Sunteți pe pagina 1din 194

Introducere

n aceast lucrare se face cunotin cu principalele


probleme care trebuie s le cunoasc o persoan care dorete
s nceap o afacere pe cont prpriu. n acest sens este bine de
reinut profilul ntreprinztorilor, adic acele persoane care au
reuit s nfiineze i s dezvolte o afacere proprie.
O problem important pentru ntreprinztor este de a
identifica mecanismele de pregtire n lansarea unei afaceri
precum i principalele etape de realizare a acestui proces.
Crearea de ntreprinderi reprezint actualmente una din
preocuprile importante ale guvernelor din diferite tri, inclusiv
din tara noastr. Experii, indiferent de aparenta politica, sunt
astzi convinsi c sntatea economiei unei tri depinde n
mare msur de numrul ntreprinderilor nou create n fiecare
an. n Franta, n urm cu civa ani, se anuna ca o msur de
lupt contra somajului crearea a peste zece mii de ntreprinderi.
De altfel,n ultima perioad n rile dezvoltate se constat o
multiplicare

iniiativelor

favoarea

crerii

de

noi

ntreprinderi.
Un ntreprinztor reprezint n primul rnd un realizator de
lucruri noi, un creator de activiti n opoziie cu managerul
classic,

care

se

ocup

de

dirijarea

si

funcionarea

ntreprinderilor existente. Mai concret, ntreprinztorul este


nzestrat cu abilitatea de a percepe perspectivele economice si
sociale noi si a realizrii pe aceasta baz de lucruri noi sau a
efecturii activitilor anterioare ntr-un mod

diferit, novnd

deci. Celebrul economist J.A. Schumpeter sublinieaz ca o


1

persoana

devine

ntreprinztor

numai

cnd

realmente

efectueaz o noua combinaie economic.


ntreprinztorii sunt perosane cu reacii rapide n dublu
sens. De regul, ei se lanseaz n realizarea de aciuni
economice innovative la o varst fraged, adesea neavnd
rabdare s-si termine studiile sau plecnd din cadrul familiei.
Cursul de Economia ntreprinderilor formeaz studenilor
bagajul de cunotine necesare nelegerii mecanismelor care
stau la baza funcionarii organizaiilor economice.

Obiectivele cursului
Prin

parcurgerea

acestui

curs,

studenii

vor

dobndi cunotintele, deprinderile, abilitile i i vor forma


atitudinea necesara de a deveni ntreprinztori sau buni
manageri ntr+o organizaie economic.
S cunoasc resursele de care pot dispune firmele,
funciile

manaeriale,

funciile

ntreprinderii,

organizarea

procesual i structural a firmei i s neleag ntreprinderea


ca un centru decizional important.

Competenele conferite
S parcurg etapele nfiinrii unei firme, pentru
care s decid forma juridic de organizare, structura
coninutul

organizrii

acesteia,

fundamenteze

tiinific

deciziile i s poat ncadra activitile manageriale pe funcii.

Resurse i mijloace de lucru


2

Resursele care stau la baza achiziionrii cunotinelor de ctre


studeni constau n principal din parcurgerea i nelegerea
suportului de curs.
Pe lng suportul de curs studenii trebuie s stapneasc un
volum minim de cunotine informatice, s parcurg i s
rezolve exerciiile, temele de cas i simulrile cerute la fiecare
unitate de nvare.

Structura cursului
Cursul conine 10 uniti de nvare. Pentru fiecare
unitate de nvare studenii au nevoie de 2 ore pentru
a le parcurge. Pe parcursul cursului sunt formulate 2 teme de
cas, prima tem n unitatea de nvare 4 i a doua n unitatea
de nvare 8. Temele de cas vor fi predate n format tiprit
pn la ceputul sesiunii de examene. Rerultatul evalurii
temelor de cas va fi comunicat studenilor prin e-mail.

Discipline deservite
Pe baza cunotinelor dobndite in cadrul disciplinei
Economia

ntreprinderilor

sunt

elaborate

disciplinele

de

Managementul Sistemelor Informatice, Management Strategic i


Managementul IMM-urilor.

Durata medie de studiu individual


Pentru parcurgerea fiecrei UI sunt necesare 2 ore de
studiu individual, care include i activitile de autoevaluare i
de rezolvare a temelor de cas.
3

Evaluarea
Nota final la disciplina Economia ntreprinderilor va fi
format din 50% evaluarea temelor de cas i 50% din
rspunsul la examenul final.

Cuprinsul
UI 1. ntreprinztorul i mediul ambiant.
6
1.1.Introducere
6
1.2.Competene
6
1.3.Cadrul legislativ.
6
1.4.Forme juridice de societi comerciale.
8
1.5. Etapele constituirii unei firme.
10
1.6.Exemplu. Descrierea statutului unei firme.
12
1.7. Descrierea general a unei firme
24
1.8.Rezumatul UI.
29
1.9.Test de autoevaluare.
29
UI 2. Factorii mediului nconjurtor al firmelor.
30
2.1. Introducere.
30
2.2. Competene.
31
2.3. Firma ca sistem socioeconomic complex.
31
2.4. Factorii externi i interni ai mediului nconjurtor. 33
2.5. Factorii de influen ai mediului ambiant asupra firmei.
36
2.6. ntreprinztorul i mediul nconjurtor.
48
2.7. Rezumatul UI.
58
2.8. Tem de cas 1.
59
UI 3. Ciclul de via al produselor realizate de firme.
60
3.1. Introducere.
60
3.2. Competenele unitii de nvare.
60
3.3. Ciclul de via al produselor.
61
3.4. Metode de asimilare de noi produse.
69
3.5. Rezumatul UI.
77
3.6. Exerciiu pentru autoevaluare.
77
UI 4. Funciile manageriale ale firmei.
78
4.1. Introducere.
78
4.2. Competene.
78
4.3. Previziunea.
78
4.4. Coordonarea.
88
4

4.5. Antrenarea.
90
4.6. Organizarea.
92
4.7. Controlul i evaluarea.
94
4.8. Rezumatul UI.
101
4.9. Test de autoevaluare.
101
4.10. Tema de cas.
102
UI 5. Sistemul decizional al firmei
103
5.1. Introducere.
103
5.2. Competene.
103
5.3. Etapele procesului decizional.
104
5.4. Metode de fundamentare tiinific a deciziilor. 109
5.5. Optimizarea proceselor decizionale
111
5.6. Rezumatul UI.
114
5.7. Test de autoevaluare.
114
UI 6. Organizarea procesual a firmei pe funcii.
115
6.1. Introducere.
115
6.2. Competene.
115
6.3. Definirea organizrii procesuale a firmei.
116
6.3.1. Funcia de cercetare- dezvoltare.
116
6.3.2. Funcia de producie.
118
6.3.3. Funcia comercial ( de Marketing).
121
6.3.4. Funcia financiar contabil.
131
6.3.5. Funcia de personal.
131
6.4. Dinamica funciilor firmei
133
6.4. Rezumatul UI.
137
6.5. Test de autoevaluare.
137
UI 7. Organizarea structural a firmei.
138
7.1. Introducere.
138
7.2. Competene.
138
7.3. Conceptul de structur organizatoric i tendine
actuale.
139
7.4. Organigrama firmei.
144
7.5. Rezumatul UI.
154
7.6. Test de autoevaluare.
154
Tema de cas final
155
Anexe
156
Statut (Exemplu)
156
Codurile CAEN
159
Bibliografie
156

UI 1. ntreprinztorul i mediul ambiant.


1.1. Introducere
Aceast unitate de nvare abordeaz mediul n
care o ntreprindere i desfoar activitatea
economic. n primul rnd este evideniat cadrul legal
existent n prezent, restriciile si recomandrile pentru
nfiinarea unei firme. Sunt prezentate etapele nfiinrii
unei firme, intreprinderea este analizat sistemic,
resursele disponibile i este prezentat un exemplu de
nfiinare a unei SRL.

1.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea acestei uniti de nvare stu
denii vor fi capabili s aleag forma juridic de
organizare a unei afaceri, s denumeasc firma, s
aleag o sigl i un slogan, s completeze actul
constitutiv al acesteia din punct de vedere managerial.

Durata medie de parcurgere a uniti de nvare este


de 2 ore.

1.3. Cadrul legislativ

nregistrarea comercianilor n Romnia este reglementat


de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerului i de Legea
31/1990 privind societile comerciale.
1. Legea nr.31/1990 privind societile comerciale:
a)

cuprinde

reglementri

funcionarea,

modificarea

de
i

baz

privind

desfiinarea

constituirea,

societilor

cu

personalitate juridic;
b) a fost modificat prin Legea nr.41/01.06.1991, Legea
nr.44/04.07.1991,

Legea

nr.80/23.12.1991,

Legea

nr.78/20.07.1992, O.U.G. nr.32/1997 aprobat i modificat de


Legea nr.195/17.11.1997;
c) a fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I,
nr.33/29.01.1998, cu toate modificrile intervenite pn la acea
dat;
d) dup republicare a mai fost modificat i prin Legea
nr.99/1999 privind unele msuri pentru accelerarea reformei
economice (reprodus, n extras, dup Legea nr.31/1990).
2. Legea nr.26/1990 privind registrul comerului
a) cuprinde reglementri privind infiinarea i organizarea
Oficiului

Naional

Registrului

al

Comerului

Registrului
din

Comerului

fiecare

jude,

Oficiilor

nmatricularea
7

comercianilor n Registrul Comerului i inregistrarea altor


meniuni; regimul firmelor i emblemelor, precum i sanciuni n
caz de nerespectare a dispoziiilor sale.
b) a fost modificat de Legea nr.12/08.01.1998 publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr.15 din 19.01.1998.
c) a fost republicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I,
nr.49/04.02.1998, cu toate modificrile pn la acea dat.
3. NORME METODOLOGICE Nr.P/608-773, emise de Camera de
Comer i Industrie a Romniei i Ministerul Justiiei.
a).Normele metodologice reglementeaz modul de inere a
registrului

comerului

de

efectuare

nregistrrilor,

nmatricularea comercianilor, nscrierea de meniuni privind


modificarea actelor constitutive sau alte feluri de meniuni,
precum i organizarea i funcionarea Oficiului Registrului
Comerului.
b).Normele metodologice au fost publicate n Monitorul Oficial al
Romniei, partea a I nr.176/11.05.1998.

