337

Operean!foriene: l)Conti-a arienilor (din 515, prima sa scriere, bogata In

nInrmal]i teologice, dovedmd cunoaSterea temei); 2)3 cdili Jul Trasamundus
iicfe vandaijior 3)Carte ccjtre Victor, contra omiliei unui arian (care fusese
inainte cSlugr i poet); 4)Contra /ui Fabian; 5)Despre ierlarea pcale/or, jui
Ewhvntus (se poate obtine icrtarea pcatelor numai in aceast via, prin interventia
l3iscrici universale, care a prirmt accast putcrc de la Hristos); 6)Despre Treiine
7)DespreIniruparea -F-iuhti Jut Duinnezeu; 8)Psa/m contra vana'ali/or arieni (dupa
liWdelul Psalmului contra adcpi1or lui Donatus, al Fcricitului Augustin).
Opei-e conh,-a seonpe/agieni/or. Unul dintre cci mai marli continuatoniaj
Fericitului Augustin: I )Lui Mou177211s, In 3 cri (se adreseaz acestui laic din
Cartagina i ii explica taina predestrnarii divine i a "chemrii" lui Pavel; 2)Despre
(u/evarata a'octrina a predes!indrii i a Iiaru/ui liii Dumnezeu, in 3 cr(i (discut
prcdcstrnarea pornind dc la exemplul lui lacov i Esau, problema cop iilor mor(i
IitrS botez, necesnatea haruiui si raportul har-liber arbitru). Chiar dacb flu se
iiidcpbrtcazb de conccp(la Fericitului Augustin, Fulgcniu vorbctc i despre liberul
tru.
Zecc Ia nurnbr, omiliile sale se aseamnb cu ccle ale Fericitului Augustin.
Bib/iagrafie: C. Morcschini i E. Norelli, Istoria Iiteraturii cretine veclu
tecesli .i latute, II, vol. 2, 1ai, 2004, p. 123-129.
Benedict dc Nursia
Este un sfbnt dc importan(S dcosebitS pentru Evul mcdiu i pentru istoria
iionahismuiui apusean. S-a nscut la Nursia, pe la anul 480. Inccpc studiilc la
Roma. Se dedicS viclu monhalc. Puric bazele unci vestite mSnSstiri Ia
Montccassmo. Sfbntul Grigoric ccl Mare povestele via(a lui Benedict.
Principala opera a acestuizi este I/ego/a ,nonaha/d (Regula inonachorunt),
unul dintre prirneic rcgulamcnte din apus, dupS modelul celui al Sfantului Vasile
ccl Marc.
Bibliogra/ic:
Benedict de Nursia. Rcina'uie/i/e vief ii monaha/e,
E.1.B.M.BOR., Bucurctj 2012; C. Moreschini i E. Norelli, Istoria /ileraturii
(.1estine veciti grece.ui i /atine, II, vol. 2, Iai, 2004, p. 151-152.
arhi

- -

--

--

Partea a patra. Literatur o t-patristicii

1)Tarasic(-O_8Q)
S-a n5scut la Constantinopol, pe la anulf73Oj TatSI s3u ocupa o impoi-tantS
functic in administra ia im eriului. A primit o educaic alcasS. .Aiijs1arbndui
sbu mt -o func(ie importantS, ca secretar al irnprStesci Irma. Und Datria r
liulPavcl
murit, Irma ajt
reaunui nou pptriarh, fund
, AcestaiEii[ convocarca unulsinod cc mi jc sbs capat
claste. Doreareluarea bunelor legaturi Cu ele1pite pairjarhate. A fost
25 decembrie 7S4 i intropizat Ia Constanimopol A tnm:socnuclica
o martunisire de credina
pei Adnan_I.LR.oipei i patnarhilor
ai e__datonitaiconocIjjgrdm Constantrnopol intrci iipscr-i lcgatunile
ino olul, Pcntru Cr
naiinainte.de..aicgere sirn_plu
laic,
OffimEm
papa i a artat nemullumirea, rcamintind IncbIcarca norrnclor canonmcc. S-a cerut
lui Tar, sic ca sa condamne hotararile sinodulul iconoclast do la Hicria Indin(a a
oua a Sinodului VII
ic (26 sepcpibnie 787), Tarasieatiut sS poartc astfcl
14 -a xccunua~te. in vreun Eel prten(ii1elui
.

I
La Sinodul ecumenic au participat reprezentan j u cci mai de searn2 ai
biserici or de atunci. Sinodul s-a intrunit Ia 7 august 786, in biscrica Sfin(ilor
Apostoi din Constantmopol. Pentru ca militarii prczcni in capitala avcau vederi
iconoclaste, s-a hotrbt amnarea i mutarea sinoduIui:In septembrie 787, sinodul
s-a redschjs la Niceca, aproape de Constantinopol, en 230 de episcopi. Tarasica
prc zi da IucrSrile cu fenmitatc _p inteligcn(S. A rc_prirnit pc fotii episcopi
iconc15ijtinbiscij
scricS, dacfi ci dcimncau o mSrturisirc de credintS si isi rccnnostrru
-asic a contribuit Iaiepingerea definipel dnmatice a s_jnoc1iuj
de la Hieria (754). Avea Ca punct de plecarescnierileSfbntuluiloan
4,p1e papei Gnigorie al 11-lea si ale patniarhuiui Gherrnan al
ia dogmatica a Sinoclului a/ VIZ-lea ecuine77'se
v
re ale t eologilor ortodoc 'i anteriori, dar i ale
.LIeodor Studitul, sau Nichifor, viitorul patriarh al
ede

larasic, respmgnd defini(ia iconoclast de la Hieria, a desconerit i

pen.UaSIJn.S aLa.azisei tenlogil icpnpclastc. condamnndu-I. A u-5
tat c
iconodu ii pstreaz corectA hristologia calcedoniana i toatS tradilia bi scnicii.
tarasie a luptat pn la sfrinil vied sale pntru rocpcctara hotrbnilor
Sijj
murit la8Q6. fiidp.Qmenit Ia 25 fcbruari Nu a apucat
sa vada einvierea iconoclasmului pnn Leon V Armcanul (din 815).
.'

338
Altc Iucrn rmasc de Ia Tarasie: S epistole,
legate de Sirodu1 VII
cculncnic; ui'th,t I-oct/I Ia Inironarea ca pair/ar/i;
Cuothii la Intrarea In iseric' a
Ma/c/i Doinmi/uf.
BihI/ografie: Constantin Voicu, Pati-ologie,
vol. 3, p. 182-184,

--

Regulile mSnSstirii Studion au devenit model pentru Locurile Sfintc

5i Miintcic
Athos, influentdnd 5i monahisniul ortodox.
Diversitatea operelor lui Teodor arat multitudinca prcocuparilor sale. S-a
evidentiat prin scrierile sale contra trezieiiconocjaste ale caror titluri Ic ainiiTh5T

B26)

2)Sfflrituj Teodor Studjtul

339

slstematiznd teologia

Deopotrva personalitate a monahismului 5; a literaturii postpatritice, cste

un lupttor neobosjt contra iconoclismu1ui, in a doua perioaIa a acestei erzii.
Trei autori au lsat biografii ale lui Teodor. Este vorba mai inSi despre
monahul Mihail, apoi despre un alt Mihail monahul i in flue despre ull autor cc
nu-i las nurnele, datnd din secolul al IX-Ica. Epistolele lui Teodor suiit 5i dc o
surs de infor'nia(ic prelioasa.
Teodor s-a nSscut la anul
l,_pjjs,gtj11ooI, d,:-jamilje
irnportantaa.vremij, c are jferitoedc4jJs deopotriva intelectual si
crctin. A studiat disciplinele invtSmSntuluj vremii, precurn reto ica, sau
t'ilosofia. A fost influenlat de ctre unchiul sau , egumenul Platon care venit Ia
Const a ntinopol pe la anui 1-a
petnniI Teodor ctcenjc Laanuj
erototr9t, lu
A artat vointa He fier i
caliti administrative, S-a opus cSstbriei a, doua a impratului Constantin VI
ggtul (780-797)fl
exilat la Tesalonic Si inchis. Nici atriarhul Tarasic
nu a fost dc acord la inceput. Totu5t, ca sS 65tj
artea -14 e irnp3rat, in
restabjlirca cultulut Icoane or, arasie a recunoscut, ede -i-d1 pe Teodr.
in anul 797 Irma a ajuns imprSteas i, avnd toat uterea 9'-802), a
rechemat pe moriahul Teodor a mnstirea sa. Taras
lat cstoria doua a
os
I-a catensit e ccl cc a oficiase, Teodor a fost of H Tarasie
sa gorganizezernansjr
Studion din Constantinopol, Aceasta a aiun centrul

cap/tale Impair/va iconp

-

(prude doua sunt in formd do- dialog,

icoaneIor)Respingerea poe/ne/or iconoc/ari/or
j
ii/ar(jndTh pro bleine call -c icanac/altiC 'dat 'dtre

IconocIafI1pisto/a ci/re P/won, despre cu/ui! icoanelor.

Iota un fragment din Episiola
M OT P/won,

pdrinte/e mi duhopnic'esc"

"Once icoanS lucrata printr-un meteug (tehnica) este o asernanare a celei a crei
icoan este 5i poart3 in ca prin imitalie chipuf (efigia) arhetipubui, dupa cum zicc
mult iscusitul in cele divine Dionisie (Areopagitul): "Adevrul este in asemilnare
arhetipul in icoan, fiecare in fiecare, afar de diferenta de IiinS (substant)"
Astfel inct eel ce se Inchin la icoan, se inchin Ia cc] pe care 11 arat icoana.
Ccinu se inchin lasubstanta icoanei, ci la eel inscris (zugrvit) in eq Si icoafla nu
estescindata He
tl uIeiianivest
e
identitatea dc mnchinare _CLicoana
este prin

[ij

Altceva este icHana naturala i altceva icoana imitativb. P

Una n
u-jj~a
de cauzafo diferen e natur, ci de ipostas, ca Fiul fal
dc Ttl... Cealajt ins,
dimpotniva are
Ecauza ci) o difrena de naturS, nu insa p ipostas, ca icoana
lui Hristos fat de Hristos (Insui). Can una este natura zugravelii materiale 5i alta
un alt ipostas, ci unul 5i acela5j (ipostas) al lui
Hristos (5i in sine) 5i inscnis (zugrvit) in icoana.

'

Aceasta este, dcci, inchinarea la icoana lui Hristos, dupcui

ueu5i
suprimat, se Suprima in
potena (ins5i) iconomia lui Hristos, 5i daca flu cstc (0 ea) inchinatli, se suprim He
asemenea 5i inchinarea lui Hristos.

Lavenircaunujno u imprat, Niciiifnr 1 (802-81 1), d

u p A cc
Tarasie a mont, Teodor .i-a cxprirnal ncrnultumirca pentru numirea i i laic,
Nichfor. Noul im drat Nichifora inut on sinod la Constantinop. l, exil
Ljdin
IOU Re Teodor din 809 in8 11, cand a venit Impratul Mihail I Rangab,
conoclasmuluj 813-842
lutaim euna CU
Nichifor`pat
rn-irliul contra erezici, cu toate incercrile lui Leon V Armeanu
In 815,
imparatul a hotarat exilarea iconoduhior, A
Ijeodor aplccat in ccl He I treilea
leferndsSranflconoi
murit la 826, inNicomidja, Est e
znuit Ia
Ilnoicrnbrje Pain arhul Metodie a adus moate1e sale la Consta tinopol,
aSez5ndulem5n3stirea Studjoi.
Sfnttij Te odor ra'in amintireijBiscrjcjj ca unul Qcgan
at
mnstireasci in izant. A creat o teologie ascctica_gppiplexa. in cai
,,gasim
acatchintesentadoctrinapsoflaIjtSjjpr sptualitatjjrsarj(
Vasile, Maxim, sau loan ScSrarul. Dup principiul "ora et labora", Sfnfli Teodor
cerea monahilor sS trSiascS in rugSciune, in vial He obte, chinovial. A LVU"U'
rSnduiala Sfntului Vasile ccl Mare, rSspunznd cerintelor timpului i bc ui saU

Pentru aceasta, o,durnnezejescu1ePricbuinea.

de eai
sa ne Iflchiri"T7j"fnica i evlavie pentru c5 indin
n
r ece Ia lj jos

a-

i.

a
Sflnbenje celor ce seaprbpiedeeacucrcdjn1 Pentru Ca 5i Ia tipul Ihctoarei de
viata Cmci, 51
la icoana Preaslintei Nsctoare de Dumnezeu 5i a tuturor sfintilor,
toal inchinarea sfinitoare a icoanelor urea prin intermediul prototipunjlor br la
Duinnezeu Si de aceea, inchinarea He adorare a Treimii celeisflnte
5i deofim tA
este unic: cci pentru Ea se aduc difenitele inchinri 5i la celelalte, 5i la ea Se face
raportarea unic a tuturor inchjnnib r".
IatS o Iist a scrieribor sale ascetic e
Cate/iez mica (in 134 de capitole,
drc'
monahilor, vorbind despre indatoririleii monhale i despre idealul
des5vr5ji.jj crestIne);tCaieJie. a mare
(s-au pSstrat 77 He catehcze);
ci,/
JtIdndstirjlStud/on
(induielj pnivitoare la slujbe, post, sau imbracaniintea
nlOnahilor)esp,.e tbnpuri/e dc
postRdndiija/a Liiiir li/el dartirifor
~Jll
-

lnai inainte

- -

i/oi (ComentalluIal1(cla)eaSfa,l(ii/V cl/c

340

iildnc,-ijrj

341
i clespre?f1dF1c,re;

SIntul Teodor a fost i

un talentat oet 11turic. Au rSflias de la ci idiomeic
n
A contribuit a redactarea Trjodujui
la completarca Penticostaruluj
Vorbe te i des re ci 1nsuj.
Din scrisorile l u i Teodor s-au aLstrav50
1 de a istole, de Intindcrc inegal
d.
sunt tratatc anhijcouocias( sau
manjcic Alte scrisorli sunt astorale de
aneae,rCcoi3iaI1dSaucatL_
ova a a sufletuiuj sSu nobi.
0 atcnie apac Sc
cuvine s artam Iucrriior sale omiictic prcdicj
PanegincL)meidsarbatori 1mp5r5tcti i
ate S Intilor
Lanr1
cea 1sciic,
i mania sa
Dintre titlurile cuvthi1ii-iIor (catcheze
i alte scrierj ascetice) Sfntujui
Teodor am1nt1mcsjjrc spovethinja pururca Iunhintoare i cum sa ne ostenim spre
toatO fapta bun, prin sJnercnie;espre dcsprtjrea sufletului de trup
i despre
ajutorul Iacrjmjiorcj cc trjesc dc ob5te (rnonahjj) unilcazS viata apostoijior luj
Hiistosiespre srncrcnic i despre datoria cclui srguitor Ca s strluceasc in
slujbc cu
cu Smerenje i cu gnd bun; Vietuitorii de obte Sc
incununcaz inlocrnaj ca muceniciiSe cuvine s ne supuncrn starcuIui. ca
nana f1craruil-li ,
flcnjl in
pentru Ca sa vieujm fhra nici o grijaJnfranara i datoria de a ne
feri de multe feluri de mncare; Despre svr5jrca lucniluj duhovnjcesc cu ti
mp i
thr3 timpGafldurjle rele trebuic descoperjte prin mlirturisirc; Sa nc prcg5tim
pentru ziva Infricoatci judccajcijm sf fie viaa calugilruluj; S ne ostenim la
slujhcie 0151i0stircsij cu si1ina i Inure aininte, ca i cnd am siuji Dornnuluj Nu
cStc via5 mci vrcdnic dc laud dcct viala de obslDespie trajul caiugth
- ilur i
despre lcgtura stareuIuj
Dintre cui'afltcfrj/e la prazince
amintinvDesprc Na5terca,'lntujtorujuj
nostru lisus Hristos 5i despre strfiduinta vitejcasc in viata calugal
-easCa La
Duminica Ortodoxjcj s nu nc silim In s5v5rirea faptelor bune peste putinla
noastra i sa hranim sufietul cu cugetari duhovnjceti; La Sfintu 40 de muccn;ci: sa
induram patimije intocrnaj a1jsus- La.Bunavestjre a PreasfinteiNsCatoarc de
Dunmczcu despre taina intrupani Doului si despre praznuirca duhovniceasca;
icrca - F1orij1or.
cum s ne ferim de mestcsugurjle diavoiuiuj; in Duminica
2flhIor: despre bucuria sargu1nei i
vitejia silintel Ia Iucnil duhovrncesc- In
S
fhntasjMarcaVjncrj. despre InfricoatcIe patimi ale Domnuluj nostru lisus
Hristos In Sfanta i
MareaDumjnic a Pati]or: cuvnt inainte la
loan
ur;
predica Sfntului
Hrisios 5i despre Irnnat5jrea Cu
Sfintele Tame; In Durrunre
incizeimu
espre Pogorrca Duhului Sfflnt; La
ca Nsctoarej de Duieeu- sa prznujm duhovnjcc5te i s5 dorini
irnp5r0a cerurilor; La InOltarea Crucim: despre ineiciunca duicetii pcatului
5i
despre cderea in patimi necinstite.
i cano
p

Ill

----------

s audi
c

Sfntul Teodor a lsat un impresionant Testament prin care a ornduit

cum sa victujasCa monahu in bate
-:
Imp esna1
nuv 01
aduna e toj Ia mine, fiulor, fratilor 5i
PJnt1 omnziva sfarsituluimeu
In-am apuCat sa scriu acest testament.. ca tori
-

las egu men

cure cred, cc

.....

"DeSpreSavarirca 1 Ucru1umduhoyfljcesc",SfntTeodor spune: "Dupa

cum fidcare dmntre vo: este dator sa raspunda de ppinmrea slujbei saleaa ieu
doiint_SanumncutLzCuvamuiinyaturfl
foIl va putqi rnanlul u vrcica w
Diavolul este potrivnic binelui. EIIuiiiiinpotrivatharguj- ji
fiiravrcrea no-Istra
Nu potJ3ovCsti toate ca
catefle in ehia in once zi

- .

iristos,
pe cine

...

