Sunteți pe pagina 1din 15
Articol aparut in Revista Catolicd 1 (1914) 60-80 EPISCOPIA MILCOVIEI iN VEACUL AL XIV-LEA Carol Auner 1. incereari de restaurare. Dupa darimarea Milcoviei nu vor fi ramas la fata locului decat Cumani, cari supundndu-se Tatarilor intreprindeau impreuna cu ei navaliri in {arile invecinate. Dar acesti Cumani nu erau crestini, cdci acestia emigrasera cu tofii in Ungaria, ci niste pagani sositi aci de curand. Apostolatul intre ei, pre- cum si printre cei din Ungaria si din stepele rusesti, era in sarcina dominica- nilor unguresti '). Okolski 2) afirma, ca in bulele papale din 27 August 1234, din 24 Martie 1244 si din 23 Iulie 1251 era mentionata si Moldova drept camp de pastoratiune al cilugarilor predicatori. Pe semne se insirau acolo, intre alte popoare de sub ocdrmuirea lor duhovniceasca, si ,, Valahii”, precum e cazul in bula din 3 Sep. 1288 *). Curand dupa catastrofa tatarasca din anul 1241 dominicanii avura partasi in misiunea Cumanilor si colaboratori din ordinul franciscanilor. Deja in anul 1245 papa Inocentie IV le conferi acestora bula cu privilegii ,Cum hora unde- cima sit”, iar cu 8 ani mai in urm, la 23 lulie 1253, 0 intinse si asupra domi- nicanilor. Franciscanii patrunsera si intre Tatari, cari amestecati cu Cumanii locuiau in sesurile romane. Dar si alte popoare dislocate din migratiunile mon- gole se asezara in aceste pari. Astfel Alani sau Asii, un popor sarmatic dar crestinesc, dintre cari multe semintii au fost silite pe la anul 1241 sa ingroase puhoiul tatarese, mutandu-se astfel de pe la marea Azovului pana la Moldova. Dela ei igi ia obarsia orasul Iasi, cu nume vechi slavon Askyi torg, targ asic, ' Humurzaki, Documente, vol. I par. I, pag 255, din 19 Ian. 1253; pag. 257-9, din 23 Tulie 1253; pag 295-6, din 3 Sept. 1261. Document la Okolski, Russia florida, Lemberg 1646, pag 1, din 23 lulie 1255, Alte privilegii ale dominicanilor: din 3 Sept. 1292 in Okolski pag. 11; din 1 Mai 1318 in Baronius, Annales eccl. vol. XXIV. Paris 1872 pag. 74-5, din 23 Oct. 1321 in Bullarium Praedicatorum, vol. I! Roma 1730 pag. 154 urm.; din 20 Aprilie 1332 ibid. pag. 196 urm.; din 24 Aprilie 1334 in Okolski pag. 12. Acest autor mai citeazi multe bule cu pri- Vilegii, pe care ar fi lung de a le ingira aici. > Okolski pag. 11. » Documente, Lc. pag. 483. 2 RESTITUIRI ISTORIOGRAFICE al Asilor. Acesti alani emigrara apoi pe la anul 1300 in imperiul bizantin '), Franciscanii acestia, care pastoriau impreuna cu dominicanii amestecul de popoare in imperiul intins al Tatarilor, erau de buna seam tot din provincia ungara, cci o scrisoare papal din 7 Oct. 1278 indeamna pe provincialul lor din Ungaria sa trimeata cdlugari de ai sai la Cumani) Pe cand astfel dominicanii si franciscanii inlocuiau oarecum episcopia Milcoviei, aceasta pared pierdutd fri speranti. Nu numai ca piménturile ei erau ocupate de ,,puternicii acelor finuturi” *), dar si jurisdictiunea ei pieri. Canonicii catedralei din Mileov, bucurosi ci au gisit adipost la episcopii ungu- resti, nu se mai sinchisird de nefericita lor eparhie. Nu ei, ci provincialul fran- ciscan din Ungaria raporta Papei Nicolae II], in ce stare trista se afla episcopia distrusi. Nu exist episcop care s& hirotoneasc& pe cdlugri, chiar nu se mai gasesc in regiunea Milcoviei nici catolici, in afari de tatarii convertiti prin stiruinfele franciscanilor. in urma acestei informatiuni, Papa insarcina in 7 Oct. 1279 pe legatul sau, Filip din Ungaria, si cerceteze daca nu ar fi priincios si se aseze acolo un episcop, si daci s’ar putea asigura eparhiei veniturile potrivite unei asemenea demnitati ‘). Fireste cd raspunsul