1.4. Forme juridice de societi comerciale


n Romania pot funciona urmtoarele societi comerciale:
SRL SOCIETATEA CU RSPUNDERE LIMITAT
8

Este forma de societate la care obligaiile sociale sunt garantate


cu patrimoniul social, iar asociaii rspund numai pn la limita
capitalului social subscris.
SA SOCIETATEA PE ACIUNI
Este forma de societate la care obligaiile sociale sunt garantate
cu patrimoniul social, iar acionarii rspund numai pn la
concurena capitalului social subscris.
SCA SOCIETATEA N COMANDIT PE ACIUNI
Este forma de societate la care obligaiile sociale sunt garantate
cu patrimoniul social i rspunderea asociailor comanditai
pentru obligaiile sociale este nelimitat i solidar, iar a
asociailor

comanditari

este

limitat

pn

la

concurena

capitalului subscris.
SNC SOCIETATEA N NUME COLECTIV
Este forma de societate la care obligaiile sociale sunt garantate
cu patrimoniul social, iar asociaii rspund nelimitat i solidar
pentru obligaiile sociale.
SCS SOCIETATEA N COMANDIT SIMPL

Este forma de societate la care obligaiile sociale sunt garantate


cu patrimoniul social i asociaii comanditai rspund nelimitat
i solidar pentru obligaiile sociale, iar asociaii comanditari
rspund numai pn la concurena capitalului social subscris.

1.5. Etapele constituirii unei firme.


I. Stabilirea locului/spaiului unde societatea va avea sediul
principal i, dac este cazul, a sediilor secundare.
a) se poate face ntr-un spaiu proprietatea unuia sau a
mai multor asociai ori aflate n folosina acestora;
b) se pregtesc/obin acte doveditoare pentru spaiu:
extras de carte funciar de la proprietari; contract de nchiriere,
subnchiriere, comodat; avizul favorabil al proprietarilor sau
chiriailor din locuinele cu care se nvecineaz spaiul n cauz
(pe orizontal i vertical).
II. Se stabilete denumirea (firma) societii i, dac este
cazul, emblema societii.
a) firma i emblema se stabilete de asociai i trebuie s
se deosebeasc de firma i emblema altor societi;
b) firma i emblema trebuie s fie scrise n primul rnd n
limba romna;
10

c) firma i emblema se verific la Oficiul Registrului


Comerului

din

judeul

unde

se

stabilete

sediul

firmei,

eliberndu-se dovada nregistrrii i rezervrii acestora pe o


perioad de 3 luni;
III. Se ntocmete actul constitutiv corespunzator formei
juridice de societate pe care asociaii au ales-o.
a) pentru intocmirea actului constitutiv asociaii pot
contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului de
consultan din cadrul Camerelor de Comer i Industrie
Judeene;
b) la ntocmirea actului constitutiv sunt necesare:
-acte de identificare a asociailor, administratorilor sau
reprezentanilor persoane fizice: paaport, carte de identitate;
-acte de identificare a asociailor, administratorilor sau
reprezentanilor

persoane

juridice:

statut,

certificat

de

nmatriculare/nregistrare fiscal, certificat de bonitate bancar;


-certificat

de

cazier

judiciar

pentru

fondatorii,

administratorii i reprezentanii ceteni strini.


IV. Se semneaz actul constitutiv, sub forma autentic, la
un birou notarial public.
a) semnarea se poate face direct de ctre toi asociaii sau
prin mputernicit cu procur special autentic;
c) cetenii strini care nu cunosc limba romna semneaz
n prezena unui interpret autorizat.
V. Se depun aporturile n numerar, la o banc sau C.E.C. i
se pregtesc actele de proprietate pentru aporturile n natur.
Pentru

deschiderea

conturilor

se

prezint

bncii

urmtoarele documente:
11

cererea de deschidere a contului;


copie dup autorizaia de constituire eliberat de
primrie i nregistrat la Administraia financiar;
fia cu specimene de semnturi;
VI. Se achit taxa judiciar i taxa de timbru.
VII. Se pregtete dosarul cu toate actele necesare i se
depune la Oficiul Registrului Comerului din judeul unde s-a
stabilit sediul firmei.
Cererea de inmatriculare n registrul comerului, cf. cu art.3
din Legea 26/1990, cuprinde: numele i prenumele, domiciliul,
cetenia, data i locul naterii, starea civil, averea i modul de
evaluare a acesteia i activitatea comercial anterioar; firma
comercial

sediul

acesteia;

obiectul

de

activitate,

cu

precizarea domeniului i a activitii principale; numele, data i


organul emitent al autorizaiei pentru exercitarea activitii;
VIII. La Oficiul Registrului Comerului are loc:
-verificarea dosarului;
-controlul legalitii actelor i autorizarea nmatriculrii
societii, de ctre judectorul delegat de Tribunalul teritorial;
-transmiterea spre publicare n Monitorul Oficial al Romniei
a ncheierii judectorului delegat;
-nmatricularea societii;
-eliberarea certificatului de nmatriculare i a ncheierii
judectorului delegat.
IX. nregistrarea fiscal a societii i obinerea codului
fiscal de la Administraia financiar teritorial.
X. Obinerea avizelor i autorizaiilor necesare funcionrii
societii.
12

1.6. Exemplu: Descrierea statutului unei firme


Societatea cu Rspundere Limitat (SRL)

1. Asociaii
2. Numrul de asociai
3. Actul de nfiinare
4. Firma
5. Emblema
6. Sediul social
7. Obiectul de activitate
8. Capitalul social
9. Aportul asociailor
10. Conducerea societii
11. Controlul societii
12. Participarea asociailor la beneficii i la pierderi
13. Coninutul actului constitutiv
14. Modificarea actului constitutiv
15. Excluderea retragerea asociailor
16. Fuziunea i divizarea societii
17. Dizolvarea societii
18. Lichidarea societii
1. Asociaii
Se pot asocia i forma o S.R.L.:
a) persoane fizice, ceteni romni sau strini;
b) persoane juridice romne sau strine.
2. Numrul de asociai
13

Regula general:
a) minim 2 asociai;
b) maxim 50 asociai.
Excepie:
a) o singur persoan, fizic sau juridic, n cazul formei
de S.R.L. cu asociat unic, n condiiile ce urmeaz :
b) o persoan fizic sau o persoan juridic nu poate fi
asociat unic dect ntr-o singur S.R.L.;
c) o S.R.L. nu poate avea ca asociat unic o alt S.R.L.
alcatuit dintr-o singur persoan.
3. Actul de infiinare
O societate S.R.L. se constituie prin:
a) contract de societate i statut;
b) numai statut n cazul S.R.L. cu asociat unic;
c) atat n cazul a). ct i n cazul b). se poate ntocmi un
nscris unic denumit ACT CONSTITUTIV.
Semnatarii actului constitutiv, precum i persoanele care
au un rol determinant n constituirea societii sunt considerai
fondatori.
Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt
incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune
frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune,
delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit,
precum i pentru alte infraciuni prevzute de prezenta lege.
14

4. Firma
a) Orice societate trebuie s aib o firm.
b) Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care
un comerciant ii exercit comerul i sub care semneaz.
c) Firma trebuie scris n primul rnd n limba romna.
d) Firma unei S.R.L. se compune dintr-o denumire proprie,
la care se poate adauga numele unuia sau mai multora dintre
asociai i va fi nsoit de meniunea scris n ntregime
societate cu rspundere limitat sau S.R.L.
e) Orice firm noua trebuie s se deosebeasc de cele
existente
f) Nici o firm nu va putea cuprinde o denumire
ntrebuinat de comercianii din sectorul public.
5. Emblema
a) Emblema este semnul sau denumirea care deosebete
un comerciant de un altul de acelai gen.
b) Emblema trebuie scris n primul rnd n limba romna.
c)

Orice

emblem

trebuie

se

deosebeasc

de

emblemele nscrise n acelai registru al comerului, pentru


acelai fel de comer, precum i de emblema altor comerciani
de pe piaa unde comerciantul ii desfasoar activitatea.
d) Emblema poate fi folosit numai nsoit de firma
comerciantului.

15

6. Sediul social
a) Societatea trebuie s aiba un sediu principal, care este
locul, spaiul i adresa unde se gasesc organele sale de
conducere i serviciile administrative.
b) Sediul social este un element de identificare a societii
n funcie de care se stabilesc: legea aplicabil, instanele
judectoreti competente, naio- nalitatea societii, locul unde
trebuie ndeplinite formalitile de nmatriculare, publicitate i
autorizare.
c)

Societatea

poate

nfiina

sedii

secundare,

far

personalitate juridic (sucursale, agenii, reprezentane, puncte


de lucru, etc.).
7. Obiectul de activitate
a) n actul constitutiv trebuie stabilit activitatea pe care
urmeaz s o desfoare societatea n vederea obinerii de
profit: producie, comercializare, prestri de servicii, tranzacii,
intermedieri, etc.
b) Obiectul de activitate trebuie s fie bine determinat, cu
stabilirea domeniului principal, a activitii principale i a
activitilor secundare.
c) Obiectul de activitate se stabilete potrivit clasificrii
activitatilor din economia naionala - CAEN, aprobat prin
Hotararea Guvernului Romniei nr.656/1997.
d) Obiectul de activitate stabilit, trebuie s fie posibil licit i
moral.
16

8. Capitalul social
a) Capitalul social se formeaz prin aportul asociailor.
b) Capitalul social nu poate fi mai mic de 200 (dousute)
lei i se divide n pri sociale egale, care nu pot fi mai mici de
10 (zece) lei.
c) Prile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri
negociabile.
d) Prile sociale pot fi transmise ntre asociai sau ctre
persoane din afara societii cu aprobarea celorlali asociai.
e) Prile sociale se transmit i prin succesiune dac n
actul cxonstitutiv exist clauze de continuare cu motenitorii.
9. Aportul asociailor
a) Aportul asociailor poate fi n numerar (obligatoriu) i n
natur (opional);
b) Aportul n creane i aportul n munc nu sunt admise
pentru formarea sau majorarea capitalului social;
c) La S.R.L. cu asociat unic valoarea capitalului n natur se
stabilete pe baza unei expertize de specialitate;
d) n schimbul aportului lor, asociailor li se atribuie pri
sociale;
e) Aportul n valut se nscrie n actul constitutiv i n lei la
cursul de schimb oficial de la data vrsrii;

17

f) Aportul n valut al asociailor strini se nregistreaz n


lei i n dolari USA;
g) Bunurile aduse ca aport devin proprietatea societii
comerciale;
h) Aportul la capital nu este purtator de dobnzi.
10. Conducerea societii
a) Conducerea societii se realizeaz de ctre adunarea
general a asociailor i de ctre administratorul sau consiliul
de administraie.
b) Adunarea general are n principal urmtoarele obligaii:
-s aprobe bilanul contabil i s stabileasc repartizarea
beneficiului net;
-s desemneze pe administratori i pe cenzori;
-s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru
daunele pricinuite societii;
-s modifice actul constitutiv.
c) La S.R.L. cu asociat unic, acesta are drepturile i
obligaiile prevzute de lege pentru adunarea general a
asociailor.
d) Societatea este administrat de unul sau mai muli
administratori

asociai

sau

neasociai,

numii

prin

actul

constitutiv sau de adunarea general a asociailor.