Ii

In "Cuv.ntarea despre Naterea Miintuitorului nostru Jisus Hristos" citim:

"FralIlo i priniior..., ziva bucurici a ajuns la uilc noastre. Bucurie ca accasta
nu S-a hcut dc ciind este lumea, cci Fiul lui Dumnezeu a venit Ia noi, nu ca in
vremea vcche, prin prooroci..., ci prin na5terea cea din Fccioar... Aceasta estc
minunea cea mci malta, decat toate minunile PC care le-a fhcut Dumnczcu de la
inceputiI Iumui. Drept aceea, ingerli propoviiduicsc taina 5i stcaua ccreasc vcstete
pamnti.Iui pe Impratul ccrcsc... Dar cci cc sunt tinuti de patirni trupeti, nu pot sa
prznuisc, de5i gndesc Ca prznuiesc..., fiindc sunt robi patirnilor i vndui
pcatc1o".
412") n "Cuvntul la Sfnta i Marea Dummnic a Pati1or, cuvnt inainte la
predica ~fdntului loan Gur dc Aur", citim: "0, adncirne ncmsurat. 0, inltime
nesocotit. 0, tain nou, Ce cOvrete toat priceperca mmlii, ingcrii Iaud
nintuira noastr bucurndu-se, proorocii dntuiesc, vOznd implinirca
proorociiior ]o r. Toat lumea se bucur i salt duhovniccte, cci a strlucit
aceast i mintuitoare, a strlucit soarele in dreptate. Cinc poate lOuda CU vrednicie
darul zqei, cine altul in afar de Printcle nostru, vestitorul ccl cu mare glas al
rniiostivirii lui Dumnczeu, din al crui rost izvorsc durnnczeietiIe cuvinte ale
Duhului mai mult dect rui Nilului, cci cc are mintea 5i Iirnba cu totul dc aur,
Hrisdston? Numai el poate sa mrcasc, sit laude, sL plesneasca cu mitinilc i sit
prosIitveisch invierca Domnului".

lar in cuvntarea la Rusalim citim: "Fratibor 5i pitrini1or, Cu darul Duhului

Sfnt n-arn invrednicit sit pritznuim 5i accastit sitrbittoare a Pogoritrii Duhului
Sfnt. )uhuI Sfitnt mitngitie sufletul scitrbit 5i amitritt, cc sit flu se ingreuieze de
intitmpiit.ribe cc yin... Mitngie i intiirete inima infricoatit dc diavoli, urnpbitnd-o
de brbitje, vitejic i indraznire, ca sa nu se biruiascit... Mitngie gitndul vrajma5,
ca sit Se impace 5i sit se astmper.e... Duhul Sfitnt Jos PC pitmnt Sc roagit lui
Durnnezpu 5i-l_ imb1nzete i pe nom ne mitngie In multe clupuri... Dcci, de
vreme cc avern pe Duhul Sfitnt mngictor i ajutor ...,sit nu ne temem, nici sit ne
speriem 1c frica vritjmauIui".
ib/iografie: Sfitntul Teodor Studitul, Despre inchinurea la s/bite/c icoane.
EpistoIacdti-e P/aloe prin/c/e lui duhovnicesc, trad. 5i note de Drd. loan I. Icit, in
rev. M.4., an XXXII, nr. 6/1987, p. 78-80; Idern, Jisus Hrisros, prolotipul icoanel
Sale, stuju introd. 5i trad. de Diac. Prof. Dr. loan I. lea, Edit. Deisis 1994; Idem,
Cuvd,,ti duhovnicepj, editia a Ill-a, Alba Julia 1994; Sitndulescu, C.,
0 cu/egere
necunoscru( c/a catelieze, in rev. M.D., nr. 5 -6/1958, p. 449; Coruga, Drd. Matei,
-.

344
4)Metodie al Cunstantjno11
A fost Z'.tharh al
a
patriarli de imp
casa Teodoradu _ dJ di uiYi_ja m9bocu15ec IX. A
fost ales
ociast loan al Vu.
lea Gr5mticuj Venea din Sicilia. Ajunge starel al unei mnstirj din
Constantinopoi Sub impratuj iconoclast Leon V Aniieanul, flige la Roma, Cand
SC intoarce Ia Coiistannopoj
in 821,
este mnchjs de imparatui Mihaji ii,
pcntru relatji cu cc, din Rorna. Noul imp3rat Teofll, ii elibcrcaz aprecjindsuspectat
cultura
lui. La 4 marde 843 este aczat Ca patriarh. La 11
rnartie 843 este sSrbtorit pentm
prima data Dumjnja Oodoxjci Metodic a niurit la anul 847 i este pomenit Ca
ln3
rturisjtor Ia 14 iunje.
In ficcare an in Dumjnjc2l
I
iiO71,1i3Odoi i
din Postul Mare se citetc in biscrici
crezule in mod ublic, ultilcompictat dc Metodic, in care sunt con
oate
nnfl3cIa
"lndreptatomi 0 al Ortodoxl0
vttorujc al drcptci cinstiri do Dumnezeu i al curaliej i luminatorule al lumij,
podoaba calugarilor cea de Durnjiczeu insuflatS Metodic intelepte cu Invtturjle
tale pe toll i-al lwyljnat AMut5 duhovnjceasc roag-te lui Hstos Dumnezeu s
iriantujasca sufletele noastre"

34
'
6)Fotie i2
Sceolul a! Ij
a fost o perioad2 zbuciurnatS din jstoria biscrjcoasc
rnarCat de iconoclasm. A wiis-a pvidcntiat Fotic
via a al asa Fotie estc una dmtrcparsonalitaijc dc rflrLrartg ale victu hizaptm L
Cci rnai multi cercettorj ai vietjj lui Fotie acaza natcrca lui la anul 820
in Constantinopol, usntr-o distinsa famlse. Parinii sas, Sergm
ale 'mperiulw mrudmduucj11dteasd
(Dupa alii, Fotie s-ar fi nscut In anul 827. Se inmdca l cu patriarhul
ie,care a condus Sinodul aI VU-lea ecumenic).
urma

arnilja lui Fotie era cinstitoarc a sfintclor icoanc La avut de sufcrit de pe

T.ofil Parintii lui Fotiesunt cinstii do
urisitori. Au fost c
i1ijsurghi,ptic a voi bit Cu
- -

lfl

strat de Ia Metodje o

Strat

Sc, is oa, e caire patriar/zuf Ierusa/jfljuIz,j

sa C4patriar

riindurilesaeamintin
S fimi
'.''"IugrciJte V.4j.

it

S-a
o

ania MarinaSfintji Co.srna ci fl

18,

Const001,,001. Sfdnt,,f Fotie, col. 397-404 Colda, Lucian Juice Roma i

Pafriar/ijj/ Constantiiiopoi1111 - 0
Ufl /est,n,
via(a, 0 islorje
in RI., rir. 3/2006,
p. 138-15
Pafrologi e vol. 3, p. 186-188
Voju Arhjdiac Prof. Constantjn
5)I0sjf Stnfjjtuj

A
fost fratele Sfnoj1j Teodor Studjtul S-a nscut la Constantinopoj, In
anul 762. La 19 ani, a mers la mSnhstire inipreuna
Cu
fratele su, rmn6nd alturj
do el toat viala, mclusjv in vremca exilurijor i a prigoanelor iscate de iconoclatj.
A fost pentru o vreme arhicpisco al Tcsajonjculuj pcntni doi ani, find
exilat in 809 i nu s-a rnai putut intoarce la Tesalonjc In 832 a murit. Este pomenit
la IS iulie Moatele sale au fost aduse, impreun cu cele ale frat1uj su, la
etnstantinopoi la manastjrca Studjon
intre scrjcJe lui, amintjin o
Czevd,ija,.e la S/ant0 Cruce, o Oivd,i tare
despre post, un
Pane gee/c la S/dnuzii Dinut,-fe i alta
La Sfniu/ Nesior.
In imnogra
cretinS, a Isat canoa,e
de sfin1i. Sfntuluj Teodor Studitul
i frateluj su Iosjf Ii se atribuje redactarea
Triodv/uj i compietarea
PellIlcosiarul,,,
Thbliografie. Vo0
Arhjdjac Prof. Constantin, Patrologi
198.
e vol. 3, p. 197-

I"otie a fost mcd do mic copil lnclinatspre_viatamonahajd.jntrosc,.jsoarc

a sa ziea
tanjean]aflslobod de grijile invoilcvictn
Din
copilarid a crescut in mine iodatacu mine dragostei pentru viaonch, is
unoaterca drumului umsat de Fotic pentru educatia sa csle dificild. Este
probabiIca, dci pdrinii lui Fotie sa fl fost exilati din Constantinopol, copiii ]or sd
Ii rdmas acolo, Ia coald, primind o educatie aleasd, Dupa uriii Fotic ar fi fost
autodidactj, graie strddanjjlor sale, sit fi ajuns filosof i profund tcolog. Do
asemenca, a ii socotcsc pe Fotie ca find ucenic a
' Leon al csaIonicu1uj,A
studidt 1 gic , oeti a, retoric' ,in7pt1 iIeo1ogi'
otie1-aOrinat Cu
tura cFcc era un bun cunosoittora! liinbii dine. A
fost adrnicat (le liii
..
- ..
-.
In 842 a murit, In ianuarjc, impitratul iconoclast Tcofil. Puterca a fo'st luata
do Teodra, sotia sa, ajutatit do fratii ci Bardas i Petronas. Ea a convocat on sinod
au Intrjt hotitritrile Sinoduluj al Vu-lea curnenjc, Pentnj cit patriarhul loan al
VU-lea -a opus, a fost ales Mctodje. Soborul din 843 a condarnnat ic000clasmu!
Citnd ml 847 Metodie a murit, Teodora a insistat pentru alegerea lui Ignatie ca
patriarh, fiul fostului impitrat Mihail I Rangabe. Ignatie a dos o viata aspra de
monah, ucem1c i milostiy. Ca patriarh, 'a fost infiexibil i a pricinuit dczbinare,
vremea impitratuluMihaiI Ill, Fotjeao
ni
la
p
chiar senator find sau ambasador Ajuijgitnd profesor lacoaEi
aalap 5ras- .pcupat de rcorganizarca
Cl. A aduselevi din toatc .
CjeIesoeiale
i dialectica. In 851 a fostnumitcondu
aI
:ancelal-jei imnitrittecti
lui
Fotie B te vorba
desprejibf'oteca sauM,; ioi'ir/,o,, ddic11m1dccartiEse un
rezurnat encic ope
laice i roligioasc Fotie insui avea o
icare bjIjotecit Dit extrase din numcroasc Iucritri. Gitsirn informatii despre
gritmaticj retorj, istorici, scriilori, sm vic1i de sflnti, recenzii la 279 de carmi, 158
find cretine. 0 pare s-au 1)1eiut. Dc asemenea cunoscitnd nevoia unui dictionar,
aabcatuitun Lexicon, Cu
subiectc do gramatica, sauteologico,

346

in aniLt 8_56, Bardas, fratele Tend orei devinerc.gjjlui Mih i 1111 i o

exileazS p Teodora, Inchind-o intr-o manastire. Mihail III avea 17 ani.
Patnarhul gnatie a ezaprohat public comportamentul lui Bardas i -nu i-a rn6i
pnmlt la Impartaanic. Ignatie a tost aUTZaT oe traclare i exilat. I Ignatie a
dermsionat, cu conditia ca viitoru patriarl s recunoasca legiumitatea
era recinoscut de
rica.
Bardas a recomandat aicgerea ca patriarh a Tui Fotie, incercnd sS aducS
pacca cu adepii iii Ignatie. A intrunit un sinod, care i-a ales ac Fotie ch a ac ci
ere simi2iii mireni
era mirean. Si al(i patriarhi fuseser mai inainte
JT97; Pave1,686_
Tarasie, 784-806; Nichifor, 806-8 15).
arh. El mArturisea: "Nidtodat flu
In 6 zilc, Fotie a fost Inscunat ca
am aspirat a acest rang. Cci mai multi... tiu asta bine". Cu numirea lui Fotie,
biscrica a trecut prin multe frmntri. Mai inti c6 hirotonia in grad inclca
rnduiala canonului 13 de Ia Sardica (342-343)potrivit cSruia dear ui preot cu
vechime putea deveni ierarh..
Gnuparea monahilor nigoriti flu era do acord nici cu demisia foat a liii
Ignatie, mci cu inlturarea Teodorci. Gruparca ignaticnilor s-a intrunit i asocotit
dpusdintrcantngolic, rccunoscn-1 pc Ignatie ca patriarh legitim.
in 859, Fotie a intrunit un sinod. TulburArile produse au fost stins cu forta
dc Bardas, Fotie a avertizat cse retrage. S-au luat msuri contra ad 'ptilor lui
Ignatic. La Roma au ajuns i9)cativa cSiugSri susintori ai lui Ignatie,ntrc care
most, fostul egurnen de la mnstirea Studion. Teognost s-a pins papei
Nicoiae pentru modul alegerii lui Fotie. Papa a gsit astfel prilejul de a mijioci
re
a situatiei, ridicnd problema Iiinei, cc cuprindea i taratul bulgar. Papa
Nicolae voia supunerea intregii lurni cretine fata de Roma. S-a hotrt tinerea unui
sinod, sinodul Inti-al doilea, la Constantinopol, in primSvara lui 861. Sinodul a
fost convocat de Mihail al III-lea, cu aprobarea lui Fotie. An fost invitati patriarhii
rasaritem, au venit trirniii papei i peste 300 de episcopi. Trimiii papei Nicolae I
aveau misiunea ca, dac constatau c Fotie a fost ales dup canome, s-1
recunoasc3, cu conditia ca Iliricum-ul i sudul ltaliei s trcac sub jirisdictia
Romei. Sinodul a confirmaLcorectitudinea aiegerii lui Fotie, jar cerenile ipapei flu
au fost luate in seamS. Trimiii impSratului i-au adus papei documentele snodului,
inclusiv epistola tnimisS de Fotie. In aceastS epistola, Fotie se adresa papei cu un
ton ImpCiuitor.
Papa Nicolae, aflSnd, a excomunicat pe Fotie, i-a reconfirmat pe Inatie ca
patriarh ii a transmis hotSrrea sa celonlalti patniarhi rSsSriteni. A sCris impSratulUi
Mihail III .i lui Fotie. ImpSratul i-a rSspuns papei Ca hotSrrile luate de Niolae I la
sinodul pe care el 11 tinuse la Roma, in 863, nu erau valide, fiindcS nimeni flu ii
pusese pe papS sS judece situatia de la Constantinopol. Papa voia ca Fotie i Ignatie
sS fie trimii la Roma, sprejudecatTi. Fotie nu i-a rAspuns papei laprovocAr.
F tic a desfSurat o impresionantS activitate inisionarS. In 863 a rimis P
Constantin (Chiril) i Metodie ca sa propovaduiascS in tinuturile locuite e slavi.

347
Fotie a inteles CS slavu i buigarii din Baicani trcbuiau crc5tinati. In 864, regele
Boris I al bulgarilor a fost botezat, pnimind numele Mihail. El voia o biscricS
-- independentS. Fotie refuzS.--Mihaii al bulgarilor se oricnteazS sprc Roma. Papa
Nicolae I profitS 5i ii trimite misionani latini, care impuni obicciurile apusese i
propovSduiesc Filioque. Fotie tnimite patniarhilor nSsSriteni o enciclicS, atrSgiInd
atentia,pentru rStScirea papei. La 867, la Constantinopol se convoacS un sinod,
care ii excomunicS pe papa Nicolae I, condamnSnd Filioque, mnvatatuna tntrodust
in rSndul bulgarilor. Nicolae I moare intre limp.
cu
numeeVasileI.Mcdunsnul.
spp1dc patriarh pe Fotie sii neaducpgjatie. ConvoacSun sinod, pentru a
confirma decizia sa, sinod la ..care participS si ttimi5Ji-p4pei. Apusenii socotesc
(Constantinopol 869-870) ca find a! VIIIsmodu
1
cnic.SiTrm3
cSliisenica u gari or es e su ascultarca Constantinopoiuiui.g aggettsa
piece in cxii fSra a provoca tuiburani in bisgga Acimn1uc,tircv4jiftJphw
de card
cu 320 de intrebSni i rSspunsuri la
locuri grele din ScnipturS, o lucrare enciclopedicS.
maniheilor, sau T3uieajJstoleIorSdiuiiIiii_4jos1oI_Panel. AlcStiiiete i
ThTiFrbistericecti.
In cxii fund, Fotie corespondeaz prin scnisori, din 869 in 875, dc la 50 la
55 de ani, Le scnie episcopilor sSi, ii IndeamnS Ia rSbdare, la suportarea greutSilor,
zicnd: "Marc 5i vSditS mngiene se dS acelora cc IndurS necazurile vietii i suferS
Ce este mai rSu, dupS pilda suferintelor lui Bristos". Fotie scrie o scnisoare i
impS'natuluivasile, plngSndu-se
"Faptul cS am fost hpsiti pSn8 i de cartile noastrc este nou 5i nea5teptat... Pentnu
Papa Adrihi 11-lea recunosce pe patriarhul Ignatie cu conditia ca sS i
se respecte interesele refenitoare la bulgari. Papa a murit in 872, urmauI lui fund
loan ai VIII-lea. Noul papa a fost in conflict cu Ignatie, pe aceea5i temS bulgara.
i-apastrat respectul din
pdrtea adversarilor. IrnparatuLjl,ej IA.JcchcsrlaLdln exijp 875 sa se intoarca
la 'Constantino 61.' A fost numit rector al gplv_crsi14 Mgnata...41.1 an_fQst
lncnedmtatl spre ai educa chian un imp.5IIu1ui...Eotie S ammpacat cu Ignatie
Ignatie, inainte de a muni chiar - in b
7 - i-acet
ni
'fl3pSratu Ut sS II reaeze patriprh.pe..Eotie. V fi recunoscut de Roma. In 879, Ia
Constantinopol, s-a tinut un. sinud1a xarau participat i reprezentacjiLp4pei.
Sinodul I-a recunocut pe Fotie en paxniarh.
In 886, ImpSratui Vasile I a murit. Fiul .5i unnau1 lui, Leon a! VI-lea,i-a
munit la
8 93-894. In locul lui Fotie a fost pus 5tefan, fratele noului ImpSrat, de 16 ani, Care
a murit Ia vrsta de 23 de ani. A urmat patriarhul Antonie II, pSnS la 901.
Biserica ortodoxS Ii cinstestgpg,Fotie ca sfSnt, pe 6 februarie.
Opera. Dintre .Lie1.ile_teologic1 fotiniene, amintim:

