Sunteți pe pagina 1din 10

OSCILATORUL ARMONIC RC

1.INTRODUCERE
Circuitul care fara sa primeasca un semnal de intrare, furnizeaza la iesire un semnal
sinusoidal cu frecventa si amplitudine strict controlate poarta numele de oscilator
armonic.
Frecventa si amplitudinea trebuie sa aiba o buna stabilitate in timp, sa nu depinda de
factori externi,ca temperatura mediului sau tensiunea de alimentare,ci sa depinda numai
de "valorile" componentelor din circuit.
Termenul oscilator armonic este sinonim cu generator de semnal sinusoial sau sursa de
semnal sinusoidal. In fig.1 se prezinta schema bloc a oscilatorului armonic.

Figura 1. Oscilator armonic.Schema bloc


Sursa de energie este bateria de alimentare E. Dispozitivele electronice active transforma
puterea de c.c. absorbita de la sursa de alimentare in putere de semnal. Astfel de
dispozitive sint tranzistoarele bipolare sau cu efect de cimp.
Parametrii oscilatoarelor caracterizeaza performantele unui oscilator. Cei mai importanti
sint:
frecventa de oscilatie;
amplitudinea de oscilatie;
impedanta de iesire a sursei echivalente;
stabilitatea frecventei de oscilatie;
stabilitatea amplitudinii de oscilatie;
distorsiunile neliniare ale semnalului generat;
posibilitatea reglarii frecventei;
randamentul de transformare a puterii de curent continuu in putere de curent
alternativ.
Asigurarea unor performante ridicate la mai multi parametri conduce la cerinte
contradictorii, rezolvabile prin impartirea functiunilor pe mai multe etaje functionale.

CLASIFICAREA OSCILATOARELOR ELECTRONICE


a) Dupa elementele active folosite :
-oscilatoare cu rezistenta dinamica negativa;
-oscilatoare cu reactie( cu surse comandate).
b) Dupa natura elementelor care compun circuitul de rectie :
-oscilatoare LC;
-oscilatoare RC sau RL.
Oscilatoarele LC asigura o buna stabilitate a frecventei de oscilatie si a amplitudinii. Se
folosesc cu precadere pentru frecvente mai mari de 1MHz.
Oscilatoarele RC au o stabilitate mai redusa a frecventei de oscilatie dar, in schimb,
elementele pasive de circuit RC sint mai adecvate lucrului la frecvente joase.
2.FUNCTIONAREA DUPA SCHEMA BLOC
Fie un amplificator de curent alternativ, cu reactie. Semnalele notate cu X pot fi curenti
sau tensiuni.
Circuitul de reactie este construit cu componente pasive si este un circuit selectiv, adica
are caracteristici de atenuare si de faza care variaza continuu cu frecventa.
Amplificatorul si reteaua de reactie sint circuite liniare descrise de ecuatiile:
X2=A(X1); Xr=(X2)
A-amplificarea amplificatorului ideal;
B-factorul de transfer al retelei de reactie.
La iesirea sumatorului : X1=Xg+Xr
Amplificarea cu reactie : Ar=X2/Xg=A/(1-A)

(1)