18

e) Dreptul de a reprezenta societatea aparine fiecrui


administrator, afar de cazul n care, n actul constitutiv exist
dispoziie contrar.
f) Puterile i limitele administratorului se stabilesc prin
actul constitutiv.
11. Controlul societii
a) Controlul societii este exercitat de unul sau mai muli
cenzori alei de adunarea general a asociailor.
b)

Numirea cenzorilor este obligatorie numai dac

numrul asociailor este mai mare de 15.


c)

n lips de cenzori numii, controlul se exercita de

asociaii care nu sunt administratori.


d) Dispozitiile legale cu privire la cenzorii din S.A. se aplic
si cenzorilor din S.R.L.
12. Participarea asociailor la beneficii i la pierderi
a) Repartizarea beneficiului net se face de ctre adunarea
general a acionarilor.
b) Cota parte din beneficiul net repartizat a se plti fiecrui
asociat constituie dividend.
c) Dividendele se pltesc asociailor proporional cu cota
de participare la capitalul social vrsat dac prin actul
constitutiv nu se prevede altfel.

19

d) Dividendele se pltesc numai din beneficiile reale i pe


baz de bilan contabil.
e) Suportarea de ctre asociai a pierderilor nregistrate de
societate se face proporional cu cota de participare la capitalul
social, pn la limita aportului social subscris.
13. Coninutul actului constitutiv
Actul constitutiv al unei S.R.L. va cuprinde n principal:
a) numele i prenumele, locul i data naterii, domiciliul i
cetenia asociailor, persoanelor fizice; denumirea, sediul i
naionalitatea asociailor, persoane juridice. La societatea n
comandit simpl se vor arta asociaii comanditari i asociaii
comanditai;
b) forma, denumirea, sediu i, dac este cazul, emblema
societii;
c)

obiectul de activitate al societii, cu precizarea

domeniului i a activitii principale;


d) capitalul social subscris i cel vrsat, cu menionarea
aportului fiecrui asociat, n numerar sau n natur, valoarea
aportului n natur i modul evalurii, precum i data la care se
va vrsa integral capitalul social subscris. La societile cu
rspundere limitatse vor preciza numrul i valoarea nominal
a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite
fiecrui asociat pentru aportul sau:

20

e) asociaii care reprezint i administreaz societatea sau


administratorii neasociai, persoane fizice ori juridice, puterile
ce li s-au conferit i dac ei urmeaza s le exercite mpreun
sau separat;
f) partea fiecrui asociat la beneficii i la pierderi;
g)

sediile secundare - sucursale, agenii, reprezentane

sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic -, atunci


cnd se nfiineaza odat cu societatea, sau condiiile pentru
nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare;
h) durata societii;
i) modul de divolvare i de lichidare a societii.
14. Modificarea actului constitutiv

a) Actul constitutiv se poate modifica de ctre asociai cu


respectarea condiiilor de fond i form prevzute pentru
ncheierea lui.
b) Actul adiional modificator, va cuprinde textul integral al
prevederilor modificate din actul constitutiv.
c) Dac se fac mai multe modificri la actul constitutiv,
acesta se va actualiza cu toate modificrile la zi.

15. Excluderea i retragerea asociailor


a) Poate fi exclus din societate:
21

-asociatul care, pus n ntrziere, nu aduce aportul la care s-a


obligat;
-asociatul administrator care comite fraud n dauna societii
sau se servete de semnatura social sau de capitalul social n
folosul lui sau al altora;
b) Excluderea se pronun prin hotrre judecatoreasc la
cererea societii sau a oricrui asociat.
c) Asociatul exclus are dreptul la beneficii i rspunde de
pierderi pn n ziua excluderii.
d) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proporional
din patrimoniul social, ci numai la suma de bani care s
reprezinte valoarea acestei pri stabilit de asociai sau de un
expert.
e) Un asociat se poate retrage din societate:
-n cazurile prevzute n actul constitutiv;
-cu acordul tuturor celorlali asociai;
-prin hotarare a tribunalului, cnd actul constitutiv nu
prevede retragerea i nici nu exist acordul celorlali asociai.
f) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru prile sale
sociale, se stabilesc de asociai ori de un expert, iar n caz de
nenelegere de tribunal.

16. Fuziunea i divizarea societii.


22

a) Societatea poate fuziona cu una sau mai multe societi


existente.
b) Fuziunea se face fie prin absorbia unei societi, fie prin
contopirea cu alte societi rezultnd o societate nou.
c) Divizarea societii poate avea loc:
-prin deprinderea unei pri din patrimoniu i transmiterea
ctre una sau mai multe societi existente sau care iau astfel
fiin;
-prin mprirea ntregului patrimoniu al societii ntre
dou sau mai multe societi existente sau care iau astfel fiin.
d) n acest caz, societatea care se divide, i nceteaz
existena.

17. Dizolvarea societii


Societatea se dizolv prin:
a)-trecerea timpului stabilit pentru durata societii;
b)-imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau
rezilierea acesteia;
c)-declararea nulitii societii;
d)-hotrrea adunrii generale;
e)-hotararea tribunalului la cererea oricrui asociat pentru
motive temeinice, cum ar fi: nenelegerile grave dintre asociai,
care mpiedic funcionarea societii;
23

f)-falimentul societii;
g)-incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unor
asociai cnd, datorit acestor cauze numrul asociailor s-a
redus la unul singur. Se excepteaz cazul cnd n actul
constitutiv exist clauza de continuare cu motenitorii sau cnd
asociatul rmas hotrte continuarea existenei societii sub
forma unei S.R.L. cu asociat unic.
h)-pierderea unei jumti din capitalul social sau a
reducerii lui sub minimum legal.
Societatea nu se dizolv dac, n termen de noua luni de la
data constatrii pierderii sau reducerii capitalului social, acesta
este rentregit, este redus la suma rmas ori la minimum legal
sau cnd societatea se transform ntr-o form de societate la
care capitalul social corespunde.
Tribunalul mai poate pronuna dizolvarea la cererea C.C.I.
sau a oricarei persoane interesate n cazurile n care:
i)-societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu
se mai pot ntruni;
j)-societatea nu a depus timp de 3 ani consecutivi bilanul
contabil, sau alte acte, care, portivit legii, se depun la O.R.C.;
k)- societatea i-a ncetat activitatea, nu are sediu
cunoscut, asociaii au disprut sau nu au domiciliu ori reedina
cunoscut.

24

Societatea nu se dizolv dac ncetarea activitii a fost


anunat organelor fiscale i nscris n O.R.C., iar durata
ncetrii nu depete trei ani.

18. Lichidarea societii


a) Dizolvarea societii are ca efect deschiderea procedurii
lichidrii, n afar de cazurile de fuziune ori divizare total sau
n cazul dizolvrii unei S.R.L. cu asociat unic.
b) Lichidarea i repartizarea patrimoniului social se face de
ctre lichidatori autorizai numii de asociai sau, dup caz, de
tribunal.
c) La terminarea lichidrii, lichidatorii vor ntocmi bilanul
contabil de lichidare i vor propune repartizarea activului ntre
asociai.

1.7. Descrierea general a unei firme


(Reea de Service-uri Auto)
n contextul economic actual, industrial i administrativ,
previziunea este un atribut managerial, care bine executat,
conduce la asigurarea viitorului unei ntreprinderi innd cont de
resursele umane i materiale ale acesteia. Un manager care i
exercit corect capacitile previzionale, conduce ntreprinderea
spre succes. n ntreprinderile care au un volum mare de
prelucrare informaional este indispensabil o planificare
raional a activitii, flexibil i adaptat pieei concureniale.
Reelele de Service Auto se caracterizeaz prin lucrri curente
25

i lucrri temporare. Lucrrile curente sunt caracteristice


service-urilor specializate pe ntreineri generale i repararea i
ntreinerea numai a anumitor componente (motor, frne,
direcie, caroserie, pri electrice, etc.), i acestea numai pentru
un anumit tip de marc auto.
Reeaua de SERVICE-AUTO este un concept nou, care
abordeaz problematica mult mai complex pentru a elimina
dezavantajele service-ului primitiv. Ideea este de a face
reparaii complexe, de bun calitate, cu ct mai puin personal,
la cele mai mici costuri i pentru un numr cit mai mare de
clieni.
Fiecare service auto din teritoriu are cte 5-6 angajai care
efectueaz reparaii auto (fig.1). Acestia trebuie s recepioneze
de la clieni comenzile ferme. De regul angajatul discut cu
clienii (comunic) de la care afl simptomele autovehicului i
evoluia premergtoare n timp a acestuia pn la apariia
defeciunii. Aceste informaii sunt culese de la persoane n
marea lor majoritate nespecialiti n domeniul mecanicii auto.
Mecanicul auto poate s nu fie nici el specialist n sistemul
componentei auto semnalat defect.
Diagnoza corect a strii de sntate a unui autovehicul
este determinant pentru scurtarea timpului de intervenie i a
costurilor de staionare n service. Pe baza diagnosticului se
face lista cu necesarul de furnituri.
Ideea reelei este ca fiecare service s acopere o raz ct
mai mare teritorial de potentiali clieni i s execute reparaii
n funcie de competena mecanicilor angajai de reea.

26

S presupunem c reeaua de service-uri dispune de 150


de mecanici specializai n 15 domenii de intervenii auto
(electricieni, oferi, gestionari, tinichigii, mecanici motoare,
direcie, sistem de frnare, transmisie, injecie, turbosuflante,
etc.), de diverse grade de calificare i specializare. De exemplu:
Electrician auto:
1. Demonteaz i monteaz becuri, subansamble electrice
de semnalizare, etc.
2. Demonteaz i monteaz alternator, demaror, legaturi
electrice, cablaje.
3. Repar componente electrice cum ar fi colectoare,
bobinaje, puni redresoare, sisteme de avertizare, nchideri
centralizate, etc.

27

Fig. 1. Schema general a unui SERVICE

4. Repar componente electronice cum ar fi aprinderea


electronic, relee de semnalizare, alarme auto, sisteme de
redresare a curentului electric, etc.
5. Repar compnente electronice computerizate (pilot
automat, robt de diagnoz a starii mainii, calculator de
bord,etc.
La un moment dat un angajat poate s se gseasc n una
din situaiile urmtoare:
- Execut o intervenie auto.
- Disponibil ( n ateptarea unei intervenii auto).
- Concediu medical sau de odihn.
- Activitate administrativ comandat de eful service-ului.
Prin contractul de munc angajatul are precizate elementele de
baza ale serviciului cum ar fi: durata contractului de munc,
28

profesiunea, calificarea, competente, programul de munc, etc.