34$

('UkLp1/uhia. lucrare scrisLi in vrernea cxilului din 867-877. in rs unsunibc

Teodoret al Cirului. Vorbete dcspre mntuirc
Explic3 bocuni dun Pentateuh, Psaluni sau Evan 'he
eaz i enistobe
C
U ematica antuiconoc asta. Arata stra ann c lui otue entru stun erea erezuu or
si
inai ales grija sa pcnlru Ca ci inui cretinii sO cunoascO bine adevOrara invOtOturO
de gray ca ci aruanisuptil

eretucc. Pentru Fouc, leonoclasniul este o natacure la feb

espre ini.rtagogia Sfthitu/u,j Do/i

abondeaz tema disputata mIre
rOsOnileni p apusenu a pu
rii'- I)uhttu-- Folio ii sustine punctul de vedere cu
argumeflie scriptunustice i patnistuce lucrarea fund un model pentru urma5i.
Tema accasta despre Filioque a fost o preocupare co
nstant pcntru Fotie.
Aa de pilda, Ia 883 el scria Ieiubui din Aquileea, in Italia: "Nc-a ajuns la urechi
ca uniu dintre cci cc vletuiesc in
Apus... au strecurat invatatura cO Dunnlczcicscub
5i Pncas1ntuj Dub purcede nu de la Dumnezcu, adjcO de Ia TatOl, ci
i de Ia Fiul 5i
pnlntro astfel de rostire priciflujesc multil vOtOrnarc cebor cc crcd aceasta" Dc
aceea, Fotie scnie, Ia 885, un lung tratat cu accst
titbu: Mistagogia S/dnluluiDt,/i in
care inVata chiar dcsprc Aceast Persoan a Sfintei Trcimi. Autotijl i5i popun sO
invete, sO combatO eroni, iar flu persoafie: El scnie: -"Att Fi,t,i Duhul SfOnt Sc
ivcSe dun una si,,,,aceea5j CauzO, adica
, jivatal, chief dacO Duhul este prin
puree ere, jar Fiul prin na,terc... AmOndoi s-au ivit d'in CauzO cu aceca5i
vrednicuc
Daca Duhuijl este socoUt a avca o u7i7fout cauza p sufcra o undoitO
pun
e, oare flu vrma de Oici ca est e
compus? Oarduu se va afuma in chip
biubitor cO Duhul Ccl dc aeeca5i cinste este mai puin dect Fiul?... Oare nu se va
afla stricatO tocmai simplitatea, insu5inea osebitoare a Trcimii?".
Fotie aminte5te siuloadebe eculnonice care vorbcsc despre purcederea
Duhului de la Tdlal: "Dintie soboarcle a toata lurnca a! d5ulea (Const anti nopob
38 1) 'r 'dogusuatizat dc-a dretul cO Duhu
'rfant purcede de la TatOl". Filioque
"imparte in douO ipostasub Tatfjlui, sau, onicum, legiuiete negreit ci Pcrsoana
Fiuluu subsumcaz o parte din 'postdsul TatOIuj. Jntrudt Fin! Se face panIc a
TttObui, taina Infnuco5at5 a Treimij este tiatO in douO. 5i
dac insuirea
dcosebutanc a TatOluj este cutO sO devinO insu5irca deosebitoare a Fiului, atunci
Iii
'bnp Iithpede insuirca deosebituare a Fiului poatc fi acutO sO devinO a TatAlui".
Pdnintii apuseni ca SfOntub Ambrozie al Mibanului 5i SfOntul Gnigonic
Dialogul par sO suslina Filioque.
i'a-Fotje- fjndcO in vremea br nu
4
se pLi3ese aceast 5_15-1wicnia ,
cu'jju deoscbeau purcederea din ve5nicie de trimitcrca
in limp a Duhului. Cci doi amintitu nu Sc nefera la
"Treimea transccndentO" sau Ia
"Trminea- lCOnoinicO' OicO la Persoanele Treirnii
rnjca'5j
bOuntrucO, rcspectiv la lcgOtura br cu lumea. Unii POdnti au spus cA, din vc5nicie,
Duhul purcede din TatOl, InsO El sO101uicte in Fiul.
-

349

Sus;intorji lui Filioque puneau in fata lui Fotie cuvintele Donmului:

"(Duhl) dintru al Men va lua i
va vestj voua" (Joan XVI, 14). Lor le rSspunde
Fotie: 'A primi de Ia cineva pentnj trebuint u este totuna Cu prim'
fiintrii
prin purcedere" Si,
ca un cunosctor a! Iimbjj dine, Fotie sublinjazS cO Donul nu
a spus
va Iua de Ia El (ek emou), ci din
al SSu (ek to emou). "Dc Ia Mine" aratO
pe vorjtor, jar "dintru a! Meu" arata alt persoanS dec6t vorbitorul trimitnd
la alt
ipostas. Duhul ia de la Tatl, drept Cauza, lucrarea de a da haruri.
Dac purcederea Duhul al din Taij este desvrit3, atuncj cc rnai poate
aduce if plus purcederea Duhului din Fiul? Si cc lipsO rnai implincte ea?
Prin Filioque, Fiul este mai apropiat deck Duhul de esenta Tatlui. Fiul
apare atfel mai mare ca Duhul, apare ca fund cauz a Duhului i Duhul este mai
depOrtat de Tat5l. "Fiecare Pcrsoan a celej dcofljntO i Dumnezeiesti Tr
eimj este
in chip negrdit Impreununita cu cealalta intr-o nedespita prtie a firii. Din
pricina ipostasurjlor fiecare ii pOstreazs neschjmbate insuiri1c deosebitoare
Aceast deosebire flu las bc de arnestccarc on despSire".
alt bc scripturistjc citat dc ctre sustintorij lui Filioque este cel al
cuvintclr pauline: 'Trirnis-a Durnnezcu pc Duhul Fiului SSu in inirnile voaste,
stdgnd: Avva, Pnintc" (Galateni IV, 6). Lor Ic rOspunde Fotie cO Duhul Fiului
iflseamn uflitatea esentei br. "Duhul are o fire idcntjc3 cu a Fiubui .i este de o
esenO cy Fiul i de o slav, cinste i stOp6nire", In alt ]c
c, arat Fotie, se vorbe5te
despre "D
uhul lui Durnnezeu" (Matei XII, 28), sau "Duhul TatOlui" (Matci X, 20).
Nu Se a taprin acestea purcederea.
alta lucrare Impoanta a lui Fotic estc(Bib/ioicc a sau
scrisa Iniflte de 858, dar dupa 855. A fost socotitO drept
mai importantO Iucrare
de Istori litcrar a epocii. Importanta operci vine i din faptul c3 multi autoni au
ajuns cuoscuti now locmaj datonut mcntionrii f
o r de Fotie. Acesta aratd spirit
critic, analiznd luc3ribc arninlite. Titbul aminhjt nu a fost dat de ctrc autor, ci a
apnit in secolul a! XVI-lea. Autonul flu 51-a propus sa se opreasc d6r fa lucrrile
prczentat, ci voia s se i
despre allele. Dintre autorii prezentai, 82 sunt anton
patristjcjjNu expunc bate operele Ion. D fragmente din uncle opere, care altfel ar
Li rmasdecunoscuteFotie fonuleaz uncle aprecieri critice la adrcsa autoribor.
I Mjvj
rjovj
aflrn m-itre altele cS autonil' crctin Adrian a' alcOtuit o
Jnt/oducee a Scritui,
lucrare util cntru neofl i din see, V. Apoi T icodor a!
Antuohiei a scnis "Pentru Vasile CQzzLa li
ohicrarc
i
Despre a br spune Fotie cA nu este strlucitor in stilub in care' scrie dan este dens
ofer argurnente scriptunistice bogate, dovedind c Eunorniejujo r
~tii ntcic
FcJlidentifica pe acest Theodor cu Theodor de
Mopsucsta. Ii atu-ibuie o Interprelare
a cr(hacer, dar5
care zic cd Qamen,,
51 711i pun Iflten(

Leon ccl Mare al Romci a vorbit clar despre purcederea Duhului doar de la
Fatal, Leon a rOnduit ca sO se rosteascO Simbolul de credinta in grecete, ca sO nu
exushe nebOnuunjni
sufletebor i alte

ecIi

leseoni,jiind suboiciintiist,
Aprecierile 5i infornnlaljibe lui

350
Fotie sunt importante i pentru Ca
noi cunoa5tem lucrarea aceasta Despipr/ncipjj
din traducerea ei latinS, realizat de RuIin.
Fotiearnintesteapoi cSteva lucrri ale lui Eusebiu de Cezareea:
regduirea
evanghe/ja, in 5 call]" Demon.ctra(ja evanghe/ica,
cu o combatere ~
, a erorilor

pagane, PI-eg/iuirea ec/esiasuica; Dernonsurajia eclesiasuica; Combatere i aprare.

Fotie sesizeaz5 neclaritSJile invSSturii lui Eusebiu de Cezareea despre Persoana

Fiului. Este amintitS i Is/or/a b/ser/ceasc a
lui Eusebiu, Ca
Constantin cel Mare, in patru cari.

Fotie vorbete apoi despre lucrarea lui Apolinarie, nurnita

Contra
pdgdnh/or .i
tie espre po marie Ca a Sc is i alte
--

-L

insS Fotie nu le-a citit personal. Dc asemenea, prezi tS Adele

sinoadelor edumenice (rnai
putin al doilCa). Este amintit i scriitorul loan Filipon,
din SCC. V, din Alexandria, cu lucrarea
Despre mv/crc, In Care autoruif respinge
posibilitatea invierii trupurilor. Tot lui Joan Filipon ii atribuie
DespreHeaeineron
despre care Fotie spune cS este de aCord CU
SfSntul Vasile eel Marc. In cL privete
lucrarea 1w loan Filipon despre Sinodul al TV-lea ecumenic, ea este Cr1iCat5
de
Fotie, impreunO cu alte creatii ale lui.
0 atenic aparte acordS Fotie SfSntului loan GurS de Aur.
despre Sihesius de C rcne 'i lucrOrile sal
Consider! stllul lui prea poetic. Din Socrate,aminte5ie
Istoria bisericeas, 0 aIlS
Isrdrie a Bisericjj este atribuitS lui Evagrie in Epifania Siriei, cc cortinuS
pe
Socrate i pe Teodoret de Cir. minte te
Istoria bisericea ca a lui
Sozomen Pc Teodoret de Cir ii ConsiderS Ca fund ccl maj bun.
Todoret,
Tnumcr titlurjlc:
Cer.etoru son Mu/t/nna, ariearjo

e,
,urji,
a
(cie tapt rnau mult Ia Pentateu]i; Foie spune
despre lucrare CS este clarS i uor de Inteles),
Counentarji/a 12 pro/et/ ici 5i

ltS lucrare despre SfSntul Joan GurS de Aur.

Din opera atanasianS, Fotie citeazS un Cornea tar/u a/ Eclesiast I
i un all
ornentar/u la Can/area C n jfdrilor. Este amintit
i Filip de Sida, preot di ii sec. VI,
CU 0 Is/one a cre,5tinisrnu/uu/.
Fotie vorbe5te apoi despre o Istorie hisericedrc a lui
Filostorgiu, pe care ii acuzS de filoarianism. Din scriitorul loan de Scitopojis, Fotie

enumerS titlurule: Contra ce/or care s-au sepal-at de Biseric, Contra /ui 4iuiilue i
Dioscor ,i a acelora care refuz a inv/ia c Hristos este in douu firij

Despre
Gheorghe de Alexandria spune Fotie sS a scris lucrSrile: Cuprivire la
S/4itu1 Joan
Hnicostom Despre preofie, Despre nep/iti/nirea lvi Durnnezeu i Came Stagiritul,
bate dupS anul 600.
Amintim i pe Teognost de Alexandria, Cu
Sc/i i(e exe'e%/ce; Vsile din
Cihcja, CU Contra hui Joan/e Scutopolis;
Theodor din Alexandria, cu d lucrare
contra lui Themistius, on ereic.
Dintre lucrSrile lui Clement Alexandrinul, Fotie redS titJurj1e Sc/i/fe
(contra pSgSnismului);
Despre Pati, Despre post, Despre ca/omnie, Despre
canonu/ Bisericij i Contra ce/or care all dat in eroarea evreiasc.
Despre
Ghelasie al Cezareci Palestinei spune CS a SCS o lucrare

Contra ano,nei/or.1

351

Dintre IucrSrile lui Ipolit, Fotie vorhcte desprc Daiat contra a 32 c/c
erezil, Comentar Ia Daniel 5i Despre Hnisuos i Aiitihrist
(accastS din onuS Iucrarc
este socotitS de Fotie Ca fund expunerea cea mai completa pe aceasta ternS din
vechea literatura cre5tin5).
Dintre IucrSrjie SfSntului Justin Martinul 5i Filosoful Fotie enurnerS
titlurile:
-

cc3r(/
clespre jizica, contra /orrne/, rnatenieu, sdrdc!ei, Contra ce/ui de al c/nc//ca corp;
conf1aJnicarue/eioz,pi sunicire despre d//icultile contrai-e drepuei
crec/infe
- -

- -

Din opera lui Vasile de Seleucia, Fotie amintetc 15 discursuri, intrc care:
La inceput a Jacut Durnnezeu cerul p pdnintu/ (prinuul); Despre centurion
(al
nou51ea).i altele. Dc la loan Lydus, Fotie prezintS: Despre tunE, Despre in/mini
5i
Despre 'nagistra f/i publici. Dc la Evloghiu, patriarhul Alcxandriei (580-607), redS

lucrrile: Contra lvi Novatus, Despre adininistaie 5i Despre e%'enirnente (Evloghiu

fusese mai IntSi preot la Antiohia, dupS care a condus biserica din Alexandria).
Mult mai multS atencie acordS Fotie SfSntului Vasile eel Mare 5i SfSntuluj
Maxim

artLinsitorul. Din opera Sfdntului

49 dc
discursuri, dar vorbetc 5i despre alte tratatc, traduse In gfEaca. Sunt a0intite 5i alte
IucrSi-i, pierdute insS, intre care palm tratate.
Fotie a citit 5i fragmente din IucrSri ale SfSntului loan Casian, ca 5i

Liinonan/u Este citat 5i Marcu Monahul, care a trSit in sccolul V 51 care a scrisdin
0
carte Despre legea spinituala,
in 8 pSrti (PG 65, col. 905-1117). Dintre lucrSrile lui
loan Carphatos sunt amintite: Consolarea c/dugan/Ion veni(i din India, Despre
Pa1ui, Desp-e Inljare (mai multe cuvSntSri, la t3ecare sSrbStoare).
Din Procopiu Sofustul (a trait In Gaza, In 470-530), Fotie enuunerS IucrSrj
de exegeza la Octateuh, ]a Regi 5i Paralipou-nena, dar i un Comentariu Ia Isaia.
Fotie a citit i o lucrare a fratelui Cezar, al SfSntului Grigorie Teologul, pe
diverse terne biserice5ti. Sc vorbete 5i despre o lucrare a CSlUgSmlui Joy, din sec.

VI,

nurnitS Tratat despre Intrupare 5i o alta Contra lvi Sever.

Fotie a cercetat 5i
lucrarea Contra destiny/ii,
a lui Diodor de Tars, dar 5i un florilegiu al lui Stefan
Gobar, din see: vi.
Din lucrSrile patriarhului Ghcrman al Constantinopoluluj (715-730), Fotie
CiteazS pe cea Cu tiltul Retnibuitoruf, san ccl indreptit,
care vorbete despre
rSsplata oamenilor dupS faptele br i in care autorul dovcde5te CS SfSntul Grigorie
al Nissej nu a fost alms de erorile origeniste pe aceastS temS.
Dintre IucrSrile lui Metodiu dc0linup, Fatic aminte5te titlurile: Despre
Iflvlere, Despre cl-Call/nj, Despre libel-ill orb/mu
(referitor la originea rSului) 51
altele. Din Biblioteca
lui Fotie aflSm i despre uncle lucrSri ale SfSntului Grigorie
eel Mare, sau despre Manmiriul Sfdntului Mare Mucenic Dim itnie.
CiteazS si un
Elogiu al Sfntu/ui Andrei, Cu cheuivarea sa la apostolat.
-

Din Asterie al Amasiei afiSm despre lucrarea sa Jndejnn la pocinpi,

dar 51
despre alte cuvSntSri ale acestuia. Dc la Leoniu de Arnahisos (sec. VII-VIII)
enulnera Predica despre creape i Predica despre Lazr.
Din lucrSrile lui Modest
al
Ierusa11mUj (sec. '/11) citeazS cuvSntarea lui Despre puirt/oarcle de rn/c,
un

/\vkvAt,
-

356
357

Parafrciza in 150cIecpjjOle us ntufui Simeon Meta rastul a

ce/c 0 c/c
Cuvinte ale S cntu/
i r it in:
c re
vr
irea
in
d
(cap.
1-32);
Despre rSbdare i discemamnt (cap. 33-61); 3)Dcre
inlarea min
sp
(c ap. 62-83), 4
)Desprcdragoste (cap. 84-115); 5)Despre libedatea min(ii (cap.
116.
150). In demcr
Sirneon prescueaza frazele, Ic simpli fl ca, face ca eles lie
mai uor de ine!cs. lnlocuitc tenncnii. vechi cu al(ii noi.. Se pare Ca Simeon rlu a
fost el insui conducStor al unei obti monaliale
Aadar, au rnlas de Ia accst autDr mine j poezii liturgicc. Cafloafle,tihjr;
jJnpae Sfntul Sirneon Mctafrastul a alctuit mal multe C'u ae
sei ti/lie
Sfinlor Vasile ccl Mare, rcspectiv loan Gura dc Ai,r
cle 50 de om,1i
- -

amintim un
ht

I05U

ecuinenice si 25 de epistole.

