Sunteți pe pagina 1din 18

MICROFILTRAREA SI

ULTRAFILTRAREA BERII
Berea este o bautura slab alcoolica, nedistilata, obtinuta prin
fermentarea, cu
ajutorul drojdiei, a mustului de malt si eventual a unor cereale
nemaltificate fierte cu hamei. Dupa apa, cafea si lapte, berea este cea
mai populara bautura din lume, fiind privita ca un produs ce face parte
dintr-un mod sanatos de viata.
Procesul tehnologic clasic de fabricare a berii consta in
urmatoarele:
obtinerea maltului, care se relizeaza prin urmatoarea succesiune de
faze: precuratirea, trierea, sortarea, germinarea, uscarea, curatirea de
radicele a boabelor de orz sau orzoaica;
obtinerea mustului de bere, care se realizeaza prin urmatoarea
succesiune de faze: macinare, plamadire, zaharificare, filtrarea
plamadei, fierberea mustului de malt cu hamei;
fermentatia primara si fermentatia secundara;
operatiile finale care constau in filtrare, pasteurizare si imbuteliere.
Tehnologiile moderne de fabricare a berii au in vedere aspectele
tehnice, cele economice, normele igienico-sanitare si normele de
calitate. Implementarea unor tehnologii neconventionale in procesul
tehnologic de fabricare a berii urmareste simplificarea operatiilor
tehnologice, reducerea cheltuielilor de productie, reducerea timpului
de fabricatie si diversificarea sortimentelor de bere.
Un studiu efectuat asupra brevetelor publicate in perioada 1993
2003 a
evidentiat faptul ca exista un interes deosebit pentru aplicarea de
tehnologii
neconventionale in procesul tehnologic de obtinere a berii, in vederea
diversificarii gamei sortimentale de bere si a imbunatatirii calitatii
acesteia:
Fierberea maltului la 69 70 0C si mentinerea timp de 90 - 100
minute, filtrarea
berii la presiune constanta de CO2 de 1,0-1,5 kgf/cm2.
Introducerea in treptele de fierbere a mustului a unor etape de
inghetare la
- 8 - 12 0C, care conduce la limpezirea berii produse.
Obtinerea sotimentelor de bere fara alcool sau cu continut redus de
alcool,
destinata consumului persoanelor bolnave de ficat sau diabet, prin
separarea

alcoolului din bere prin procesul de osmoza inversa utilizand


membrane din
acetat de celuloza, acetat de vinil, sau prin diluare cu apa.
Obtinerea berii cu spirulina, care creste continutul de elemente
nutritive si
imbunatateste culoarea acesteia.
Folosirea unui amestec initial pentru obtinerea berii format din 70%
orz si 30%
orez, conducand la obtinerea unei beri cu luciu placut.
Obtinerea berii cu extract de aloe, care confera berii proprietati
nutritive, gust si
culoare deosebite.
Obtinerea de bere cu diverse arome de fructe si plante, prin
imersarea acestora in bere ori introducerea sucului de fructe sau
plante in diferite faze de fabricatie,
rezultand o bere cu calitati nutritive, miros si gust placut.
Introducerea in bere a unor extracte din medicina traditionala
chinezeasca, pentru imbunatatirea culorii si gustului, a proprietatilor
curative si aciditatii.
Introducerea in bere de Gynostemma pentophyllum, care imbunatateste
metabolismul organismului si modeleaza corpul prin scaderea in
greutate.
Introducerea de germaniu organic, pentru a produce cresterea
calitatilor nutritive si curative (cresterea rezistentei la cancer si
scaderea in greutate).
Aplicarea procesului de microfiltrare cu membrane ceramice pentru
indepartarea drojdiilor din bere.
Sterilizarea berii prin pasteurizare la rece, utilizand membrane de tip
metaloceramic cu strat de dioxid de titan, care conduce la cresterea
calitatii berii si la mentinerea dioxidului de carbon in bere.
Aplicarea dializei pentru ajustarea componentelor berii in functie de
sortimentul
care se doreste a fi obtinut.
Folosirea unor metode moderne de masurare a concentratiei
mustului utilizand
senzori cu ultrasunete.
Sintetizand continutul acestor brevete rezulta ca metodele si
tehnologiile noi
aplicabile in fluxul de fabricatie a berii sunt urmatoarele:
procesele de membrana, pentru tratarea apei utilizate ca materie
prima in
procesul de fabricatie a berii si pentru filtrarea sterila a berii finite;
tratarea cu ultrasunete, in vederea solubilizarii rapide a unor
substante sau
a hidrolizarii amidonului in faza de plamadire-zaharificare; tratarea cu