Toate acestea determin salariul i inplicit tariful orar al
manoperei prestate.
Personalul angajat n sistemul reelei de service-uri auto este
repartizat la fiecare service dup specificul acestuia. Sistemul
expert trebuie s gestioneze att comenzile ct i disponibilul
de for de munc i resursele tehnice i tehnologice posibile
(fig. 2).
Contractul de munc mai prevede i alte condiii negociate
ntre pri care sunt cu caracter opional:
- Acceptarea de intervenii n zilele de srbatoare i weekend.
- Acceptarea lucrului n schimb de noapte.
- Acceptarea de intervenii n deplasare la alte service-uri
ale reelei.
Aceste disponibiliti suplimentare sunt acceptate de cca
20 % din personal. Toate modificrile contractului de munc,
sau intenia de acceptare a modificrilor sunt adresate ageniei
locale a reprezentanei service i sunt transmise la centrul
reelei.
Fiecare service trebuie s-i cunoasc activitatea curent,
s-i planifice activitile viitoare, s nregistreze comenzi
pentru care are utilaje disponibile dar far personal specializat,
personal n ateptare de comenzi, stocuri de piese de schimb,
furnituri de aprovizionat, etc.
n momentul n care apare un client care face o solicitare,
service-ul analizeaz propria disponibilitate la zi, programeaz
intervenia n viitor sau deplaseaz intervenia la cel mai
29

apropiat service sau caut i programeaz personal calificat


disponibil din alte service-uri pentru munca n deplasare sau
face alte combinaii posibile cu scopul de a deservi clientul ct
mai operativ i la cel mai mic pre. Furniturile sunt programate
pentru achiziie, dac nu exist n magazia proprie, sau cost
prea mult transferul de la un alt service al subansamblului
necesar.

Fig.2.
Schema de organizare a reelei de SERVICE-URI auto.

Activitatea fiecrui salariat este cotabilizat la locul


desfurrii interveniei i centralizat la sediul reelei pentru
toi angajaii. Se prezint un model de raport saptaminal de
activitate. Aceast activitate este postfactum i servete mai
ales pentru stabilirea salariului muncitorilor dar i pentru
optimizarea ncrcrii posturilor.
30

1.8. Rezumatul UI
n aceast unitate de nvare studenii fac cunotin cu
profilul ntreprinztorului, etapele parcurse pentru infiinarea
unei firme, respectnd cadrul legislativ existent, i dup
parcurgerea i nsuirea cunotintelor din unitatea de nvare
vor fi capabili sa aleag numele, sigla, sloganul, obiectul de
activitate i s estimeze capitalul social i mprirea acestuia n
pri sociale asociailor.

1.9.

Test de autoevaluare a
cunotinelor
S se aleag numele , sigla i sloganul

ntreprinderii care va fi dezvoltat n tema de cas, s


se justifice alegerea pe baza aplicarii cadrului legislativ
(cap.1.3).
S se descrie pe scurt obiectul de activitate
reprezentativ,

se

estimeze

capitalul

social

mprirea acestuia n pri sociale, asociailor.

31

UI 2. Factorii mediului nconjurtor al firmelor.


2.1.

Introducere.

Mediului ambiant este n strns corelare cu calitatea vieii


pe care, de altfel, o condiioneaz decisiv. ,Dup cum
calitatea vieii este definit printr-o multitudine de componente,
la fel i mediul ambiant trebuie definit prin multitudinea
elementelor sale componente, numite factori de mediu, care
influeneaz ntr-un mod specific calitatea vieii [1]. Dup
proveniena i rolul lor n viaa economico-social acestia se pot
clasifica astfel :
a) factori de mediu naturali, reprezentai de condiiile de sol,
atmosfer, subsol, ape curgatoare, lacuri, pduri, toate
acestea

reprezentnd

suportul

material

primar

al

existenei i desfurrii vieii biologice i economicosociale.


b) factori artificiali, reprezentai de condiiile create de om n
scopul ameliorrii condiiilor sale de viaa i dezvoltrii
sale multilaterale.
n acelasi context, profesorul C. Pintilie consider c
mediul ambiant al unitii economice poate fi definit prin ,,pia
intern i extern n cadrul creia ntreprinderile ii ofer
32

reciproc produse, servicii, lucrri, informaii etc. colaboreaz


ntre ele i, deseori, se confrunt, intrnd n competiie [2].
Funcie de natura proprietii asupra factorilor de producie i
de

alte

elemente

de

caracterizare

sistemelor

socio-

economice, acelasi autor delimiteaz piaa (mediul ambiant )


n : organizat i planificat, liber sau concurenial mixt.

2.2.

Competene.

Dup parcurgerea materialului studentul va fi


capabil s identifice factorii mediului n care o firm i
desfoar activitatea economic i s decid asupra utilizrii
acestora n scopul maximizrii profitului organizaiei.

Durata medie de parcurgere a uniti de nvare este de


2 ore.
2.3.

complex.

Firma

ca

sistem

socioeconomic

n ceea ce ne priveste, apreciem c o definiie a mediului


ambiant

trebuie

multidimensionalitatea

surprind

acestuia,

complexitatea

concomitent

cu

reliefarea

dinamismului su, generat n principal de revoluia tehnicostinific contemporan.Astfel, mediul ambiant include toaye
elementele exogene firmei, de natura economic, tehnic,
politic,

dermografic,

cultural,

juridic,

psiho-sociologica,

stiintific,organizatoric,

educaionali

ecologic

ce
33

marcheaz stabilirea obiectivelor acesteia, obtinerea resurselor


necesare, adoptarea i aplicarea deciziilor de realizare a lor.
Printr-o asemanare definie rezult necesitatea abordrii
mediului

ambianr

capabil

ntr-oviziune

surprind

att

dinamic,

evolitiile

cuprinztore

convergente

cat

,
i

divergenele dintre componentele sale. De natur s favorizeze


sau s mpiedice derularea activitilor microeconomice.
Studierea problematicii mediului ambiant i precizarea
multiplelor elemente de impact ale acestuia aupra firmelor
romnesti sunt de natur s faciliteze, pe de o parte ,
ntelegerea

mecanismului

de

constituire,

funcionare

dezvoltarea a acestora i, pe de alt parte , dependenele


compleze ale

unittiilor economico-sociale fata de mediu.

Concomitent poate fi reliefat influena major pe care mediul


ambiant o are asupra firmei , asupra eficienei economicosociale, influenat tot mai evident n prezent i de care
trebuie s in cont n fundamentarea strategilor i politicilor
micoreconomice.
n alta ordine de ideii, raporturile dintre mediu i firm se
manifest cu intensitate i n ceea ce privete conceperea i
exercitarea procesului de management. Intr-o viziune deschis,
capabil s asigure o valorificare superioar a potenialului
mediului.
Asigurarea

resurselor

umane,

material,

financiare

informaional de care firma are nevoie pentru funcionarea i


de dezvoltarea sa eficace nu este posibil, calitativ i calitatiov,
far luarea n considereare a factorilor de mediu.

34

Firma economic existent, funcionarea i dezvoltarea sa,


n contextual mediului naional i internaional, an n vederea
satisfacerea

anumitor

trebuine (nevoi)

prin

atragerea

utilizarea continu de resurse. Valorificate n procese complexe


sub forma potenialului atras in ciclul economic, aceasta de
venitefactori de producie permit obinerea de produse, lucrri
cu character industrial ori servicii prin care ntreprinderea
rspunde

necesitailor

economiei

naionale,

societaii

ansamblu su i chiar mondosistemului.


Din punct de vedere matematic, o asemenea situaie se
poate exprima prin relatia :
y = f (x, u), iar

(1)
x= (u),
(2)

in care: u reprezint intrrile in system:


x starea sistemului :
y ieirea din sistem.
innd cont de faptul c relaia intrri-stare-ieiri este
dependent de factorul timp, relaiile de mai sus devin:
x= [ x(l0 ), u(t) ], iar
y = f [ x(l0), n(l),] n care:

(3)
(4)

l - momentul iniial :
l0 momentul final.
Aceasta accentueaz caracterul dynamic i deschis al
sistemului ntreprindere, preum i necesitatea valorificrii
mediului sub diversele sale forme de manifestare.
n al patrulea rnd, evolutiile factorilor de mediu constituie
o importan permis att pentru asigurarea unor subsisteme
35

organizatorice i informaionale eficace, ct i pentruadoptarea


i aplicarea de decizii i aciuni care s reflecte necesitile i
oportunitile prenzente i de perspectiv ale mediului ambient.
Practica economic a dovedit c numai n masura n care
se cunosc i se valorific evoluiile factorilor de mediu se pot
concepe

funcioneaz

corespunztor

managemenului microeconomic, prin

subsistemele

intermediul crora se

asigur legtura cu mediul.


Totodat, nu trebuie s se omit faptul c, pe msur ce se
cunosc necesitile
mbuntaeste

i oportunitaile mediului ambient, se

sensibil acitivtatea de

ansamblu

firmei,

amplificndu-i-se funcionalitatea i eficacitatea.

2.4. Factorii

externi

interni

ai

mediului

nconjurtor.
n ultimii ani, o serie de lucrri de specialitate s-au ocupat,
direct sau indirect, de problematica mediului ambiant al firmei,
de impactul pe care acesta l are asupra unitii economicosociale. Un aspect inc insuficient elucidat pe plan teoretic l
constituie definirea mediului ambiant, categorie deosebit de
complex,

date

fiind

multiplele

sale

componente

interdependenele dintre ele.


Adesea se face confuzie ntre mediul ambiant i mediul
inconjurator sau sunt omise unele componente majore care
influeneaz decisiv activitile economico-sociale din cadrul
firmei.

36

Astfel, academicianul Mihai Dragnescu arat c ,,.dac


ne gndim la, om nu este greu de observat c pentru el
principalul

mediu

ambiant

este

societatea.

Mediul

social

cuprinde dou mari componente : un mediu tehnologic i un


mediu

interuman.

Prin

mediu

nconjurtor

pentru

om

ntelegem i societatea, n timp ce prin mediu nconjurtor


pentru societate ntelegem numai mediul nconjurtor natural,
deoarece tehnologicul este social.
La rndul su, A. Iancu insist pe necesitatea tratrii
mediului ambiant n strns corelare cu calitatea vieii pe care,
de altfel, o condiioneaz decisiv. ,Dup cum calitatea vieii
este definit printr-o multitudine de componente, la fel i
mediul ambiant trebuie definit prin multitudinea elementelor
sale componente, numite factori de mediu, care influeneaz
ntr-un mod specific calitatea vieii. Dup proveniena i rolul lor
n viaa economico-social acestia se pot clasifica astfel :
c) factori de mediu naturali, reprezentai de condiiile de sol,
atmosfer, subsol, ape curgatoare, lacuri, pduri, toate
acestea

reprezentnd

suportul

material

primar

al

existenei i desfurrii vieii biologice i economicosociale :


d) factori artificiali, reprezentai de condiiile create de om n
scopul ameliorrii condiiilor sale de viaa i dezvoltrii
sale multilaterale.
n acelasi context, profesorul C. Pintilie consider c
mediul ambiant al unitii economice poate fi definit prin ,,pia
intern i extern n cadrul creia ntreprinderile ii ofer
reciproc produse, servicii, lucrri, informaii etc. colaboreaz
37

ntre ele i, deseori, se confrunt, intrnd n competiie .


