31 Argumentati necesitatea respectarii regimului alimentar.

Exemplificati regimul alimentar al diferitor contingente de populatie.

Nerespectarea regimului alimentar actioneaza negativ asupra
organismului, provoaca tulburari ale organelor digestive si ale starii generale a
organismului. S-a constatat ca intervalele mari dintre mese deregleaza
metabolismul colesterolului si contribuie la dezvoltarea aterosclerozei. Este
necesar s fie respectate orele de luare a mesei, iar cina se va lua cu 2-3 ore
nainte de culcare pentru a asigura un somn linitit. Un regim alimentar
sntos presupune consumul unei diversiti de alimente, asociate corect pe
parcursul unei zile, nicidecum doar o singur grup alimentar. Problema apare
atunci cnd organismul nu primete substanele nutritive pe care le ia dintr-un
regim alimentar variat. Atunci cnd consumi cteva zile doar o singur grup de
alimente, organismul tu nu primete toi nutrienii. De aceea, trebuie s
urmrim astfel de diete doar 2-3 zile.
Femeile care intentioneaza sa devina insarcinate trebuie sa-si
suplimenteze ratia alim cu acid folic inainte de sarcina si in primele luni de
sarcina. Se recomanda si prod vegetale ce contin vitB1, fier. Necesarul zilnic de
proeine creste cu 6g pe zi. Jumatate din ele treb sa fie de origine animala. In
sarcina este ft important aportul de iod care constituie 200mg pe zi. Ft import
este calciul 1200mg/zi. Se recom micsor cantitatii de sare consumata, precum si
alimentatia treb sa fie suplimentata cu vit A. Micul dejun treb sa fie variat.
Nou nascutul trebuie sa fie alimentat cu lapte matern, totusi in unele
cazuri, cind laptele matern este insufficient copilul este trecut partial la
alimentative mixta(alimente speciale pt copii, hipoalergice). De la 1 an a asigura
aportul de proteine cu valoarea biologica mare prin consumul de alimente de
origine animala cum sunt: laptele (500-600 ml/zi), brnzeturile (15 g/zi), ouale
(cte 1 ou la 2-3 zile, pna la un ou pe zi), carnea de pasare, de vita, pestele,
ficatul, creierul (30-45 g zilnic). Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de
fructe, legume, pine, fainoase (gris, orez, taitei, fidea, pesmeti), zahar si alte
dulciuri concentrate (miere, dulceata, gemuri, peltea). Pinea se va da n
cantitatea de 70 g/zi, fainoasele - 40 g/zi. Legumele (morcov, sfecla, cartofi,
dovleac, dovlecei, conopida, rosii) se vor da n cantitatea de 300 g/zi, iar fructele
- 150 g/zi.
Alimentatia adolescentilor (14-17 ani) trebuie sa fie bogata n substante
nutritive cu o valoare energetica nalta. Pentru baieti trebuie sa contina n medie
3000 kcal, inclusiv 98 g proteine (59 g animale), 100 g grasimi (30 g vegetale),
425 g glucide, pentru fete 2600 kcal (90 g proteine - 54 g animale; 90 g lipide
-25 g vegetale; 360 g glucide). Alimentatia rationala a adolescentilor are scopul
sa le furnizeze energia necesara efortului fizic si intelectual depus, cresterii si
dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie bogata si variata. Ca sursa de proteine se
vor folosi carnea, pestele (100-200 g/zi) laptele (400 ml/zi), brnzeturile (30-40
g/zi) ouale (1-2/zi). Restul cantitatii de proteine se va acoperi pe contul
alimentelor de origine vegetala. Grasimile animale (untul, smntna) trebuie sa
constituie 25-30 g, cele vegetale - 35-40 g zilnic. Glucidele vor fi furnizate prin