ultrasunete de mica putere pentru stimularea extractiei de substante


utile
din hamei si precipitarea proteinelor macromoleculare la fierberea cu
hamei; reducerea timpului de fermentare prin aplicarea ultrasunetelor,
accelerandu-se astfel fenomenele fizico-chimice; sterilizarea berii si a
recipientelor in care se ambaleaza prin aplicarea tratamentului de
ultrasonare;
utilizarea campurilor electrostatice in scopul stimularii germinarii
boabelor
de orz si al expulzarii microorganismelor din crapaturile si fisurile
boabelor,
precum si pentru tratarea apei utilizate in procesul de fabricatie;
eliminarea operatiei de maltificare si introducerea de enzime
imobilizate;
obtinerea de noi sortimente de bere cu calitati deosebite pentru
sanatatea
omului.

SCHEMA TEHNOLOGIC DE OBINERE A BERII


AP DE BRASAJ

MAL
Polisare

AP DE BRASAJ
Impuriti

Mcinare
Fin de mal
Plmdire

Brasaj

Zaharificare
Plmad zaharificat
Filtrare
Must
Fermentare
Fermentare
Separare
BERE
Separare
Must
Centrifugare
Sedimentare
Primul
nsmnare
nainte
Fierbere
Filtrare
Rcire
primitiv
BRUT
FINIT
trub
secundar
must
primar
de
conuri
la
fierbere
cald

Borhot
mustului
Ap deClarificarea
splare
I, II, III Splare Borhot epuizat

Pe langa metodele clasice de separare (sedimentarea, filtrarea,


centrifugarea, distilarea, extractia, schimbul ionic, adsorbtia,
absorbtia), Tn a doua parte a secolului XX au aparut o serie de noi
metode, bazate pe utilizare membranelor si cunoscute ca procese de
membrana. Procesele de membrana se utilizeaza la nivel industrial Tn
domenii cum ar fi: tratarea apelor uzate, industria alimentara, industria
farmaceutica, industria chimica. Evolutia rapida a acestor metode a
fost posibila datorita perfectionarii tehnicilor de obtinere si
caracterizare a membranelor. Un amestec complex format dintr-un
solvent Tn care se gasesc dizolvate specii chimice ionice,
macromolecule, agregate moleculare si particule poate fi separat Tn
componente prin procese de membrana. Desi gama de utilizare a
acestora este larga se evidentiaza urmatoarele procese de membrana:
microfiltrarea, ultrafiltrarea, osmoza inversa, dializa si electrodializa.
Acestea acopera Tntregul domeniu de marimi de particule de separat.
Procesele de membrana permit si separarea unor specii chimice
dizolvate, deci fractionarea unor sisteme omogene, asemanandu-se din
acest punct de vedere cu extractia, distilarea sau schimbul ionic.
Deoarece microfiltrarea, ultrafiltrarea, nanofiltrarea si osmoza inversa
au ca forta motrice diferenta de presiune, acestea poarta denumirea
de procese de baromembrana. Procesele de baromembrana ocupa
primul loc Tn gama aplicatiilor industriale. Dializa si hemodializa au ca
forta motrice diferenta de concentrate, iar Tn electroosmoza si
electrodializa separarea se face sub actiunea unui gradient de
potential electric.

