1.

Franciza
Franciza continu relaia n care furnizorul ofer sub licen unui ntreprinztor dreptul
de a face o afacere, acordndu-i asisten de organizare, formare a personalului,
comercializare i management n schimbul unei prestaii a francizatului.
Francizor firm de prestigiu care acord dreptul de notorietate, acord tehnologii de
comercializare superioare, sisteme publicitare proprii i tipuri de magazine puternic
personalizate toate acestea vor fi utilizate de un ntreprinztor independent
necunoscut sau neafirmat n domeniul respective
Franciza apare ca un sistem de distribuie n care o firm independent cu capital
propriu se conduce ca i cum ar reprezenta o verig dintr-un lan de magazine
Domenii de succes:
1. restaurante specializate;
2. magazine alimentare;
3. uniti care vnd piese de schimb i service auto;
4. diverse buticuri.

2. Legile Engel in Romania

Engle, pe baza analizei asupra consumului i asupra venitului naional, a observat c
unele consumuri cresc mai repede dect venitul naional, altele mai ncet sau
stagneaz iar unele din acestea cunosc aceleai ritmuri.
Ierarhizarea consumului conform lui Engle are n vedere urmtoarele aspecte:
1. populaiile cu nivel de via sczut cheltuiesc cea mai mare parte a veniturilor pentru
satisfacerea nevoilor de baz
2. pe msura creterii veniturilor i a nivelului de via, populaia se orienteaz spre
achiziionarea unor bunuri necesare confortului
3. populaiile din societile dezvoltate cu venituri mari evolueaz spre aa-zisa
societate
a serviciilor (produse de lux)
Potrivit acelorai legi au fost realizate structuri i n sistemul de clasificare a diferitelor
bunuri de consum n funcie de gradul de elasticitate al consumului n raport cu
veniturile:

n funcie de acest coeficient ntlnim urmtoarea clasificare:

1. bunuri inferioare Ec <1. Semnific faptul c o cretere a veniturilor de un procent
determin o cretere a consumului sub un procent.
2. bunuri superioare (de lux) Ec >1. O cretere a veniturilor de un procent determin o
cretere a consumului de peste un procent. Exemplu: bunuri sau servicii destinate
timpului liber, vestimentaia de mod, bunuri pentru ntreinerea sntii etc.
3. bunuri sau servicii neutre Ec 1. Exemplu: igri, buturi.

3. Regulile incoterms
4. Servicii exogene + exemple
5. Servicii endogene + exemple
6. Deosebiri majore intre cooperativele detailistilor i lanturile voluntary
7. strategii de pret
8. Smantanirea preturilor
9. Dinamica comertului contemporan
10. Cand le e permis comercianilor sa vanda in pierdere
11. cooperatiile sau cooperative de consum nush exact c scrie:))
12. caract. comerciale
13. rolul intermediarilor
14. Care este modul de formare si de functionare a cooperativelor detailistilor
15. in ce constau formele capitaliste ale comertului integrat
16. care este diferenta majora intre formele capitaliste si ale cooperatiste ale
comertului integrat
17. leasingul - definitie si forme
18. limitele consumului
19. in ce consta propensiunea medie a consumului (medie sau marginala, sunt 2)
20. diferenta intre cea medie si cea marginala
21. Coeficientul de elasticitate a consumului in raport cu venitul

22. preturi - ce semnifica adaosul comercial, tipuri de preturi, preturi de

aprovizionare, conditii de livrare, legatura intre stabilirea pretului unui produs si a
conditiilor de livrare)
23. explicati conditiile de livrare de pe piata interna
24. functiile comertului cu ridicata(mod de organizare, tendinte in comertul cu
rodocata, evolutie)
25. diferente intre comertul cu ridicata i amanuntul
26. formele comertului stabil si mobil
27. ce reprezinta vanzarea fara magazine, forme traditionale ale comertului fara
magazine si forme electronice
28. in vanzarea clasica cui revine rolul cel mai important de vanzare cu
autoservire in comertul stabil
29. tendinte in evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial
. Tendine n comerul stabil:
1. conturarea i realizarea unor aciuni comerciale de tipul cumprare spectacol. Prin
asemenea aciuni, firma ncearc s transforme magazinul ntr-un centru de atracie
pentru populaie, fcnd ca deplasarea la magazin s fie determinat de noua imagine
a
unitii respective (ambian deosebit creat prin procese de climatizare artificiale,
spectacole etc.). Asemenea uniti folosesc un personal superior calificat i servicii
dintre cele mai sofisticate (se comercializeaz foarte multe produse: de vestimentaie,
muzicale etc.).
2. vnzrile tehnico informatizate n acest sistem, o serie de cumprturi pot fi
efectuate de la domiciliu, cumprtorul putnd consulta reeaua televiziunilor de
specialitate cu privire la o serie de produse. Cumprtorul poate lansa comenzi, pli i
primi produsul la domiciliu.
3. modelele de vnzri rapide i practice sistemul presupune transformarea
magazinului
ntr-o adevrat sal de expoziie, mai presupune organizarea tuturor plilor la ieirea
din fluxul de cumprare, mai presupune organizarea sistemului de colectare a
cumprturilor i de predare centralizat.

4. vnzrile realizate prin automate sunt automate ce vor realiza vnzarea diferitelor
articole vestimentare i care dispun de un sistem de nregistrare a msurilor proprii
fiecrui cumprtor. n stadiu experimental se afl integrarea n reeaua de automate a
unor aparate pentru servirea unor gustri ntr-un sortiment i un regim de temperatur
stabilit de cumprtor.

30. servicii comerciale

31. caracteristicile comertului independent
32. cooperativele detailistilor sau gruparile de cumparatori, caract. principale,
exemple
33. acte naturale de comert
34. enumerati functiile comertului
35. functiile generale ale comertului
36. regulile de joc ale pietei
37. regulile de joc ale preturilor
38. ce este si care sunt componentele mecanismului de piata
39. politici ale statului( in ec preturile se formeaza in mod liber sau nu?)
40. motive pt care statu intervine in economie
41. metode de interventie
42. strategii de penetrare
43. regula de joc in romania
44. care sunt considerate preturi promotionale
45. diferente intre comertul clasic si cel modern
46. preturi libere pe piata
47. vanzarea la domiciliu
48. vanzarea prin catalog