Figura 2.1 Amplificator cu reactie.Schema bloc

Circuitul este un oscilator daca indepartind semnalul de intrare (Xg=0) obtinem semnalul
de iesire X2=finit>0; rezulta din relatia (1) Ar=X2/Xg ---> infinit ceea ce este achivalent
cu relatia:
*A =1 ,
cunoscuta sub numele de relatia lui BARKHAUSEN.
In general, amplificarea si factorul de reactie sint marimi dependente de frecventa,
deoarece ele contin elemente reactive.
Expresiile amplificarii si factorului de reactie pun in evidenta amplitudinea si faza acestor
numere complexe , A =| A| exp(j A ) 1 si =| | exp(j B ) 2 ,astfel incit relatia lui
Barkhausen este echivalenta cu doua conditii reale:
-conditia de amplitudine :| A|| |= 1 3
-conditia de faza : a + b = 2 k 4 , k=intreg si pozitiv.
Forma semnalului la iesirea retelei de reactie este sinusoidala intrucit semnalul sinusoidal
este unicul semnal care isi reproduce forma forma dupa ce parcurge un circuit liniar cu
elemente reactive.
Frecventa semnalului la iesirea buclei de reactie este aceeasi cu frecventa semnalului X1.
Frecventa de oscilatie este determinata de reteaua de reactie si rezulta din conditia de
faza(3).
Nu numai valoarea acestei frecvente dar si posibilitatea reglajului frecventei intr-o
anumita banda, precum si stabilitatea acestei frecvente sint influentate de tipul de reactie.
Amplitudinea de oscilatie se determina din conditia de amplitudine.
Produsul !A! !B! se numeste amplificare in bucla deschisa.
Regimul de lucru al oscilatorului este caracterizat de valoarea amplificarii in bucla
deschisa, calculata pentru = 0 5 , astfel:
cind A(w0)B(w0) > 1, conditia de oscilatie este satisfacuta si la iesirea amplificatorului
avem semnal sinusoidal cu amplitudine crescatoare. Amplitudinea semnalului la iesire
creste pina la saturatia amplificatorului, ceea ce conduce la distorsionarea sinusoidei.
cind A(w0)B(w0) = 1, conditia de oscilatie este satisfacuta la limita si conform teoriei
trebuie sa avem un semnal de iesire cu amplitudine constanta si nedistorsionat. Se
constata ca o mica variatie a amplificarii in bucla deschisa, conduce la stingerea sau
distorsionarea oscilatiilor.
cind A(w0)B(w0)< 1, conditia de amplitudine nu mai este satisfacuta si oscilatiile nu
exista.
3.OSCILATOARE RC CU REACTIE

Oscilatoarele armonice RC se pot realiza cu circuite cu reacie pozitiv, conform


fig.1; pentru amorsarea i ntreinerea oscilaiilor este necesar ndeplinirea condiiei lui
Barkhausen: A 1 (1).
Relaia 1 trebuie ndeplinit att n faz ct i n modul. Din condiia de faz
r

A
1
r

o sc

fi g . 1 7 . 1

U
o sc

fi g . 1 7 . 2

r A 0 sau 2 (2) se deduce frecvena de oscilaie, iar din condiia de amplitudine :


A r 1 (3), se deduce condiia de amorsare a oscilaiilor.

Condiia de faz (2) se poate realiza n dou moduri:


- amplificatorul de baz este de tip inversor, realizeaz un defazaj de 1800 ( A =1800 ) i,
rezult c, reeaua de reacie trebuie s realizeze un defazaj =1800 ; n acest mod se
realizeaz oscilatoare cu reea de defazare, trece sus (ca n fig.3) sau trece jos, cu trei
celule de defazare (ca n fig.3) sau cu mai multe;
- amplificatorul de baz este de tip neinversor i se realizeaz un defazaj nul, de 0 0 ( A
=00 ) i rezult =00; n acest caz, se realizeaz oscilatoare cu reele de faz minim,
care, la acord, asigur semnale la ieire n faz cu cele de la intrare; se pot folosi reele
Wien, dublu T, etc.
3. Schema de principiu a unui oscilator cu reea de defazare este desenat n fig.3,
n care amplificatorul, de tip inversor, poate fi realizat cu tranzistoare.
Presupunnd c amplificatorul de baz are impedana de
intrare foarte mare ( Z int R ) i impedana de ieire foarte mic (
C
C
C
-A
Z ies R )i c reeaua de reacie de tipul trece sus este format
R
R
R
din trei celule identice, se deduc urmtoarele relaii:
- din condiia ca reeaua de defazare s realizeze un defazaj de
0
fi g . 1 7 . 3 180 pe frecvena de oscilaie, relaia (2), se determin frecvena
r

de oscilaie: f osc

1
(4).
2CR 6

- din condiia de amorsare a oscilaiilor, relaia (3), se obine condiia: A 29 (5).