cunoscut pe Simeon_Studitul, amSriSstireaStudjonc,a i-a insuflat

A ci t it scrierilc Sfin(ilor Parin(i La 977aintrat
I
iltieaStucJjo,i7 2
:
Dup un an, s-a mutat la mnstirca Sfintul uj
ajunganciosta6 A
faima acestei manastiri_ care p lnalacicramruina
Acolo viuja in munc .... i conteihiiTic, imprcuna cu
5tca monahali. Sflintul
Simeon Ic vorbea des monahilor sai, rostindu-Ie cateheze i fund att de ataat de
de5i acetia flu sc puteau ridica d-clavie(uirca
obi nuit, jjrica. Vj9a contemplativa prea pentru cci mai multi un Zeal dc
neatins. C aceca unu s-au aratat nernul(u rn
ip fa(a de stare(uI br. Multi ucenici a
format Slantu! Simeon intre care i pe Nichita Stithatul (Pieptosul) care a lost

In prima dintre Para/raze/e SJdntu/ui Siineon Metafrastul la Cuvdntrj/

e
Sjthituiut Macuric citim "despre de
r irea in Dub": "Ficcare dintre noi primepe
flj1tB:epi:juj1arul
nezei esc
da1 noa
unge prin
Lta p rin 1ubire, prin 1upfa voiflle, 1w libcrela_masuradesavar
,,
-

mvrednjce~tc cu

laFiThrTeT,e,,,itarca desavar.ita. Dar flu a ui 117C flu/na, prin sara

i
puterca sa, ar sS ajute i
harul Ia rnsura dcsSvr,t a libertStn i curatie,".
lspunzand Ia intrebarea: "Care este vo,a lu, Dumnezeu, la care ii
indeamn5 i
11 roa ApstoIu1 pe ficcare din no' sa aju
"Dcsavar5jta
curairePd~
tal,Ijburrca
~ de
mi i de ocar i inSl(area Ia virtutea suprerna,
carc est
eflia win
la care ajunize cifleva nn 1nipirtirca de
Dithul dnrnnczejesc in chip dcsSv5rjt mntru Sflfljr'.

este staru,fl,,i rugaclune prin care

iob6 ndimice1e1a1tevjrtu1i Dumnezeu pe carc-L chcmni intinzuindOLne
0 rn
de lucrarea tainica 1lCL dun sufletcu Dunifizeu
int
prin dragosteaceaneg,.ajta ii se hit/impla
e1 cc a inainiat pe calea nigeiunj nq
_ este fuit de ispite: "Precum lucrul
deck altele tot aa eel cc are dragoste pentru ea are
i gj
ffurat
nebp ate de searna de
p5 at. Cac' cci cc se straduiesc dupa un bme mai mare, sum
i)can
s Icaa deJc
cu ojp ma, mare Deaceca unul ca acesta a
re
jsadernaimuItatrezv,e
ca
prin.sf6nuin
iflai ru 6ciune s6ar zi de zi maj multe roduri de dra oste, de
s1
tcgtare de simplitate, buntaie j... dreapta socotea a, care s-i fac lui

intSrirca In cele umnczect, ar pc al(ii s5-i jndcmnc la

))3f
13juiajitui Simeon 1'oui i ewog
[ TY /
Viata. S-a nscut In (inutul Paflogonici, in Galata, pe Ia 94, intr-C)familjc
nobil. si-aac
nle aConstannnol,u
pregati(icciccaycau sa
ocupc firct,i1e dc conducere ale administraiei imperiale Aurmatcducatiavrcmn
dii
cP7 irtc socotite Iibcrale: gramatica, rctorica, dialectica, aritmetjca,
geomctra astronomia i muzica La tcrmiFicaco1iFa fost a vremciiEioiuiir
malt.

~_UVdjjLarjjC Iii,

Mareic rnonah care a fost Sfntul Macarie arat cc inscanm a Se lepada

cineva de sine: "A se preda pentru totdeauna fr(ici i
a nu mai asculta deloc de
voja proprie, mci a mai fi dornn peste ceva, far de hainc".
Desprencces,iatea rugaciunn citim
Lucrul de capetenie a! oricare,

pirea

ThgrafIe: StSniloac, Pr. Prof.. Dtni, Juti-othicere In Simeon Metofrasiul,

in Fi!oa1ia V, Bucureti 1976, p. 277-292: Du5e, Pr. Drd. CSIin Joan, Bizani,/ in
i/input Sfdniului Simeon Noul Tea/ag, In ev. Orizonturj Tcologicc, nr. 1/2000, p.
l49-15.

PreaJinteNdscatoare c/c Durnnezeu 5i un

.-.-------

fntul Simeon a artat o eviavic dcoscbit fa(a de dascSlul su, Simeon

EvIavmsil in cci 25 diTde
lucrarde sale Sfantuj
Simeon

aaf apol Ia Hrisopolis, pemuIMrjiJ\4ai-niara undeaintemciat

mnastirea STaiMafrna a.maivic(uut23 dcani dcparte de agita(ia din
CoIii'popoI. Amuntla anul 1022, sau pate la 1038 Ia_I2martic, thud estc
PiiuitTIliiografia Sfntu!ui Simeon a lost rcpcdc insuit dc cultul biscrjcesc.
Ideile sale teologice au fo t rc!uate du pa trei secoic de ctre isihasm. A fost riumit
'
re 0 09",1 titlu pe care biserica I-a acordat doar Sfintilor Joan Evanghelisiul i
Grigorie kie Nazianz. Catolicii flu II cinstesc ca pc un sfiint, considcr6ndu-J
inspirator,I micarii isihaste, pe care o inJeleg greit
Oera.z7 Au fast sense intre ani 980 i 1005. Sunt In nuinr de
uItucep rez, nt dovadaaan,ej
S fantuluiPa
'rinte pentru miscarca sa de rcformJi a vieJui monaluiiFe ideinnoire
duiceaiiItig,,y,e,i rcli ioas ortod6. a te heze1e Sfantului Simeon
sunt bo ac in detalii iografice. Sunt apropiatc ca formTe cele alentu1ui

4,. Sc mai daugaltedo

uti lor

358
Sftintul Printe a
3isericiiceast
egdtur a suflctului cu Durrinczeu. pc unirca rcal5acrctinului,inBic, prin
1Iristosi Duhul Sfnt Cu Dumnezeu.
1 izeiiTi-a adus supranumelc de"Nou1j".
Cele 34 de Cateheze me Sfntului Simeon au fast adresate
Eic au scopul de a-i fcri de patimi si a-i aiuta cas_1naint.ezeije ca1ea mantuirii

dT'agostei voastre, PSriniii mci sfiniii, slujitori ai lui Dumnezeu, siTiti surzi la
cuvintele mdc, Ia cuvintele pSrintelui vostru nevrednic, ca aceste cuvnte s flu
aib asupra voastr efeCtul unor vorbc goale. Chiar dac sum nepiitincios i
incrcat de grcc1i, vedeti i socotiti mai dcgrab ca nu v-am sfatuit nimic in afar
de poruncilc lui Dumnezeu i de durrinezeietile Scripturi".
Cnd ccre asCultatorilor sS se lepede de grija cea lumeasc, de fume i de
cele 1umeti, Sfntul Phrintc precizeaz scnsul ]or, zicnd: "Cc este lu'mea i CC
sum cele Iumeti? Niel aurul, nici argintul, nici Caii, nici chiar catrii. To
acestea
sunt spre siujirca noastrS i1e avem pdiitru nevoiic trupeti. Nici c9mea, nici
p'arnea, nici vinul, cCl acestea ne sunt dc trebuin i Ic consumm. Nci casebe,
nici bSile, nici cmpiile, sau yule, CSCI acestea sunt proprii i livrelor i
rnfinstiribor. Cc Ine1eg deCi cnd zic "lumesc"? Inteleg pcatul, atadmentul la
ccic trectoarc i patimile".
Sfntul Printe condarnnS pe cci care triau cu gndul de a se Iri1ibogSli Cu
once pre, fcnd ca pr3pastia dintre bogai i sraci sa fie tot mai adnc, crescnd
mizria celor multi. Sfntul Simeon proclam invttura despre drepturil eizale ale
tuturor
zicnd: "Bunurile siposesiunile in lurne sunt comirtctuturOr,
precum lumina i aerul pe care-1 respirm, precum pSunea animalebor din campii
i munn. Toate lucrun e au ost a e in c un u or, nurnai pentruasefolosi i a
a invadt viata ca
untiran".
lath care este cuprinsul celor 34 de Cateheze: ftiespre iubirea agaplc;
Despre virtutibo din FericiniDere supuncrea monahilor la program;Dcsprc
pocaina 5)1arai despre pocainta JDespre lucrarea duhovniceasca a sfntilor din
vechime
Dcspre ispita
Despre iubirea desaarita (9jDespre n7ilostenle
10)CntcriiT'e adevaratei sfintenn 1 1)Desprc post i binefacerile lui ,3)Despre pOSi
infranare rabdare i tacere J)Despre Invierea lui Hristos cc se savardtL tailliC
in cci cc cred 14)Imphnirea poruncilor 15)Cum se petrece unirea lui Dumnezeu
cu fiji luminii; 16)Relatare autobiografica; 17)Despre contemplatie i riiigciufld3
luminata; 18)Virtutiile necesare egumenilor i pSstorilor; 19)Purtarea de igrij5 fata
de ucenici; 20)Ce inseamn a urma .pe Hristos; 21)Cuvnt La moartea duvioSUli
Antonie; 22)AItS relatare autobiografica; 23)PocSinta i frica lui D.iinneZeU -24)Comoara cunotintei duhovniceti este ascunsS - in litera
criptur1i

359

25)SchimhSrj]e intre suflet i trup;jProgramiiI unui monah; 27)rnplinirca

tuturor poruncibor;
)"Mortificarea" trupului prin asCez; 29)Estc posibila
ajungerea pe culmea vu-tutu (0)Pocainta statornica cExarnenul consiiinJci
32)0 noua "erezie7!33)Virtuisingure nu sunt suficiente;j"Talantu1" trebuie
fcut lucthtor.
'
"Noile erezii", la care se refera Sfntul Simeon, se manifcstau mai ales In
cretinismub occidental i insernnau despninderea de experienta duhoyniceasc i
fixarea ci exclusiv fie pe moral, fie pe Scriptura, tie pe dogmsau doctrin5, lie pe
cult sau autoritatea ierarhicS. Marele merit a! Sfntului PSrinte este accla de a fi
mentinut transmis epocii noastre conceptia autcntic-patristica.
to, Caleheza If Despre iubirea_cre5lin. Esteo cuvntare grin care Sf5ntul
Simeon si-a Inceput sbea
en al mSnSstirii din Constantinopol, numtS a
iu1ui Mamas. Avea 30 de ani.
at un fragment: "0, iubire dumnezeiasc, unde 11 jii p[-Iristos? [Jude II ascunzipe El? Dc cc L-ai luat pe Mntuitorul lumii i tc-ai dcpSrtat de la noi?
mica pentrujiojs vcdem PC
Hrios Ccl cc a patirnit_ pentru noi is1crcdLni ci pun inibostivire'i Lin nii vein
mai muri odat cc L-am vzut... SA ne faccm ingdduii (iertati) de tine, sfSntS
]a desfhtarea celor bune ale Stapnului nostru, a
cSrordulcea nirncni flu o vi gusta decSt prin tine. Cci cinc flu te-a iubit cum
Sc
cade i in-a fost iubit de tine cum trebuie, alcarg poate, dar n-a apucat inca, jar tot
eel cc abearga se afl inca in indoialS inainte de a sfr5i alergarea. Dar eel cc te-a
apucat pe tine, sau a lost apucat de tine, dstc ncgrc5it sigur, pentru cS tit e5ti
sfr5itul Lcgii".
//iza. Spre Ifrisios, pe ca/co poruncilar i Fericiri/or. Fragment:
"DacS vrci s ajungi La cele pe care Ic doreti, adic La buntStibc lui Dumnezeu i
sa dcvii intre oamcni un inger pSmntesc, iuhete, frate, strrntoarea (i necazul)
trupului, imbrtieaz ptiminea celor rebe 5i iubete incercnilc ca pe uncle cc ji se
vor face cauza a tot binele. Crici cc este mai frumos, spiiiiie-mi, decf un suflet Ii
necazuri care are cunostinta faptului c rbdnd va rno5teni bucuria a toate?".
(baehezq 27, Despre necesilatea pzirii luturor porunci/or i rdbda,-ca
Incercdri/or. "Inchipuie-ti, omule, un vas pretios, Cacut din toate ponincile lui
Dunmezeu: din credinta, din frica de Dumnezeu, din smerenic, din tilcerca fatS dc
I_
tot cuvSntul desert, din ascultarca panS la moarte, din tSierea you i nhicarii cclei
ISuntrice a inimii, din pocSinta i zdrohirca neincetatS a mimi), din nigSciunca - - fleincetatS, din paza ochilor, din lipsa de ataament pStima faa dc aproapele i din
I
iubirea deopotrivS fatS de to;i, din lipsa iubirii de argini 5i curnintenic (castitate),
din ndejdea i iubirea desSvSririi fatS dc Dhmnezeu, si din toate celelalte virtuti
i
Care urmeazS acestora. CSci fiecare din acestea fund in sine ca o foaie, una de aur,
alta de argint, alta de bronz, alta din piatr pretioasa, 5i aa mai departe cebebalte
i)
fcute din abte diferite materii, unite find toate prin Duhul, sudate i asamblate
arrnonios intr-una, fac din om, precum am zis, un vas mult folositor, in care se
barnS, ca un yin nou, harul lui Dumjiezeu. Spunc-mi dcci: daca va lipsi una din
toate virtu(ile zise mai jos i din care i prin care este abcatuit i asamblat vasul,

-L

360
care va mai
suferi Duni.nezeu s toarne in ci macar vreunui din darurile (harurile)
Duhuiuj Lw, chiar dac gaura fuji care iipsete, adic a Iocului virtuij, pare foae
mien? N cidecum".
a socoli linposibile poruncile Evanghe/jj
"Cc (spun) cci mai religioi ... ? Dac am fi fost in vremurile Sfin(iior Prin(i, ne-am
fl luptat i noi. Cci, privind la vie(uirea icr cca bun 5i Ia luptele !or, ne-am fi
aprins si noi de zel. Acum, Ins, vic(uind cu oamenj lenei i u5uratici, suntOm du5
i tr(i, Impreuna Cuei i fbr s vrcm, pierim Inipreun CU Ci,
netiind, nici eu, pe
cat se pare, ca
noi, mai mutt decflt aceia. suntern la liman (adpost). Caci in
vremu
Pn ibor no
crezii".
) eILiL
nnve1Le
L iubjrjjdu,i,,e.-ej.,
Primul din re ele orbete despre lurninarea
tluinnczelasc 5i despre lumina Silintulul Dub. Autorul se simte Co be it de mare(ia
--------------------.
cebor divinc: L mi ba mca nu are Cuvintc i min
tea mea priveste cele savar ite, dar
nueexp iLa. e ye e si voiete sa le spuna, ar nu gaeste cuvant
In at
doilca mm, arat cc sch.irnbare s-a petrecut cu Sfantul Printe, cum s-a
cur(it ci. "Care e mila Ta nemsurat, i antuitoru C. urn ai binevoit s ma faci
iidi1ar at Tau pe mine necura(itui, risipitorul i des&natul? Cum m-ai imbracat
In venintu1 atotstr6lucitor, din care fulgera strlucirca ncrnuririi i face toate
- madulareic rnele lumiiTh7... D-nii rnie Tu s griesc i s fac cele cc griesc,
Fcloiulc Creatorule 5i Duninezeul rneu! Cci dac cele Ce be vorbcsc, nu be
impiinesc prin fapte, rn-ann ffi cut ara
in cc scoate sunete rnai decrtc, nesim(ind
dulcea(a suneluluj boviturilor. Aa muiuicte-m 5i acum, Milostive, sau mai binc
zis, mai mult, Durrrnezcul mcu, i Te Indur i ma apara".
Immmb at Ill-lea arata cc este inonahul i care este lucrarca lui: Monahu1
este ccl cc nu se amesteca cu lurn
vurhc te pururea nurnai cunnezeu
Dur
i nulal IV -Ica estcojflvatatura ctre mo;iahii cije s-au..Iepdat de7and delume
idLce1din lumc 9i
despre cc incredcic tiebuic sa aiba cineyp in pannteie sau
duhovnic. Sfntui Parinic indeamna astfcl; "Lasa toat lumca 5i pe cci din luine, ia
CU
tine numai plnsul fcricit!.Plangc numai cele fcute ru de tine... Dc nimic
aitceva 56 flu
te ingrlje5ti, afara de aceasta... Suspina pururea din adncul inirnii 5i
spala-i fata numai cu lacrimi... Ascuit niurnai sfaturiie pnintelui tau i spunc-i
lui, ca lui Dunmezu, gandurile tale pana Ia ispite i nirnic s flu -i ascunzi, nici s
- faci ceva ihr prerea lui... bar crid al pzit acestea In decurs de ani, s nu
socoteti c al jzbndit vreun luci-u mare. Cej aj semnat in sudoare 5i ostencal,
dar Inca n-ai secerat rodul ostenejibor tale".
Irnnul at V-lea este un indenin i o cluzire s re desv
. cc
Imnub at VT-lea descrie iubirca lui Dumnezeu zicnd:
"Cum c5ti izvor de foc, cum c5ti i apa raconitoare, cum i arzi i indulceti... 0,
iubire care ne Indumnczciestj Tu esti Dumnezeu... Cum faci dunnnezei PC oarneni,
cum faci intunerjcul Iumjn".
linnul at X11-1-lea- este un indeinn la pocain(a: "Plng i rn6 doare inirna
cand imi s1rlucete lumina i v6d sr6cia mea 5i cunosc unde sunt 5j in cc lurne
munitoare bocuiesc, fund muritor. Si ma desfhtez i ma bucur, cnd intebeg starea p
slava data mie de Dumnezeu i ma vad pe mine ca un inger at Dornnului,