MICROFILTRAREA
Microfiltrarea reprezint tehnica de membran reinere a particulelor cu
dimensiuni mai mari de 0,1 m ( > 1000 ). Se rein materiale n suspensie,
bacterii, virusuri, macromolecule cu MM > 500 000. presiunea aplicat este egal
cu 0,1 - 0,5 MPa.
MICROFILTRAREA STANDARD
aprox. 100 l/h pana la 100 m3/h
instalatii cu membrane standardizate pentru cresterea duratei de
Scopul tratarii:
refolosire a bailor degresante
Membrana:
organica, anorganica
Tipul
modul tubular, modul infasurat
instalatiei:
Aplicatii:
pastrarea unei calitati constante a baii de degresare
cresterea perioadei de utilizare a baii cu reducerea
consumului de chimicale
reducerea consumului de apa
Capacitatea:

reducerea consumului de chimicale

decongestionarea bailor din aval


Microfiltrarea crossflow a berii

n producia de bere este procesul de filtrare a produsului este o operaiune


costisitoare. Pentru a nlocui filtrarea Kieselguhr existenta n industria berii cu un
nou proces este o mare dorinta . S-a inceput o colaborare ntre industria berii i
industria de membrana pentru a realiza un proces de membran pentru etapa de
filtrare. Un proces de membran a nlocuit acum procedeul Kieselguhr ntr-o
fabric de bere german. Procesul are unele probleme de funcionare i nu este
la fel de ieftin cum era de ateptat. Scopul acestei disertatii a fost de a facilita
optimizarea procesului i de a analiza agarea membranelor.
Introducere
Berea este fcuta astzi n patru etape: mal, must de producie, de fermentaie
i de prelucrare in aval, ultima incluzand si etapa de filtrare. n etapa de filtrare,
berea trebuie s fie filtrat pentru a elimina drojdia, proteinele i alte substane
nedorite. Acest lucru a fost fcut pentru o lung perioad de timp cu kieselgur,
pmnt de diatomee ntr-o form de dioxid de siliciu.Kiselgur este dunator
pentru: *mediul inconjurator
*muncitori ( plin de praf)
Pe masura ce tehnica membranei se mbunteste, costurile devin mai mici i
eficiena mai buna. Preul de procesare este acum aproape acelai pentru
procedeul Kieselguhr i cel al membranei i ar trebui s fie n curnd mai mici
pentru tehnica membranei, pe masura ce cunotinelor legate de acest proces
cresc. Principala problem cu membranele este agarea. Particulele, cum ar fi
drojdia, proteinele si carbohidratii formeaza un start n partea de sus a
membranei i reduc fluxul de permeabilitate. Altele blocheaza porii sau se adsorb
la suprafata membranei. Acest lucru reduce rata de producie i, prin urmare,
este costisitoare pentru fabrica de bere.
Cooperarea dintre fabrica de bere Heineken, din Olanda, si compania de
membrane Norit, din Olanda, a dezvoltat o membrana care se potrivete
procesului de filtrare a berii. Membranele sunt astzi funcionale n Oettingen,
Germania. Asadar, nc mai exist unele probleme cu procesul de prelucrare
care trebuie s fie investigate. Procesul de membran nu are nc pe deplin
aceeai capacitate ca i procesul Kieselguhr.

Producerea berii

Dupa cum am vorbit mai sus procesul de filtrare este n mod tradiional fcut cu
ajutorul filtrului, de obicei filtru Kiselgur. Kiselgur este un pmnt de diatomee, o
form de dioxid de siliciu.(fig1)