Funcie de natura proprietii asupra factorilor de producie i
de

alte

elemente

de

caracterizare

sistemelor

socio-

economice, acelasi autor delimiteaz piaa ( mediul ambiant ) n


: organizata si planificata, libera sau concurenial mixt .
Interesant ni se pare i concepia specialitilor francezi n
domeniu, conform creia mediul ambiant al ntreprinderii ste
constituit din ansamblul organizaiilor, actorilot i factorilor ca
aror existen este susceptibil de a influena comportamentul
i performanele ntreprinderii. n aceai concepie se insist pe
tendina ce se manifest n legatur cu diviziunea mediului in
mediul extern , respectiv instituile i indivizii care pot influena
ntreprinderea

mediul

intern

in

care

se

includ

comportamentele indivizilor sau grupuriloe de indivizi din cadrul


ntreprinderii ce influeneaza
membri

ai

organizaiei

organizaional,

moralului

deciziile i aciunile celorlali


noiune
ori

asimilat

culturii

climatului

din

interiorul

ntreprinderii, generate de intensitatea conflictelor, gradul de


satisfactii sau insatisfacii, gradul de adeziune a indivizilor la
valorile firmei).
n ceea ce ne priveste, apreciem c o definiie a mediului
ambiant

trebuie

multidimensionalitatea

surprind

acestuia,

complexitatea

concomitent

cu

reliefarea

dinamismului su, generat n principal de revoluia tehnicostinific contemporan.Astfel, mediul ambiant include toaye
elementele exogene firmei, de natura economic, tehnic,
politic,

dermografic,

cultural,

juridic,

psiho-sociologica,

stiintific,organizatoric,

educaionali

ecologic

ce
38

marcheaz stabilirea obiectivelor acesteia, obtinerea resurselor


necesare, adoptarea i aplicarea deciziilor de realizare a lor.
Printr-o asemanare definie rezult necesitatea abordrii
mediului

ambianr

capabil

ntr-oviziune

surprind

att

dinamic,

evolitiile

cuprinztore

convergente

cat

,
i

divergenele dintre componentele sale. De natur s favorizeze


sau s mpiedice derularea activitilor microeconomice.
Studierea problematicii mediului ambiant i precizarea
multiplelor elemente de impact ale acestuia aupra firmelor
romnesti sunt de natur s faciliteze, pe de o parte ,
ntelegerea

mecanismului

de

constituire,

funcionare

dezvoltarea a acestora i, pe de alt parte , dependenele


compleze ale

unittiilor economico-sociale fata de mediu.

Concomitent poate fi reliefat influena major pe care mediul


ambiant o are asupra firmei , asupra eficienei economicosociale, influenat tot mai evident n prezent i de care
trebuie s in cont n fundamentarea strategilor i politicilor
micoreconomice.
n alta ordine de ideii, raporturile dintre mediu i firm se
manifest cu intensitate i n ceea ce privete conceperea i
exercitarea procesului de management. Intr-o viziune deschis,
capabil s asigure o valorificare superioar a potenialului
mediului.

2.5. Factorii de influen ai mediului ambiant


asupra firmei

39

Aa cum s-a artat, mediul ambiant exercit o gama variat


de influene asypra firmei, prin intermediul unui colplez de
factori, a cror cunoatere faciliteaz nelegerea mecanismului
de funcionare a aceasteia, a rolului i locului su n cadrul
sistemului economiei naionale.
Figura 1. ilustreaz principalele categorii de factorii de mediu
care au o

influen major asupra firmei sau a unor

componente ale acesteia. Asemenea factori este recomandabil


sa fie abordai ntr-o viziune sistematic, date fiind multiplele
interdependene

ce

se

stabilesc

ntre

ei

comunitatea

domeniului influenat.
Fiecare categorie de factori reliefate de figura respectiv ,
datorit naturii i caracteristicilor propii, influeneaz firma i
managementul acesteia ntr-n mod specific.
Prima i cea mai important categorie de factori ai
mediului ambient, cu impact semnificativ asupra firmei , o
reprezinta

factorii

economici

cuprinzand

ansamblu

elementelor de natur economic din mediul ambiant cu


aciune direct asupra activitilor micoeconomice, cei mai
importani factori economici pot fi concretiza n : piaa intern,
piaa extern i prghiile economico-financiare (fig.3).
Factorii economici ce determin mediul economic n care
i desfoar activitatea firmele influeneaz decisive att
construirea, cat

i funcionalitatea i dezvoltarea acestora.

Punctul de plecare In abordarea unor asemenea stadii specifice


vieii

Intreprinderilor

reprezint

studiul

pieei,

care

furnizeaz informaii relevante referitoare la nivelul i structura


cererii, nivelul preurilor, concuren etc. Pe aceasta baz,
40

conducerea firmei fundamenteaz deciziile de aprovizionare,


producie i vanzare , alturi de alte elemente ale strategiilor i
politicilor generale ce-i sunt specifice.
Adaptarea firmelor romaneti la cerinele pieei interne i
externe necesit dezvoltarea corespunztoare a activitii

de

marketing, care presupune, prioritar, acceptarea ideii de


orientare a activitailor

microeconomice ctre pia, ctre

nevoile de consum, ctre nevoile de consum, ctre mediul lor


ambient. Introducerea i
produce

promovarea spiritului de marketing

rsturnare

raportului

tradiional

dintre

ntreprinderea trebuie s produc i s ofere ceea ce se cere,


contribuind decisiv la satisfacerea trebuinelor oemenilor, ale
societii.

Factori
Factori
Factori
Factori

ECONOMICI
ECONOMICI

Factori
Factori

GEOGRAFICI
GEOGRAFICI

MANAGEMENT
MANAGEMENT

Factori
Factori
TEHNICI I
TEHNICI I
TEHNO-LOGICI
TEHNO-LOGICI

FACT
FACT
ORII MEDIULUI
ORII MEDIULUI
AMBIANT
AMBIANT

Factori
Factori

Factori
Factori
DERMOGRAFICI
DERMOGRAFICI

Factori
Factori

SOCOSOCOCULTURAL
CULTURAL

ECOLOGICI
ECOLOGICI

Factori
Factori

Factori
Factori

POLITICI
POLITICI

JURIDICI
JURIDICI

Fig 3. Factorii mediului ambiant

41

Aceast nou optic are la baz faptul c piaa rmne


principala legtur dintre producie i consum, principala
modalitate prin care se verific concordana dintre nivelul i
structura produciei i cele ale cererii sociale, finalizandu-se,
practic, aciunea legii cererii i ofertei, a legii valorii. Abordarea
funcionrii i dezvoltrii firmelor romnesti ntr-un mecanism
specific economiei de pia i valorificarea informaiilor oferite
de studiile de pia n strategii i politici realiste trebuie s tin
cont de particularitile sistemului economiei de pia i de
tipologia mecanismelor concureniale proprii, precum i de
riscurile pe care att mediul naional, ct i internaional, le
genereaz agenilor economici. n ceea ce privete acest ultim
aspect, cu impact nemijlocit asupra proiectrii sistemelor de
management, iar n cadrul acestora asupra elaborrii i
fundamentrii deciziilor microeconomice i a instrumentului
managerial folosit, o serie de lucrri de specialitate insist pe
varietatea riscurilor i pe necesitatea abordrii sistemice a
acestora. Astfel, J. Ch. Mathe enun cinci tipuri de riscuri
generate de mediul ambiant : riscul politic, riscul economic,
riscul juridic, riscul tehnologic i riscul financiar. Luarea lor n
considerare

permite

conceperea

exercitarea

funciilor

procesului de management ntr-o viziune optimizant, regsite


n strategii i politici eficace, orientate spre maximizarea
profitului, spre competitivitate premise majore ale consolidarii
pozitiei ntreprinderii pe pia.
Trecera la economia de pia, ce de altfel nsusi sistemul
economiei de pia, presupun o anumit intervenie a statului
prin mijloace exclusiv economico- financiare numite parghii
42

economico- financiare care s asigure promovarea pluralismului


economic i nfptuiirea unui mecanism economico-financiar
adecvat, centrat pe principiile economiei de pia. n cadrul lor,
o poziie central o deine cointeresarea material, realizat n
principal prin intermediul sistemului de salarizare i profitului
care, ca factor economic de mediu, este conceput i se
operaionalizeaz cu ajutorul unor acte normative.Practic,
cointeresarea material ,,vazut fie i numai prin salarizare i
profit se manifest ca important factor economic ; n masura n
care

societile

comerciale

regiile

autonome

sunt

beneficiarele anumitor sisteme de salarizare trebuie s se


ncadreze n niste limite cantitative controlate de instituiile
bancare i s respecte anumite modaliti de repartizare a
beneficiului. n acest din urm caz intervin interese dintre cele
mai diferite, a cror satisfacere este dependent de marimea
profitului brut nregistrat ntr-un interval de timp ; ne referim la
acionarii, la salariaii unei firme, la manageri, la stat s.a.m.d.,
fiecare din acetia fiind nemijlocit interesai in amplificarea
cotei pari din profit. ,,Acionarul consider c scopul unei
ntreprinderi este acela de a produce profit ct mai mare din
care s poat ncasa dividente corespunztoare ; salariaii
ntreprinderii consider c ntreprinderile trebuie s le asigure
salarii bune i posibiliti de perfecionare a calificrii; n afar
de salarii i onorarii, conductorii ( managerii ) vd n unitatea
la care sunt angajai i un teren de realizare a personalitii lor,
de exprimare profesional concret ; clienii unei ntreprinderi
ateapt de la ea produse de calitate, care s fie ameliorate
continuu pentru a corespunde nevoilor tot mai exigente: o
43

regiune, un ora cosinder c ntreprinderile trebuie s procure


locuri de munca stabile pentru conceteni

i s protejeze

mediul ambiant; n sfarsit, statul vede n fiecare ntreprindere o


surs de noi locuri de munc, un motor al expansiunii
economice, un exportator eficient i , pe baza acestora , o surs
important i continu de venituri bugetare [1].
Alturi de cointeresele sau chiar In contextul acesteia o
pozitie la fel

de important o dein preurile i tarifele ,

creditele, taxele i dobnzile, impozitele,, fiecare din aceastea,


tratat sistemic, influennd nemijlocit derularea

eficient a

activitilor firmelor romneti. Utilizarea lor poart amprenta


tipului de propietate i implicit, tipului de agent economic i
nregistreaz

progrese semnificative n etapa actual, de

tranziie spre economia de pia.Pe fondul descentralizrii


manaheriale i al privatizrii asistam la

liberalizarea utilizrii

acestor parghii i la transformarea lor n veritabile instrumente


manageriale cu impact pozitiv asupra eficatitii de ansamblu a
firmelor. Aa cum s-a mai precizat, influenele multiple ale
acestei categorii de factori de mediu se manifest nu numai
asupra

componentelor

procesuale

ori

structurale

ale

ntreprinderi, ci i asupra managementului su. Practic , ntreg


procesul de management i fiecare functie n

parte - de la

previziune ( stabilirea strategiilor i politicilor microeconomice)


la control-evaluare suntafectate

de intervenia acestor

factori extrem de dinamici i de mare complexitate.


