cu spatial organizat in jurul unui ax vertical de compozitie
Se intalneste in cazul capelelor matririonale
Utilizarea sa pentru biserici fiind o exceptie
Cladirile legate de viata religioasa se afla in aproprierea bisricilor: cimitirul,
scolile, universitatiile, spitalele, azile nu se integreaza acesteia, ci se insereaza in tesutul urban sin
preajma
biserica a polarizat si unele forme de spectacol medieval
sunt isolate sau interurbane
nu au cunoscut in evul mediu gotic schimari fundamentale
au fost diminuate functiile social-culturaleacestea find transferate partial si treptat in mediul urban
in sistemul de aparare de la sfarsitul evului mediu nu au aparut modificari esentiale
perfectionari mai semnificative pot fi semnalate la sfarsitul secolului 15, ca urmare al extinderii
artilerieii ca tehnica de lupta
fenomenul cel mai active al epocii a fost cel legat de amplificarea si perfectionarea fortificatiilor urbane,
prin noi century de ziduri ridicate pe masura extinderi suprafetelor oraselor
arhitectura gotica civila sau religioasa a utilizat aceleasi material de constructii ca in secolele
precedente
diferenta de esenta dintre arhitectura gotica sic ea romanica se situeaza in domeniul conceptiei
structural si implicit a tehnicilor de constructive
este vorba de abandonarea sistemul difuz de transmitere a efortuilor prin bolti si ziduri pline in favoarea
unei localizari a acestora in anumite elemente de constructive care alcatuiesc osatura edificiului
sistem constructive nou, cel al scheletului, cu implicatii benefice in 3 directii fundamentale

 posibilitatea de performante dimensionale

iluminarea spatiului prin fenestraje mari
economie substantial de material de constructii, manopera si transport
inovatia gotica a fost un rezultat al unui complex de factori generate de schimbarile din societatea
vremii
necesitati imperative de rationalizare a materialelor construite
dorinta comunitatilor urbane de sporire a dimensiunii bisericilor
transferul mestesugului constructiei din mediul monastic in cel laic urban
dorinta de maxima iluminare a interiorului
din experintele perioadei romanice, noua sinteza gotica a retinut un numar de elemente care s-au
dovedit a fi fundamentale in redefinirea sistemului constructive
procedeul de diminuare a impingerilor prin utilizarea boltilor si arcelor cu profil in arc frint
folosirea sistemului de bolti incrucisate cu muchii iesite
marcarea intersectiilor de bolti cu arce din piatra
Acoperirea spatiilor
Este elemental ce determina forma si dimensiunea tuturor componentelor
Principiul comun de acoperire al tuturor formelor gotice il constituie utilizarea boltilor
intersectatea rezemate pe un sistem de nervure: arce diagonal pe traseul intersectiilor, arce
transversal care separa traveile si arce fprmeret in lungul peretilor laterali
Intregul sistem de bolti si nervure poarta denumirea de sistem ogival
Sistemul ogival este raspunsul rational dat de constructorii evului mediu gotic unor problem de
arhitectura, tehnico-constructive si economice
o Concentrarea impingerilor in cele 4 colturi ale traveii
o Posibilitatea acoperiri unor spatii cu geometrie dificila
o Descarcarea zidurilor de eforturi suplimentare prin arce
o Evitarea intersectiilor de bolti dificil de realizat
o Posibilitatea folosirii rationale a materialelor
o Facilitate de executie si economie de material lemons
o O insemnata economie de material cu 50% mai putin decat la cele romanice
Forma cea mai simpla de acoperire gotica a fost bolta cvadripartita
Utilizata initial pentru acoperirea navei principale
Bolta sixpartita permite o distribuire mai rationala a eforturilor prin introducerea unei nervure
transversal
Bolta balonga corecteaza inconvenientele celei sixpartite
Sistemul de acoperirea barlong este expresia deplina a rationalismului gotic: o constructive
structural simpla, apta pentru a raspunde optiunii arhitectilor pentru spatialitate unitara, usurand
in acelasi timp masa constructiei de orice element inutil
Bolta angeviana este o varianta care are origini in regiunea Anjou
Bolta este supra inaltata , apropriinduse de formele unei cupole
Este sustinuta de o retea de nervure, cele obisnuite carora li s-a adaugat: lierne, in partea

superioara a boltii si triceronul, nervure dispusa in campul bolti care leaga liernele de stalpi
alcatuind o bolta stelata