361
mmpodobit intreg in hain nemateriala. Bucunia apnind e
dorul meu dc Dumnczeu...
Ascultai voi, care a(i pacatuit ca mine lui Dujezeu, sibiti-v i abcrgai
Cu putere
infapte..".
lrnnul iXIV -lea este ornultumuuecatnepumnzeu ent
i_ care
Sfntul
tre un monah, care it
7
) intrebas Cum deosebctepe Fiul' de Tatal, prin ration
-amen,
mod reaP
I unnulXXII vorbete desprcnuminibe dale harului dumnezeicsc, deduseIndin
Iu crni
Imnub )XV inva(a despre vcderca buminii .dumnczcicti, d care s-ainvrednjcit
Sfntul 'Simeon i cum lumina duninezejasca este necu nins de intu4ieric. bmnui
XXVII aratd cum treuie sa fie monahul: "Prefil casa sufletului tau in pabat, ca s
bocuiasca in el Hristos i impratub tuturor. F-o aceasta prin iroaielc bacnimibor
tale, prir stnigtc i tflnguini, prin Inconvoieni ale genunchilor..., de vrei, monahule,
m
s fii cu adevrat onah".
imnu! XXVIII arat in cc eonst bucrarca .spirituala 5i
dumnezeiasca a vi e(ii virtuoase. In imnub XXIX spune Ca bunt6tile dumnezcLeti
numai
lumin, a5a 5i ccl lurninat in suflet de Duhul dumnezeiesc, ajune intai p6rta dc
lumina 5i vede lumina lui Dumnezeu 5i neindoielnic PC Duninezeu, apoi in El be
vede pe toate, mai bine zis pe toate cate be poruncc5te El, c6te Ic voiete 5i
hotrt". In imnul XXX, scriind unui ucenic, Sfantul Printe spune Ca focul
dumnezicsc al duhului mic6 sufletele prin lacrimi i pocain(a, Ic bucreaz 5i be
cun(
luminflnd pr(ile br Intunecate de pcat i vindecndu-Ie rnilc, Ic
vindec dcs5var5it, incat dc strlucsc de frumuse(ea dumnezeiasca. In ininul
XXXI aat c firea dumnezeiasc rmne de neptruns 5i cu totul ncineleasa de
oameni. In Imnub XXXIV aflm PreaSfntul Dub se unete cu sufletele cur(jte
5i Ic fac pe dc lummoase. To(i sfin(n vad sbava lui Durnnezeu, pe cat este cu
putin( irii orneneti s o vada (Imnul XXXV). Mintca cclor cc SC curatesc,
sc!dat in lumina bui Dunmezcu, se indumnezeiete Intreag (Imnul XXXIX).
Cnd Drhu1 stnlucete in noi, toate patimile sunt puse pe fug, ca inturericul de
lumin. pan cnd El Ii netrage razele, cdem in patimi i in gnduri rele (Imnub
LI). Duhl Snt rmflne cu cci cc an pstrat cunat Sfntul Botez, dar se dcprteaz
de cci ce I-au intinat (Imnul LV).
!ine de adancime teobogica sunt cele 225 de Ca dole leologice fi practice
ale Sfn(ului Simeon Nou! Tcolog. Sfntul Paninte mnrL
g
te
nicieri, entru cci cc privesc trupete. caci estc nevaziut. Dar pentru cci cejneieg
duhovnidete, este pretutindcni. C6cu este dc fa(, find in toate i in afar de toate"
(cap. I). redin(a, fnica de Dumnczeu u pazirea poruncilor Lui ne rspltesc, dar in
rnsuna eur(irii noastre (cap. 6). "Credina in Hnistos, Adcvratu! Duninezeu, natc
donina dupa cele bone i frica de chinuni", ian acestea aduc pzinea poruncilor. bar
p6zinea poruncibon, la rndul ci, ii invaa PC creitini S I5i cunoasc ncputin(a, Ce ne
aduce arnintc de moartc. Este Ca o scar a virtu(ibor, cu mubte trepte (cap. 13). Multi
sunt cci ulare se lcapada de viata aceasta i de lucrurile vie(ii, dar puni sunt cci cc
se icapJ 5i de voile br (cap. 31). "Ccl cc Se teme de Donmul, no are fric de
asabtul dcrionj1or, nici de nenutncjoascle jo,r atacuni nici de amenintrjle

362
363
oamenflor rSi, fund in Intregime Ca o flacSra; sau un foc arzStor" (cap.
68).
"Tr5ndSvia este moartea sufletului i a mmiii" (cap. 74). CSnd mintea dmuiui este
arri5glt5 de mndric, jar omui ii
inchipuic CS este ceva prin sine mnsu5i,r fiindc se

Prezerit fiind harul,oereazajn urn o transforrnai-e duhovniccasc. Este

mocu! 'i mai eticient dc a practica virtu j1c Sirntwi1Jii7est7jh SiTu I
Sim
astfci
FnJf5ntu1
PSninte spunca: "Jmjjijuij
Dumnezeu este, doar dacS tu vrei accasta. chiar

nevoiete, atunci hanil se depSrteaza de Ia om, cci in(eiege neputini sa. CSci
patimile nSvSlesc asupra minpi noastre, "Ca nite cSini turbati 5i cautS sS o
(cap. 75). "A flu j2ofti ceva din pl5cerile 5i dulcetile Iumii
flu este e al cu a don
hunStSt)ie venice $i crecti . Cele dintSi Ic dicpretuiesc multi dar de ccleiaie
putim amenis-auungrit cap. 88).
"
din neglijena zidarului, nu numai cS
este de mci un fobs, dar ii face 1 pe zidar de rSs, aa 5i cci cc punk temeliile
iucrSrii poruncilor 5i ridicS zidurtie virtulilor inaite, de nu va primi 5i harul Duhului
Sfnt..., este ncdcsSv6rit... El s-a lipsit de liar pefltru una din aceste doL pricini:
sau pcntru cS nu a avut grijS de pocSinii, sau penti-u CS, nefiifld iscusit k aduflarea
poruflclior.,., a iSsat ceva din cele cc ne par noufu neinsemnate, daF sum de
trebuiniS Ia ciSdirca easel virtutilor. Astfel fhrS cle flu a putut sS-i acpere casa
prin harul Duhului!" (cap, 157).
Ufl bc aparte in ansamblul operci SfSntuiui Simeon ii ocupS C ivdntrile
saic!
fl Cuvtarea I moral ci vorbe5te despre: c realia lu rnu, acetea
din rai; Intruparca CuiflTitstjnce1iip
afScutaceasta cuni se unesc Cu Hristos 51 cu
Toli suin;ii zSmisiesc in ei pe CuvSntul lui Dumnezeu: "Fiul Iui Durnnczeu
5i Dumnezeu, intrSnd in pSntccele PreaSfintei Fecioarc i luSnd trup ldin ca
fTicSndu-se om, s-a rlscut om dcsvSr5it 5i Dumnezeu desSvSrit, fund acclai
amSndouS in chip neamestecat. Dcci cum se pctrcce cu noi acest lucru mi mare ca
noi? Fiecare dintre noi oameniici-edem in El... 5i crezSnd, primim cuvSntul desprc
El Cu credinS in inimile floastre. Ca urmare mSrturisindu-L cu g[lra 5i pUSindu-n
ndatS din suflet..., precum a intrat Dumnezeu, CuvSntuj TatSiui, In iSntece1e
Fecioarei, aa CuvSntuI se Ad 5i in noi Ca o samSnia. MinuneazS-te, auzin'd aceastS
tainS infnicoatoarc i primete acest cuvSnt vrednic de credinS cu toatS iicrederea
i crcdina".

iniSuntrul tAn, tot asa precurn sunt 5i toatebunuribeve5n1Cclajndern5na5jj 0

tale".
Duhub SfSnt se revarsS neste credinciosj u
Sfnte!c -Tame. Acestca
constituie aspectul pnevmatologic al . Sfintei Biserici. Comuniunea sacramentala
este deopotniva comuniune cu persoana lui Hristos. CSci, spunc SfSntu! PSriritc,
"cretinii sunt fra(ii mi Hristos, dupa Duhul, care i-a Cacut Iii al Iuj Dumnezeu 5i
d
unaar

flu

AitecuvSntSnj morale vorbesc despre credinia sifapte, sai despre

cunotinia sfiniilor intrc ci. Fe scurt, cuprinsul CuvSntSnij a V-a morale e' despre
cci cc socotesc cum cS au In ci pe Sfntul Duh in chip ne5tiut, Card sS si+tS dcloc
lucrarca Lui; despre realitatca IntrupSrii; prezenta Duhului; conditia vderii Iui
Dumnezeu; invS(Stura 5i piida SfSntuiui Apostol Pavel; prezenia Duhu!ui.
"DacS vrei, spune SfSntul Simeon, sS-1 asculti pe Pave!, sau sS1 cinstet1,
urncazS-i 0 Ca-te 5i tu ca ci prin credinta. Si atunci Il vci cinsti cu adcvSr/it 5i ci te
va primi pe tine i te va socoti ca pe siava sa 5i ca pe coroana laudei sale".
SfSntul PSninte este i autorul a 3 CuvSntSnj sau Tratate i'eologic 5i a 15
CuvSntSni sau Tratate er/ce 5i 4 Epistolc.
.
Doctrjna. SfSntul Simeon vorbcte pc iarg despre pcnta tainicS a
hanxiui,In spiritu! inivtStui-jj ortodoxe. ConstS in sesizarea 5i cunoatrea prin
experien5 a cnergiei divine, in actuaiizarea acesteia, cane este ataatS deja In 1101,
prin Taina StntuIui Botez.

llesvarirca CrctinS. Ca ideal al credincioiior, inscarnnS dcci a aiunigc

asemenca Cu Durrmezcu in Hristos rin Duui Sfnt. Desava
r incarnsearna
n dcci
ciemare i misiune, lnsearnnaunpnocesIndeiungat, lar la IndernSna tuluron
crciiil6jiseamna urmanea iui Hristos, delapruncn duhovniccisca i p ma Ia
statura bSrbatiiTii desSvSr5it. DesSvSrirca crctin5 este darul iui Dumnezeu i
Suiriiae.
Pcntru SfSntub Simeon, lumina dumnezeiascS rcprczintS pccctca supreniS
5i semnui comuniunii integrale cu Dumnezeu, care este Lumina. TrSsSturjie
conceptului sSu de LuminS sunt: supietea modului cum redS ci aceastS expcniena
negrSitS, bucunia vederii acestei Lumini neapropiatc, constimnta unirij persoanei Cu
Dumnezeu, izvorui iurninii. Lurnina accasta aparc cSndcredinciosul Ii invoca pe
Dumnezeu, jar Acesta ii dSnuietc Lurnina In schimb. Accasta se IntSmplS cSncl
via;a cretinului ajunge 55 fie-0 rugSciune permanentS, mind viata este IrSitS la
coteie ci maxirne de perfcciunc.

- - - Foarte- frumos este modul cum SfSntul PSnintc invocS Lumina aceastam.
"Vino, LuminS adevSratS, I Vino, VialS venicS, / Vino, tainS ascunsS,
I Vino,
ComoarS fhrS flume, I Vino, iucrarc ncgr
SitS, I Vino, fiintS neinieicasS, / Vino,
fenicirc nesfSritS!".
SfSntul Simeon descnie stSrile in care ci insui s-a Invrednicit de vcdei-ea
mmmii dumnezeieti: "0 luminS mare strSlucea iinatcnial peste mine, mi-a cuprins

in intncgirne mintea 5i sufletub astfel cS am fost izbit dc uimirc la ne5tcptata

iflinune 5i am fost in extaz". Este aadar ridicat la o supracon5tiniS, contemplSnd
cele ale Iui Dumnezeu in unirc Cu El, Cunoastcrca Iuj Dumnezeu dcvjne unitS cu
vedci-ea Luminii divine.
-..--- -Botezul in DuJiul Sfnt. S/Sn aTain a Botczuiuj nu este un simpiu ritual,
ci are uri-n5toarele consecinfe rnpppiitoruiui lcrtareapacateloijcz eg
irea
I

-'.' Lr

1'i

dumnezeiesc, adicS a iui Hristos Insusi. elihernrfq

am,.
cci,
au intrat in via I a sau in rat, / Chcinati prin Botez, cu totui nepSc5to5i sau 5i

364

slinji, / S-au fcut ca Adam cel dintj, / Dar apoi, nesocotjnd o astfel de mntujre /
$i on ajutor aa de mare i de negrit al Tu. Hristoase, / Au svrit fapte rnai rol
e
ca Adam, / Dispreuind totodat, iubirea Ta de oarneni / i nelund in seam
Infricotoarea lucrare a iconomiej Tale, / Artata in baja Botezului in Duhul
Sfnt" (lmnul Lv).

Rugac lu,lea SfdfltUiPinfite da i "ip

trebuje
ptraiiitjrnul rugciunij din biseric. El spune: "Silindu-tespre a
flii'lSa S
treac Dr lacrirni slujba pravflei bisericeti, tuteobinujetj cu acijjfl
e
sus",
Cere coricefitrare luntric 1 inal arc cu duhul:
sa fiC in alt parte, Inipreuna minile, apropje
deupotrivd picioarele tale, nemiScate pe Un srngur plan"
Una dintre nigciunjlc SfThitujuj Prjnte este rostit ca ci s poata implini
voja liii 5umflczeu: "Da, PSstorulc milostiv, bun i bland, care voieti nlntujrea
tuturor odor cc cred
nu-Ti intoarce fala de ]a mine, ci invani sa
fac voia Ta, cci eu flu caut s fac
VOiamea,ciaTa spre a -Ti
sluji. Mult Milostive!". In ait parte, Sfntul Simeon Se
rag pdntru Ca Hristos s flu -i ia harul: "Nu ma
lepada acum, spune ci, nu-inj
ascunde lumina feei Tale, ca s flu ma acopere din nou intunericul, adncui sa
flu
ma inghita, cerul sI flu se inchid din nou asupra mea".

Faptele bune.
irnpl inirea .PUnnIJlJi

an I (7), nr. 1/1991. p. 424, trad. de Diac. Asist. Joan I. Ict; Cate/iea II.
Hrislo, pe ca/ca poruncilOrfi Fericirilor, trad. de Diac. Asist. loan 1. let, In VT..
I (73), nr. 2/1991, p. 55-60; Cateheza aXIII-a, trad. dc Diac. Asist-loan I. Ic a. ,
sO

xxxv, p. 45-47; "Catehezele" SI/into/ui S/mean Noul

Teolog un program de limo ire duho un/ceased a vie/ii Bisericli Or/ac/axe. SJ/intul
Dub cheia Scripturii ci vieui crectine aurenhice (Catehezele 24 p 33, trad. i

in rev. M.A., fir. 2/19-90, an

prezcnare de Diac. Asist. Joan I. lea, in rev. MA., an

xxxiv, nr. 6/1 989, p. 63-

75; Dspre necesitata pizirii lu/oral poruncilor .,vi rdbc/area incercdrilor,

Calehea 27, In rev. M.A., an xxxv, nr. 4/1990, p. 51-56 (trad. de Dine. Asist.
trad. de
loan I. lea); Despre vederea /uminii dumnezeieJli p preofie. Cu/eheza 28,
Disc. Asist. Joan I. lea, in rev. MA., an xxxv, nr. 5/1990, p. 37-43; 0 nou
"erezie".' a socoti imposibile poruncule Evanghe/iei. Cuteheza 29, trad, j
prczentre de Diac. Asist. loan I. led, in rev. MA., an xxxv, nr. 6/1990, p. 61-68.
Studii: Banu, Drd. Emanuel, Lucrarea Sfdl7tului Duh In opera Sfcintului
Simeon Noul Teolog, in rev. ST., nr. 1-2/1980, p. 8 1-94; Bria, Magistr. ion I.,
Sinilirel tainicci a prezenrei hariilui dupd S.f/in/ui Simeon Noul Teolog, in rev. ST.,
an VIIl seria a il-a, nr. 7-8/1956, p. 470-486; Due, Pr. Drd. C/din Ion, Bizan(u/ in
tiinpul Sfntuiui Simeon Noul Teolog, in rev. Orizonturi Teologice, nr. 1/2000, p138-15S; Idem. Indumnezeirea dupd Sfdntu/ Simeon Noul Teolog, in rev.
Orizonturi Tcologicc, nr. 2/2000, p. 108-126 i In rev. Teologia, nr, 2/2001, p. 81104; Idm, Vederea /u,ninii ciumnezeief ii dup Sf/in/ui Simeon Noul Teolog, in rev.

DIU1111cZell este o faptdb

Virtutjie flU sunt vazute ca
spre bine, ci ca uncle cc sunt permanent iu.cratoareCaci
Sf2ntulSimeon face o legatura permanent intre virtute i fapt bun. Fateleele
bunedezradacjnca z
t patimile din sufict, imprumutndui acestuia transparena
necesar pentru piiniirca -haruiui. Faptele bunc flu pot hpsi din destvrirea, din
rnntthrca omului. Ele sum rezuitatul Imprcuna-iucrarii dumriezejecylui cu
dienescuj Sc ccr afi lucrate sisternatic, pornind de Ia smcreriie j sfr.ind cu
virtutea iubirji cretiuc.

Tco1ogi'a, or. 4/2000, p. 102-122; Idem, Ta/na Sfdntu/ui Botex a S//in/ui Swicon
Noul Tholog, in rev. Orizonturi Teologicc, nr. 3/2000, p. 164-172: Idem, Taina
Sfinlei Sj,ovedanii a Sfcintul Simeon Noul Teolog, in rev. Orizonturi Teologicc, nr.

Soterio/ogia Sf6ntuiui Printc cstc conformt cu cea a ccioriali Sfinji

Ptrnii. In centrul ci st Hristos. Mntuirca credincioijor este vzut ca flifid o
extindere a starii lui Hristos in toata faptura, prin naterea i creterea spirituala a
Fiului Ornului in toi, in Biseric.

