MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI I SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICA
CATEDRA DE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE

ACURATEEA MNT PENTRU

DEFINIREA ZONELOR INUNDABILE
TEZ DE DOCTORAT

Conducator tiinific
prof. univ. dr. ing. Radu DROBOT
Doctorand
Bogdan Aurel CHEVEREAN

Bucureti, 2011

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

Cuprins
Pagina

1.
2.
3.
4.
5.
5.1.1.
5.1.2.
5.1.3.
5.1.4.
5.2.
5.2.2.
5.2.3.
5.3.1.
5.3.2.
5.3.3.
5.3.4.
5.3.5.
6.
7.
8.1.
9.

Introducere ......................................................................
Situatia actuala din Romania privind modelele
digitale ale terenului .......................................................
Descrierea bazinului hidrografic Olt si Oltet ...............
Date topografice necesare modelarii matematice 1D si
2D ......................................................................................
Modele digitale ale terenului - albia majora .................
Metoda de interpolare spatiala TIN ..................................
Metoda de interpolare Topo To Raster .............................
Modelele digitale ale terenului obtinute prin interpolare
spatiala...............................................................................
Comparatie intre modele digitale ale terenului obtinute
prin metodele de interpolare TIN si TopoToRaster...........
Seturi de date topografice obtinute prin prelucrari
fotogrametrice ...................................................................
Aerotriangulatia ................................................................
Set de date obtinute prin procedee fotogrametrice pentru
sectorul SH Otetelis SH Bals .........................................
Scanarea laser LiDAR ....................................................
Produsele LiDAR ..............................................................
Precizia verticala pentru datele LiDAR ............................
Stocarea datelor LiDAR ....................................................
Set de date LiDAR pe sectorul SH Otetelis SH Bals .....
Fotogrametria digitala versus LiDAR pentru
obtinerea modelului digital al terenului ........................
Batimetria. Instrument GIS de modelare topografica
a albiei minore .................................................................
Acoperirea terenului ..........................................................
Modelarea matematica a propagarii undelor de
viitura ...............................................................................

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

6
6
7
8
8
9
9
10
12
13
14
15
16
17
18
18
19
20
20
24
24

Pagina

9.2.
9.3.1.
9.4.

9.4.1.
9.4.2.
9.4.3.
10.1
10.2
10.3

Date utilizate in modelarea matematica a propagarii

undelor de viitura ..............................................................
Crearea si calibrarea modelului hidraulic 1D ...................
Model 2D de inundabilitate pe sectorul Otetelis Bals
utilizand diverse modele digitale ale terenului de
diferite precizii ..................................................................
Crearea si calibrarea modelului hidraulic 2D ...................
Rularea modelului calibrat de inundabilitate utilizand
patru modele digitale ale terenului de precizii diferite .....
Compararea rezultatelor obtinute ........................................
Concluzii .............................................................................
Contributii personale ..........................................................
Directii viitoare de studiu ....................................................
Bibliografie

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

26
28

29
31
31
32
35
37
38

CUVANT INAINTE
Teza de doctorat analizeaza aspecte legate de precizia altimetrica si acuratetea
diverselor tipuri de modele numerice ale terenului (MNT), modele digitale ale
terenului (MDT), asa cum vor fi denumite in continuare, prin prisma rezultatelor
obtinute in urma modelarilor hidraulice a propagarii undelor de viitura. Pentru aceasta
s-a selectat ca studiu de caz propagarea viiturii din August 2005 de pe raul Oltet, intre
statiile hidrometrice Otetelis si Bals. In construirea modelelor de inundabilitate s-au
construit cinci modele alte terenului, de diferite precizii altimetrice, obtinute ca
urmare a rularii unor instrumente de interpolare spatiala a curbelor de nivel, metode
fotogrametrice si masuratori LiDAR:
a) Model digital al terenului cu o precizie verticala1 de 10 cm si o rezolutie
spatiala de 1 m
b) Model digital al terenului cu o precizie verticala1 de 1m si o rezolutie
spatiala de 5 m
c) Model digital al terenului cu o precizie verticala1 intre 2,5-5 m si o rezolutie
spatiala de 20 m, rezultat prin metoda de interpolare TIN
d) Model digital al terenului cu o precizie verticala1 intre 2,5 - 5 m si o
rezolutie de 5 m, rezultat prin metoda de interpolare TIN
e) Model digital al terenului cu o precizie verticala1 intre 2,5 - 20 m si o
rezolutie spatiala de 20 m, rezultat prin metoda de interpolare TopoToRaster
Pentru a putea realiza topografia albiei minore, in cadrul tezei s-a dezvoltat un
instrument de interpolare usor si rapid de utilizat, ce nu implica costuri suplimentare
profilelor transversale deja realizate. Instrumentul de interpolare, denumit Indesire
tine seama de variatia cotelor in albia minora plecand de la formula generalizata IDW
(Inverse Distance Weight). Setul de date topografice astfel obtinut pentru albia minora
va fi integrat in model digital al terenului.
Utilizandu-se modelul digital al terenului cu cea mai buna precizie altimetrica
s-a creat si calibrat un model matematic de inundatie pe raul Oltet, pe tronsonul
cuprins intre statiile hidrometrice Otetelis si Balspentru viitura din August 2005.
Ulterior calibrarii, modelul matematic de inundatie a fost rulat utilizand ca date de
intrare de natura topografica si celelalte patru modele digitale ale terenului. In final au
rezultat cinci benzi de inundatie, functie de modelul digital al terenului utilizat. Au
rezultat o serie de concluzii bazate pe rezultatele obtinute in urma modelarii.
1

. Precizie verticala raportata la cota Z reala a terenului

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

1. INTRODUCERE
In anul 2005, in judetul Olt, inundatiile
provocate de ploi torentiale, scurgeri pe versanti si
revarsarea cursuri de apa Oltet, Vedea si Beica au
creat pagube directe in 40 de localitati. Violenta
viiturilor din aceasta perioada a dus la efecte
sociale negative, cum ar fi decesul a 5 persoane,
afectarea lucrarilor cu rol in apararea impotriva
inundatiilor, precum si pagube materiale (cca 35
mil. lei). In luna august a aceluiasi an, ploile
torentiale, scurgerile pe versanti si revarsarea unor
cursurilor de apa: Oltet si Gengea, au produs
inundatii care au provocat pagube materiale in 39
de localitati ale judetului Olt cu o valoare de cca.
11,6 mil. lei. In aceasta perioada s-au inregistrat
precipitatii ce au totalizat, in unele localitati, peste
88,7 l/m2 [ANAR, 2005].
Figura 1 - Bazinul hidrografic Oltet

Teza de doctorat face o analiza comparativa asupra cinci modele ale terenului,
de diferite precizii altimetrice, obtinute in urma unor metode clasice de vectorizare si
interpolare spatiala, prelucrari fotogrametrice si masuratori LiDAR, tratate prin
prisma modelarii hidraulice a propagarii undei de viitura de pe raul Oltet din luna
August anul 2005.
Sectorul analizat este cuprins intre statiile hidrometrice Otetelis si Bals de pe
raul Oltet. (Figura 1)
2.

SITUATIA ACTUALA IN
DIGITALE ALE TERENULUI

ROMANIA

PRIVIND

MODELELE

In Romania, in ultimii cinci ani, au fost si sunt in continuare demarate proiecte

de cartare a terenului utilizand tehnologii moderne. Astfel pentru crearea hartilor de
hazard si risc, institutii precum Ministerul Mediului si Padurilor, Administratia
Nationala Apele Romane (ANAR), Institutul National de Cercetare Delta Dunarii
(INCDD) au demarat proiecte la nivel bazinal, de cartare si obtinere a modelului
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

digital al terenului utilizand tehnologia LiDAR; Agentia de Plati si Interventie in

Agricultura (APIA) a demarat proiecte la nivel national, in vederea obtinerii de
imagini aeriene ortorectificate pentru identificarea suprafetelor agricole, una dintre
etapele proiectului fiind aceea de realizare a modelului digital al terenului pe baza
zborului fotogrametric; Directia Topografica Militara (DTM) a finalizat crearea
modelului digital al terenului la nivel national pentru scara 1:25000.
Toate masuratorile realizate trebuie raportate la Sistemul National de Proiectie
al Romaniei , si anume la proiectia Stereografica 1970 avand ca sistem de referinta al
altitudinilor sistemul normal de altitudini cu punct zero fundamental Marea Neagra
1975.