Rolul managerulor este acela de a le valorifica impactul In
decizii i actinui pertinente, generatoare de eficien, tinand

44

cont de specificitatea manifestrii lor n societaile comericale i


regiile autonome.
Alturi de factorii economici, factorii de management
exogeni firmei au o influent considerabil asupra acesteia. Din
categoria factorilor de management care presupun totalitatea
elementelor manageriale ce influeneaz

direc sau indirect

unitatea economic- fac parte , printre alii:


- mecanismul de planificare macroeconomic,
- sistemul de organizare a economieni naionale,
- modalitati de coordonare,
- mecanismele de control ale suprasistemelor din care
face parte ntreprinderea respectiv,
- mecanismele motivaionale,
- calitatea studiilor,
- metodelor i tehnicilor manageriale.
Maniera de concepere i operaionalizare a factorilor de
management influeneaz apreciabil att constituirea firmelor,
ct mai ales funcionalitatea i eficacitatea acestora.
Fiind o component major a economiei naionale , fima ,
regsita nr-o multitudine de ipostaza ( societii comericale ,
regii autonome, instituii .a.). i deruleaza activitaile n
contextul unui mecanism economic de piaa , din interiorul
cruia factorii mai sus-enumerati se manifest cu

intensitti

diferite.
Comparativ cu sistemul economic socialist, n care planul
naional uni era principalul instrument de conducer, iar
ntreprinderile simili executantii ai sarcinilor de plan transmise
de sus n jos, n etapa actual, dei de tranziie spre economia
45

de

pia,

descentralizarea

managerial

implicit,

amplificarea autonomiei decizionale i operaionale a unitailor


economice

au

permis

economici,n profida

transformarea

acestora

In

ageni

unor blocaje de natur, financiar,

organizatoric etc. nc prezente n economie. Planificarea


macroeconomic capt tot mai vizibil un pronunat caracter
orientativ, de previziune i corectare

a unor eventuale

disproporii i disfuncionaliti, numrul de indicatori i balane


scznd substanial. Aceasta conduse la aezarea pe baze
concureniale, la manifestarea firmelor romneti ca veritabili
ageni economici ntr-un mediu concurenial patronat de
pluralismul economic i social.
La rndul su sistemul de organizare a economiei i pune
vizibil amprenta

asupra firmei i managementului acesteia

prinvolumul i structura

artibutiilor, responsabilitilor i

competenelor ce revin diverselor componente structurale ale


economiei mineister, departament etc.-prin natura deciziilor
adoptate la fiecare ealon organizatoric. Totodat, de mare
importaneste i numarul verigilor intermediare situate ntre
ntreprindere i Guvern, cer se poate constitui Intr-un elemen
blocant

In

calea

descentralizrii

manageriale

impus

de

infptuirea economiei de pia.


n aceai manier poate fi abordat fiecare din factorii de
management cu precizarea ca perioada pe care o traversm
se caracterizeaz prin demersuri susinute in ceea ce privete
conturarea celor mai viabile modaliti de intervenie a unor
aseamena factori asupra intreprinderii. Este i cazul s amintim
cutarile in

domeniul mecanismelor

motivaionale

prin
46

proiectarea a unui sistem de protectie social i asigurarea unor


corelatii intre indicele preurilor i cel al salariilor - ori n
perimetrul mecanismelor de control apariia i funcionalitatea
Grzii Finaciare fiind un exemplu edificator.
Regsirea factorilor de management intr-o pondere din ce
in ce mai mare in ansamblul factorilor de mediu care
influeneaz frima este justificat, in mare msura, de mutaiile
generale de tranzitia la economia de pia, de amplificarea
caracterului economic al managementului i celorlalte activiti
micoeconomice.
Alturi de acetia, factorii tehnici si tehnologici, din care
fac

parte

nivelul

thenic

al

utilajelor

disponibile

pentru

cumprare, calitatea tehnologoolor ce po di achiziionate,


calitatea cetcetrilor tehnice la care intreprinderea are acces ,
numrl

si

nivelul

licenelor

brevetelor

intregistrate,

capacitatea creative- inovativ a sistemului de cercetareproiectare .a. exercit o influen important asupra firmelor
romaneti i managementului acestora. Cuprinzand ansamlul
elementelor cu caracter ethnic si thenologic , cu impact asupra
intreprinderii, aceast categorie de factori ai mediului ambiant
ii pune amprenta, in principal, pe gradul de inzestrare tehnic
i pe ritmul modernizrii produselor i tehnologiilor. Cele dou
aspecte au un rol decisiv de critic a ecomiei din acest punct de
vedere. Gradul avansat de uzur a fondurilor fixe in principal
din industri i ritmul lent de inoire al produselor si thenologiilor
reclam impulsionarea activitatii de cercetare-proiectare i
conceperea unor produse i tehnologii cu parametii clitativi si
economici superiori, concomitent cu retehnologizarea unor
47

intreprinderi sau sectoare de activitate. Un astfel de demers nu


este prosibil decat in condiiile atrageri masive de capital strin
in ara noastr in special in zonele deficitare ale conomiei in
care se manifest apreciabile decalaje tehnice i tehnologice ,
dar i economice ( productivitate si rentabilitate sczute).
Indiferent de forma de manifestare mprumuturi sau
credite externe, investiii directe , investiii de protofoliu
ptrunderea capitalului strin conduce la complementarea
resurselor financiare, proprii , antreneaz posibilitile de
ctig , contribuie la accelerarea aezrii Romniei pe baze
competitive,

concurniale,

susine

iniiavita

particular,

faciliteaz ptrunderea pe anumite piee strine .a..


Astfel de aspecte viziteaz, pe planul managementului,
att conceperea i fundamentarea strategiilor ct i maniera de
adoptare a deciziilor de moderinzare a proceselor de producie.
Calitatea acestora condiioneaz, la rndul su ritmul i
amploarea introducerii progresului ethnic, sub multiplele sale
ipostaze. De precizat c aciunea acestor factori trebuie
corelat cu cea a factorilor economici in special parghiile
economico-financiare
organizare

economiei,

de

management,

sistemul

de

sistemul

planificare

.a.

de

asigurandu-se, astfel, o potenare a competitivitii i eficacitii


firmei romneti n noile condiii alte tranziiei la economia de
pia.
O alt categorie de factori de mediu, cu impact sporit
asupra ntreprinderii, o reprezint factorii demografici, care
includ

totalitatea

elementelor

demografice

ce

acioneaz

asupra firmei, direct sau indirect. Din simpla enumerare a


48

principalilor factori de acest gen numarul populaiei, structura


socio-profesional a acesteia, ponderea populaiei active, rata
natalitii, i mortalitii, durata medie a vieii ne dm seama
de maniera complex n care influeneaz unitatea economic.
O asemenea situaie este justificat de poziia prioritar pe care
resursele umane le ocup n cadrul firmei, de calitatea lor
depinznd calitatea activitilor microeconomice.
Etapa de tranziie spre economia de pia i pune
amprenta i asupra modului de asigurare i asigurare i
perfecionare

managerilor

specialitilor

din

unitile

economice, prin exigenele sporite pe care le ridic n ceea ce


privete

selecia,

ncadrarea,

evaluarea,

motivarea

promovarea salariailor. Competena devine elemental hotrtor


n derularea tuturor activitilor de personal i, totodat,
condiia fundamental a succesului ntreprinderii ntr-un mediu
concurenial din ce n ce mai acerb.
La sigurarea unei competene manageriale i profesionale
ridicate a personalului de conducere i execuie din firmele
romnesti un rol important l au firmele de consultan, ce
preseaz

servicii

de

acest

gen,

precum

sistemul

de

nvamnt, aflat n plin process de restructurare.


Mutaiile ce se preconizeaz n perimetrul acestor factori
sunt

numeroase:

de

la

orientarea

colii

romneti

spre

asigurarea cantitativ i calitativ a nevoilor de carde ale


economiei, toate trebuie concepute i operaionalizate ncat s
faciliteze derularea unor activiti microeconomice rentabile, de
nalt competivitate.

49

Factorii socio-culturali - structura social a populaiei,


ocrotirea sntii, nvatmantul, cultura, tiina , mentalitatea
cu influent direct sau indirect asupra ntreprinderii au o
semnificaie deosebit n economia de pia.
Un rol decisive l joac nvatmntul care contribuie att la
mbunatirea

(ameliorarea)

structurii

socio-profesionale

populaiei, ct i, mai ales, la amplificarea nivelului cultural al


acesteia, la formarea unei mentaliti specifice economiei de
pia . n acest domeniu trebuie acionat gradual, n sensul c ,
pe de o parte, se impune pregtirea de specialitii de cctre
firmele romneti pentru rexolvarea unor probleme realmente
noi, derivate din tranziia la economia de pia i , pe de alt
parte, amplificarea ponderii populaiei cu

studii superioare ,

pirn

de colarizare

sportirea

corespunzatoare

cifrei

nvatmntul superior, cu deosebire economic i juridic.


Asemenea transformri, corelate cu altele din sfera tiinei,
culturii i ocrotirii sntii vor da noi dimensiuni rolului
factorilor

socio-culturali

funcionarea

firmei

managementului su.
Factorii politici acioneaz, de asemenea, direct sau
indirect asupra ntreprinderilor, regsindu-se, n principal, n
politica

economic,

social,

politica

stiinei,

politica

nvatamntului, politica externa, cu influen n ceea ce privete


ansele i modalitile de constituire, ct i obiectivele i
mijloacele de realizare a lor. Managementul este, la rndul su,
influenat nemijlocit de factorii politici prin impactul pe care l
genereaz

asupra

fundamentrii

strategiilor

politicilor

50

firmelor, a deciziilor de realizare a obiectivelor prevzute de


acestea.
Concomitent cu factorii mai sus mentionai, n categoria
factorilor politici se include i politica altor state care, alturi de
politica organismelor politice internaionale exercit o influen
apreciabil asupra activitilor microeconomice. Intrarea rii
noastre i a fiecrei firme n parte n Europa i n lume,
participarea eficace la circuitul economic mondial de valori
materiale i spirituale sunt serios condiionate de aciunea
acestor factori.
O categorie aparte de factori ai mediului ambiant o
reprezint i factorii naturali ( ecologici), din care

fac parte ,

printre alii, resursele naturale, apa, solul, clima, vegetaia ,


fauna.
n condiiile actuale, cnd criza de materii prime i resurse
energetice
factorii