Cu toate acestea, utilizarea filtrului Kiselgur, este tot mai nefavorabila n mai
multe aspecte. Ajutorul filtrului trebuie s fie eliminat sau regenerat. Aruncarea
acestuia este o alegere foarte scumpa, i afecteaz mediul inconjurator.
Regenerarea nu este att de bine dezvoltata nc i trebuie s se fac mai multe
cercetari pentru a o face mai eficient. Manipulare filtrului produce foarte mult
praf i a existat o mare preocupare n legtur cu sntatea lucrtorilor, afectata
de praf. De asemenea, filtrul face procesul de lot complicat i inflexibil. Avnd n
vedere aceste motive, o nou metod cu membrane a fost dezvoltata i unele
fabrici de bere utilizeaz deja membrane n procesul lor de filtrare. Membranele,
comparativ cu procedeul Kieselgur, nu produc praf i prin urmare, nu sunt
riscante pentru sntate. Ele nu au nevoie de orice form de cedare a filtrelor, iar
procesul este mai flexibil. Sperana de via pentru membrane este mai mare
dect pentru Kieselguhr. Porii din membrane pot fi foarte bine definiti i, ca
urmare, este usor de controlat.
Dezavantajele procesului membranei sunt incarcarea i substanele chimice
care trebuie s fie utilizate pentru a cura membranele.
Capacitatea de filtrare
Cnd filtram berea, capacitatea de filtrare a berii este la fel de importanta ca
i filtrul, fie el Kiselgur sau membrana. Capacitatea de filtrare scazuta poate duce
la o cretere a costului de producie i, de asemenea, s fie o strangulare mare
n ceea ce privete volumul de producie. Potrivit lui Waiblinger [2002], -glucanii
sunt cei care provoac probleme ale membranelor in peste 60% din cazuri. Apoi
urmeaza problemele cu compuii proteine - tanini, -glucani, microorganismele i
pulberi n suspensie (de exemplu, din cauza eliminarii necorespunztoare a
particulelor rupte). -glucanii isi au originea in mal, i cantitatea este dependent
de calitatea malului i de procesul de zdrobire. n timpul zdrobirii, la temperaturi
joase, este descompusa pana la -glucanazi. La temperaturi de peste 60 C, glucanii sunt eliberati prin -glucan-solubiaze. La aceste temperaturi -glucanazii
sunt inactivi i nu pot fi descompusi, ceea ce duce la o concentraie ridicat de -

glucani. Atunci cnd -glucanii sunt supusi unui stres de forfecare mare, unei
presiuni nalte i rcirii rapide, adesea se alungesc de legatura glucan individuala
si se leaga datorita legaturii hidrogen, ocazional formand un gel. Gelul formeaz
un strat pe membrana, o astup i astfel impiedica filtrarea.
Pentru a mbunti capacitatea de filtrare, multe fabrici de bere aduga
floculanti nainte de filtrare i le lasa sa se sedimenteze pentru a elimina
particulele mari. PVPP, polivinilpolipirolidona, este deseori adaugata pentru a
elimina polifenolii din bere.
Siliciul este uneori folosit pentru a indeparta proteinele prin sedimentare i,
ocazional, sunt utilizate ambele. In aceste cazuri, este important sa avem timp
suficient pentru sedimentare, n caz contrar impactul acestora asupra
membranelor va fi mai ru dect fr adaugarea acestora, datorit prezenei de
particule mai mari n sistemul membranei.
Membranele
O membran funcioneaz ca o barier ntre doua faze apoase i funcioneaz
ca un filtru care permite doar anumitor molecule sau particule sa treaca.
Exist dou tipuri diferite de mecanisme pentru transport. Fie membrana are
pori care functioneaza ca un filtru i efectiv oprete moleculele sau particulele
care sunt prea mari sau este omogen i utilizeaz mecanismul de soluie /difuzie
pentru schimbul de molecule. Exist o mulime de tipuri de membrane i procesul
dorit determin care este utilizat. n procesul nostru membrana este poroasa, iar
transportul este condus de presiune.