3. DESCRIEREA BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT SI OLTET

Sectorul cuprins intre Slatina si fluviul
Dunarea, constituie bazinul hidrografic al Oltului
inferior. In aceasta zona albia Oltului se largeste
mult, prezinta multe meandre si brate parasite,
pantele scazand chiar sub valori de 1-2 m/km. In
aceasta zona, Oltul primeste ca afluenti mai
importanti de pe versantul drept: Bistrita, Oltetul
(L = 175 km, F = 2460 km2), iar de pe versantul
stang Topologul. [ANAR]
Principalul afluent pe malul drept al Oltului
este raul Oltet, care, impreuna cu afluentul sau
Cerna, colecteaza apele din versantul sudic al
muntilor Capatanii, strabate apoi o zona carstica,
cu influenta puternica asupra regimului scurgerii,
si intra in campia Olteniei, unde isi are confluenta
cu Oltul.
Cantitatile medii anuale de precipitatii in
aceasta zona sunt de 600 mm.
Figura 2 Zona analizata bazinul
hidrografic Oltet

Zona de studiu, cuprinsa intre cele doua statii hidrometrice, are o suprafata de
cca. 295 km2 (Figura 2).

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

4. DATE TOPOGRAFICE NECESARE MODELARII MATEMATICE 1D

SI 2D
Punctul de plecare in modelarea matematica a undelor de viitura sunt datele
legate de teren, topografia terenului si acoperirea terenului. In functie de tipul de
modelare matematica, si anume uni-dimesionala sau bi-dimensionala, sunt necesare
urmatoarele date topografice:
a) profile transversale pentru modele uni-dimensionale
b) profile transversale/masuratori batimetrice in albia minora, cuplate cu seturi
de date topogafice in albia majora pentru generarea unui modelul digital al
terenului (MDT) continuu pentru modelele bi-dimesionale.
Pentru modelarea hidraulica bi-dimensionala este necesar modelul digital al
terenului pentru intreaga zona modelata, inclusiv albia minora. Informatia legata de
topografia albiei minore poate fi extrasa din profilele transversale executate in albia
minora cu o densitate de 4 pana la 10 ori latimea raului [Romeo Amaftiesei, 2002].
Aceasta cerinta suplimentara privind densitatea profilelor este necesara intrucat,
indiferent de metoda aleasa pentru deteminarea cotelor punctelor de teren si in final
de obtinere a modelului digital al terenului (harti topografice, fotogrametrie digitala
sau masuratori LiDAR) nu se pot obtine informatii legate de topografia terenului in
albia minora.
5.

MODELE DIGITALE ALE TERENULUI ALBIA MAJORA

Jacobsen [2005] demonstreaza ca diminuarea preciziei unui model digital al

terenului este provocata de rugozitatea terenului si de distanta dintre punctele
alaturate ale modelului. In special in punctele in care se schimba unghiul de panta,
interpolarea poate conduce la erori mari in determinarea corecta a altitudinii. Cu cat
este mai mare densitatea punctelor inregistrate, cu atat creste precizia si acuratetea
suprafetei de teren, caracteristici foarte importante in modelarea matematica a undelor
de viitura.
In urma prelucrarii seturilor de date mai sus mentionate au rezultat cinci
modele digitale ale terenului ce sunt prezentate in cadrul Tabelului 1:

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

Tabel 1 Modele digitale ale terenului utilizate in cadrul tezei penrtu modelarea hidraulica
Sursa / scara
Precizia
Rezolutie
Metoda GIS de
Precizie
datelor de
spatiala
obtinere MDT
altimetrica
intrare (m)
MDT (m)
MDT(m)
Harta topografica 1:25000
2,5
20
Interpolare TIN
2,5 5
Harta topografica 1:25000
2,5
5
Interpolare TIN
2,5 - 5
Harta topografica 1:25000
2,5
20
Interpolare
2,5 20
TopoToRaster
Zbor fotogrametric 1:5000
1,0
5
PointToRaster
1,0
Zbor LiDAR 1:1000
0,1
1
PointToRaster
0,1

5.1.1. METODA DE INTERPOLARE SPATIALA TIN

Reteaua de Triunghiuri Neregulate (TIN) a fost utilizata de catre comunitatea
GIS de multi ani, fiind printre primele metode de reprezentare digitala a morfologiei
terenului. TIN-urile sunt reprezentari vectoriale ale datelor geografice si sunt
construite prin triangularea unui set de vertexi (puncte). [http://webhelp.esri.com]
Vertexii sunt conectati printr-o serie de muchii pentru a forma o retea de
triunghiuri neregulate, dar cat mai apropiate de triunghiurile echilaterale. Metoda de
triangulatie satisface criteriul lui Delaunay [matematician rus Boris Delaunay], care
asigura faptul ca nici un vertex nu se gaseste in interiorul unui cerc ce inscrie in
interiorul lui un triunghi. Daca criteriul Delaunay este satisfacut pe intreaga suprafata
a TIN-ului, unghiul interior al fiecarui triunghi este maximizat. Astfel se evita pe cat
este posibil obtinerea unor triunghiuri cu unghiuri interne mici sau mari.
Datorita faptului ca nodurile pot fi amplasate in mod iregulat pe suprafata
terenului, modelul TIN poate avea o rezolutie mai buna in zone in care suprafata
variaza din punct de vedere altimetric (zone deluroase sau muntoase) si o rezolutie
mai slaba in zone in care suprafata terenului este mai putin variata (zone de campie).
Astfel modelul mentine precizia datelor de intrare atunci cand sunt
modelate/interpolate valorile dintre punctele (vertexii) cunoscute. Datorita faptului ca
un triunghi al modelului TIN stocheaza simultan altitudinea, panta si orientarea pe
intreaga lui suprafata, avem altitudini diferite in puncte de pe suprafata aceluiasi
triunghi. [http://webhelp.esri.com]
5.1.2. METODA DE INTERPOLARE TOPOTORASTER
TopoToRaster este o metoda de interpolare creata special pentru a genera
modele digitale ale terenului corecte din punct de vedere hidrologic. Metoda este
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

bazata pe aplicatia ANUDEM dezvoltata de Michael Hutchinson (1988-1989).

Procesul de interpolare tine cont de multiplele date de intrare (curbe de nivel, puncte
cotate, retea hidrografica rauri, lacuri) si de caracteristicile suprafetelor terenului.
Aceasta metoda utilizeaza o tehnica de interpolare iterativa de diferente finite,
asemanatoare metodei IDW, ce asigura continuitatea suprafetei terenului impunand
constrangeri care asigura o reatea conectata de scurgere si o reprezentarea corecta a
vailor si dealurilor din curbele de nivel. [http://webhelp.esri.com]
Procesul de fortare a scurgerii se traduce prin indepartarea din modelul digital
al terenului rezultat a tuturor punctelor de scurgere care nu au fost identificate in setul
de date de intrare. Algoritmul presupune automat ca toate punctele de scurgere
neidentificate in setul de date de intrare sunt erori. Aceste erori pot fi indepartate prin
modificarea modelului digital al terenului, fortand liniile de scurgere catre punctul cel
mai de jos din zona invecinata. [http://webhelp.esri.com]
5.1.3. MODELELE DIGITALE ALE TERENULUI OBTINUTE PRIN
INTERPOLARE SPATIALA
In urma rularii celor doua instrumente de interpolare, TIN si TopoToRaster au
rezultat trei modele digitale ale terenului in format raster GRID:
- un model al terenului obtinut prin interpolare TIN a curbelor de nivel, din care,
apoi, a fost generat formatul raster GRID cu o rezolutie spatiala de 5 m
- un model al terenului obtinut prin interpolare TIN a curbelor de nivel, din care,
apoi, a fost generat formatul raster GRID cu o rezolutie spatiala de 20 m
- un model al terenului in format raster GRID obtinut prin metoda de interpolare
TopoToRaster avand o rezolutie spatiala de 20 m
S-au realizat doua comparatii intre aceste trei modele, prima functie de
rezolutia spatiala si a doua functie de metoda de interpolare.
Prima comparatie a constat in analizarea diferentelor de altitudini, in special in
albia majora, intre modelele digitale ale terenului in format raster GRID, rezultate in
urma interpolarii spatiale de tip TIN (Figura 3).
Se poate observa faptul ca plecand de la aceeasi structura TIN a modelului
digital al terenului, functie de rezolutia spatiala a modelului digital al terenului in
format raster GRID, altitudinile obtinute difera. Astfel in albia majora a raului Oltet
apar diferente ale altitudinilor cu valori cuprinse intre -1,5 si +1,5m.
In cea de-a doua comparatie a fost analizata diferenta altitudinilor dintre
modelele digitale ale terenului in format raster GRID, avand o rezolutie spatiala de
20m, obtinute prin metoda de interpolare TIN si prin metoda de interpolare
TopoToRaster (Figura 4) utilizand acelasi set de date de intrare.
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

10

Prin metoda de interpolare TopoToRaster s-a generat un model digital al

terenului de aceeasi rezolutie (20 m), ce altereaza insa setul de date de intrare in
zonele fara acoperire cu informatie topografica (curbe de nivel), obtinandu-se o
suprafata corecta din punct de vedere hidrologic, dar care nu respecta realitatea oferita
de datele de intrare, ajungandu-se la diferente de ordinul zecilor de metri intre cele
doua modele digitale ale terenului.