n cazul n care amplificatorul de tensiune are impedana de intrare insuficient de
mare i/sau impedana de ieire insuficient de mic, n relaiile (4) i (5) se pot introduce
termenii de corecie necesari.
4. Amplitudinea oscilaiilor este determinat de limitarea prin intrarea n saturaie
sau n blocare a tranzistoarelor amplificatorului de baz, mai precis a tranzistorului care
lucreaz la nivel mare. n cazul schemei amplificatorului din fig.6, limitarea amplitudinii
oscilaiilor se produce pe tranzistorul T3 . n fig.4 sunt reprezentate situaiile posibile de
limitare a amplitudinii de oscilaie n funcie de poziia punctului static de funcionare a
tranzistorului T3 (pentru comparare, s-a presupus c dreptele de funcionare dinamic au
aceeai pant cu cea a dreptei de funcionare static i nu se modific).

Aa cum se vede din fig. 4, limitarea amplitudinii se produce prin intrarea n


blocare a tranzistorului T3 al amplificatorului ntr-un interval mic de timp din perioada
semnalului (n cazul n care punctul de funcionare ocup poziia M 1 ), prin intrarea
acestuia n saturaie (n cazul n care punctul de funcionare ocup poziia M 2 ) sau prin
intrarea simultan n saturaie i n blocare (cnd punctul static de funcionare ocup
iC3
M

iB

uCE3
+A
C
U

v0

fi g . 1 7 . 5

o sc

fi g . 1 7 . 4

poziia M 3 ).
5. Avnd n vedere selectivitatea redus a reelelor RC n comparaie cu cea a
reelelor LC, forma de und nu este sinusoidal dect la limita de amorsare a oscilaiilor;
pe msur ce se intr n neliniaritile amplificatorului, formele de und sunt distorsionate
iar frecvena de oscilaie scade sub frecvena de acord a reelei de reacie.
6. Pentru oscilatorul cu reea Wien, schema de principiu este reprezentat n fig. 5.
Scriind condiia lui Barkhausen pentru cazul n care amplificatorul este caracterizat
prin

f osc

1
2
i Z ies R1 , se obin relaiile: f osc 2 R R C C (6) , A 1 R C (7).
1 2 1 2
2
1
Dac sunt ndeplinite condiiile: R1 R2 R i C1 C2 C , se pot utiliza i relaiile:

Z int R2

1
( 6 ) i A 3 ( 7 ).
2RC

Amplificatorul de baz este de tip neinversor, cu amplificare de tensiune redus.


Neidealitile amplificatorului de baz pot fi luate n consideraie la deducerea relaiilor
(6) i (7).
n cazul schemei din fig.7, limitarea amplitudinii oscilaiilor se face prin
micorarea amplificrii de tensiune obinute prin deschiderea diodei D din reeaua de
reacie (pentru performane mai bune, se folosete nc o diod ce funcioneaz pe
cealalt semialternan a semnalului de ieire).
Se remarc faptul c, dac amplificarea amplificatorului de baz este la limita de
ndeplinire a condiiei (3), amorsarea oscilaiilor se produce lent, amplitudinea acestora
crescnd, de la valoarea 0 la valoarea final, U osc , care asigur amplificarea medie ce
satisface condiia (3).
Forma de und a tensiune obinute la ieirea oscilatorului de baz are un grad de
distorsiuni cu att mai mic cu ct amplificarea amplificatorului de baz este mai aproape
(dar mai mare) de valoarea care satisface condiia (3), respectiv (7), n cazul oscilatorului
cu reea Wien.
Pentru circuitul din fig. 7, amplificatorul de baz este realizat cu un amplificator
operaional i are amplificarea : A 1

R
(8) dependent att de R ct i de R .
R

4.TEORIA CVASILINIARA A OSCILATORULUI ARMONIC


Se observa ca oscilatorul liniar analizat in paragraful precedent genereaza un semnal
sinusoidal care nu este stabil in amplitudine, adica ori avem oscilatii distorsionate, ori
oscilatiile se sting.
Pentru a obtine un oscilator cu amplitudinea stabila, la frecventa o amplificarea in circuit
deschis trebuie sa varieze in functie de tensiunea de iesire in modul prezentat in fig.4.1.