Rata de permeabilitate prin membrana este adesea proporional cu fora de


conducere i poate fi calculate n funcie de:

Microfiltrarea
Microfiltrarea prin membrane este foarte asemanatoare cu filtrarea grosiera
obisnuita. Diametrul porilor variaz ntre 0.05 - 10 m i este frecvent utilizat
pentru retinerea materialelor n suspensie, bacterii, virusuri, macromolecule cu
MM > 500 000..Fluxul de volum prin membrana este descris aici cu Legea lui
Darcy i proporional cu presiunea aplicat:
formulele (2) sau (3)

n cazul n care:J este fluxul, P presiunea transmembrana, vscozitatea


permeabilului i RT rezisten hidraulic a membranei i turta de filtrare formata
pe membran.
Incarcarea membranelor
Incarcarea membranelor n timpul filtrrii este o problem foarte mare, care
reduce fluxul i, prin urmare, este foarte costisitoare. In mod normal, incarcarea
este mprita n trei fenomene diferite, formarea turtei, blocarea porilor i
absorbia.
Microfiltrarea poate fi facuta n dou moduri diferite:
*Fie presiunea permeatului este meninut constant ceea ce ofer o reducere a
fluxului,
*Fie fluxul este meninut constant prin schimbarea presiunii permeatului.
Rezistenta sporita la scurgere cauzeaza scaderea fie a fluxului sau a presiunii
in diferite moduri. Reducerea debitului este modul cel mai comun n industria
zilelor noastre. Scderea presiunii pe partea de alimentare este de obicei
ridicat.
Depunerea de particule pe membrana depinde de diferii parametri, cum ar fi
viteza debitului, fluxul, presiunea transmembranara, rezistenta membranei,
mrimea distribuiei particulelor, forma particulelor, aglomerarea, efectul de
suprafa (electrostatic), etc. S-a dovedit c filtrarea fluxului crete volumul de
permeat n timp, n comparaie cu filtrarea terminus, prin reducerea acumularii
stratului turtei.
Uneori particulele mari se intepenesc intr-un por, astfel blocandu-l. Teoria acestui
fenomen difer de la cercettor la cercetator. Unii spun c porii au flux redus prin
ei, chiar dac sunt blocati. Alii consider ca porii blocati sunt complet blocati si

nici un flux nu poate trece. Blocarea poate fi, de asemenea, parial i un flux
redus trece prin ea.
De ndat ce suprafata membranei vine n contact cu soluia, moleculele solutiei
ncep s se adsoarba la suprafata membranei din cauza interaciunilor fizicochimice i incarca membrana.
mbuntirea microfiltrarii
Scderea performanei n microfiltrare este cauzat de diferite tipuri de
incarcare, care sunt discutate n capitolele anterioare. Scaderea are ca rezultat o
reducere a fluxului de permeat. Blocarea porilor crete rezistena membranei n
timp ce formarea turtei creeaz o suplimentare de rezisten nou. Proteinele sunt
dovedite a determina cea mai mare parte a incarcarii. Prin urmare, mai sunt
multe de cercetat pentru a afla cum sa scadem incarcarea cu proteine.
Alte substane responsabile de incarcare sunt alte materiale biologice. Pentru a
mbunti microfiltrarea, exista diferite abordari fizice sau chimice. O metod de
succes este spalarea inversa.
Experimente
Experimente au fost efectuate pentru a studia mecanismul de incarcare. O
schema a echipamentelor utilizate n experimente se gsete n figura 4. O
singura fibr de membran a fost folosita pentru a determina mai uor ce se
ntmpl n interiorul membranei. Diferena de presiune de peste membrana a
fost determinat experimental la aproximativ 1,1 bar cu semi-ap.

Fig 4.
Rezultate
Un amestec realizat din componente importante ale berii, dextrin, cazein i
catehina, a fost utilizat pentru a determina schimbrile fluxului i presiunii in timp
pentru membrana. Rezultatele au fost greu de interpretat i singura concluzie a
fost c incarcarea este foarte complex i necesit eforturi suplimentare.