XL1IJ or. 3-4/1996, p. 73-8 1; Idcm, In lion/na /ui Hristos. SJdntui Simeon Noul
Teolog (949-1022). Via/a. Spiritua/itatea. Invd/dtura, trad. din limba franecza de
Pr. V41e Leb 51 lerom. Gheorghe lordan, E.I.B.M.B.O.R., Bucureti 1997;

Bib liogra/le:
Traduceru P.G. 120, col. 321-710; P.O. 150, col. 899; P.G. 95, col. 283304; SC 5 1.
Cele 225 c/c cap/tole tea logice p ascetice; capete morale; Cuvdntdrile
morale intcii i a ciiicea,
trad. de Pr. Prof Dtru Sttniloac in Filocalia, vol. 6,
Bucurcti 1977, p. 6-204; lm,iele,
trad. de Pr. Prof. Dtru Stniloae, in vol.
Teologie Dogmaticci Orlocloxd, Edit. Mitropoliel Olteniei, Craiova, 1991,Stud/ide
p. 307705; Djscursuri teologice p el/cc'. Scrieri I,
trad. j studiu introd. de Diac. loan I.
lc Junior, Sibiu 1998; Cate/icre. Scrieri H.
trad. i studio introd. dc Diac. loan I.
lcS Junior, Sibiu 1999; Iiiine, episto/c
ci cap/to/c. Scrieri III,
trad. i studio introd.
de Diac. loan I. Ic Junior, Sibiu 2001: Viola vi
epoca. Scrieri II trad. i introd. de
Diac. Joan I. Ica Junior, Sibiu 2006: Catc/ieza I. De.cpre iubirea cretin,
in R.T.,

1/2001, p. 104-115; lea Junior, Drd. loan 1., Tea/ogie # spiritualitate a Sfdntu/
Simeon1Noul Teolog, in rev. M.A., nr. 3/1987, p. 21-47; loaniceseu, Pr. Lector
loan, Tilcuirea Sfmnieior Ta/ne duph opera Sf/into/ui Simeon al Tesalomcu/ui, in
rev. M.., nr. 1-2/1955, p. 16-36; Krivocheine, Arhicpiseopul Vasile, Inv(dtui-a
despre i-ugdciwie a Sfdntu/ui Simeon Noul Teolog, in rev. S.T., seria a lI-a, an

Mo1dovsn, Drd. Ilie, Teologia S/dntu/ui Duh, ciupd Caleb ezele Sfdntuiui Siincon
Noul Tqo/og, in rev. ST., scria a 11-a, an xIx, nr. 7-8/1967, p. 418-445; Mooiu,
Pr. Niciae, .Botezu/ in Duhul Sfdnt in inv(diura S//into/ui Sitneon Noul Teolog, In
RT., np 3/1995, p. 55-71; Pctea, Liviu, Experien/a /znnlnu duninezeiefll a Sf/in/ui
Simeon Noul Teolog, in rev. Teologia, nr. 2/2007, p. 184-194; Petraru, Pr. Drd.
Gheorghe, Cunoafterea liii Dumnezeu clupd S//ill/ill Simeon Noul Teolog, in rev.

0., nr. /1988, p. 111-133; Pop, Pr. Lector Dr. Vasilc, Omu! p Dwnnezeu. Jlflne/e
Sf/inluizi Simeon Noul Teolog in scrierile Fannie/ui Dwnaru Stdniioae, In rev.
Orizontri Teologice, nr. 1/2001, p. 69-73; Popescu, Magistr. Dtru, Faplele bone
dupd Sfi,itul Simeon Noul Teolog, In rev. 0., or. 3/1962, p. 540-555; Popeseu, Pr.
lector Mihail Gabriel, Cateheze/e Sf/in/u/ui Simeon Noul Teolog, in rev. ST., or. 12/1974, 'p. 38-44; Sandu, Drd, Nicuor, Consideraiii pr/v/nd conceptul c/c 'iwo md"

366
in goad/rca SJ617tu/111 Simeon Nou/ Teolog,
in rev. 0., nr. 1-2/2005, p. 153-195;
ldem. E/em/ntepentizi a antropo/ogie thihovniceascO In gOne//i -ca SfOntzdui Siineon
iVou/ Teo/og,in rev. ST., nr. 1/2008, p. 133-159; Idem,

Made/c de inthrpreiare a

SJintei Sciptz,ri in opera S/ante/ui Simeon Noel Teolog, in rev. 0., nr. 12/2008, p.
172-182; Idem, Sf/into ScripturO In opera SfOntului Simeon Non! Teolog,
in rev.
B.O.R., nr. 7-12/2006, p. 352-357; Sim, Drd. Gheorghe, Lucrarea SfnuIui Duh
In Ta/na Poclimtei. dioO SfdnluI Simeon Non! Teolog, in rev, S.T., or. 3/1990, p.
46-61; Stan, Pr. Dr. Nicolae Rzvan, SJOntul' Siineon Nat,! Teolog, apologetu/ vie(ii
du/iovnice.ue autentice, in rev. A.B., nr. 4-6/2005, p. 53-68; Stoenescu, leromonah
Nacu Daniil, JnwS(dtura despre SfOnta Ti-eiine In imnurile Sf/Sn/u/ui Sitieon Not,!
Teolog, in rev. MB., nr. 5-6/1985, p. 323-334; Jdem, lnJluenja operei SJ/Sntului
Simeon Nan! Teolog asupra vie(H inonastice romOneti, in rev. M.B., nr. 1/1988, P.
43-50; Stoma, Dr. Liviu, De,sOvOr,irea cre.tinO c/up/S SJ/Sntu/ Simeon Noul Teolog,
in rev. ST., scria a 11-a, an XXXVH nr. 5-6/1985, p. 390-407; Telea, Lector Dr:
Marius, Preotia .i dzil7ovflicia In viziwlea .Sfdntu/uj Simeon Non! Teakg,
in rev.
Orizonturi Teologice, nr. 1/2003, p. 36-48 i in nr. 3/2003, p. 83-95; Teu, Joan C.,

Paternitate p fIiiape c/u/ia va/cease/S la SfOnruf Simeon Non! Teolog, in rev.

Tcologia, m-. 4/2004, p. 171-204; Ungureanu, Pr. Drd. Vasile,
&p/icaJea SJmntei
Liturghiz in /ilerati,ra leo/ag/c/S rom/SneascO, In rev. GB., nr. 1-2I197, p. 125138; Vrlan, Drd. Jon, lnvOOtura dlespre mntuire la SfOntu/ Simeon Noi1I Teolog,
in rev. 0., nr. 4/1974, p. 624-633; Voicu, Arhidiac. Prof. Constantin, Patro/ogie,
vol. 3, p. 234-239; Zamflrescu, Dan, Prableme leo/ag/ce
/l aghiogiaJIcefegate de
SZ/pranume/e Sf/nm/ui Simeon Non! Teolog,
in rev. 0., nr, 3/1958, p.395-429;
Idern, Munusci-jse slave ru Ira duceri din Sic/nm! Simeon Natri Teolog,
in rev. 0.,
nr. 4/1959, p. 535-566.
14)Nichita Slithatul

se obse5 strSdania sa de a trece totul prin Iiltrul inrcicctual. AmSndoi autorii

vorbcsc despre efectul'cur2titor at lacrimilor.
Se pare c Nichita a alctuit Via10 SfSntului Simeon, Ia 30 dc ani dupa
moam-tea dasc2luluj san, la 1052, cnd osemintcic Iui an fost mutate.
Cele tret Ira/ate po/ernice, sense contra latinilor sunt: Dia/agi,!.
Antic/ia/age! i Sinteza despre Piliacjue. A scm-is p Cmivntri irnpotrii'a armnen i/ar
(5 la numSr), anterioare color antilatine. Alta scriere teologica este Despre i/mile.
Dintre scrierile Iiturgtcc, I se atrihuie: Despre hr/ti! c/iaconi/or, Despre
so/u/area Cu rn/in/ic i Despre A//lu/a trepte/or.
Lucrarea Vederea rain/ui prezmnt2 sistematic doctrina despre Iume a
autorilor
iantrmTi.ntu1 Grigonie al Nissei, Sfntul Maxim
Mrtunisitorul i Sfntui loan Darnaschinul. AratS ppajhilitatea transfiguranii
cosmosulum prin omul eliberat de patmmm Lucratea are( 8 eapitoI 7 en cuprmnsul
umator(1)n cte feluri ni se arat.raiul seiT ups a tacuire cviavioasa; In
cte feluri se poate tlcui in cuvmnte ale intelegenii duhovnicepi raiul cunoscut de
minte (inte1igihi1);)care sunt roadele celor donS feluri de pomi ai raiului cunoscut
Cu mintea;4)a1te cxp1icatii5)un inleles mam malt dat poruncii lui Dumnczeu cStrc
Adam; hj/Sn alt inteles dat raiuiui, care este poarta prin care se intrS in ci i cc pomi
cresc in el; 7jce bunStSti aduce ImpSrt2irea de roadele cele din rai, celor cc
lucreazS in el in difenite feIuri5ce inseamnS cele douS pori ale raiuluj.
"Dumriezeu, spune Nichita, zidind pe ant de la ineeput ca pe a flintS
IndoitS, adicS din fire vSzutS i nevSzutS, vSzut i nevSzut, supus simturilor i
intelegator, i-a facut p locaui Iui, potrmvit fmnilor mi, adicS raiui supus simturjlor i
cel cunoscut cu mintea, vSzut i nevSzut, sSdind in mijiocul liii pomul vietii i
pomul cunotintej, care se numete cunotina binelui i a rSului. Pc unul din aceste
raiuri i-a sSdit in Eden, in lumea aceasta vSzutS. Pc celSlalt rai I-a sSdit in lurnc
gndita cu mintea i nevSzutS, aflndu-se i find aczat in mijiocul omuiui, ca 0
lume mare in cea mica vzutS, in rnijiocuI omuiui zidit de Dumnezeu i aezat pe
pSmSnt. Noi vom vorbi aici despre acest rai cunoscut en mintea, c2ci pe ci avern
trebuinS sa-1 cunoatem. Pentru CS celSlait rai a fast inchis de la greea1a lui
Adam... Noi credincioji nu rnai avem trebuintS de ci acum, inlrucSl tuturor ni s-a
deschis intrarea la ceruri p Imparama lum Hnmstos e I6gadumt5 de catre El tuturor".'In mijiocul (raiului) s-a sSdit pomul vietii i un alt porn nurnit pbrnul
CUnotjntei binelui si rSului. Cc sunt acetia? Pornul vielil este Insuj Durnnzeu
FScStorul tuturor... Jar pomul cunotmntei, sau al cunotintei bineiui i raului, este
urea nostrS i alcatuireS omului. CSci omul este a flintS capabilS de bine i de rSu.
El este cu adevSrat pomul pururea roditor de cunotinta, sSdit In acest rai al lunij"
"Pomul vietii este Dumnezeu, a CSrui lucrare este sS procure via(S i Care
dS rod bun de mncat numai celor vrednicj de viata, ea unii cc nu sunt snpui
illortii. El produce a dulceatS negrSita celor cc se impSrtSesc de El i Ic dSriiete a
vmata nemuritoare... Jar pomul cunotintem binciul i raui.i.mLeSte deosebirea pniViri,.
Precum au spus i augndit i altii lnainte de noi (Sf2ntuI Joan Damaschinui). El e
descOperirea aleStuirim firii noastre, care e bunt, color cc an urcat la bSrbatul
desSvrjt i la mSsura vSrstei mi Hnistos prin toatS nepStimirca i
inlelepciunea
-.

Nichita numit in traducere Pieptosul, a fast ucenie al Sfntului Simeon

Noul Teorog. A fost rnonah traitor in manastirea atuuion am Lonstantipopol. In
arm 1053 a sc
o
or, vornespre o osireaazirneiespre i ostul de
sam ata i despre casatoriapreoplor. Are lucranLcter asceti
mistiC,
epistole si nc-a 12sat a V
Sfntuilui Simeoi Noul Teolog.
and SfSntul Simeon a murit la 1022, Nichita era la vreo 17 ani.Deci s-a
-

Imm Simeon
4ni de Ia

Lucr2rj Ic sale cole rnai importante sunt 300 c/c capete

mm
lucrare Des i -c se/let; Despre rai; Despre /em-arhie (in S.C. 81).

Nichita a participat la con ictu dintrear1iu1Conantiropolulu1

Mihail Ce
i i car mnalulapuseanjjum
la 1054 Ca gndire teologic, este
influen at
e Sfntul Simeon, asc2lul s2u, SubiiniazS rolul Duhului'Sfnt in
-

chip mai logic. La Sf5ntul Simeon se simte tr~irca sa putermcd, pe cdnd la Nichita

367

368
Dhului, I tnduse prin contemplarea si fmuseiea ci Ia marelia Iucrri
FScoruluj"
Roadeje celor doj
porni (cuno5tjn(ej bincluj 5i rSuluj) sunt PlCerea

durerca. "Ccl cc s-a imbogatit cu roadele acestea 5i cu danirile Sfntuiui j

j
inchinatului Dub, a intrat inca de acum in
raiul in care a intrat dumnezeiescui
apostol Pavel, rti
ci Ca in al treijea cer, unde s-a desftat de pomul Viejij a
auzit Cuvinte care nu-i sunt ing3duite omului 1)
5tima5 5i robit pcatuluj s Ic aud
a mSncat din pomul cufloStinJel, care e CufloStiflia bineiui i a rului,
sa Se
vatemc. Mai binc zis a ajuns ci insui rai dumnezejesc 51 casS a Treiij
fleimpriltc, avnd in inijiocul mimii sale sdit pomul vietli,
adic pe Dumnezea
1nsui, Incrcat de roadeic Ilelnurjtoarc ale Duhuiuj Dumnezejc5j Srant".
0 atenie aparte trebuic acordat celor
JQQclecanPdespejui
Aici citim: "Patru
sunt cauzeic virtutjlor imbinate
in trcimca desvr5ji3
Cea dintj este Iibeatea, adic5 neptimjrea s0fletuiuj A
doua este curia mmiii prin lacrimi 5i
rugciune . . A treia este si51uifea Sfl6tej
Treirni in nm.. A patra este trebuinia care silete Pe tot cci cc a luat talantul
cuvntuluj cuno5tinlcj s-1 propovSdujasc" (cap. 1).
..

"Cnd suntern suprai de gnduri necurate, Inca nu ne aflm de partea

celor cc iucrcaz ce1ere]c Acolo nc aflAm nunici cnd sufletul s
-a moleit din
incordarea lui, 5j minica
are niucjrj tuiburj
5i cejoase, jar osteneijie viu1jj
lipscsc din pricina lencvirij Ia mgacjunc i Ia cugctarea la Dumnezeu" (cap.
5).
"Precum trupul are cincj simiurl: vederea, auzul, gustul, mirosul
i pipaitul,
aa i suflctul are aceJai nurnar de sirnturj' mintea, ratiunea, simlirea Inclegatoare,
cunotlta 51 1iinja" (cap. 10). "Puterile cuprinztoare ale min;ii sunt patru.
cumintcnla, agcrimea, intcicgcrca i destoinjcja" (cap. 12). "Furia diavojilor e mare
inipoiriva celor cc an flIcut sporuri rnari in contemplaije in vedere). Ei stan Ia
pnda ziva i noaptea impotniva acelora. Ei Ic stmcsc ispite cumplite prin cci cc
vie(uiesc imprcun cu ci" (cap. 93).
"Scurt e viala, lung e vcacul viitor i mic e rstimpui victii de aici. Jar
oniuj, Victultoarea aceasta mare 5i de scua vrcme, cruia i s-a dat vremea ingusta
de acum, e ncputincjos Vrcmca e ingusta, iar omul e slab. Dar dununa care ii
ateapta, ca rsplata a lupteloi, c mare, deoarece are ncnumrate cpue care-i
pnirnejdwesc viala cea atotscurt" (cap. 113)
In cc prive5te lucrarea Despre suflet,
aceasta estc o lucrare irnpoantS
pcntru a injcicgc tcmc prccuin: crc area
-aiumii vzutc i ce1ei nevzute,
crearea oinului, fun a sufletujui istauclui
dup moartea trupulul. Despre crearea
iIlor,uchjta spune: "Ingeril sunt ccc de a doualumina, striucirca br primindo dc la StpnuI lumjnjj
Dcci prima faptur creat a lui Dumnezeu.., sunt
puterile cctelor dc Ingeri ccreti i dumnezejesti
5i spunem Ca este primul lurm
creat dc Durmiezeu, pentru c mci inainte de once lucnj creat, Dumnezeu a zidut
aceste cete din nimic". Vorbund despre crearea oniului, Nichita face trimiteri la
teorij ale lui Arjstotel 5i ale unor filosofi presocratjci Sufletulornuluja fost creat
.

cunipatare, curaj intelepciune 5igpate. Faptul Ca omul a fost

creat dupa chipul 5i ascmanarea iuCTiezeu arata ca omul are menirea s-Si

365
depSSaSc radacina lui biologica 5i sS mearg mai depae indumnezcindu-sc. In
paca 1 flnal a Iucrrij, Nichita vorbete despre moartea omului. Locul unde
sufletce se odihnesc dupa moaie sunt sau raiul, san iadul. "Pentru c sufictele
: pactoibor sunt vinovate u condamnate, acolo unde sunt dc in iad, acestea stau in
nite l9curi intunecate, infricotoare 5i lipsite de scare. Stau inchise in continuu ca
intr-o temnilft, gsundu-se intr-o stare de mObnjre, tristee 5i suspinuri dintre ceic
mi grele, in timp cc memoria Ion rela astfel 51 prezinta din nou faptelc br fr nici
un ascnzi, exact cum an fost infhptuitc in viata".
Bibliogrcy7e: (Nichita Stithatul) Cuviosul Nichita, Despre sujiet, trad. dc
Pr. Jon Andrei Oh. Trlescu, Edit. Andreas, Bucureti 2012; Idem, Viaa Sjniu/r,j
Simeon, Nrni/ Teolog, trad. de Ilie iliescu, Edit. Herald; idem, Ce/c 300 de capitole
despre iJpiuire, despre fire p despre cuno5tin( i Vederea duhovnjceasc
a
raiuiui, in Filocalia 6, cu o introd. dc Pr. Prof. Dtru StOniioae; Voicu, Arhidiac,
Prof. Constantin, Patro/ogie, vol. 3, p.246 -248.
15)Mihail Psellos