Figura 3 - Modelele digitale ale terenului

obtinite prin metode de interpolare TIN si TopoToRaster rezolutie 20m

Figura 4 Modele digitale ale terenului in format raster GRID de rezolutii diferite
obtinute din format TIN
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

11

5.1.4. COMPARATIE INTRE MODELELE DIGITALE ALE TERENULUI

OBTINUTE PRIN METODELE DE INTERPOLARE TIN SI TOPOTO
RASTER
- Metoda de interpolare TIN, creaza o suprafata care nu altereaza precizia datelor de
intrare, dar atunci cand, pe zone intinse aceste informatii lipsesc sau diferentele de
nivel sunt mai mici decat echidistanta dintre doua curbe de nivel succesive, se
creaza o suprafata aproape plana..
- Metoda TopoToRaster, forteaza scurgerea catre albia raului, ducand la o
reprezentare corecta a modelului digital al terenului din punct de vedere hidrologic
dar care, in aceasta situatie, nu tine cont de informatia oferita de datele de intrare si
anume sa nu existe o diferenta de nivel in modelul terenului, intre pozitia ultimei
curbe de nivel si albia minora, mai mare de 5m.
- In situatia in care, pe suprafete mari in albia majora si minora a raurilor, lipsesc
informatiile legate de cotele terenului (curbe de nivel, puncte cotate) se recomanda
urmatorii pasi pentru generarea modelului digital al terenului:
1 utilizarea metodei de intrepolare TIN pentru generarea modelului digital al
terenului ;
2 generarea de curbe de nivel cu o echidistanta mai mica astfel incat intreaga zona
modelata sa fie acoperita de informatii topografice ;
3 generarea modelului digital al terenului utilizand metoda de interpolare
TopoToRaster, utilizand ca date de intrare curbele de nivel rezultate la pasul 2.
Urmand cei trei pasi de mai sus, va rezulta un model digital al terenului ce va
respecta precizia si informatia altimetrica oferita de datele de intrare si in acelasi
timp va fi un model al terenului corect din punct de vedere hidrologic. In figura 5 se
poate observa diferenta de altitudine, care ajunge in unele zone chiar si la diferente
de cote de 20-40m, intre modelul digital al terenului obtinut urmand cele trei etape
descrise si modelul digital al terenului obtinut prin interpolare directa din setul de
date original.
- In cazul in care exista informatii legate de cotele terenului pe intreaga zona
modelata, pana in apropierea raurilor, la o distanta de 50-100 m fata de rau, metoda
de interpolare recomandata pentru generarea modelului digital al terenului este
TopoToRaster.
- Se recomanda utilizarea unor harti topografice la scari mai mari, 1:5000, care ofera
informatii suplimentare legate de cotele terenului in zona albiei majore;
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

12

Figura 5 Etape pentru generarea modelului digital al terenului din curbe de nivel

5.2. SETURI DE DATE TOPOGRAFICE OBTINUTE PRIN PRELUCRARI

FOTOGRAMETRICE
Putem clasifica fotogrametria digitala in doua concepte functie de tipul de
senzori (camere) utilizati:
- Scanare, concept push-broom prin care imaginea rezulta prin inregistrarea
continua in lungul directiei de zbor; lungimea liniei de zbor este limitata ca
dimensiune de mediul de stocare aflat la bordul avionului sau de limitarile
formatului fisierului de stocare.
- Obtinere directa a imaginii digitale, concept framing; acest concept este
similar camerelor aeriene cu film, implicand formarea unei imagini
rectangulare sau patrate realizate in momentul in care un dispozitiv patrat
sau rectangular CCD (Charged Couple Device) este expus la intervale de
timp regulate, imaginea fiind stocata pe un mediu digital de stocare.
O mare diferenta intre cele doua abordari fotogrametrice digitale o constituie
modul de realizare a imaginii natural color si infrarosu color. In timp ce senzorii de tip
push-broomcolecteaza toate benzile (pancromatric, rosu, verde, albastru si infrarosu
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

13

apropiat) pastrand specificatiile pentru GSD (Ground Sample Distance rezolutie

pixel la teren) pentru fiecare banda in parte si respectand cerintele din proiectul
fotogrametric, senzorii de tip framing colecteza doar banda de pancromatic la o
rezolutie conforma cu specificatiile proiectului fotogrametric, in timp ce pentru
celelalte benzi color colecteaza imagini la o rezolutie mai slaba. Imaginea naturala
color este obtinuta ulterior la rezolutia ceruta, prin post-procesare, utilizandu-se
procesul de pan-sharpening, prin care continutul color ai pixelilor din imaginile cu
o rezolutie spatiala mai slaba sunt integrati in imaginea pancromatica pastrandu-se
rezolutia imaginii pancromatrice. Rezulta o imagine color natural cu o rezolutie
(GDS) care corespunde cerintelor proiectului fotogrametric.
5.2.2. AEROTRIANGULATIA
In fotogrametria digitala multe dintre etapele prelucrarii fotogrametrice sunt
semiautomate sau complet automate, cum ar fi extragerea modelului digital al
terenului, ortorectificarea imaginilor digitale etc.
PROIECTUL FOTOGRAMETRIC

STABILIREA PUNCTELOR DE CONTROL LA SOL

ACHIZITIA IMAGINILOR AERIENE

ORTORECTIFICAREA IMAGINILOR AERIENE

AEROTRIANGULATIA

EXTRAGERE MODEL DIGITAL AL TERENULUI

Figura 6 - Etapele proiectului de fotogrametrie

Etapa de aerotriangulatie, parte a proiectului de fotogrametrie, este cea mai

complexa si complicata etapa din proiectul fotogrametric, fiind infuentata de mai
multe variabile, fara a se limita la acestea: punctele de control teren, parametrii
orientarii interioare a camerei, centrul GPS al camerei, punctele de legatura dintre
fotograme (Figura 6). Fiecarei dintre aceste variabile i se poate atribui o anumita
pondere ce contribuie in final la eroarea modelului. Suplimentar variabilelor
mentionate, precizia aerotriangulatiei, si in final precizia modelului digital al
terenului, este foarte mult influentata de geometria zborului fotogrametric: altitudinea,
scara imaginii, configuratia blocului fotogrametric si raportul distantei dintre centrele
a doua fotograme adiacente si altitudinea de zbor (B/H). Considerand ca sunt
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

14

indeplinite toate cerintele pentru realizarea cu succes a unui proiect fotogrametric de

precizie utilizarea unei camere metrice, realizarea unei retele de puncte de control la
sol bine planificata si executata, culegere de date GPS corecte, culegerea de puncte de
control suficiente precizia verticala a produselor derivate din proiectul fotogrametric
se poate estima utilizand ecuatia :
h = h 1 /f.(B/H)

(1)

unde :
h precizia ceruta pentru modelul digital al terenului
h altitudinea de zbor deasupra datumului
f distanta focala a senzorului
B/H raportul baza-altitudine
1 abaterea standard