Imbraca noi dimensiuni, interdependenele dintre

ecologici

unitile

economice

se

diversific reclamnd un effort deosebit pentru

multiplic

cunoastera i

valorificarea lor de ctre managementul nicroeconomic,


Resursele nu numai c nu mai sunt private izolat de
celelalte denomene economice i sociale, ci au nceput s fie
luate n considerare la dimensiunile lor reale i integrate ntr-un
sistem mpreuna cu alte subsisteme, ca populaia, investiia de
capital, poluarea, producia, de alimente, calitatea vieii, toate
fiind

private

evoluia

lor

pe

termen

lung

intercondiionarea lor reciproc.


n pstrarea echilibrului ecologic, n asigurarea unor
conditii favorabile dezvoltrii economice , ntreprinderile i ,
51

ndeosebi , managementul acestora au un rol important. Dar n


derularea unui asemenea demers este necerar implicarea i a
celorlalte categorii de factori ai mediului ambiant (depre care sa vorbit succinct n acest paragrapf).
n sfrsit, o ultim categorie de factori o reprezint facotrii
juridici, constituii din ansamblul reglementrilor juridice cu
influen direct sau indirect aupra firmei i managementului
su .
Cei mai semnificativi factori juridici sunt:
- legile
- decretele,
- horttile guvernamentale,
- ordinele minitrilor
- deciziile prefecturilor i primariilor
Factori juridici cuprind

o serie de norme de drept de a

cror respectare sunt responsabili agenii economici.


nfluena factorilor juridici se manifesta att n ceea ce
priveste constituirea firmelor prin Legea 31/1990 cu privire al
societaile comerciale este
domeniu ct

principalul act normative in acest

i n funcionarea i dezvoltatea lor. Sunt

reglementate prin acte normative specifice organismele de


conducere

participativ ale regiilor autonome i societailor

comerciale,
organizatorice

mecanismele
derulate

decizionale
cadtrul

acestora

structural,

precum

competena lor. Dar , cea ce este foarte impotant, o multitudine


de ali factori ai mediului amiant ( economic, de management,
tehnici , si tehnologici , politici..a. ) i exercit impactul prin
intermediul unor acte normative, al unor reglementari din care
52

se detaeaz

legea salarizarii, legea investiiilor de capita

strin, legile din domeniul preurilor , tarifelor, creditrii i


impozitrii, legea nvatmntului, legea cercetrii-dezvoltrii ,
legea finanelor publice ori legea cu privire la organizarea
ministerelor. Ca atare, facotrii

juridii pot fi abordai ca un

corolar al celorlante categorii de factorii ai mediului ambiant,


facilitnd sau impiedicnd actiune acestora.
Sarcina managementului firmelor este de a gsi cele mai
adecvate modaliti organizatorice, informaionale, decizionale,
de a concepe i promova un instrumentar managerial eficace
pentru adaptarea permanent a acestora la cerinTele mediului,
aflat ntr-o continu transformare Si evoluie. Abordarea duala a
raporturilor firma- mediu faciliteaz eforturile ce se depun n
prezent pentru construirea unui sistem economic competitive,
efficient, n cadrul cruia ntreprinderea este o componenta
activ i dimanic.

2.6. ntreprinztorul i mediul nconjurtor.


Crearea de ntreprinderi reprezint actualmente una din
preocuprile importante ale guvernelor din diferite tri, inclusiv
din tara noastr. Experii, indiferent de aparenta politica, sunt
astzi convinsi c sntatea economiei unei tri depinde n
mare msur de numrul ntreprinderilor nou create n fiecare
an. n Franta, n urm cu civa ani, se anuna ca o msur de
lupt contra somajului crearea a peste zece mii de ntreprinderi.
De altfel,n ultima perioad n rile dezvoltate se constat o

53

multiplicare

iniiativelor

favoarea

crerii

de

noi

ntreprinderi.
ntr-un recent studiu de management comparat referitor la
Japonia si S.U.A, Michael Porter fcea constatarea c economia
si ntreprinderile japoneze sunt conduse de ntreprinztori, spre
deosebire de corespondenele lor

nord-americane dirijate de

manageri. Aceasta ar fi, potrivit specialistului citat, unul din


secretele miracolului economic japonez.
Am subliniat acest aspect din experiena nipon pentru c
ne poate ajuta s sesizm mai uor importana pe care o au
pentru fiecare economie naional ntreprinztorii. Fireste,
aceast important este cu att mai mare n Romnia, cu ct
zeci de ani s-a exercitat o obstrucie permanent prin toate
mijloacele (economice, politice, juridice, sociale, culturale etc.)
asupra lor. n prezent, pe plan naional exist o acut lips de
ntreprinztori i o reacie qvasigeneral de rezerv i chiar de
ostilitate vis--vis de ei.
n remedierea acestei situaii, un punct de plecare l
constituie inelegerea noiunii de ntreprinztor i a aciunii sale
practice. Dup

cum arat o cunoscut specialist canadian,

Jean Marie Toulouse, ntreprinztorul este o persoan care


creeaza o noua ntreprindere. Din analiza acestei definiii se
desprind caracteristicile de baz ale acestui personaj central al
economiei de pia.
Un ntreprinztor reprezint n primul rnd un realizator de
lucruri noi, un creator de activiti n opoziie cu managerul
classic,

care

se

ocup

de

dirijarea

si

funcionarea

ntreprinderilor existente. Mai concret, ntreprinztorul este


54

nzestrat cu abilitatea de a percepe perspectivele economice si


sociale noi si a realizrii pe aceasta baz de lucruri noi sau a
efecturii activitilor anterioare ntr-un mod

diferit, novnd

deci. Celebrul economist J.A. Schumpeter sublinieaz ca o


persoan

devine

ntreprinztor

numai

cnd

realmente

efectueaz o nou combinaie economic.


ntreprinztorii sunt perosane cu reacii rapide n dublu
sens. De regul, ei se lanseaz n realizarea de aciuni
economice innovative la o varst fraged, adesea neavnd
rabdare s-si termine studiile sau plecnd din cadrul familiei.
Totodat, ei percep rapid si precoce posibilitile unui produs
sau unei piee pe care le valorific prin iniierea, crearea si /sau
dezvoltarea de ntreprinderi economice. Pentru a putea sa le
realizeze ntreprinztorul dispune de puterea de a surmonta
rezistena pe care mediul social o opune ntrodeauna schimbrii
si agenilor si, ntr-o msur mai mare sau mai mic.
ntreprinztorul este o persoan caracterizat printr-un
grad mare de implicare n activitatea de introducere a noului
sau de inovarea a existentului.
Aceasta se explic prin atitudinea de fa de risc.
ntreprinztorul posed o asemenea psihologie care i permite
s-i asume riscuri majore. Cel mai frecvent ntreprinztor i
risc cariera personal, familia, propia imagine i firete, banii
investii. Referindu-se la acest aspect, renumitul om de tiin
Max Weber apreciaz c nainte de orice ntreprinztorul este
un aventurier. De reinut ns c ntreprinztorul ii asum
riscuri calculate, aciunile sale

avnd la baz judecai de

55

valoare i evaluri economice care l duc la concluzia

ansele de a avea succes sunt predominante sau apreciabile.


Motivarea pentru aciunea ntreprinztorului rezid

din

insatisfaciile acestora. Pot fi insatisfacii materiale, ce decurg


din faptul c, aa cum se

exprim foarte plastic profesori

americani Collins i Moore, pentru ei iaraba cea mai verde se


afl ntodeauna puin mai n faa lor. De unde motivarea
pentru a face ceva n vedera obinerii sale, cu cstigul aferent.
n al doilea rnd, ntreprinztorii sunt motivai de insatisfaciile
morale, generate de

statutul detinut n societate. Poziia

social nu-i multumete, resimind o profund necesitate de


autorealizare, de a obine rezultatul care s-l propulseze n ochii
celor din jur i s le confere un statut social superior.
O alt trstura definitorie pentru ntreprinztor este
finalizarea eforturilor i implicrii sale ntr-o ntreprindere.
Aceasta reprezint un tip social de

organizaie bazat pe

diviziune a muncii i pe capital, utiliznd anumite

fore de

producie, n vederea subordonrii i utilizrii cu eficacitate ct


mai ridicat a mijloacelor economice pre, salariu, credit etc,n cadrul unui sistem de management centrat pe profit.
Rapiditatea i profitabilitatea trecerii Romniei la economia
de piaa depind

ntr-o msura apreciabil de numarul i

calitatea ntreprinztorilor si. Obinerea abundenei de produse


i servicii de calitate ridicat nu este prosibil fr aciunea a
mii, a zeci de mii de ntreprinztori. Graie actiunii lor se pot
pune n valoare

numeroase resurse materiale si financiare

nefolosite sau insuficent utilizate (construcii, utilaje, materii


prime etc.) i se pot crea sute de mii de locuri de munc.
56

Transormarea miilor de unitti economice de stat falimentare


sau

competitivitate

redus

veritabile

ntreprinderi,

furnizoare de produse multe, bune i la preuri accesibile nu


este posibil fr ntreprinztori.
n trile occidentale a aprut o adevarat literatur
consacrat n principal analizei spiritului ntreprinztorului care
n S.U.A. se cunoate sub denumirea entrepreneurship.
Profesorul Albert

Shapero a dezvoltat un concept al

procesului de creare a ntreprinderii, evideniind diferitele


variabile a cror

interactiune conduce un individ s devin

ntreprinztor. El arat c aparitia unei ntreprinderi este


rezultatul unui proces care depinde de locul, momentul, climatul
economic i social, de natura sectorului de activitate i de
persoanele care vizeaz aceasta creare. Dup Albert Shapero,
procesul de transormare a unei persoane ntr-un ntreprinztor
potential este influenat de patru variabile:
-variabila de situaie;
-variabila psihologic;
-variabila sociologic;
-variabila economic.
Variabila de situaie se explic prin ruptura ce poate
interveni n fortele dinamice (interne i externe) care ne mentin
pe loc (copii mici, soia pregtete un examen, bunica este n
acelasi oras, etc).
n general, aceste forte dinamice ne asigur un echilibru
acceptabil sau chiar confortabil. Daca intervine nsa o ruptura a
echilibrului datorita, n primal rand, unor factori negativi (de
exemplu, transferul ctre un oras unde nu vrem s mergem,
57

concedierea unor colegi, ceea ce ne-ar face s ne gandim c


am urma noi), dar i a unor factori pozitivi (de exemplu,
ncurajarea clienilor, furnizorilor, prietenilor) se produce ceea
ce numim deplasare, adic o modificare a forelor dinamice,
ceea ce va impune realizarea unui nou echilibru.
Acest proces de deplasare favorizeaz un individ s
devin creator, ntreprinztor, situaie n care s-i gseasc un
nou echilibru.
Variabila psihologic se concretizeaz n predispoziia la
aciune data de anumite trsturi ale personalitaii care fac din
nevoia de independent lucrul cel mai important pentru
anumite persoane. ntreprinztorii vor fi indivizii cei mai
interiorizati (introvertitii) care ii caut autonomia.
Variabila

sociologic

este

treia

component

care

determina un individ s devin ntreprinztor. ncrederea n


actul de creaie se manifest la persoanele care pot s se
imagineze in postura unui ntreprinztor, sau care se identific
cu persoane care deja au avut o reusit n procesul de creaie,
care au creat ntreprinderi prospere.
Experiena profesional sau ntr-un proces de creaie poate
s ntreasc ncrederea unei persoane n actul de creaie a
unei ntreprinderi.
Se poate considera c cele trei variabile prezentate snt
cele care permit s se treac de la stadiul de ntreprinztor
potenial la cel de viitor creator de ntreprindere. Dar pentru ca
procesul de creaie s fie desvarit este neceasar ca persoana
respectiv s dispun de resursele necesare.