VO

CIA

S-a nscut pc la anuijiols in Nicomidia. Si-a format o cultunS vast5, din

fragedncie. A studiat teo ogia
in colile tirnpului. In vrcmca lui
Mihaib IV (lO34-I04l)Jrnp0ratuI Bizanjului, afost judecStor, ian sub Erma
In vrcmca l ui Constantin IX devinc o
persdnahtatc de prim rang. Deschide universitatca din Constpno ol, unde preda
el insuj, fund vestut in toatIE7eatEhcj
7
pcntru cursunibe sale de fibosofic. Este
COnd
mhntunisire
jcest autor este begat (IC conducerea impeniului, alcStuind ccic mai
importaute acte oficiale ale imphratului (novcle, senlinte).
monahala u apoi se retrage in mOnOstirca de PC muntelc Olimp din Bitinia. Dupao
rnultora. In
vremea imparatu ui saac Comnenul (1057-1059), Mihail Pscllos intocmcte actul
sub
pera. Dintre scrieri1eetc amintim comcntaniilc: l)La Cd;itarea
Ccintduj/r 2)La Suprascrierea Psa mi or; 3)La Hexaimneron; 4)La cuvin!e/e: Sd
faceni p om dupd c/mipu/ i asemdnarea 5)Despre paradis; 6)Despre pdcatu/
umop otrivc Du/iu/u, Sfdnt; 7) Sclii la scrieri ale S/b/i/or Vasile ccl
Mcfrd Grigorie
Teo/ogul Grigori_.mLNivsei i Joan Sc(irarul.
Dintr
amintim: 1)La Schimbarca la Fa(a; 2)La Intrarea in
Bi,teric i a Maicu Dommni/uj; 3)La S/dntul Arhamiglue! Mihail; 4)La Sfdnmul
Gheorg/z; 5)Cuvthuarj funeb,-e la Mi/ia ii Cerularie, san Constant in III;
b)Engom'ioane la Teodota ('na/na so), impratul Constantin IX Monoinahu/ i
a
Joan Mai1ropos alEvhaitelor; 7)Trei cuvinte despre post.
I\Iihai1 Psebbos este i autorul catorva scricri ~dogm.tic o-polemic
ra c/c mu/fe fe/un (lucrare enciclopedica, tratnd te Iverse);
2)Dia/og

370
despre lucrarea cleinom/or (contra erezici mesalienjior dualici, cafe invau
pro fund eronat c Dumnezeu are do] ui, pe Hristos i pe Satana, adic binele j
rul; 3)MtSriuri.rirea dc crecJina; 4)11 cope/c teologice.
Dintre lucrSrilc imnografic ale autoruiui arnintim S/ujba inchinat
Sjnru/ui Simeon Merafrastu, diverse imne liturgice 5i un canon. A fompus 5i
multe e/vfgj?
S -au pSstrat
preioase pentru
- cunoa5terea istorjej i a mil"Lurii bizantine. ifi limba roman s-a tradus Chrona ra ia
sa (aici ii nurne5tc pe str0moii notri sciti, mai ales pe cci din Dobrogea).
Bthligi-a/ie: Mihail Psellos, Cronogra/la, trad. de Radu Ale,andrescu,
introd. 5i note de Nicolac $erban Tanosoca (lucrarea acoper perioada anilor 9761077, nclusjv domnia Impratului Vasile 11(976-1025), Edit. Polirom, Iai 1998,
264 p. Lucrarea poart i subtitlul Un veac c/c istorie hizantin '976-1077); Voicu,
Arhidiac. Prof. Constantin, Patio/ogle, vol. 3, p. 249-255.
16)Eutimie Zigabenul
Eutimie, sau Eftimic a fost un

n.ajucjtivat, pregtit teologiretor.

trOit la Constantinopol, in vremea impratului Alexie I Comneanul, care i-a 5i
cerutsaforrnulezcunpunctde ye ereteologic irnpotriva rtcirilor pavlT icnilor 5i
111 28 de capitole. EiTiiie
urnnezeu,.creatJaIuflhj1i-.re (cal). 1-7)

i cornbat

erzjile

(cap. 23-28). Lucrarea a fost publicatS in Tara Romdricased ic5 de la

inceputul secolului al XVIII-lea.
Alte lucrri dogmatice poartS titlul; Despre :iva in care a avut bc Cina
cea c/c Tain 5i Impofriva mesa/ieni/or son evhip/or. CuvntSrile Iu Eutimie

Zigabenul suni Despre hrdu/ Maicii Damon/ui, La Sfnfu/ Jerotei al Atni 5i La

Sfntu/ Aposiol Toma. Mai cunoscute sunt lucrSrile
ticuind
Psalmii Epistolele pauline precum 5i cele atm Sfinte Evanghehi. r Eutimie
Zigabenul a scris i scolii Ia uncle fragmente din luclJi Dionisje Areopagitul
5i mai ales la lucrOri ale Sffintului Grigorie Teologul, precum: Cuvnt laTeofania
Domnviluj, La Paftc (Cuvdnffirj/e 28 /l 45).
Td/cuirea Evanghe/iei clupd Luca are ca principale capitole: despr pOstoril
cc petrcceau in camp (2); despre Simeon (3);despre cuvntul cc s-a fcut cAtre
Joan (5); despre ispitirea Mntuitorului (7); despre soacra lui Petra (9); despre cci
vindec.aIi de felurite boli (10); despre slSbanog (13); despre alegerea apostolilor
(16); despre fiul vSduvei (19); despre pilda semntoruIui (22); despre fiica mai
rnarIui sinagogii (25); despre Schimbareala FatO a lui lisus (30), despr Maria sJ
Maria (37); despre fariscul care L-a poftit pc Jisus la mas (42); despr bogatul
cOruia i-a rodit larina (46); pilda despre cele 100 de oi (56); despre bogat i despre
Lazr (59); despre fariseu 5i despre vamc (62); despre Zaheu
(65); despre tSlharul
care s-a pocbit (81).

Bih/iogi-aJie: Efthimie Zigaben, T/cuii-e a Evanghe/ia dupd Luca1, trad. de

Adrian TSnSsescu-Vlas, Edit. Cartea Ortodox, Bucure5ti 2006; P.O. 28-131;

-.

371

ldem, T/cuirea Psa/tire, (1), Ps. 1-5, trad. mm. Mitr. Veniamin, transljterarc 5i
diortosire Mihail lorgovan, Schitul romSnesc Prodromu, Sf. Muntc Athos, 2001;
Voicu, Arhidiac. Prof. Constantin, Patio/ogle, vol. 3, p. 2 60-2 61; Branitc, Pr.

Mann, !inprejur-ile in care a fost a/ctuitd Panop/ia (Panioplia dlogmarica, in

Editio Princeps, Trgov4te 1710, in rev. M.O., nr. 7-8/1958, p. 501-5 10. 17 )Teofilact a Qhnidei
S-a nSscut in prima jumState a sccolului al XI-Ica in insula Euheca, din
Marea Egee.
nUFEI ntre fraliflui era slujitoiTiSfSnta Sofia. in
Constantinopol. Teofilact studiazS la Universitatea din Constantino ol, fiinducenjc
Sr studiile 5i a tOmas ca pmofesor dectoric
al lui Mihail Psel os. Si-a desOvit
r0 Ia
A fostmona , diacon a
an a o Ia. A fost da - al fjului
?zf
Teofilact a fost un bun cunoscStor al Sfintei Scripturi, dar $i al operclor
Sfintilor PSrinli, lucrSri pe care el Ic foloscte la rcdactarea propriilor lui comncnlarii
scripturistice, A cunoscut filosofia greacO i latinS. Pentru viitorul impSrat
Constantin Ducas Poruirogenetul a. scris lucrarea JnvO(rura inlpdrteascd

(Basi/ikos logos), un scurt manual de educalie moral-politics 5i de pedagogic,

necesar pregStinii celui cc avea sS ocupe tronul bizantin. Lucrarea lui Teofilact a
lost intre uintats pentru alcStuirea Jnva/aturilor lui Neagoe Basarab catre flu] cdi,
Teoa'os, . Este un tratat scurt, despre educalla fiilor de ImpSrai. TSnSrul Constantin
Porfirogenetul este indemnat sa imite pe mama sa, care a fost virtuoasa i
milostivS, inc1egnd adevSrata mSsurA ajcrtfei duhovnicc5ti. Sunt date cxemplc de
unhial din Scriplura.
In 6 ianuarie 1088, Teofilact rostea no cuvSnt de elogin mnaintca
impSratului Alexie I Comnenul 5i a curtu imperiale (din care aflSm despre lucrarea
istonicO a Anei Comnena, numitS Alexiada).
Prin anii 1088-1090, Teofilact ajunge arhiepiscop de Ohrida (azi orau1
Ohrid, in Macedonia, fosta republics a Iugoslaviei), pstorind peste slavi 5i ylahi.
Proviricia fusese cucerit de Vasile II Bulgaroctonul. Teofilact era vSzut de
enoria5ii sSi ca trimis al impSratului Alexie I Comnenul, care Ic impusese biruri
grele, meat localnicilor Ic erau luati adesea copiii ca sciavi.
Teofilact a continuat sa lie grec In gSndire, dar a fost un pSnintc spiritual,
apSrnd pe pSstoriti contra abuzurilor. TotodatS a combStut pc pavlicieni 5i pe
bogomili. A hirotonit preoti educali. A rSbdat el insui nedreptaile la care a fost
Supus. A c55tigat pe crcdincioi de partea sa. Dc acum dateaz5 o coleclie de 130 dc
epistole, coresponden cu ali ierarhi bizantini, cu curtea irnp5rStcascS 5i cu fosta
lfllpSrSteasS Maria.
Teofilact a serfs 5i un tratat Despre ce/c cc se imp utdlatinibor, San Asupra

Pbdngeri/or impotriva batinibar (P.O. 126). De5i trecuse putin timp de la schisma

din 1054,Teofilact aratS moderatie, de5i nu face concesii apusenilor in pnivinla

i lIVStSturiior, ci apara credin(a dreptmaritoarei biserici impotniva r5t5cirii Filioque
JI
a primatului papal. Reamintete cS simbolul niceo-constantinopoljtan flu
Cuprindea Filioque.
.
_1 .

372
Corespondeilfa
luj Teofilact pemjte recollstjtuirea evefljlnente
ale vrclnunIo1 acejea
istorice
Aflm de acolo de pilda despre invazia anateIor lor
apus
Iliria i Bulgaria Ia
es
prirnele expcdjji cwcjate Ia
inceputul Sec. XII (P.O.
Teofilact arat
123),
Un smut pastoral
biserjcjj i pe ale creStinilor i lucre
practk pronunat Cunoa5te nevoile
pstorj;Jr 521.
pentru Imbunat;jrea Strjj br. la
aprarea
Acum se petrece il2vIjrea cumanulor, care au acut niult
na
lnupresjoflaflt2 este o scnisoare de mng2iere tninujsa cpiscopuluj e Vidin, care
ceruse ajutomi, Incuraj2nduj.
"Al
ji
acela care sunt pnn prtile acestea dumanj multi? Dan, deSigur, flu mai cruzi dccat
p care due ill
unul din Ci6CI copji -~J cap
dobitoace
e
Un smgobinujesc
Icac la a-i ucide din Clflcj sau din zece unul,. 0 singur
ScOpare este
s5 nu ne
cci cc sufer2, c, de5i din pricina at2tor necazuni ne-am intristat
mai Plngem, chjar de am sufcrj Inca
i anal inulte suprrj Dac Ins ne
vom ruga p
Cu lacrirni Vol],
ar5t2ndu.se mila i
Cere ajutonji Jul Duniezeu cred c vom vedea
indurarca Sa c3tre noj",
Din vremea pastonrij sale dateaz dou vieJj de sfintj'
Pa/un/rca ce/op 15
do, Tiheriopofe $(runrJfa
(lucrare tradus in liniba romn de episcop
Ghcrasjrn Tiinu5, cu
al
Tiheriopo/e) p Viaa acest tillu, ap2mt2 in Bucure5fj, Ia 1907
Sfnti,/,,
Mart/ni d/0
Clement arh/epivcop,,i Bulgarjej (+916;
socotit apostolul bulgarilor,
acesta era
PG. 126). Teofilact, de5i grec, era apropiat de viata p
do traditia baseniceasc slava, 6ind dcsclijs fa( de cuIjra popoarelor cc fuseseri
convcrtitc In cretinism de Sfi1 Chiril i Metodiu
Dintre CUV6nt2rile lui
Teofilact amifltiln:
Ii7vierf (Ia Utrcnie);
Ornilie la Evang/icija a XI
-o a
O'flh/ie la IJ7Iiarea in B/se,Cu,s(,ie(, S/lute,
fr a Ala/c ii Dorn,,,,/uj
crud (bate in P.G. 126).
i o alta La
S-au p5strat 14 poezj religioase ale lui Teofilact
i dou poeme in cinstea
SfantuI11 Siancon Noul Tcolog i a inunclor sale, pe care Ic rcconhanda
spre Iecturi
tuturor.
-

Teofilact Se aratO astfej unul djntrc cci

inj
marlcscrjjtbrj
dan i ca
un sfnt tr2itor al Evanglicliej in proplia viala. Sc pare
a muritbizantinj,
pe Ia
Inainte dca-5j da sf2ritul, s-a intors la Tesaloiujc
1125- 1126
In
sinaxarele recelate este pomenit la 31 deceinbrje (cx.
Sinararu/
de
arhinlandritul
loan ichie BIan), Cuvio5j Grigorje i Gherontie au tradus inInijiI
1805
Pd/cu/rca
ce/or pc,j,
-,, Evaiag/ie/jj
a lui Teofilact, numindul pe acesta "duninezcjcsc
printe" Jar Vcnjamin Costaclu in prefata acestej lucrri, 11 nume5te "fericit".
SI3ntul
Aghiorjt a tradus din greaca, in greaca vorbit
Jul
Teo fi Nicodj,
lact la epistolel e
Pauline (SfljJ
tUflci tcuirile
Teofllact, arhiepiscopuj BuJgaei, e/e
14 trhizite,. ale Sfth,,,,/,, Slavuu/uj
!nse,n,ad,-i de )Vico/,,
i'ltrutot/dudat,,/j,j Apostof Pavel, cu
Ag/iioi-jj11/
Costacha vol. 1,
tnad, in rom2ne5te de Mitropolitul V
enjamin
1. 1904)
editie ingrijita de Mitropolitui Atanasie Mironescu Bucure5tj, vol
E x i st
un all Teofilact (+842), episcop al Nicomjdiej
confunJat
Cu case este e5it
Pr5znujrea lui Teofilact
IhcSndu_s e
Praznicului Natenji D
Ia 31 decenibnie la odovania
omnului flu are o slujb deosebit citinduse doar sinaxaml.

11

--

373
La indemnul ImprStesej Maria, Teofilact a tSlcuit cele patru Evanghelij
(P.O. 123 5i 124). Dc asemenea, a tSlcuit Faptcic Apostolilor, epistolele pauline si
pe cele sobonuice5ti S-a ingrijit de c5iJc Vechiuluj Testament, cxplicnd cilc
profetflor Osea. Avacuin Iona, Naum5i Miheia (mate in P.O.
125 5i126).
1
Tlcujrea data de Teofilact Ia Sflntele Evanghelim a avut o larga circulatje
in Tanic Ronune in Bizant, Serbia, Grecia, Bulgaria i Rusia. Munca Jul Teofibact
se caratezeaza prin claritate p samplitate. Exegeza sa are rol do a zidi spiritual pe
cre5t1n, fhc2ndu-i sO ifitcicagO sensul POmncilor evangbaclice.
Teofilact vine in contjnujtat
traditiei patristjce Merge pe linia Sfintjbor
POninti anteniori lui, mai ales a Sf2ntului loan Gu de Aur, dar i a Sfinlilor Vasile
cc] Mre, Gnigonic Teologul Grigonie a! Nissei, Chinil al Alexandnici Dionisie
Aneopagitul, sau Maxim MOrtunjsitoml

Unconj, tOlcuirea lui Teofilact este una aIegoricaspirituaJ

poate fl SocotitO ca sintez a
Exegeza sa
invOtatunji Sfinilor POrini. Teofilact explica tcxtele
conicis,dO lOmurjrj utile i vorbete din propria experienta dc trOire cretin2. Tine
cont i d
e tulburOnile i invtturiie greite care erau sustinute in vremea sa.
Teofilact a tOlcuit Evangheliije dupa 1085 5i, dc5i dc aveau ca dcstjnatar
PC viitrul ilnpOrat Constantin cc ii fusese incredintat sprc educare, aceste lucrOri
sunt la fel de utile onicOi-ui cretin.
Teofilact cxpune PC scurt inJelesul istofic,
moral, alegoric i anagogic al
versetclor scriptunistice Pnincipalij destinatari sunt crc.5tinii silnpi (Anagogic
dupa o intelegcrc malta).
Desigur, sccnjle Jul Teofilact, ca p inajonitatea celorlalte lucrSri exegetice
din peroada postpatristica sum putemic influentate de lucrOnjle de rcfcninl ale
Marilorp5njnti
i Teofilact, bisenjcetj Totu5i, cci nuai importanti autoni postpatristici, intre care
aratS put'emice elcmcnte de ogjnaJjtate cunoatcrc
a iZvoarcl or
literatunij crcpinc, malta trOire spiritualS i str5dania constantO de a apOra invStOtura
bisenicii1 dc nOtcirilc timpului br.
'latO cuprinsul PC scurt al
Tdlcuir,, Evcmg/ie/jei dupd Matei: desprc canea
neamuiw lui lisus Hstos, zOmisljrea i naterea Lui (cap. 1); magii de la rSs2nit
fuga in Egipt, uciderea pnuncilor de cOtre Irod, intoarcerea din Egipt 5i aSczarca in
Nazaret (cap 2); loan Botcztorul 5i botezul lui lisus (cap. 3); desprrea lui
e ispiti
Iisus, inceputul propoySduirji Lui, chemarea pnimilor ucenici 5i minunilc Sale (cap.
4); predica de PC munte, fericirile 5i adevOata inuplinire a Lcgii (cap. 5); despre
m1bosteie, mg5ciunc i post i s flu ne str2duiin numai pentm cele pSmOnte5tl
(cap. 6); sfOritui predicji de pe munte, judecata semenjlor
, puterea rugaciunim (cap.
7); vindcarea unor bolnavi 5i lini5tirea furtunii de pe mare (Cap. 8); alte vindecSnj
inviereafiicei lui lair i ucenicii Jul loan BotezOtorul (cap. 9); chematapostoIjldr
i tnimitprea Ion la prhovaduj
(cap. 10); mOnunja Jul lisus despre Joan, lauda
TatSlui i chemarca celon ImpovOrati (cap. 11); o vindecare fcutO sdinbdta
5i hula
Impotniva Duhului SfOnt (cap. 12); 5apte pilde despre ImpOrO(ia eemnibor (cap. 13):
tOierea cpu1uj SfOntuluj loan Boteztoml, hrAnirea a5.000 de oamenj i uinblarea
Pe mare (cap. 14); femeia canaaneeancO (cap. 15);
semnele
lui Petru' (cap. 16); Schimbarea Ia Fala (cap. 17); cine
estetimpului 5i nuOrtunis Inca
mai mare In imparaja
-.