5.2.3. SET DE DATE OBTINUTE PRIN PROCEDEE FOTOGRAMETRICE

PENTRU SECTORUL SH OTETELIS SH BALS
Ca urmare a proiectului APIA din anul 2008 de obtinere a imaginilor aeriene
ortorectificate pentru intregul teritoriu al Romaniei a fost generat prin procedee
fotogrametrice un model digital al terenului la nivel national. Din setul de date
rezultat s-a dispus de un set de date topografice pe sectorul analizat, constand intr-un
set de fisiere text ce contin puncte cu coordonatele X, Y si Z ale fiecarui punct.
Specificatiile de obtinere a imaginilor ortorectificate de catre APIA, si implicit
de realizare a modelului digital al terenului au fost pentru scara 1:5000, impunandu-se
astfel o precizie verticala de 1m.
Analizand setul de fisiere primit, au rezultat urmatoarele informatii pentru zona
de inters:
- 24 de fisiere acopra zona de interes
- Aceste fisiere contin in total 24048024 de puncte
- Z min = 113.14m
- Z max = 338.00m
- Distanta medie intre puncte = 5m
- Numarul total de puncte per fisier este de 1002001

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

15

O informatie foarte utila in generarea

viitorului model digital al terenului este legata de
distanta dintre punctele masurate, aceasta fiind
de 5m.
Avand aceasta densitate de puncte,
modelul digital al terenului nu va fi generat prin
interpolare ci generat direct din fiecare punct, in
format Raster GRID, cu o rezolutie spatiala de
5m (dimensiune pixel/celula). Astfel fiecare
celula a modelului digital al terenului va prelua
cota punctului ce se gaseste in interiorul
acesteia.
Existenta golurilor in modelul digital al
terenului conduce la imposibilitatea rularii
modelelor matematice 2D de propagare a
viiturilor, deoarece golurile vor fi locurile prin
care va curge apa din model.
Pentru a indeparta golurile din model, se
aplica o functie de interpolare a celulelor fara
valoare functie de valorile celulelor vecine cele
mai apropiate:
Figura 7 - Model digital al terenului de
precizie verticala 1m, rezolutie spatiala 5m
Con(IsNULL([raster_foto],FOCALMEAN([raster_foto],RECTANGLE, 5, 5, data),[raster_foto])

In final va rezulta modelul digital al terenului, continuu, corect din punct de

vedere al consistentei datelor (Figura 7).
5.3.1. SCANAREA LASER LIDAR
LiDAR, acronimul de la Light Detection and Ranging, este un termen care a
fost dicutat si cercetat inca de la inceputul anilor 1950. Nu s-a tinut seama de aceasta
tehnologie decat atunci cand ea a devenit o tehnologie de cartare viabila.
Modul general de functionare presupune existenta unui senzor laser montat cu
foarte mare precizie pe un avion/elicopter, care transmite o unda laser catre suprafata
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

16

terenului in timpul zborului. Un receptor montat in spatele avionului receptioneaza

undele laser reflectate de suprafata terenului. Majoritatea sistemelor LiDAR folosesc
o oglinda de scanare pentru generarea unei benzi de impulsuri laser. Lungimea benzii
depinde de unghiul de oscilare al oglinzii, iar densitatea punctelor de la sol depinde de
factori precum viteza avionului si rata de oscilare a oglinzii. Distantele se determina
prin calcularea timpului necesar parcurgerii semnalului laser a distantei de la senzorul
emitator pana la sol si inapoi la acesta.
Etapele obtinerii modelului digital al terenului din masuratori LiDAR sunt
relativ mai rapide decat cele fotogrametrice si nu foarte laborioase (Figura 8).
ACHIZITIE NOR DE PUNCTE LIDAR / DATE MORFOLOGICE (BREAKLINES)

CLASIFICARE AUTOMATA PUNCTE LIDAR (TEREN, VEGETATIE, CLADIRI)

CLASIFICARE FINALA PUNCTE LIDAR (TEREN, VEGETATIE, CLADIRI)

Figura 8 Etapele prelucrarii masuratoilor LiDAR

5.3.2. PRODUSELE LIDAR

Pentru obtinerea unui nor de puncte teren care sa fie utilizate ulterior la
generarea modelului digital al terenului, produsul livrat trebuie sa fie de precizie mare
si curatat - setul de date este complet verificat de un specialist pentru indepartarea
oricarui element rezidual ramas in urma clasificarii automate, oferind un model al
ternului 99% curat. Datele cu acuratete scazuta sunt analizate si clasificate manual,
de obicei cu ajutorul imaginilor aeriene sau satelitare de mare rezolutie. Costurile sunt
moderate, dar timpul de livrare poate fi prelungit, in special in cazul proiectelor mari.

5.3.3. PRECIZIA VERTICALA PENTRU DATELE LIDAR

Pentru verificarea preciziei cotelor modelului digital al terenului, se executa
testul de incredere de 95% (pentru erori distribuite uniform). Pentru a executa acest
test este nevoie de un set de date masurate in teren in zone deschise, unde exista o
probabilitate foarte ridicata ca senzorul sa detecteze suprafata terenului (undele laser
ating suprafata terenului).
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

17

Precizia (Z) = 1,9600 * RMSE

(Z)

= Precizia pe Verticala cu 95% grad de incredere (ec. 2)

unde:
RMSE (Z) = Sqrt[((Z data(i) Z teren (i))2)/n] eroarea medie patratica
Z data(i) este coordonata verticala a punctului i in setul de date masurate
Z teren(i) este coordonata verticala a aceluiasi punct masurat precis independent in teren
i numar intreg de la 1 la n; n numarul de puncte verificate.
Tabelul 2 Precizia masuratorilor LiDAR - ASPRS
Echidistanta curbelor de nivel
RMSE (Z) (cm)

Precizia (Z) (cm)

0,5

4,6

9,10

9,25

18,2

18,5

36,3

37,0

72,6

46,3

90,8

10

92,7

181,6

Un factor care influenteaza direct precizia verticala a produselor finale livrate,

(curbe de nivel, modelul digital al terenului) o reprezinta densitatea punctelor de
informatie pe metru patrat. In momentul de fata nu exista un standard, care sa
furnizeze informatii legate de densitatea punctelor lidar functie de tipul de proiect in
care acestea urmeaza a fi utilizate. Acest lucru este lasat la latitudinea utilizatorilor
care stabilesc propriile ghiduri in momentul in care cer achizitia de date lidar.
5.3.4. STOCAREA DATELOR LIDAR
LAS este un format de date binar ce stocheaza metadatele LiDAR si toate
informatiile despre setul de puncte 3D intr-o forma compacta. Acest format este
structurat sa stocheze toate seturile de date originale. Formatul LAS permita ca fiecare
punct masurat sa fie incadrat intr-o clasa cum ar fi teren, vegetatie joasa, vegetatie
inalta sau cladiri, permitand crearea mai multor produse din acelasi set de masuratori:
extragerea clasificata a vegetatiei, extragerea cladirilor, extragerea modelului digital
al terenului, combinarea setului de masuratori LiDAR cu imagini optice (realizate in
acelasi timp cu masuratorile LiDAR) astfel incat valoarea RGB a pixelului imaginii sa
fie inregistrata in fisierul LAS. Versiunea actuala de format de fisiere LAS este
versiunea 1.3.
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

18

5.3.5. SET DE DATE LIDAR PE SECTORUL SH OTETELIS SH BALS

Inainte de executarea unor analize specifice pe baza datelor LiDAR, trebuie
verificata consistenta acestora. Analizand setul de fisiere primit, au rezultat
urmatoarele informatii pentru zona de inters: 82 de fisiere in format LAS; un numar
total de 2471394147 puncte; distanta medie intre puncte este de 1.16m.
Intoarcerile multiple creeaza o
adevarata provocare in administrarea
datelor. Un singur fisier LiDAR in mod
normal are o dimensiune de 60-100
MB si poate contine mai multe
milioane de puncte. Incarcarea datelor
intr-un singur fisier poate duce la o
dimensiune impresionanta a fisierului
si o administrare foarte dificila a
acestuia.
Aceasta provocare este depasita
prin incarcarea seturilor de date LiDAR
in baza de date spatiala geodatabase,
in fisier de tip multipoint geodatabase.
Acest fapt creste considerabil eficienta
bazei de date prin stocarea datelor in
campuri Esri BLOB, campuri ce
reprezinta o colectie de date binare
stocate ca o singura entitate in baza de
date, permitand compresia datelor.
Figura 9 Geodatabase Terrain vs
imagini aeriene ortorectificate

Geodatabase terrain este formatul optim, recomandat a fi utilizat atunci cand

se dispune de seturi de date LiDAR (mass points). Acesta nu stocheaza suprafata
terenului in format raster sau TIN, ci organizeaza datele pentru a fi afisate cat mai
rapid, pe diferite niveluri (piramide), generand suprafete TIN functie de nivelul de
detaliere dorit. Terenul nu este static ci poate fi editat in functie de necesitati. Este
necesara verificarea si editarea modelului digital in format geodatabase terrain
pentru a asigura continuitatea modelului digital al terenului (Figura 9);
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

19

6.