Figura 4.1 Amplificatoare cvasiliniare pentru limitarea amplitudinii de oscilatie la


oscilatoare RC
Aceasta caracteristica , pentru tensiuni mici de iesire, are amplificarea in circuit deschis
supraunitara, ceea ce produce intrarea in oscilatie si cresterea oscilatiilor, iar pentru tensiuni mari de iesire amplificarea in circuit deschis este subunitara, ceea ce produce
atenuarea oscilatiilor.
In final tensiunea de iesire se va stabiliza la valoarea corespunzatoare limitei dintre cele
doua zone.
Ca elemente cvasiliniare se folosesc becuri cu incandescenta, termistori si tranzistoare cu
efect de cimp folosite ca rezistoare comandate in tensiune.
Inertia termica a becului cu incandescenta si a termistorului trebuie sa fie mare in raport
cu perioada semnalelor generate, pentru a asigura comportarea lor liniara. Blocul de

reglare automata a amplificarii "RAA" se compune dintr- un detector de virf si un


tranzistor J-FET cu rolul de rezistenta comandata in tensiune, care este elementul de
reglaj al amplificarii.
Distorsiunile de neliniaritate datorate variatiilor de amplificare sint mici pentru ca
amplificarea variaza foarte lent in raport cu viteza de variatie a semnalului, deci putem
spune ca circuitul "RAA" este cvasiliniar.
5. OSCILATORUL IN PUNTE WIEN
Numele de oscilator in punte Wien vine de la similitudinea care exista intre schema
acestui oscilator si puntea Wien cunoscuta din electrotehnica.
Daca rearanjam componentele schemei din fig.5.1-a in forma din fig.5.1-b aceasta
asemanare devine evidenta.

Figura 5.1 Oscilatorul in punte Wien. Justificarea denumirii


Functia de transfer a circuitului de reactie "B" se calculeaza ca raportul dintre tensiunea
de reactie Ur si tensiunea de iesire a oscilatorului Ue.
Din fig.5.2 se calculeaza expresia:
Ur

(jw) R2 C1

H(jw) = ---- = --------------------------------------------------------Ue 1 - R1 R2 C1 C2 + jw(R1 C1 + R2 C2 + R2 C1)

Figura 5.2 Reteaua Wien


In practica se folosesc circuite Wien pentru care: R1 = R2 = R si C1 = C2 = C si se face
notatia T = R C. In acest caz expresia functiei de transfer devine:
(jw)RC
(jw)T
H(jw) = ---------------------------------- = ---------------------------1 - (wRC)2 + 3(jw)R C
1 - (wT)2 + 3(jw)T
notam frecventa normata cu "x":
1
x = ----------- - wRC si se obtine functia de transfer H(jx)
wRC
1
3-jx
H(j x) = ---------------- = -------------3+jx
(9 + x 2)1/2
Pentru circuitul Wien, caracteristicile de amplificare si de faza reprezentate in functie de
frecventa normata au forma din fig.5.2 Se observa ca cele doua semnale sint in faza si au
un raport al amplitudinilor de 1/3.

Figura 5.2 Caracteristicile de transfer si de faza ale retelei Wien


6. RETELE DE DEFAZARE
O celula de defazare poate fi folosita pentru defazarea tensiunii(atunci se ataca in
tensiune si lucreaza cu iesirea in gol) cit si pentru defazarea curentului(cind se ataca in
curent si lucreaza cu iesirea in scurtcircuit).

Figura 6.1 Celule RC de tip "trece-sus" si de tip "trece-jos"


Celula trece-sus reproduce corect semnalul numai pentru wRC >>1. Variatiile modulului
si ale fazei sint reprezentate in figura 6.2 in functie de freccventa normata.

Figura 6.2 Variatia modulului si fazei pentru celula "trece-sus"