Denumiri si semnificatii

Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de

Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului,
Descoperirea Cuvantului Intrupat si, desigur,
Botezul Domnului.
Cuvantul „epifanie” este de origine greaca
(Epiphaneia), insemnand "manifestare" sau „aparitie”.
„Teofanie”, termen ce semnifica „manifestarea lui
Dumnezeu”, este prezent si astazi in prenumele feminin
englezesc Tiffany.
Boboteaza este sarbatoarea sfintirii tuturor apelor din
lume, dupa cum Iisus s-a coborat in raul Iordan pentru a
fi botezat de Ioan Botezatorul. Este de asemenea o
ocazie pentru recunoasterea Sfintei Treimi, caci se arata
in acelasi timp Fiul ce vine sa se boteze, vocea Tatalui si
Sfantul Duh ce se coboara asupra lui Iisus in chip de
porumbel
 Agheasma mare
In tarile cu traditie ortodoxa, in special in Romania, Grecia
si Rusia, slujba de Boboteaza nu are loc in biserica, ci langa
o apa curgatoare sau o fantana. Acesta este momentul in
care preotul arunca in apa inghetata o cruce, iar barbatii se
arunca dupa ea. Cel care o aduce inapoi la mal va avea
noroc tot anul.
Dupa slujba, credinciosii primesc agheasma mare, apa
sfintita, cu puteri deosebite, care vindeca trupul si sufletul.
Se spune ca sunt suficiente doar cateva picaturele din
aceasta pentru vindecarea sterilitatii sau pentru a scapa de
patima alcoolului. Agheasma mare este pastrata cu
sfintenie, langa icoana, tot anul, pentru a fi folosita ca leac
de boli si pentru dezlegarea farmecelor. Ea nu se altereaza
in timp, iar daca totusi devine vascoasa sau capata gust
neplacut, se spune ca cineva din casa respectiva a comis
un mare pacat sau casa este blestemata.
Traditii de Boboteaza
In Ajunul Bobotezei, preotul vine cu botezul prin casele
oamenilor, sfintind cu crucea si stropind cu agheasma
dintr-un manunchi de busuioc. Preotul este anuntat de
colindatori, care striga „Chiralesaaa!”, insemnand Kirie
Eleison, adica Doamne Miluieste. Se spune ca aceasta
strigare ii purifica pe cei colindati de rele si tot anul va fi
curat pana la Sfantul Andrei. Colindatorii primesc pentru
munca lor mere, nuci si bani.
La tara, preotul este asteptat cu casa curata.
Gospodinele asaza masa si pregatesc mancare de
fasole, coliva si piftie. Ele intind pe garduri covoarele si
tesaturile pentru a fi botezate, in credinta ca astfel vor
deveni mai trainice, aducatoare de sanatate si vor fi
pazite de molii.
 Boboteaza - o sarbatoare a
femeilor
Inainte ca preotul sa intre in casa, fetele nemaritate asaza pe
pragul usii margele, iar odata ce preotul va pasi peste ele vor
deveni adevarate talismane, aducatoare de noroc in dragoste.
Ele fura sau cer busuioc din manunchiul preotului, pe care-l
vor pune sub perna si legat pe degetul inelar cu un fir rosu de
matase pentru a-si visa ursitul.
Seara, fetele fac o turta din faina, foarte sarata, pe care o
mananca dupa ce beau un strop din agheasma, si merg la
culcare pentru a-l visa pe cel care le e sortit.
Fetele sunt petite pana de Boboteaza, caci in aceasta noapte
sfanta ele numara parii de la grajd, ghicesc in oglinda si
rascolesc in jaraticul din vatra pentru a iesi scantei, spunand
un descantec: Cum sar scanteile din jaratic, asa sa scanteie si
inima lui si nu intetesc focul, ci intetesc inima lui!
De asemenea, fetele care cad pe gheata in ziua
de Boboteaza se vor marita in acel an
Oamenii care au necazuri mari si tinerii care
doresc noroc in casnicie tin post negru in ziua de
Boboteaza. Sunt interzise certurile in casa si nu
se da nimic imprumut.
Deoarece se crede ca de Boboteaza toate apele
pamantului au fost sfintite, femeilor le este
interzis sa spele rufe timp de 9 zile, ca apa sa nu
fie spurcata.
Iordanitul femeilor este o traditie din nordul tarii
noastre, care se mai pastreaza si astazi. Femeile
se aduna la cineva acasa, aducand cu ele
alimente si bautura. Dupa ce iau masa, ele „se
iordanesc”, adica danseaza si canta intreaga
noapte, pana dimineata, cand ies pe strada si ii
iau pe sus pe barbatii intalniti in cale, ii duc la rau
si ii ameninta ca ii arunca in apa.