legatului va fi fost negativ, cdci trece o jumatate de veac, si nu se mai aude nimic despre episco- pia ruinata. Cei din urma, cdrora le pasa de soarta episcopiei, care purta numele lor, vor fi folosit Cumanii, emigrafi pe la a. 1287 din Ungaria in Moldova. Acest popor, care rimase nomad pana si in Ungaria, unde traia din jaf si prada, revolt& la urma urmelor in contra sa pana si pe protectorul lor, regele Vladislav, poreclit Cumanul, silindu-l si-i impristie cu putere armati, O seama dintr’insii se retrase in Moldova‘), dar departe de a putea sau voi si-si restaureze eparhia, ei fur readusi in Ungaria de Vladislav, care se luase dupi ei. Astfel episcopul Transilvaniei ava timp indestul si-si intinda jurisdictiunea peste Tara roma- neasca in asd mod, incdt ramase in find chiar si dupa restaurarea ei nominala °). " Onciul, Originile, pag. 233. Nicephorus Gregoras, ed. Bonn, pag. 204, lit. VI, cap. 10. Le Quien, Oriens christianus, vol. I. Paris 1740, co. 1348 greseste, citind ,,Valahi” in loc de Alani” Erbiceanu, Ist. Mitr. Moldovei, Buc. 1888, pag. XII, gaseste in acest fapt din anul 1300, bazat pe citirea lui Le Quien, 0 dovada despre vechimea crestinismului intre Romani! 2 Documente, Le. pag. 220-7, 417-8; 429-30, * Documente, Le., pag. 622. * Documente, .c., pag. 429-30. * Documente, l.c., pag. 485. Xenopol, Ist. Rom. vol. II pag. 11, giseste cauza risvritirii ‘Cumanilor in inchipuite prigoane religioase. © Documente, vol I. part. 2, pag. 149. EPISCOPIA MILCOVIEI iN VEACUL AL XIV-LEA 3 intr’aceea Moldova se deslipi de sub jurisdictiunea episcopului Transilva- niei. Cu toate cd acest fapt nu deveni indeplinit decat cu constituirea principa- tului moldovenese ca independent de Ungaria la anul 1349, totusi trebuie sa cautam inceputurile emanciparii un sfert de veac mai devreme, si anume dupa infiinjare episcopiei de Caffa, azi Theodosia, in Crimea, atunci genoveza. Prin bula din 26 Febr. 1322, Papa loan XXII numeste pe franciscanul leronim episcop de Caffa, si i di ca eparhie intreaga Tartaria cu urmatoarele hotare: «Dela orasul Varia (Varna) in Bulgaria, pana la Saray (Astrahan) inclusiv in lungime, si dela marea pontica (neagra) pana la {ara Rutenilor (Galitia) in atime” '). E bine infeles, ci toate acestea avura numai o insemnatatea teore- ticd, iar nu un efect practic in starea precara de atunci a catolicismului in {arile romane *). in orice caz, episcopia Seretului s’a infiintat in anul 1371, fara de nici o consideratiune pentru cea din Caffa. Relatiunea de vazalitate, care legi pani atunci {Zrile romane de Coroana ungara, se sdruncina puternic prin infrangerea regelui Carol Robert prin muntii Argesului. Cu acest prilej se decima si suita clericd a regelui. O cronica ungu- reasci enumerii pe urmitorii morti: Prepositul Andrei din Székes-Fehérvar, care peri impreund cu pecetea farii; prepositii din Pozega si Alba-lulia; paro- hul Andrei din Sarus si dominicanul Petru, cari au fost gasiti cu yapusi de Jemn batuti in feast prin tonsurd; infine alti ctiva capelani ai Curtii *). Un gospodar Simeon, de altminteri un izvor necunoscut al lui Fotino *), vrea si stie, cA acesti ,,clugari fanatici” au venit in fara cu speranja cA vor converti usor poporul la ,,dogma papii”, si c& chiar aceasta naizuinya a fost pricina ras- boiului. Din aceste motive Romanii sa fi spart fra crufare cu ciomege cape- tele acelor ,,lupi turbati”. Dar lorga *) judeca cu drept, c& bietul gospodar a ' Baronius, L.c., pag 187, la anul 1322 § 45. * jn socotelile legatului papal card, Gentis, publicate in Monum. Vatic. Hong., seria I, vol. 2. Bpest, 1885 pag. 456, citim la 15 febr. 1310: ,....avemo comtanti per lo vescovo da Choci- na suo chapelano....” Iorga, Studii, vol I-I, pag. XXV, crede c& e vorba aci despre episcopul Cameniei cu regedinta la Hotin. Dar Abraham, Powstania organisacyi kose. lacinsk. na Rusi, vol. I, Lemberg, 1904, pag 284-5 nota, observa cu drept cuvant, c& in Hotin neexistind decét ‘un episcop misionar, el era scutit de procuratiune. De aceea Abraham se giindeste mai vartos la episcopul Cuiaviei (Choavia) in Polonia. Mai este de observat, c Leo si Lucas ,episcopi Cumani”, din anul 1327, au fost trecuti cu nedrept in Documente, vol. I. part. 2, pag. 602, de oarece e vorba aci de Como fn Italia. fr. Eubel, Hierarchia, vol. I. Minster, 1898, pag. 225. > Hasdeu, Negru-Voda, Buc, 1898, pag. CXCLIL “ @orewod A., lotopia ms néhar Aaxias, 3 vol. Viena 1818-9, S Torga, Studii, vol. IIl. pag. LVI. vol. Il. pag. 15. 4 RESTITUIRI ISTORIOGRAFICE, confundat batalia dela Arges cu cea de la Vidin din anul 1369. Se stie c& pri- cina rasboiului a fost banatul Severinului. Prin infréngerea lui Carol Robert Ungaria perdi suveranitatea peste Tara Roméneasca. Pentru a pastra cel putin pe cea religioasa, se porni din Ungaria © campanie pentru restabilirea episcopie Milcovului. Un ,.raport demn de cre- zare”, alcatuit probabil de provincialul franciscan din Ungaria, vesti papii, ci in Moldova exista un episcopat si anume cel al Milcoviei, care ins a incetat dea fi, dupa ce Tatarii au daramat catedrala din temelii; cd canonicii au murit si cd ,mosiile si drepturile” eparhiei au fost ocupate de catre ,,puternicii ace lor finuturi”. Dar, adause raportul, episcopia s’ar putea redobandi daca Sfan- tul scaun ar numi pe franciscanul Vit de Monteferreo '), capelan al regelui Carol, episcop de Milcov. Ioan XXII se grabi sa instinfeze pe primatul din Esztergom la 4 Oct. 1332 despre acest raport, insircinandu-l, daca cele spuse sunt adevarate, si consacreze pe acel Vit de episcop si sd-i confere toata admi- nistratia spirituala si vremelnica a eparhici. Momentul pentru asemenea intreprinderi era ales cat de rau se putea. Pe de © parte Ungurii nu vor fi uitat asa de repede, abia dupa 2 ani, masacrul atator clerici inalti si inferiori, pentru ca sa se fi putut gasi cler suficient pentru epar- hia ce era sa fie restabilita. Pe de alta parte nici Basarab nu ar fi vazut cu ochi buni un episcop unguresc in {ara sa acum independenta. Astfel deci afacerea ramase litera moarta, iar Vit de Castroferreo, pe care Eubel il identifica cu Vit de Monteferro, fu numit la 11 Mai 1334 episcop de Nyitra in Ungaria, si de abia atunci hirotinisit *). Astfel si in viitor tot dominicanii si franciscanii vor ramanea cu pastorafi- unea eparhiei milcovene. in privinfa misiunilor orientale era important infi- inarea unor vicariate ale dominicanilor gi franciscanilor din provineiile polo- neze si unguresti. Aceste vicariate, desi dependente pe provincialii respectivi, formau totusi doua provincii aproape de sine statdtoare si primira titlul de »Confraternitatea peregrinatilor intre pagani pentru Christos”, sau mai scurt: Fratii pelerini. Pentru dominicani vicariatul se infiinyé la anul 1324 de catre papa loan XXII, prin bula ,,Gratias agimus” adresata generalului Hugo ' Probabil Pécsvarad lainga Pécs. ? Bullarium Franciscanum, ed. Eubel; vol. V. Roma 1898, pag. 534-5 si 571-2, cu note. Pray, Specimen hierarchiae Hung. vol I. Posonii 1776 pag. 420, pe care I’au urmat mai toti istoriografii ulteriori, pretinde cd a aflat in anul 1332 un franciscan Vit ca episcop de Arges. E evident c& avem de a face cu confundarea de Arges cu Milcov. Episcopia de Arges n’a fost inflinjatd decat la anul 1381.