FOTOGRAMETRIA DIGITALA VERSUS LIDAR PENTRU

OBTINEREA MODELULUI DIGITAL AL TERENULUI

Conform Quassim A. Abdullah [ 2007] alegerea metodei de obtinere a setului

de date necesar crearii modelului digital al terenului este o combinatie de mai multi
factori de care trebuie tinut cont
- Tipul aplicatiei in care modelul digital al terenului va fi utilizat acesta
determina precizia datelor si implicit a modelului digital. Utilizand tehnologia
Lidar se pot obtine cu usurinta seturi de date cu o eroare medie patratica
(RMSE) de 20 cm, acceptata in majoritatea aplicatiilor (daca se doreste o
precizie mai buna pentru anumite proiecte, suplimentar se pot extrage linii de
rupere ale terenului 3D breaklines). Din punct de vedere al altitudinilor de
zbor se poate obtine o eroare RMSE de 10 cm atat in cazul Lidar cat si in cel al
fotogrametriei digitale.
- Morfologia terenului functie de morfologia terenului, preciziile obtinute pot
diferi intre metoda fotogrametrica si lidar. In zone cu vegetatie deasa,
tehnologia Lidar se poate dovedi a nu fi eficienta datorita numarului scazut de
puncte care ajung efectiv la sol prin penetrarea coroanei arborilor. Noua
generatie de senzori Lidar, cu o frecventa a impulsului laser de 300 KHz
(300.000 de puncte laser pe secunda) si o frecventa de scanare mai mare (pana
la 90 Hz) imbunatatesc semnificativ calitatea si precizia modelului digital al
terenului.
- imbunatatesc semnificativ calitatea si precizia modelului digital al terenului.
- Bugetul tehnologia lidar este in mod uzual mai ieftina iar proiectele lidar se
pot realiza intr-o perioada de timp mai scurta.
- Suprafata zonei de interes in cazul suprafetelor mari de teren, tehnologia lidar
poate fi considerata mai scumpa si de durata mai mare in comparatie cu
fotogrametria aeriana.
- Din punctul de vedere al preciziei metodele sunt comparabile, ambele putand
furniza seturi de date cu o precizie de 10 cm.

7.

BATIMETRIA. INSTRUMENT GIS DE MODELARE TOPOGRAFICA

A ALBIEI MINORE

Cel mai la indemana mijloc de cartare a albiei minore a raurilor este obtinerea
profilelor transversale realizate prin masuratori topografice. Dezavantajul major al
acestora este insa densitatea scazuta cu care acestea se pot realiza in lungul raului intrun interval de timp relativ scurt. Majoritatea profilelor transversale masurate in
Romania sunt distantate la 1km respectand distantele dintre bornele CSA. Aceste
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

20

profile nu ofera informatii suficiente pentru modelarea matematica in albia minora,

conditia minima privind densitatea profilelor in lungul unui rau fiind data de o
distanta de maxim 4-10 ori latimea medie a albiei minore [Amaftiesei, 2002].
Pentru a putea realiza topografia albiei minore, in cadrul tezei s-a dezvoltat un
instrument de interpolare usor si rapid de utilizat, ce nu implica costuri suplimentare
profilelor transversale deja realizate. Instrumentul de interpolare, denumit Indesire
tine seama de variatia cotelor in albia minora plecand de la formula generalizata IDW
(Inverse Distance Weight). Formula generalizata IDW de determinare a unei valori
interpolate u in locatia x pe baza punctelor cunoscute u i = u(x i ) pentru i=0,1,,N

este:
(Ec.3)

unde
(Ec.4)

este o functie de ponderare IDW [Donald Shepard, 1968],

x - este un punct interpolat (arbitrar),
x i - este un punct cunoscut,
d - este distanta data dintre punctul cunoscut x i si punctul necunoscut x,
N - este numarul total de puncte cunoscute utilizate pentru interpolare,
p - este un numar pozitiv, numit parametru putere

In acest caz ponderea descreste odata cu cresterea distantei fata de punctele

interpolate. O valoare mai mare a lui p, asigura o mai mare influenta valorilor aflate in
apropierea punctelor interpolate. Pentru 0 < p < 1, u(x) are varfuri mai line deasupra
punctelor interpolate x i , in timp ce pentru p > 1, varfurile devin ascutite.
Pentru a realiza o indesire a punctelor cotate, bazata pe masuratorile de profile
s-au realizat urmatoarele calcule:
Indesirea punctelor cu cote din albia minora In urmatoarele ipoteze:
a. Impartirea albiei minore in zone disticte
- o zona aflata in vecinatatea talvegului si care reprezinta aproximativ 40% (acest
procent poate diferi in functie de relief) din latimea albia minora. In aceasta zona,
albia minora, s-a determinat utilizand puncte ce sunt situate pe curbe paralele cu
talvegul;
- o zona aflata in vecinatatea liniei de mal a albiei minore si care reprezinta
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

21

aproximativ 60% (acest procent poate diferi in functie de relief) din latimea albiei
minore. In aceasta zona albia minora s-a reconstituit utilizand puncte ce sunt situate
pe curbe paralele cu linia malului albiei minore;
b. Calculul cotelor prin interpolare se face tinand seama de influenta
cotelor/pantelor aflate in apropiere de punctul calculat.
- calculul pantelor punctelor noi din profilul transversal (Figura 10):
P = ( P1 *

1
1
1
1
1
1
+ P 2 * 2 + ...Pn * 2 ) /( 2 + 2 + ..... + 2 )
2
d1
d2
dn
d1
d1
dn

(Ec.5)

unde:
P1 este panta calculata intre curba de calcul si punctul aflat in vecinatatea punctului de calcul;
d1 este distanta dintre punctul de calcul si talveg (daca se afla in prima zona 40%) sau fata de
linia malului albiei minore (60%);

- calculul cotelor:
C = C existenta * P

(Ec. 6)

unde:
P panta calculata anterior

Calculul cotelor unui profil este un proces iterativ care se va face astfel:
se calculeaza cota talvegului tinand cont de o cota cunoscuta amonte
(corespunzatoare unui profil existent sau un profil calculat anterior) si panta
talvegului;
se calculeaza cotele corespunzatoare liniilor de mal ale albiei minore,
corespunzatoare profilului de calcul; cele doua cote de mai sus tin cont de pantele
in profil longitudinal si se calculeaza cu ecuatia 5, panta fiind calculata intre doua
profile masurate.
se calculeaza pantele/cotele intermediare incepand dinspre linia de mal spre talveg;
Calculul cotelor se va face in profil transversal tinand cont de ecuatia 6 de mai sus
cu valorile pantelor calculate pentru noul profil transversal se recalculeaza cota
talvegului corespunzatoare profilului, functie de pantele laterale (albiei).

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

22

C2
2

Ctalveg
(C1)

3 C3 5
P3,d3
P4,d4
C
4
P1 ,d1
1

P2, d2

Linie mal albie

minora
Curba calcul

d1dn = distante intre curba

de calcul si talveg sau linie
Buffer de calcul
lb
p1pn
= pante calculate intre doua
puncte alaturate (punctul de calcul si
punctele calculate anterior)
Figura 10 - Calculul cotelor interpolate intre doua profile transversale

Instrumentul pentru indesirea a punctelor este prevazut cu o bara de

instrumente a carui functionalitate este integrta in cadrul ArcGIS ArcMap (Figura
11).

Figura 11 Instrumentul "Indesire"

Instrumentul de indesire este un wizard care permite utilizatorului sa aleaga,

pas cu pas, parametrii de interpolare printr-un proces iterativ, ducand in final la
generarea punctelor de indesire in albia minora (Figura 12).

Figura 12 Generarea punctelor de indesire pentru albia minora

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

23

8.1. ACOPERIREA TERENULUI

Utilizand imaginile aeriene, au fost extrase in format vectorial date pentru zona
de interes, Otetelis Bals, ce reprezinta acoperirea terenului (Figura 13), atribuinduse fiecarui poligon un coeficient de rugozitate functie de aceasta.

