Stat este urmirits conform lesit, Reproducerea interzis i i f z pant Leto cH HA REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 103-84 8 Intoeutete + CONSILIUL NATIONAL DESENE. TRHMICE STAs 103-26 PENTRU STHINTA $1 TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN as Clasiticarea alfanumericd DE rs vw STANDANDIZARE 289487 ‘Technical drawings Dessne techniques Mepreut roxuntecane LINES Rie mats suniin Standard cofespunde en ISO. 128-1982 The standard cortesponds to 150 128-1082 1 GENERALITATI Lt Obieet niu de aplieare Prezentul standard stabileste tipurile, clasele de grosime, grosimen gi regulil e de exe- cutie ale liniilor utilizate in desenut tehnie’ OWSERVATIE —[Figurile din standard sint date eu titty exemplifeaty aurea liniilor Modul de utilizare a liniilor in desen este preseris in standardcle de reprezentitri, notari, cotare, semne conveutionale ete. In cari speciale (scheme, semne couventionale et alte tipuri si elase de grosime, elt’ si alt mod de folosi de la pet. 2.1, cu conditia ca'semnifieatia acestora 88 fi sau explicate printr-o legend’ po desen. e admite folosiren liniilor de a liniilor deeit cel indicat in tabelul stabilit% prin standardele respective Aprobat de : Elaborat niflat tn 1949 arom an INSHTUTUL ROMAN DE STANDARDIZAKE pelea Reotzull tn 1981, 1966, 98 4-05- Str, Romo nr. 32-34 BUCURESTI ea ‘Telex 11212 Ci ‘ST RSTAS 103-84 ae. 2 TIPURI, CLASE DE GROS ME §I GROSIMEA LINIILOR 2.4 ‘Tipuri si elase de grosime Liniile se clasificd in patra tipui : linie continu, linie intrerupt -douit punete, si in douk clase de grosime : Unie groasi si linie subtire, sare linie, de un anumit tip si deo anumiti clasi de grosime sau 0 combinatie a celor douit clase, se simbolizeazst printr-o liter’, conform tabelulat i, linie-punet gi linie- Tientificarca Und ps ‘Simbel Aspect [ Denumire (exemple) A | | tinte continu groast | AL Conturari reale visible [A2_Muchil real viabile Muchit fictive viibile init de cot [init ajutttoare init de indeatic Haguri CConturut seetiuniior supeapuse inti de ax scurte [init de fond Ia tlete viibite Linll teorctice de Indoire pe reprorentirile des figurate Bp Linie continu subtire c Linke continu subtire a | onctatt G1 Linlt de rupturd pentru defimitarea. veveritor DA gi reehlunil, mumat dacs rita respective D ‘im zigzag”) Tau este 0 linie de a3 E oe Contururi scoperite Meh acoperite 7 | Gontueur acoperite Shuchit seoperite a GX Lint de ax de revotutie G | ——-——--—— | Linie-punet supyire® | G2 ‘Traseele planclor de siete GE Supratata de rostoyolire pentew roti ai Line-panet mixti®) | 111 Traseele plauctor de seefionare JT Indicates Hinor sau a upratetelor cu preserip Ff] inte: pet areas Uispeciale(Hratamente termi, de supratatacte) K . Kt Gomturnl picsclor invecinate Peter K2 Poritit intermediare sl extreme de miscare ate subline plestlor mobile Ka Linile centrelor de greutate, eind geestew mu | coluctd eu lnile de ta | 4 Conturut inital al piesclor tnainte de fasonare [a5 ary stwae in fafa" planar de seettonare 1) Pen acelagh desen, chiar dack se compune din wai multe plane, cit st pe desencle componente ale seclelag Mocumentatiltchnloe se utiizeaed un singe tip de lnic 2) ‘Se ulilizeari in cara! desenclor exeeutate atonal 8) Pumeta! poate fi tnlocuit eu 0 linioard scurts3 STAS 103-84 Utilizarea liniilor este exemplificati in fig. 1.4 FigSTAS 103-84 22 Grosi lege din urmétorul sir de valori (in milimete 2.2.1 Grosimes linitlor O0O000 00 0 14 10 Q7 05 035 Q25 O18 * Se va evita pe ett pesiil Fig. 5 iy by a liniilor folosite in desen este cea a liniei continue groase (A), care se alege in functie de tuirimea, complexitates si natura desemului. Raportul dintre grosimea dé hadi, si grosimes liniel subtivi, 4, teebuie si fie de minimum 2. Grosimea de bavi gi grosime: zentirile aceleiasi piese, desenate i ei subfiti trebuie sh fie aceleasi pentru toate repre: irl, pe acceasi plans’, 3 REGULI DE EXECUTIE 3.1 In azul liniei intrerupte, liniei-punet si liniei-dou puncte, Iungimea segmentelor 41 intervalele dintre acesten trebuie sf fie uniforme dea Iungal acelelas! lini. Schimbarea direetiei unor astfel de linii xe face pe Segmente (Fig. 6). Cs Big. 6 Ln,e-pmet i liniile-dout puncte incep si se terming cu segmente. Interseotiile unor astiel de Iii se fag pe segmente, —“—6— STAS 103-84 3.2 coineid, ordinea de prioritate, éxemplificatt in fig. 3.3 Jiniei cele mai groase. Se recomanda ca aceasta distanfi s& fie de minimum 0,7 mm. Daci pe o reprezentare, douii sau mai multe linii de tipuri si clase de grosime diferite 7, este wrmitoarea : A)i a) contururi si muchii reale vizibile (linie eontinud, ¢ >) conturari si muchii reale acoperite (linie intrerupti, tip B sau tip F); ©) traseele planelor de seefionare (linie-punet mixti, groasi Ia extremititi gi In schim- area direofiei planului do secfionare, tip H) 4d}; linit de ax si traseele plamulul de simetrie (linie-punet subfire, tip G); ¢) liniile centrelor de greutate (linie-doui punete subjite, tip K)7 {f) lini ajutitoare (linie continua subtire, tip B). A A-A Fig. 7 Distanfa dintre dowd linii paralele nu trebuie si fie mai mick dectt dublal grositaii