consumul zilnic de pine (280-350 g), fainoase (45-50 g) prin consumul de cartofi
(200-250 g), morcovi, sfecla (200-50 g), legume verzi (250-400 g) si leguminoase
uscate (12-15 g). Fructele se vor folosi n cantitate de 300-350 g/zi. Norma de
glucide se va completa cu zahar si dulciuri concentrate (55-70 g/zi). Concluzie:
de mentionat ca obiceiurile alimentare gresite capatate n aceasta vrsta pot
provoca unele boli cronice, ca obezitatea, diabetul zaharat, ulcerul
gastroduodenal s.a.
Micsorarea capacitatii de munca cu vrsta, precum si lipsa lucrului fizic
intens impune o limitare a normelor de proteine. n acelasi timp s-a constatat ca
la cei vrstnici se pastreaza capacitatea de regenerare a celulelor uzate din care
cauza e nevoie de proteine n anumite proportii. S-a constatat de asemenea ca
surplusul de proteine la vrstnici poate provoca dezvoltarea aterosclerozei.
Limitarea proteinelor si zaharului n alimentatia vrstnicilor micsoreaza nivelul
colesterolului n snge. Norma optima de proteine pentru cei vrstnici constituie
1 g la 1 kg masa/corp. Proteinele animale vor constitui 55% din proteinele totale
ale ratiei alimentare.n alimentatia persoanelor vrstnice se limiteaza grasimile.
Ratia alimentara a vrstnicilor (60-74 ani) trebuie sa contina:
- proteine 68 g (barbati), 61 g (femei),
- lipide 77 g (barbati), 66 g (femei),
- glucide 335 g (barbati), 284 g (femei),
- valoarea energetica: 2300 kcal (barbati), 1975 kcal (femei).
32 Explicati rolul calitatilor organoleptice ale hranii( aspectul exterior,
gustul, mirosul etc) in digestie
33 Caracterizati hrana ca sursa de energie. Calculati indicile Brook,
indicile masei corporale(IMC)
IMC= M/H2
M-masa corpului
H- inaltimea,m
Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s
i asigure omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale
i fizice, dar i nutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul
potolete senzaia de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de
satisfacie. n mod natural sau sub influena tehnologic, hrana poate conine
att nutrieni, ct i substane din ale categorii, unele strine sau chiar toxice
pentru om. Energia din hrana este preservata sub forma de glucide, lipide si
proteine. Glucidele sunt principala sursa de energie a organismului. Constituentii
de baza sunt glucoza, amidonul, celuloza. Valoarea energetic a lipidelor este de 2
ori mai mare ca a glucidelor si proteinelor.
Prin valoarea energetic a unui aliment, se exprim potenialul nutrienilor
si de a furniza energie. Aceast energie latent din aliment se transform n
corpul nostru n energie activ, pe care organismul o folosete n procesele sale
(cretere, metabolism, construcii, etc.). Dac aceast energie este n surplus,
organismul o depoziteaz sub forma unor substane temporar inactive din punct
de vedere energetic, dar cu un potenial caloric deosebit de mare, atunci cnd
acetia se activeaz. Compuii care formeaz depozitele energetice disponibile

ulterior, nu sunt altceva dect grsimile care formeaz esutul adipos.

Pentru nutrieni, dar i pentru metabolism, unitatea de msur a valorii
energetice este caloria i multiplul su; kilocaloria. Valoarea energetic a
nutrienilor alimentari nu depinde numai de potenialul caloric al acestora.
Anumite substane purttoare de energie se absorb mai rapid, n timp ce altele
trec n fluxul sanguin mai ncet. Compuii din alimente care se absorb repede i
care aduc corpului un val uria de energie ntr-un timp scurt, sunt ce-i mai
duntori sntii omului. Aceste adevrate "bombe calorice" sunt compuse din
concentrate, aa cum sunt glucidele cu absorbie rapid, produsele rafinate
(fin alb, zahr) sau grsimile alimentare, ori, i mai periculos, din amestecul
acestora.
Necesarul caloric trebuie s se stabileasc n funcie de vrst, tip de efort,
starea de sntate. n general, un adult care nu depune o munc fizic
deosebit, are nevoie pentru fiecare kilogram al corpului su, de aproximativ 35
kilocalorii zilnic.
34 Caracterizati glandele salivare si rolul acestora in digestie
Glandele salivare mari si mici se deschid si secreta saliva in cavitatea bucala.
Cele mai multe suntglande mici intalnite in straturile submucoase si mucoase
ale epiteliului oral ce captuseste limba, palatul, obrajii si buzele. Acestea se
deschid in cavitatea orala direct sau prin intermediul unor ducte.Glandele
mari sunt reprezentate de glandele parotide, submandibulare si sublinguale.
Glanda parotida este o glanda salivara tubuloacinoasa ce secreta saliva de tip
seros. Aceasta este plasata in afara cavitatii orale, se gasesc sub conductul
auditiv extern. Glandele submandibulare sunt mai mici decat parotidele si
secreta saliva de tip seromucos. Glandele submandibulare au forma de carlig.
Glande sublinguale sunt cele mai mici dintre glandele salivare majore, iar saliva
secretata de acestea este de tip mucos. Glanda sublinguala este pozitionata in
fosa sublinguala, sub limba si se deschid prin citeva ducte in planseul bucal.
Glandele salivare indeplinesc numeroase functii, incluzind lubrifierea,
degradarea enzimatica a alimentelor, producerea de hormoni, anticorpi si alte
substante sanguine reactive, mediatia gustului si protectie antimicrobiana.
35 Descrieti diversitatea hranii si compatibilitatea produselor
alimentare
Daca ingeram o varietate de alimente incompatibile, corpul nostru nu este
capabil sa ofere atentia necesara fiecarui tip de aliment si astfel digerarea
fiecarui aliment in parte este scurtata. Primul aspect al compatibilitii
alimentare este cel al selectivitii i compatibilitii secreiilor enzimatice.
Compoziia enzimatic a acestor secreii este influenat de natura alimentelor
consumate. Al doilea aspect al compatibilitii alimentare: alimentele, pentru a fi
asimilate necesit timpi de digestie diferii. Digestia amidonului este mult mai
lung dect cea a fructozei sau glucozei din fructe i necesit i mai mult
munc din partea organismului.
Amidon acizi
Digestia amidonului (cereale, cartofi) debuteaz n cavitatea bucal sub aciunea
amilazei salivare. Acizii mpiedic acest proces.