Figura 13 - Utilizarea terenului extrasa de pe imagini aeriene

scara 1:5000

9. MODELAREA MATEMATICA A PROPAGARII UNDELOR DE

VIITURA
Se creaza si calibreaza un model matematic bi-dimensional de inundatie pe raul
Oltet, pe tronsonul intre statiile hidrometrice Otetelis si Bals la viitura din august
2005, dorindu-se a se gasi o corelatie intre precizia modelului digital al terenului si
extinderea benzii de inundatie. Modelul hidrodinamic in modelul de curgere al
aplicatiei Mike 21 este un sistem de modelare numeric ce simuleaza curgerea bidimensionala nepermanenta intr-un singur layer de fluid. Ecuatiile utilizate de
program sunt ecuatiile Saint Venant de conservare a masei (ecuatia de continuitate) si
a momentului. Ecuatia de continuitate descrie fenomenul de conservare a masei astfel:
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

24

cantitatea neta de masa intrata in volumul de control intr-un interval de timp trebuie sa
fie egala cu masa volumului acumulat in volumul de control in acelasi interval. Forma
ecautiei de continuitate sub forma diferentiala pe directia x este [Radu Popa]:
Q A
+
q =0
x t

(Ec. 7)

unde
Q debit; x- directia de curgere; A- aria sectiunii; t timpul; q debit specific

Forma ecuatiei de moment poate fi regasita in ecuatia 9:

Q (QV )
h
+
+ gA( S 0 ) + gAS f = 0
t
x
x

(Ec. 8)

unde
Q debit; V volum; A- aria sectiunii; t timpul; x- directia de curgere; h adancimea
apei; S 0 panta medie a talvegului; g acceleratia gravitationala; S f panta de frecare.

Modelul de propagare a viiturii utilizat de Mike 21 este modelul undei

dinamice. Solutiile acestui model se obtin prin metoda diferentelor finite utilizand un
grid de calcul (Figura 13):
timpul, t
Ultima linie de timp

Linia de timp i+1

Linia de timp i

Distanta, x

Timp
initial

Capat
amonte

Capat aval

Figura 13. Grid de calcul pentru rezolvarea schemei in diferente finite

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

25

9.2. DATE UTILIZATE IN MODELAREA MATEMATICA A PROPAGARII

UNDELOR DE VIITURA
Descrierea statiilor hidrometrice considerate pentru modelare se regaseste in
Tabelul 3.
Tabel 3 Descriere statii hidrometrice pe sectorul analizat
Statia
hidrometrica
Otetelis
Bals
Maciuca
Gropsani

Curs apa

Cota 0mira

Referinta

Oltet
Oltet
Cerna
Geamartalui

182.16m
121.00m
182.50m
133.80m

Marea Baltica
Marea Baltica
Marea Baltica
Marea Baltica

Cota 0 mira
Marea Neagra*
182,285m
121,125m
182,625m
133,925m

Cheia limnimetrica la statia hidrometrica Bals valabila la ape mari pentru luna
August 2005 poate fi vizualizata in continuare (Figura 14).

Sursa INHGA

Figura 14 - Cheie limnimetrica la ape mari la s.h. Bals valabila pentru luna August, 2005

Hidrografele de viitura de la statiile hidrometrice (SH) Otetelis si Bals in

perioada 15-22 August, 2005 sunt prezentate in Figura 15.
In modelul hidraulic s-a luat in considerare si aportul de apa de pe afluentii
Cerna si Geamartalui, inregistrat la statiile hidrometrice Maciuca (Figura 16) si
Gropsani (Figura 17), din aceeasi perioada.
Rolul acestor afluenti este semnificativ, debitul inregistrat in sectiunea Bals in
aval fiind de circa 3 ori mai mare decat debitul inregistrat in sectiunea amonte
Otetelis.
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

26

Sursa INHGA

Figura 15 - Hidrografele de viitura din luna August, 2005 in sectiunile Otetelis si Bals

Sursa INHGA

Figura 16 - Hidrograful de viitura din luna August, 2005 inregistrat la s.h. Maciuca

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

27

Sursa INHGA

Figura 17 - Hidrograful de viitura din august 2005 inregistrat la s.h. Gropsani

9.3.1.

CREAREA SI CALIBRAREA MODELULUI HIDRAULIC 1D

Crearea modelului 1D realizat cu programul Mike11 a inceput cu construirea

modelului de geometrie, mai exact cu reteaua hidrografica din zona analizata.
Pentru definirea morfologiei albiei minore a raului s-au utilizat un numar de 49
de profile transversale obtinute prin masuratori topografice. Distanta medie intre doua
profile consecutive este de circa 1 km.
Parametrii hidrodinamici definiti in modelul permanent sunt:
- nivel initial al apei in cote absolute in sectiunea Otetelis 182.254m
corespunzator debitului de 10 m3/s din cheia limnimetrica in aceasta sectiune
- rugozitate Manning medie pe tronsonul modelat 0.030
Cu aceste setari s-a rulat modelul in regim permanent obtinandu-se ca rezultate
debitele si nivelurile apei in fiecare profil transversal (Figura 18).
Utilizand cheia limnimetrica din sectiunea Bals s-a calibrat modelul permanent
pe sectorul Otetelis-Bals. S-au obtinut astfel valori pentru rugozitate cuprinse intre
0,030 si 0,037 si o diferenta intre nivelul apei calculat si cel masurat de 2 cm.

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

28

Figura 18 - Profil longitudinal in modelul permanent Otetelis-Bals

9.4. MODEL 2D DE INUNDABILITATE PE SECTORUL OTETELIS-BALS

UTILIZAND DIVERSE MODELE DIGITALE ALE TERENULUI DE
DIFERITE PRECIZII
Pentru a studia dependenta dintre precizia unui model digital al terenului si
extinderea benzii de inundatie s-a construit un model de inundatie bidimensional
utilizand modulul hidrodinamic HD.
Crearea modelului implica setarea urmatoarelor elemente:
- un grid cu modelul digital al terenului
- perioada de simulare:
- conditiile la limita ale modelului
- vascozitatea de tip Eddy
- rugozitatea Manning M=1/n
Conditiile la limita introduse in model au constat in hidrografe de viitura in
sectiunile Otetelis, Maciuca si Gropsani si cheie limnimetrica la ape mari in sectiunea
Bals prezentate in capitolul 9.2.
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

29

9.4.1. Crearea si calibrarea modelului hidraulic 2D

Simularea modelului a fost facuta pentru perioada 14 august 2005 03
septembrie 2005. Din cauza duratei prea mari de calcul s-a realizat o simulare
iterativa in trei etape, utilizand fisiere hot start pentru cea de-a doua si a treia
simulare. Pasul de timp de calcul de 5 secunde este ales astfel incat sa se respecte
conditia Courant. Aceasta conditie descrie legatura dintre pasul de timp si cel spatial
al modelului analizat:
(Ec. 9)
unde:
-

C R este numarul Courant

c este celeritatea,
t este pasul de timp
x dimensiunea celulei gridului.

Informatia in gridul de calcul (niveluri ale apei si debite) traverseaza celula

gridului cu viteza C R , numarul Courant exprimand de fapt cate celule ale gridului sunt
parcurse intr-un pas de calcul. Pentru a nu avea instabilitati in model se recomanda ca
numarul Courant sa nu depaseasca valoarea 5.
Cu cat se alege un pas de timp mai redus, durata de rulare a modelului creste
mai mult. Pentru a obtine rezulatele acestui model, simularea medie in fiecare etapa a
durat 25 ore pe un calculator cu procesor Intel Core 2Duo si memorie de 4 Gb RAM.
Pentru calibrarea modelului s-au variat valorile coeficientilor de rugozitate (sau creat fisiere *.dsf2 cu diferite valori M in albia majora) pana cand extinderea zonei
inundate la viitura din 2005 a coincis cu extinderea declarata in Informatia de Presa a
Institutiei Prefectului din data de 18 august 2005. Conform acestei Informatii de
Presa, pe sectorul Otetelis-Bals au fost inundate un numar de 7 localitati: Bals,
Bobicesti, Calui, Iancu Jianu, Morunglav, Oboga ; toate aceste localitati au fost
inundate, insa, datorita alunecarilor pe versanti si precipitatiilor abundente si nu a
revarsarii raului Oltet.