Conceptii spatial,
procedee de
compozitie

Plastic arhitecturala
si decorative

Zidul
Incepand din a doua jumatae a secolului 12 zidaria din piatra legata cu mortar a fost supusa unui
proces de perfectionare
Micsorarea costului transportului pitrei prin prelucrearea integral a blocurilor in cariera
Fara de zidul romanic masiv cu goluri putine, zidaria gotica are cu totul alt rol
Prezenta arcelor formere cu rol de arce de descarcare a diminuat functia constructive a zidului
Spatial gotic este dematerializat prin aparenta fragilitate a structurii, prin amiguitatea separarii
translucide a interiorului sacru de lumea profana exterioara
Spatial gotic este iluminat si illuminant
Spatial gotic este supradimenionat
Spatial gotic este tensionat
Compozitia spatiilor este caracterizata printr-o dupla orientare: exista concomitant un ax longitudinal si
un plan vertical de compozitie
Compozitia este ritmata, fiind alcatuita din succesiuni de elemte repetabile, fata de traveile romantic,
travile gotice nu reprezinta cellule spatial posibil a exista independent; ele apar intr-o textura care este
concomitant ritmata si continuua, cea a nervurilor independente
Compozitia gotica este modulate
Compozitia spatiilor in arhitectura gotica urmareste obtinerea unei perceperi unitare, spatiile nu sunt
celulare si juxta puse, transeptul sau celelalte compartimete nu intrerup compozitia navei principale si o
intregesc
Compozitia volumelor asa cum se intampla la ntreaga arhitectura medieval, este o rezultat a structurii spatiilor interioare.
In cazul constructiilor religioase volumetria este mentinuta, fiecare componenta isi gaseste un volum corespunzator.
Ceea ce difer n raport cu arhitectura romanic este faptul ca aceste volume nu alctuiesc vizual entitti independente ci
sunt integrate compozitiei generale
Din configuratia spatiului interior a rezultat una dintre cele mai importante caracteristici ale compozitiei volumelor unui
edificiu gotic; dezvoltarea accentuat pe vertical, trstur la care contribuie si prezenta numeroaselor turnuri.
Tratarea fatadelor
Edificiile civile nu difer principial de cea a perioadei anterioare.
In cazul edificiilor de cult ale caraor fatade vdesc raportarea la anumite detrimente printre care
Specificitatea sistemului constructive
Modul generat de spatiul urban
Simbolistica derivat din trilogia epocii
Invelitoarea
Constructia gotic nu se incheie cu o cornise functionala ci prin balustrade ajutate care mascheaz jghiaburile de la baza
invelitorii
Portalul
Pstreaz configuratia generala a celui romanic cu montrii si arcade in retrageri succesive, cu lintou, eventual cu un

sprijin n ax
Ceea ce difer este profilul arcadei, cel mai adesea in arc frnt
Fereastra
In arc frnt, minodora, bifora, trifora sau circular
Este alctuit din ancadrament si ramplaj, din piatra care divizeaz suprafata vitrata
Elementele de piatra ale fenestrajelor, pot alctui o structura independenta inserat n structura generala.
Coloana
Nu se inscrie intr-o tipologie de tip clasic, desi pstreaz parti ionare, baza, fus, capitel,
Sculptura
Componenta esenteiala a plasticii arhitecturale
Fata de perioada romanic n care relatia dintre arhitectura si sculptura era de subordonare, in gotic reprezentrile
sculpturale se dezvolta independent, formele lor nefiind afectate de configuratia arhitectural