Amidon proteine
Proteinele necesit, pentru hidroliza lor, suc gastric (care este acid). Acest Ph
acid mpiedic activitatea amilazei salivare, care acioneaz asupra amidonului
ntr-un mediu mai alcalin (bazic). De exemplu, este de evitat, pe ct posibil,
asocierea cerealelor sau cartofilor cu brnz, a pinii cu iaurt.
Amidon glucoz
Este o asociere ntre dou glucide cu timpi de digestie diferii. Nu v grbii s
asociai deci, cerealele cu fructe!
Amidon legume verzi
Legumele verzi nu favorizeaz, dar nici nu ngreuneaz digestia amidonului. Sunt
ns recomandate aceste asocieri, deoarece legumele verzi aduc vitamine, sruri
minerale i oligoelemente, care ajut utilizarea ulterioar n organism a
compuilor rezultai din degradarea amidonului.
Amidon ap
(Atenie!) Apa poate dilua sucurile digestive, ncetinind digestia amidonului.
Totui, hidroliza amidonului necesit o anumit cantitate de ap, care ar trebui,
ns, s fie deja disponibil n esuturi, deci s parvin organismului n afara
mesei propriu-zise, graie meninerii unui echilibru hidric sntos (minim 1,5
litri/zi).
Amidon lapte
Laptele necesit un mediu acid pentru a fi digerat, fapt care se opune degradrii
amidonului.
n cazuri extreme, laptele mncat cu pine poate provoca chiar i o indigestie.
Proteine grsimi
Grsimile inhib secreia sucurilor digestive, ncetinind digerarea proteinelor. De
evitat aceast asociere mai ales n cazul persoanelor obosite.
Proteine legume verzi
Este o asociere foarte bun. De exemplu: brnz alb cu praz sau ou (nu
maionez care are grsimile provenite din ulei) cu dovlecei.
Lipide amidon
Este compatibil asocierea grsimilor cu amidonul, de exemplu cartofi fieri,
amestecai cu ulei sau unt uor nclzit sau cu fulgi de ovz sau alte cereale.
Lipide legume verzi
Este o asociere foarte recomandat.
Lipide Glucoz (fructoz)
Lipidele ncetinesc absorbia glucozei, care este una dintre cele mai rapide. (De
aici i folosirea ei ca substitutent de hran n urgenele medico-chirurgicale, cnd
este administrat intravenos). n acest context se recomand, de exemplu
evitarea smntnii ndulcite.
Respectarea compatibilitii elimin posibilitatea autointoxicrii
n cazul asocierii de alimente incompatibile se pot declana uneori fenomene de
fermentaie a glucidelor (generatoare de dioxid de carbon, acid oxalic, alcool
compui care produc balonri i crampe abdominale, constipaie sau diaree) sau
procese de putrefacie a proteinelor (rezultnd hidrogen sulfurat, acid fenil
propionic, indol, scatol, fenoli, alcooli, acid acetic compui toxici pentru
organism).

Aa numitele regimuri omogene, bazate pe compatibiliti alimentare, au darul

de a uura digestia, att prin creterea vitezei de absorbie, ct i prin
diminuarea efortului organismului de a digera alimentele respective, precum i
de a suprima fenomenele fermentaiei sau putrefaciei intestinale. Se evit astfel
producerea de toxine la nivelul tubului digestiv, prin a cror absorbie are loc o
autointoxicare progresiv a organismului, care poate genera diferite stri de
boal.