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

30

Aceste informatii au stat la

baza
calibrarii
modelului
de
inundabilitate 2D. Plecand de la
faptul ca in perioada 15-22 august
2005, in timpul perioadei de viitura
nu a fost inundata nici o localitate din
cauza revarsarii raului Oltet, cu
exceptia localitatii Falcoiu, aflata in
aval, aproape de confluenta raului
Oltet cu raul Olt, unde au fost
inundate un numar de 65 de case,
3000 ha teren agricol, DN64- lama de
apa atingand valori intre 1 si 2m pe o
distanta de 1km s-a realizat calibrarea
modelului.
Banda
de
inundatie
corespunzatoare viiturii din august
2005 rezultata in urma modelarii
poate fi observata in Figura 19.
Figura 19 - Zona inundata la viitura din luna
August, 2005 obtinuta in urma calibrarii
modelului utilizand modelul digital al
terenului de precizie 10 cm

9.4.2. RULAREA MODELULUI CALIBRAT DE INUNDABILITATE

UTILIZAND PATRU MODELE DIGITALE ALE TERENULUI DE
PRECIZII DIFERITE
Avand un model calibrat de inundatie pe tronsonul Otetlis Bals, realizat pe baza
modelului digital al terenului cu precizia de 10cm, s-au creat urmatoarele fisierele
grid *.dsf2 asa cum sunt prezentate in Tabelul 4.
Totodata a fost necesara realizarea a doua fisiere *.dsf2 cu rugozitatile M avand
rezolutiile spatiale de 5m si respectiv 20 m pentru a putea fi compatibile din punct de
vedere al rezolutiei spatiale cu modelele digitale ale terenului.

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

31

S-au rulat cele patru modele cu acelasi pas de calcul de 5 secunde si s-au obtinut
benzile de inundatie corespunzatoare celor patru cazuri Figura 20.
Tabel 4 Durata simulare modelului de inundatie
Model digital de teren
a
b
c
d
Utilizat pentru calibrare

Precizie 15 cm
Rezolutie 1 m

Rezolutie [m]
5
20
20
5
1

Precizie 1,5 m
Rezolutie 5 m

MDT
TopoToRaster
Precizie 2,5 m
R l ti 20

Timp de simulare [ore]

26
14
14
26
75

MDT TIN
Precizie 2,5 m
Rezolutie 20 m

Figura 20 - Benzile de inundatie obtinute in urma modelarii cu modele digitale de teren

avand precizii si rezolutii diferite

9.4.3. COMPARAREA REZULTATELOR OBTINUTE

Utilizand acelasi model matematic de inundatie (aceleasi conditii la limita,
parametri hidraulici) s-a putut efectua o comparatie intre extinderea benzilor de
inudatie functie de precizia si rezolutia modelelor digitale de teren folosite (Figura 20
si 21). Astfel, suprafata zonei inundate pe modelul calibrat are o suprafata de 6,34
km2, si ajunge la o suprafata de 46,73 km2 prin utilizarea in modelul matematic a
modelului digital al terenului rezultat din interpolarea de tip TIN.
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

32

MDT 10 cm
MDT 1m

Figura 19 - Comparatie intre benzile de inundatie obtinute cu 4 MDT de precizii diferite

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

33

S-a constatat o dependenta directa intre precizia modelelor digitale ale terenului
si marimea suprafetei de inundatie (Figura 21).

(m)

(km2)

Figura 20 - Dependenta directa intre precizia MDT si suprafeta inundata

S-a constatat ca traseul in plan al albiei minore difera in cele patru MDT
analizate ceea ce determina o localizare a benzii de inundatie diferita (Figura 19).
Acest aspect conduce la efecte diferite asupra localitatilor din zona, atat numarul
acestora cat si suprafata inundata fiind diferite in cele patru cazuri asa cum reiese din
Figura 20 si Figura 21.
(m)

Figura 21 - Dependenta intre precizia MDT, numarul si suprafata totala de localitati inundate

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

34

10.1. CONCLUZII
In urma analizelor si modelarilor matematice efectuate in cadrul acestei lucrari
au rezultat urmatoarele concluzii:
In situatia in care, pe suprafete mari in albia majora si minora a raurilor, lipsesc
informatiile legate de cotele terenului (curbe de nivel, puncte cotate) se
recomanda urmatorii pasi pentru generarea modelului digital al terenului :
Pas1 - utilizarea metodei de interpolare TIN pentru generarea modelului digital al
terenului ; Pas 2 - generarea de curbe de nivel cu o echidistanta mai mica astfel
incat intrega zona modelata sa fie acoperita de informatie topografica ; Pas 3
generarea modelului digital al terenului utilizand metoda de interpolare
TopoToRaster, utilizand ca date de intrare curbele de nivel rezultate la pasul 2.
- In cazul in care singura sursa de informatie altimetrica este harta topografica, se
recomanda utilizarea scarii 1:5000 pentru extragerea curbelor de nivel si a
punctelor de cota si utilizarea metodei de interpolare TopoToRaster pentru
generarea modelului digital al terenului.
- Utilizarea in modelul matematic de inundatie a unui model digital al terenului cu o
precizie de 10cm si o rezolutie spatiala de 1m (distanta intre punctele de
esantionare) a condus la rezultate corecte in ceea ce priveste extindere benzii de
inundatie pe sectorul Otetelis - Bals. Tinand cont de acest lucru se considera ca
pastrand precizia de 10cm si o densitate a punctelor teren de 1-4 puncte/m2 pentru
LiDAR, 50 cm sau 25 cm GSD (Ground Sample Distance) in cazul proiectelor de
fotogrametrie, se poate genera un model al terenului precis si corect din punct de
vedere topografic, ce va include si liniile de rupere ale terenului.
- In momentul receptiei modelului digital al terenului sau a seturilor de puncte
teren, se recomanda verificarea prin sondaj a cotelor setului de date prin
masuratori de precizie realizate de o firma independenta.
- Un usor avantaj asupra metodei de obtinere a punctelor teren il are fotogrametria
digitala, prin pastrarea preciziei pentru punctele din teren in zone de panta, rupturi
ale terenului precum si prin obtinerea unor imagini aeriene ortorectificate detaliate
(rosu, verde, albastru, infrarosu apropiat) utile in extragerea de informatii
suplimentare (ex. utilizarea terenului).
- Este necesara masurarea cotei 0 mira la statiile hidrometrice odata cu proiectul de
masuratori indiferent de metoda aleasa (LiDAR, fotogrametrie) si integrarea
acesteia in setul de date topografice ce urmeaza sa fie utilizate in modelarea

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

35

hidraulica. Institutiile abilitate vor inregistra si utiliza noua cota 0 mira pentru
masuratorile de nivel.
Din punctul de vedere al specialistului in modelare hidraulica, acesta nu trebuie sa
recomande metoda de obtinere a modelului digital al terenului ci sa solicite un
model digital al terenului sau puncte teren cu o densitate de 1-4 puncte/m2 si o
precizie de 10 cm.
In cazul in care se opteaza pentru masuratori LiDAR acestea sa fie insotite si de
achizitia de imagini aeriene de precizie (proiect fotogrametric) pentru a putea fi
utilizate ulterior in procesul semi-automat de indepartare a obstacolelor (ex.
poduri), extragerea informatiilor privind utilizarea terenului necesare in stabilirea
coeficientilor de rugozitate pentru modelarea mateamtica.
Se recomanda utilizarea intr-o prima faza a modelului digital al terenului existent
la nivel national (zbor fotogrametric APIA 2008) pentru utilizarea acestuia in
modelarea hidraulica, fiind cel mai bun model al terenului existent in momentul
de fata. Astfel, se pot obtine rezultate bune privind delimitarea zonelor inundabile,
iar ulterior se pot derula proiecte de masuratori a topografiei terenului cu precizie
ridicata pe diferite zone sensibile la inundatii.
Este necesar ca in timpul unei viituri sau imediat dupa aceasta sa se carteze
imediat amprenta benzii de inundatie, astfel incat aceasta sa fie suportul in
calibrarea modelelor matematice de inundatie.
Este acceptata o eroare uniforma a altitudinii in intregul model digital al terenului,
daca acesta este descris corect si precis, insa nu este acceptata existenta in cadrul
aceluiasi model al terenului a unor erori diferite ce pot duce la crearea de zone
joase (vai, gropi) sau inalte (dealuri, varfuri).
Albia minora trabuie tratata separat in cazul unui proiect de obtinere a unui model
digital al terenului continuu si racordata cu modelul digital al terenului de precizie
obtinut pentru albia majora
Datele obtinute prin LiDAR pot avea costuri mai ridicate, avand in vedere faptul
ca acoperirea terenului in lungul unei linii de zbor este mult mai mica (300-500 m
pentru o densitate de 4-8 puncte teren pe m2) decat in cazul utilizarii unei camere
fotogrametrice aeriene (1,5-2 km pentru 25 cm GSD) necesitand un timp de zbor
si post-procesare a datelor, de asemenea, mai mare. Pentru suprafete mici de tip
coridor cu latimi de pana la 700-800 m, tehnologia lidar poate fi considerata
avantajoasa, avand in vedere faptul ca in aceste situatii, functie si de detaliile din
teren sunt necesare 2, maxim 4 linii de zbor.