Avantajele filtrarii cu membrane:


principalul avantaj al proceselor membranare consta in capacitatea de
a separa si concentra compusi termolabili (, bacterii, virusuri, macromolecule
cu MM > 500 000.) .
membranele nu produc praf i prin urmare, nu sunt riscante pentru sntatea
muncitorilor.
consum energetic mai redus;
tratare la temperatura ambianta (fara degradare termica)
conditii de operare simple, nu este nevoie de cunostinte chimice specifice ;
posibilitatea operarii continue;
posibilitatea de cuplare cu alte procedee clasice de separare;
caracteristici diverse ale membranelor, adaptate scopului urmarit;
cost de investitii si de operare redus.
separarea cu membran separ n mod constant o mare varietate de emulsii,
surfactanti i amestecuri diferite.
.
Dezavantaje:
n producia de bere procesul de filtrare (prin membrane) a produsului este o
operaiune costisitoare
filtrul Kiselgur este dunator pentru mediul inconjurator si pentru muncitori,
filtrul face procesul complicat i inflexibil
Principala problem cu membranele este agarea.
Substanele solide coloidale, n special grafit i reziduurile, drojdia, proteinele
si carbohidratii pot colmata permanent suprafata membranei,acest lucru reduce
rata de producie
in procesul de membrana un alt dezavantaj este incarcarea i substanele
chimice care trebuie s fie utilizate pentru a cura membranele.
Membranele sunt scumpe

ULTRAFILTRAREA
Ultrafiltrarea este folosita pentru separarea materiilor solide aflate in suspensie,
coloizi, bacterii i virui. Aceasta tehnica foloseste membrane cu dimensiunea
porilor cuprins ntre 1-100nm.
TECHNIQUE

MWCO*
(Da)

Microflitration

>105

Ultrafiltration

103-105

Nanofiltration

102-104

Reverse osmosis

102

* MWCO = cu

greutate molecular cut-off

In industria laptelui ultrafiltrarea este folosita cu succes pentru concentrarea


laptelui si a zerului.Spre deosebire de aceasta ,in industria berii este important
obtinerea permeatului.
Inainte de fermentarea mustului de bere, berea este supusa la o tehnica de
separare pentru a produce un singur produs,un must cu o componenta mai mica
in produs fermentabil. Ultrafiltrarea mustului se face print-o membrana eficienta
care s permit trecerea de mono-, di-, i trizaharide care produc un retentat
format din componente cu masa moleculara mai mica decat a mustului supus
ultrafiltrarii si un permeat (ca produs secundar),cu un continut de molecule cu
masa moleculara mica si cu un grad redus de fermentare ,care produce o bere
cu un continut scazut de alcool ( sau cu un continut scazut in calorii).
Constructiv,o instalatie de ultrafiltrare din industria berii este alcatuita din
pompe rotative prin care circula berea nefiltrata prin nodule ;drojdiile si bacteriile
sunt retinute de membrana ,iar permeatul (berea sterila si limpede) este trecut in
tancurile de stocare.In instalatie berea se introduce continuu ,iar permeatul se
indeparteaza de asemenea continuu.Se stabileste astfel un nivel stationar de
concentrat,care este astfel reglat incat sa se obtina o performanta optima. Din
tancul tampon,concentratul este trecut print-o pompa de dozaj intr-un decantor
unde este separat continuu in faza lichida si faza solida.
Faza solida este compusa din drojdie si proteine iar faza lichida contine doar
o mica cantitate de particole si de aceea este trimisa in tancul de prestocare al
instalatiei de ultrafiltrare .
Unele instalatii de ultrafiltrare au pastrat etapa de filtrare traditionala (cu
kieselgur).