374

ccrurilor p pilda datorniculin (cap. 18); binecuvntarea copiiior 5i tnaru ccl bogat
(cap. 19); pilda lucr5torilor viei 5i vindecarea celor doi orbi (cap. 20); ntrarca in
Icrusalim (cap. 21); parabola nunii fiului de Imprat 5i dinarul cezaru1ui (cap. 22);
rnustrarca fanscilor p prezicerea drmSrii Ierusalimului (cap. 23); venirea a doua
a lui 1-Ji-istos i sfr5itul lumii (cap. 24); pilda celor 10 fecioare $i a talanlilor (cap.
25); Cina cea de TainS, trdarea lui Juda. lepdarea lui Petru (cap. 26); patimile i
Ingroparea hu hSUS (cap. 27); Invierea p arStrile Mntuitorului (cap. 28)k
Exemple: Dc pilda, t1cuind numele "lisus", Teofilact zice:1 "Numele
acesta lisus flu este elinesc, ci cvrciesc p se tlcuie5te Mntuitor. Pentru ci
evreiete lao inseamnS mntuire".
I
Explicnd cuvintele. rostitc de M3ntuitorul lui Petru: "Tu eti Petru 5i pe
accasti piatrS voi zidi Biscrica Mca.....(Matei 16, 18), Teofilact I continuS:
"Domnul Ii rSsp15te.tc lui Petru, dndu-i lui mare plata, a se zidi bserica pe
mSrturisirea Jut. CSci, de vrcme ce Petru L-a mSrtudsit pe El c estb Fiul lui
Dumnczeu,aceastS mrturisire va fi teniclia celor cc cred, mncSt tot omull care vrea
sa zidcascS (ridice) casa credintei, sa punS ca temelie aceastS rnSrturisire.iCS micar
milioane de fapte hune de am zidi, dar temelie nu vom avea dreapta mSrturisire,
ubred zidim".
Despre Invierea Dornnului citim: "Domnul a inviat a treia zi. Dr cum se
numSri cele trei zilc? Inn-u al ase1ca ceas a! vinerii a fost rSstignit, del Ia acesta
panS la al nouSlea ceas a fost intuneric, rSstimp pe care si-i socote5ti noapte. far de
la al nouiica ceas a fost lumini. Accasta este o zi. lati dcci o zi i o noapte. larii,
noaptea de vincri i ziva simbetei, a doua zi 5i a doua noapte sunt. far naptca de
sSrnbSti, panS cSnd se face de ziuS, cici de la lurninarea dc zi toati ziva sic nuiniri,
iatS a treia zi p a treia noapte. mci 5i in alt chip poi Si socote5ti cele trci zile:
vineri $i-a dat Domnul dithul - aceasta este o zi; simbiti a fostininormSntat aceasta este a doua zi: jar InTnoaptca duminicii, de cSnd se lumina de ziva-, a Inviat,
dcci din parte se nurniri 5i duminica in bc de alti zi".
lati pe scurt 5i cuprinsul Tdlcuirii Evangheliei clupa Marco: despre loan
BotezStorul, Botezul lui lisus i ispitirea Sa (cap. 1); despre vindecrea unUi
slibinog 5i chemarea liii Matei (cap. 2); alegerea celor 12 apostoli (cap. 3): pilde
despre- irnpiriia cerurilor Si potolirea furtunii pe mare (cap. 4); invierea fiicei lui
lair 5i alte vindcciri (cap. 5); trimiterea celor 12 apostoli $i moartea SfSnului Joan
BotezStorul (cap. 6); femeia canaaneeanci 5i flica ci (cap. 7); alte vindcciri Si
mirturisirea lui Petru (cap. 8); Schimbarea la FatS (cap. 9); binecuvSntarep copiilor
51 tinirul ccl bogat (cap. 10); intrarea in lerusalim (cap. 1 1);.pilda lucritrilor Vici
(cap. 12); dirSrnarca Ierusalimului 5i a doua venire a Fiului Omului (cap. if3); Cina
cca de Taini, rugiciunea din Ghetsirnani, prinderea lui lisus (cap. 14); jtdecarea
ristignirca i irigroparca Sa (cap. 15); Invierea Dornnului i InilJarea lacer (cap.
16).
0 frumoasi tilcuire di Teofilact pildei cu lucritorii viei: "Via est norodul
pe care 1-a sSdit Dornnul... (Ps. 79, 15-18)... Jar gardul este legea, care iioprea pe
iudei Si se amestece cu alte neamuri. Turnul este templu, slivit find, iir teaSctll
este jcrtfelnicul unde se virsa singe. - NorOdul a fost dat lucritorilr, adica

375

dascililor i stipinitorilor celor dupa vremi ai iudeibor. Sluga trimisi poate fi Jlie,
dintre prooroci, jar dupa acela pe al!ii, precurn Miheia... Jar a doua slugS, pe care
au improcat-o cu pietre..., Oseea 5i Isaia, proorocii. Jar a treia slugs..., Daniil 5i
Jezechiel. Jar in vremurile din urmS a trimis Dumnezeu pe Fiul Sin, Care din iuhire
de oameni s-a ficut am,.. Jar lucritorii cci ru, cunoscSnd ci Acesta este Fiul lui
Dumnezeu, L-au scos afari din vie, adica afari din Ierus.i]im 5i L-aujtmorit, cicj
afari din cetate a fost ristignit Domnul... Dcci Domnul viei, Tatil Fiului Cclui
ornorit... ii va pierde pe lucritori, dSndu-i romanilor. Jar norodul II va da altor
lucritori, adici Apostolilor".
Jati i cuprinsul pe scurt a! Tdlcuirii lui Teofilact /a Evanghe/ia dupd
Luca: despre Bunavcstire, na5terea lui Joan 5i cintarea lui Zaharia - (cap. );
Natcrea Domnului, Tiierca irriprejur (cap. 2); prcdica lui loan 5i Botezul
Dornnuhti (cap. 3); inceputul predicii Domnului In Capernaurn (cap. 4); pcscuir
minunatS i vindeciri (cap. 5); alegerea celor 12 apostoli 5i predica de pe munte
(cap. 6); alte minuni (cap. 7); pilda serninitorului 5i invierea flicci lui lair (cap. 8);
mirturisirea lui Petru i Schirnbarca la FatS (cap. 9); samarineanu! rnilostiv, Maria
5i Marta (cap. 10); rugiciunea Domneasci (cap. 11); semncic vremii (cap. 12);
pilde despre impiriia lui Dumnezeu (cap. 13); pilda despre cina cea mare (cap.
14); oaia cea pierduti, drahma cea picrduti 5i fiul risipitor (cap. 15); bogatul
nemilostiv i siracul Lazir (cap. 16); vindecarea celor 10 lcproi (cap. 17); alte
pilde (cap, 18); Zahcu (cap. 19); pilda lucritorilor viei (cap. 20); banul viduvci 5i a
doua venire (cap. 21); Cina cea de Tain 5i Ghetsirnani (cap. 22); Judccata,
ristignirea, moartea i Ingroparea (cap. 23); Invicrca i lniltarea (cap. 24).
Vorbind despre Zaharia 5i E!isabeta ci nu aveau copii, Teofilact Ace:
"Fernei!e drepilor, chiar 5i cele drepte, de multe ori au fast sterpe, ca Si cunoti tit
ci legea nu cere multirne dc copii trupeti, ci duhovniccti. Si crau arnSndoi bitrini
ii cu trupul j Cu duhul, pentru cii 5i cu sufictul imbitriniscri, adici sporiscri,
suiuni in mimi punndu-i (Psalm 83, 6) 5i zi avindu-i viata, iar nu noapte, Ca
Intru lumini umblind cu bun chip".
Cind ingerul se arati lui Zahania i spunc ci loan va fi mare inaintea
Dornnului, Teofilact explicit astfel: "Mare se figiduietc ingerul ci va Li Joan, insi
inaintea Dornnului, ci multi se zic a fi man inaintea oarneni!or, jar nu inaintea Iui
Dunmezcu, precum sunt fiamicii. Jar mare va Ii Joan cu sufictul, precum mic cu
sufletul este tot ccl care se smintete".
Pi!da serninitoru!ui este tilcuiti astfcl: "Icit-a scminStorul inseamni ci
Fiul lui Dunmezeu a ie5it dintru sinunibc pinintc5ti... 5i s-a ficut anitat, 5i cinc a
Ie5it? Seminitorul, Ccl Care pururea scamini, cici Fiul lui Dumnezcu flu
inceteazi de a semina pururea In suflctele noastre. Cici Domnul nu nurnai atunci
Cind invati, seamini, ci 5i prin zidirea aceasta 5i pnin cele cc iij se fac noui in
fiecare zi, searnini In sufletele noastre sernintele cele bune... Ieit-a seminitoru!
S Scmene siminta sa, cici al Situ era cuvintul invfiturii i -rfu
strain. Pentru ci
Proorocii cite Ic griiau, flu pe ale br Ic griiau, Cj PC ale Duhului,., $i seminind
El, adici invifind, una a cizut !ingi calc. Nu a zis ci a aruncat-o seminitorul, ci

376
ca a czut Cci Sc
oml scamn i invaa jar
cuvntuj cad
jar 3cetj Se afl on calc, on piatr on spini, on prnfit bun". e Ia cei care ii au
T/czjrea Episio/ej cafe Romani,
rcajizat de ctre Teo
fl1ct, are 16
capltolc in care autorul exp1ic verset cu verset epistola pauiin
Astfei, expijc6fld
cuVflteIe:
"SfrjtuJ Legn este firistos, spre indrcptarea a tot cel ce crede" (Ronanj
X.
4),
zcC:

"Fimdc
sus Aposioiul a numit chiar dreptate pe aceea din Lege,
cvreij incretina1j
an mai
fi putut
s5
pentm c
zic aa: mnseamj deci c fbi am fcutrde1eg
am
Isat
dreptatea
aceasta.
Dc asemenea
a
e
ar fl putur s zic
evrcii ce flu an crezut in Hnjsto
ir ci: (IC v en)c
cc aceca din Lege este chiar dreptate, de6j nu am
Sv6r6ito
acum ncgre6it o vorn Svri cthidva Dc aceea, aici Apostoj rstoa
i opr
aceste dou impotnivini zicnd c "Hnjstos este sfr6jiuj Leg
Hrjstos a svrt ccca cc voia Lcgca, dar flu putca s5vr6j, anume ii", ifldc
faptul de a
indrcpta PC am. A$adar, s nu zici tu, cretifl evreu Ca al
ciediflia cm din Legc, Cci
nelegiult find ca ai 16sat
sine-fl voia i
chiar prin credinta in Hristos ai vzut implinite i
ntni
scopul Legil. La fel, nicj tu evrculc care mnc nu ai crezut j
lladajdul ca vei inipIinj cndva dreptatea Legii, fin re
numaj Hristos
este
Imp1rnjEoJ Indreptanjj acestcia De aceca, daca vrei s dobande6tl
indreptar
ctigaL pe Hristos prin credinta
i vci ctiga totu!".
alta Cxplicaic
frumoas d cl CUVintCl0. "S flu va asem5na1j chipuluj
VCacului0 acestuja
ci sa va
"SS nu ne asemSn5m
Schimba1i la fatS prin Innojrea miflJjj" (Romani X11, 2):
Cu
adev5rat i statornic ci lucrunjie veacujul acesta, fiindc niciunuj din dc flu este
cci neiurjtoni i
toa stint vreinelnicc .. SS flu Va asenianatj voi, cretjj
VC$fiicj cu Veacuj acesta vretheinjc
i fhra flina. Njci sa cugeta;i
lucmnjle acestea, ci sclliljibatj_vS la faa cu 1nnoirea flecuatS a mmiii Voastre,
adicS totdcauna
pe voi. Dc pild5: Ai pSc5tuit, cre6tjne? Si 6th CS ti-ai
inveclnt
sufletul innoi(i-v5
i
dc aceca lflnOIC6tCtC prin pocSin!
Al sSv5r6it vreo fapti
bunS? SiIc6te-tc
a sSvSrei
schfinibafldutc
a fatS
mIt- alta rnaj marc! Astfcl Ic Iflfloje$tj tot timpul, totdeauna
u rnaj binc!"
Ta7cua-, Jul Teofijact
Ia Episto/0 I cJre o/thfe,jj are
16 capitole Acolo
citim de pilda.
cum explica el cuvultdje. "S flu fie crediflia voastr5
InIm
IfiiClepCju[]ea
oalnenjjo
r, cI
intru puterea Iuj Dumjezeu" (1 Corjntenj
Pavel nume5te inteiepcjrme a oalnellijor cuvj
11, 5): "Aid,
nlele InduplecStoane i buna limbuije.
Jar
putere
a
Jul
Dumezeu
numc5te
imputemjcjrea
c1or
flCPUtjflcio
lucrarea minunilo r
5 j 6i gonii 61
, acelea care au intSrjt crcdjflla
lilduplecare 6i bunaJjmbutje
conifltcnulor, jar nu retonjca
- Jar (1
Cuvifitcie
"dullovilicesc lejudecS pe bate, jar el nu sejudecS dc
nimeni"
Coninteni omul
11,
15) Ic ezplica astfcl: "Omul duhovaicese Ic 5tie
PC toate
cum sunt: 6i pe ccle de fatS, uS suiitvrcx1cjitjce 5i PC cele cc vor fi, cO sunt ve5nice;
$i
a sa aSezare cS ISi Va dobandi mOntuirea
i acza
Celor necrcdjncjo5j cS Sc
var muncj. Pcntru aceea ii i judeca, adicS ii nlus(rS Dar ci nu este judecat adic5
nulimpez
este mustrat
de mci un flecrediticios- la fel cum, de pilda, un om cu ochi sSnSto5i
6i
-S vede j
sine 6 pe eel care nu vSd, iar orbul
sale, flici
flu Ic vede nlch pe ale
PC ale altora"

377

T/cuirea In] Teofilact la Epistola (I doua cdtreCorinteni

are 13 capitoic.
fatS ni cxplica ci binecunoscutcic cuvinte: "Darul Doinnului nostru lisus Hristos,
C1
6j draostea Jut Dumjiczcu TatSi 61 1Inpart5ircaSf6ntuIui Dub sS fie cu voi cu lot"
JJ Corinteni XIII, 13): "FiindcS Pavel mai inainte i-a unit pe tofi cre6tinii din
Corint pe unij cu sSrutarca, jar pe aliji Cu urarea, acum se roaga, dupS obicciul sSu
din mate epistolcie sale, sa Se Cu d5n5ii darul Fiului, dar prin care tic-am mSntuit,
jar nu prin fapteic noastre. CSci, pentru mSntuirea noastrS, lisus Hristos S-a
junghiat, dupS darul SSu cci osebit, jar nu dupa datonic. Apostolul ii niai roagS sa
Sc intre dSnii 6i dragostea lui Dumnezcu-TatSJ, cu care ne-a iubit
i L-a dat PC
Unul 9Oscut Fin] SSu pentru noi. i, ca i cum ar Ii fast Intrebat: Dc unde se
pricintiete dat-ui Fiului?, rSspundc cO se pnicinuietc din dragostea TatSlui. i cc a
sivSr5it darul acesta al Fiului 51 cc ne-a dat nouS? ImpSrtSirea SfSntuIui Duh, prin
care ne sfinuim, prin vcnirca SfSntului Dub, facSndu-ne pSrtai Lui ifacSndu-ne 5i
noi DI)h, nu dupS flintS, ci dupS lrnpSrtSirea SfSntuiui Dub. Undc sunt a.adar cci
cc tSgSduiesc dumnezeirea Sf5ntuiui Dub 6i ZiC cS Acesta nu c Dumnczcu ... ? Cad
atS aici Pavel L-a numOrat Impreuna cu TatSi 51 Cu Fiul":
Bibliogi-ajie: SfSntui Teofilact Arhicpiscopul Buigarici, Tdlcuirca Sfiniei
Evanghelii dupd Matei, Edit. Sofia, Bucurc5tj 2007; din acccai scric, vol. II
cuprinde Tdlcuirea Sfintei Evanghelii diip Marcu; vol. 111
cupnindc Tdlcuirea
SJlntei Evanghelii dup Luca; vol. 'IV cupnindc Tdkuirea SJintei Evanghelii
dupa
Joan; Idem, Tdlcuire la Faptele Apostohldr, Edit. Sofia; Idem,
TclIcuii-ea Epistolej
cdt cc Romani, Edit. Sofia, Bucurcti 2005; Idem, Tdlcuirea Epistolei I i Episiolci
a JI-acdt,e Corijileni, Edit. Cartea OrtodoxO, Bucurc5ti 2005; Prof. Dr. Ana
Kaiavnias, Opera ermineutzcd a lid Teojilact de Olirida in Iii eratura roindnd l'ecl7e,
tezO de doctorat, Universjtatca Bucurc5ti 1986; Drd. Matei Coruga, Teofilact de
Ohrida yi opera sa in literatura teologica romneascd, in rev. S.T., scria a Il-a, an
XXV, nr. 9-10/1972, p. 714-724.
.
18)Eustatju a! Tesa!onjcujui
A fost diacon la SfSnta Sofia din Constantinopol 5i profesor de rctonicS. A
sprijinit pe tincrii domici de stuciiu. La 1175 a ajuns arhiepiscop alTesaioniculuj,
indeplihindu-5i Cu .pasiune menirea. A ridicat nivelul moral 5i teologic al
monah1or, IndemnSridu-j la studiu. A murit la sfSrituI secolului. Mitropolitul
Atcnej i ucenicul su, Mihail Acominatul a rostit un nccroiog in cinstea sa. Opera
sa se gSscte in P.C. 135-136. A alcStuit coinentarii la Iliada i Odiseea,
folosjnd
izvoare litcrare care s-au pietdut i un contentariu asupra Iui Findar,
dovadS a
erudi;idi Iui. Lucrarile sale teologice sunt discursud 5i dialoguri, dar 5i cpistoie (74)
linportilnte pentru istoria monahismului bizantin (Frivire asupra vie(ii inonahale) i
0 lucraie moralS Despre ipocrizie.
Bib! iografie- Voicu, Arhidiac. Prof. Constantin, Pat rologie,
vol. 3, p. 263-265.
19)Joan Zonaras
Scriiton din prima jumOtate a secolului Xli 5i monah. A aicStuit a Ci-onicd,
relatOnd cvcnimente de panS la 1118 6i coinentarii la canoane.