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

36

10.2. Contributii personale

Principalele contributii aduse de aceasta lucrare pot fi sintetizate dupa cum
urmeaza:
- Colectarea seturilor de date brute necesare generarii modelelor digitale ale
terenului de diferite precizii: masuratori LiDAR, masuratori fotogrametrice,
harti topografice
- Prelucrarea seturilor de date topografice
- Generarea unui flux de lucru GIS pentru seturi mari de date obtinute din
masuratori LiDAR si prelucrari fotogrametrice
- Crearea modelelor digitale ale terenului aferente celor trei seturi de date
- Crearea si calibrarea unui model 1D pentru albia minora in regim de curgere
permanent pe raul Oltet pe tronsonul Otetelis Bals
- Crearea si calibrarea unui model 2D de inundatie pe raul Oltet pe tronsonul
Otetelis Bals
- Obtinerea benzilor de inundatie aferente modelelor digitale de diferite
precizii
- Crearea unui instrument GIS de generare automata a batimetriei in albia
minora utilizand profilele transversale
- Realizarea unui model hidraulic 2D pentru determinarea zonelor inundabile
in baziunui hidrografic Oltet, pe sectorul delimitat de SH Otetelis si Bals
- Compararea rezultatelor extinderilor benzilor de inundatie obtinute prin
utilizarea mai multor modele digitale ale terenului de diferite precizii
- Oferirea unor recomandari privind modelele digitale ale terenului si
utilizarea acestora in modelarea hidraulica bi-dimensionala pentru
determinarea suprafetelor inundabile.

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

37

10.3. Directii viitoare de studiu

Se recomanda continuarea acestui studiu cu seturi de date provenite din
fotogrametria digitala si masuratori LiDAR de precizie (10 cm) si o densitate mai
mare de puncte pe m2. Este necesara efectuarea unei astfel de comparatii din punctul
de vedere al detaliilor terenului (rupturi de teren, lucrari hidrotehnice) ce pot fi
obtinute din seturi de date dense (4-8 puncte pe m2). De asemenea este necesara o
comparatie intre metodele de obtinere a datelor, fotogrametrie digitala sau LiDAR, pe
suprafete ale terenului complexe, care sa contina rupturi de maluri, diguri, poduri,
canale, etc, facand-se ulterior comparatie asupra norilor de puncte obtinute in aceste
zone. Studiul trebuie pornit pe o zona care a suferit inundatii severe si pentru care
exista extrasa in format GIS georeferentiat sau chiar si pe hartie, amprenta zonei
inundate, necesara in calibrarea modelelor hidraulice.

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

38

Bibliografie selectiva
1. Radu Drobot, Romeo Amaftiesei, Maria-Ilinca Alexandrescu, Bogdan
Cheveresan, 2007, Modelarea efectului unui scenariu de cedare a barajului
Lacul Morii, Hidrotehnica, vol. 52, nr. 12, pag 8-14
2. Radu Drobot, Maria-Ilinca Alexandrescu, Bogdan Cheveresan, Viorel
Chendes, Mihai Bocioaca, Simona catana, Anton Geicu, Daniela Nistoran,
Cristina-Sorana Ionescu, Radu Sageata, 2006, Baza de date in mediu GIS in
vederea gestiunii inundatiilor in zone urbane, Conferinta Cercetarea de
excelenta premiza favorabila pentru dezvoltarea spatiului romanesc de
cercetare, Brasov
3. Hutchinson, M. F. Goodchild, 1993, Development of a continent-wide DEM
with applications to terrain and climate analysis. Environmental Modeling
with GIS, ed. M. F., 392399. New York: Oxford University Press
4. Hutchinson, M.F., 1989, Calculation of hydrologically sound digital elevation
models. Lucrare prezentata la Al Treilea Simpozion de Lucru cu Date Spatiale,
Sydney, Australia
5. Goodchild, M. F. si D. M. Mark , 1988, The fractal nature of geographic
phenomena - Annals of Association of American Geographers. 77 (2): 265278.
6. Journal of Hydrology A new procedure for gridding elevation and stream line
data with automatic removal of spurious pits. 106: 211-232.
7. David R. Maidment, 1983, Arc Hydro. GIS for Water Resources , ESRI Press,
2002
8. David Maidment, Dean Djokic, 2000, Hydrologic and Hydraulic - Modeling
Support, ESRI Press
9. John R. Jensen, 2007, Remote Sensing of the Environment An Earth
Perspective, Second Edition, Pearson Education Inc
10. Thomas M. Lillesand, Ralph W. Kiefer, Jonathan W. Chipman, John Wiley &
Sons Remote, 2004, Sensing and Image Interpretation, Fifth Edition,
11. Andrew Skidmore, 2002, Environmental Modeling with GIS and Remote
Sensing, CRC Press Taylor & Francis Group
12. Marguerite Madden, 2009, Manual of Geographic Information Systems, The
American Society for Photogrammetry and Remote Sensing
13. Stan Aronoff , 2005, Remote Sensing for GIS Managers, Esri Press,

Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

39

14. Larry S. Shapiro, 1995, Affine Analysis of Image Sequences, Cambridge

University Press
15. Robin Vaughan, 1994, Remote Sensing from Research to Operational
Applications in the New Europe, Springer Hungarica
16.Badea D si Jacobsen K, 2004, Using Break Line Information in Filtering
Process of a Digital Surface Model , The International Archives of
Photogrammetry, Remote Sensing and Spatial Information Sciences, volumul
34, Istanbul, Turcia
17. Badea D si Jacobsen K, 2007, Filtering Process of a LiDAR Data, RevCAD
Cadastre Journal, nr. 7, ISSN 1583-2279, Universitatea 1 Decembrie 1918
Alba iulia, Romania
18. I. Vladimirescu, 1978, Hidrologie , Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti,
19. E. Trofin, 1974, Hidraulica si Hidrologie, Editura Didactica si Pedagogica
20. Radu Popa, 1997, Elemente de hidrodinamica raurilor, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti
21. Jacobsen K., 2005, Analysis of SRTM elevation models, Proceedings of the
EARSeL, 3D Remote Sensing Workshop, Porto
22. Grecea C., Dragomir L.O. si Visan D.A., 2008, Utilizarea tehnologiilor GPS
in masuratorile topografice si geodezice,RevCAD Revista de Cadastru, nr. 8,
ISSN 1583-2279, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia, Romania
23. Ionescu I., 2005, Fotogrametria inginereasca Modelarea altimetrica a
terenului.Editura Matrix Rom, ISBN 973-685-735-4, Bucuresti, Romania
24. Turdeanu L., Noaje I., 2002, Masuratori terestre Fundamente, volumul III,
Fotogrammetrie, ISBN 973-685-320-9, Editia Matrix Rom, Bucuresti, Romania
25. Zavoianu Fl. , 1999, Fotogrammetria, Editura Tehnica, ISBN 973-31-1414-6,
Bucuresti Romania
26. Zavoianu Fl, Manea G si Badea D, 2002, Reprezentarea 3D a suprafetelor
topografice prin metode fotogrammetrice si de teledetectie, Revista de
geodezie, Cartografie si Cadastru, volumul 11, nr. 1-2, Bucuresti, Romania
27. Alexander W si Gruber M, 2009, Photogrammetry vs LiDAR: Clearing the Air
28. Amber Chambers si Tom Lobonc, 2010, Reigning in 3D Point Clouds with the
LAS format, Geoinformatics Magazine for Surveying, Professional Surveyor
Magazine, Professionals
29. Qassim A. Abdullah, 2007, On the accuracy of pushbroom aerial digital
camera, Conferinta Anuala ASPRS 2007, Tampa Bay, Florida
Acuratetea MNT pentru definirea zonelor inundabile

40