Alfa Laval- unitate pilot pentru microfiltrare si ultrafiltrare


-

are un design compact


contine 4 elemente spiralate pentru microfiltrare si ultrafiltrare cu
membrane cu suprafata de 7m2.
Ideal pentru ultrafiltrare si microfiltrare pentru ca produsul este identic cu
cel obtinut pe scara mica

Avantajele utilizarii instalatiei :


*membrane cu suprafata de 7 m2
*produce 20 -1,000 litri
*rapiditatea si usurinta schimbarii elementelor spirala
*opereaza la pH 1-13 si presiunea de 6 bar
*are in alcatuire pompe,valve,tanc,etc.Este necesar doar putere suplimentara,
apa si produsul de separat.

AVANTAJELE

ULTRAFILTRARII:

Procesul de ultrafiltrare ofera multe avantaje incat poate fi considerat o inovatie


in domeniul filtrarii berii:

-filtrare fara kieselgur sau hartie de filtru;


-economisire a 50% din apa;
-drojdia filtrta fara fara kieselgur
-reducerea de costuri de pana la 35%
-indeparteaza eficient cele mai multe particole
DEZAVANTAJELE

ULTRAFILTRARII:

-membranele nu sunt perfect permeabile


-durata de exploatare a membranelor este limitata de actiunea coroziva a unor
factori de mediu sau de regimul separarilor

MODUL DE MICRO- SAU ULTRAFILTRARE


SCOP
Realizarea unui modul de micro sau ultrafiltrare, ce poate fi folosit la
tratarea efluentilor lichizi, cum ar fi prepararea apei potabile, purificarea apelor
industriale, filtrarea berii, vinului, sucurilor naturale, a laptelui si a altor lichide, in
vederea limpezirii sau a separarii unor componente din ele.
DESCRIERE
Modulul este alcatuit din mai multe placi filtrante, alaturate, prevazute cu
canale de colectare si evacuare a lichidului filtrat, intre care se dispun membrane
filtrante, astfel inct, prin strngerea lor, sa formeze camere separate de filtrare.
Gaurile centrale ale placilor formeaza un canal de legatura pentru toate camerele
de filtrare suspensia introducndu-se in interiorul camerelor prin acest canal.
NOUTATE: Problema tehnica rezolvata de inventie consta in realizarea unui
modul de micro- sau ultrafiltrare care prin geometria placilor de distributie si
colectare (canale in forma spirala si respectiv circulalare) asigura decolmatarea
rapida a membranelor.

Sectiune axiala

Vedere detaliu placi circulare

Vedere modul asamblat

AVANTAJE:
decolmatarea rapida a membranelor filtrante;
permite o buna circulatie att a lichidului supus filtrarii, ct si a celui
filtrat;
functionare sigura si simpla.

BIBLIOGRAFIE

1.Fillaudeau, L.; Carrre, H. Yeast cells, beer composition and mean pore
diameter impact on fouling and retention during cross-flow filtration of beer with
ceramic membranes, J. Membrane Sci.,196 (2002) 39-57
2.Waiblinger, Dr R. Beer filterability, The Brewer Int. (2002), p. 15-18
3.Jetten, J., (2003) Tempo-mediated cleaning of membranes for beer clarification
and surface water treatment, Drukkerij Hacquebard, Amsterdam
4.Mulder, M. (1991), Basic Principles of Membrane Technology, Dordrecht, The
Netherlands, Kluwer Academic Publishers
5.http://www.alfalaval.com/solution-finder/products/PilotUnit4-UFMF/Documents/PCM00026EN%200607.pdf
6.http://www.freepatentsonline.com/4943436.html
7.http://www.lenntech.com/library/ultrafiltration/ultrafiltration.htm#ixzz0oxAo8Vua
8.SOCIETATEA INVENTATORILOR DIN ROMNIA
Filiala Bucureti Ilfov Popescu, G., Serban, V., Batrinescu, Gh., Pordea,
V., Stockel, S.( Medalie de aur la Salonul Mondial al Inovarii, Cercetarii si
Noilor Tehnologii EUREKA , Bruxelles, 2002 )
9.REVISTA: Filtration+Separation, Global Solutions within Filtration and
Separation , March 2007 ,ELSEVIER
10.Tehnici speciale de procesare (suport curs)