58

Variabila economic se concretizeaz n disbonibilitatea


resurselor (local, masini, materiale prime, man de lucru,
resurse

financiare

etc.

Aceast

variabil

condiioneaz

existena a ntreprinztorului.
ntre manageri si ntreprinztori exist o serie de diferene
din punct de vedere al naturii activitii pe care o desfsoar i,
mai ales al modului de aciune n cadrul firmei. Managerul tipic
are tendinta ca prin munc s dea raspuns la intrebrile:
Ce resurse trebuie s controlez?
Ce

structur

determin

relatiile

organizaiei

noastre cu piaa?
Cum

pot

minimizez

impactul

celorlalti

abilitatea mea spre performan?


Care este oportunitatea imediata?
ntreprinztorul are alt spectru al ntrebrilor, i anume:
Unde exist oportunitatea?
Cum pot s stpnesc aceast oportunitate
De ce resurs am nevoie ?
Cum pot s cstig controlul asupra lor?
Care structur este cea mai bun?
n aceeai lucrare elaborat de H.H. Stevenson si D.E.
Gumpert

se

prezint

urmatoarea

matrice

oportunitaii

manageriale:
Starea

viitoare

dorit

caracterizat

prin

cretere

schimbare.
Pentru mui oameni visul de a deveni patron i de a cstiga
muli bani este sufficient pentru a-i stimula n a deveni
ntreprinztori. Dar lipsa de capital, riscul caracteristic orcarei
59

afaceri poate s inhibe multe persoane. De aceea este necesar


o stimulare a spiritului ntreprinztorului. Or, societetea poate
s stimuleze sau sa inhibe dezvoltarea spiritului ntreprinztor.
Politica guvernamental, precum i instituiile de nvmnt
pot

crea

condiii

favorabile

pentru

ntreprinztori

prin

dezvoltarea diferitelor oportuniti i favorizarea manifestrii


variabilelor de care depinde transformarea unor persoane n
ntreprinztori (tab.1).
Rolul ntreprinderilor n crearea i dezvoltarea firmei este
deosebit.
Tab.1 Matricea oportunitii marginale.
Da
Nu
Autopercepia puterii i
DA
abilitii n realizarea
obiectivelor
NU

ntrepriztor
Manager satisfctor
ntrepriztor
Functionar
potential
birocratic
fustrat

ntru-ct crearea unei ntreprinderi poate fi comparat cu o


aventur, pentru ca un individ s se lanseze n acest proces el
trebuie s dispun de timp, s fie perseverent deoarece
formalitaile sunt numeroase i pot fi ntmpinate o serie de
dificulti. De asemenea, el trebuie s aibe gustul riscului
ntruct esecul este ntodeauna posibil. Si nu n ultimul rnd,
ntreprinztorul trebuie s doreasc s stpneasc anumite
activiti, deci s posede anumite trsturi de independen.

60

Pentru a ntreprinde este necesar ca individul s aib ide,


un minim de cunostine despre un produs sau serviciu, care ar
putea face obiectul activitii viitoarei ntreprinderi, astfel
profitul ntreprinztorului ramane steril.
Din nefericire, nu exist o metodologie care s permit
gsirea unor astfel de idei, dar se poate porni de la:
obsevarea naturii;
studiul produselor existente( mai ales a defectelor
acestora);
studiul necesitilor nesatisfcute sau prost satisfcute;

observarea tehnologiilor utilizate;

rezultatele cercetrii fundamentale si aplicative;


consultarea brevetelor neexploatate;
Pentru

a ntreprinde, nu este necesar ca produsul sau

serviciul s fie nou, el poate fi nbuntit, astfel nct


originalitatea ideii s se concretizeze ntr-un proiect realist.
Pregtirea procesului de creare a firmei presupune o
activitate complex din partea ntreprinztorului.
n aceast etap ntreprinztorul trebuie s-i elaboreze
analize i studii referitoare la: produs, pia, raporturile produspia, obiective comerciale, mijloace necesare, forma juridical,
situaia financiar.
Dac obiectul de activitate al viitoarei ntreprinderi va fi un
produs nou sau mbuntit va fi necesar s se defineasc
foarte prcis n ce const, cum functioneaz, care este utilitatea
lui i unde poate fi folosit. Se vor analiza avantajele i
deficienele lui n raport cu un alt produs existent cu scopul de a
sublinia originalitatea acestuia.
61

Cnd se va folosi o nventie trebuie s se dispun de un


brevet pentru a-i asigura protecia. Apoi este necesar s se
realizeze un prototip, ceea ce va determina un consum de
mijloace materiale, financiare si umane.
Odat produsul analizat i definit se impune un studiu al
pieei pe care urmeaz a se desface. Acest studiu poate fi
realizat de nsusi ntreprinztorul respectiv sau

poate fi

ncredinat unei firme specializate de marketing. n ambele


situatii este necesar s se analizeze: volumul i evoluia
probabil a cererii, cererea pe tip de clientela, cocurena direct
si indirect (prin produse similare) sub aspectul evoluiei
probabile.
Dup ce s-a stabilit produsul i segmentul de pia se va
realiza un test pe un estantion de clieni poteniali n vederea:
- efecturii eventualelor modificri ale produsului;
- evalurii posibilitilor de desfacere ca volum;
- stabilirii canalelor de distributie i a punctelor de
vnzare cele mai adecvate.
Cunoscnd

reacia

pieei

la

produs,

activitatea

concurenial, se vor stabili obiectivele comerciale referitoare


la:
-

cifa de afaceri;

preul practicat

partea din pia care se dorete s se dein.

De asemenea, se vor stabili canale de distribuie ce vor fi


utilizate i se vor pune n funciune centrele de desfacere i se
vor stabili serviciile dup vnzare.

62

Tot n etapa de pregtire a procesului de creare a firmei se


vor stabili

mijloacele utilizate: terenuri, imobile, mijloace de

transport, resurse umane etc.


Forma juridic depinde de importana firmei care se
creeaz i de dezvoltarea prevazut pentru aceasta. Dac se va
opta pentru o ntreprindere mic se poate stabili spre exemplu
S.R.L., iar dac se vizeaz o ntreprindere mare se poate stabili
ca forma juridica S.A. etc.
Analiza financiar are ca obiectiv asigurarea ca din acest
punct de vedere

proiectul de nfiinare al ntreprinderii este

acceptabil, adic exist corelare nte mijloacele de producie


necesare i resursele financiare de care dispune ntreprinztorul
(alegerea este rentabil).
Corespondena dinte nevoia de mijloace de producie i
resursele disponibile se verific prin elaborarea unui bilan
previzional (de pronire) care cuprinde urmatoarele:
- Bilan (previzional, tab.2)
Evaluarea cheltuielilor de instalare, brevete, licente etc. Se
poate face de un specialist n contabilitate, iar pentru fondurile
fixe (terenuri, construcii) se vor stabili devize si preuri de
catalog. Mrimea stocurilor depinde de nivelul produciei i de
sistemul de aprovizionare. Banii lichizi sunt necesari

pentru

diferite pli naninte de a ncasa din vnzri. Totalul activului


reprezint ansamblu nevoilor de finanare.
Tab.2. Bilanul previzional.

ACTIV
Imobilizari n :
cheltuieli de instalare
brevete

PASIV
Capital propiu
63

terenuri
construcii
materiale
mobilier etc.
Stocuri
Trezorerie
Total ACTIV

Datorii financiare
Datorii de exploatare

Total PASIV

n pasivul bilanului se nscriu: capitalul propriu constituit


din aportul ntreprinztorului sau respectiv al asociaiilor;
datoriile financiare sunt reprezentate de mprumuturile la banc
sau diferite ajutoare financiare publice; datoriile de exploatare
reprezint

eventualele credite pe care furnizorii pot s le

acorde.
Dac volumul resurselor este inferior necesitilor trebuie
examinat posibilitatea diferitelor materiale sau apelarea la noi
credite. Dac dezechilbrul se menine se vor revizui obiectivele
stabilite anterior.
Studiul de rentabilitate necesit stabilirea conturilor de
rezultate previzionale referitoare la dou sau trei cicluri de
producie. Un cont de rezultate previzionale este prezentat n
tab.3.
Consumurile unui ciclu de producie cuprind: cumprturi
de

materii

prime,

cheltuieli

cu

personalul,

cheltuieli

cu

amortizarea, cheltuieli constante etc.


Tab.3. Contul rezultatelor previzionate.

DEBIT
Consumul ntr-un ciclu
producie
Profit (dac este pozitiv)

CREDIT
de
Cifr de afaceri

64

Pentru ca ntreprinderea s fie viabil este necesar ca


rezultatul s fie pozitiv(afar poate de primul ciclu cnd
cheltuielile de demarare sunt mari). Dar o ntreprindere viabil
nu este neaprat rentabil.
Rentabilitatea presupune un anumit nivel al rezultatelor n
funcie de capitalul angajat. Raportul dintre nivelul rezultatelor
i capitalul investit trebuie s fie superior dobnzii practicate pe
piaa financiar. Astfel, ntreprinztorul ii va putea procura
venituri mai mari fr riscuri din obligaiuni sau aciuni.

2.7.

Rezumatul UI.

n aceast unitate de nvare studentul este familiarizar


cu noiunile despre mediul economic i social n care o
ntreprindere i desfoar activitatea. Factorii de mediu se
mpart n dou categorii: externi i inerni ntreprinderii iar dup
natura lor pot fi cunoscui echipei manageriale sau aleatori.
Dup parcurgerea unitii de nvare studenii vor putea
identifica principali factori de influen ai mediului ambiant
asupra organizaiei pe care au ales-o pentru tema de cas.

2.8.Tem

de cas 1.

S se completeze statutul unei SRL (anexa 1), s se


descrie pe scurt activitatea reprezentativ i sa se identifice
65

principalii factori ai mediului extern i intern care vor influena


activitatea i performanele ntreprinderii.
Tema de cas va cuprinde urmtoarele capitole:
- Statutul societii comerciale (SRL)
- Filmul activitii reprezentative
- Factorii mediului ambiant care influeneaz activitatea
firmei

UI 3. Ciclul de via al produselor


3.1. Introducere
Aceast unitate de nvare abordeaz n prim plan
produsul,

rezultatul

obiectului

de

activitate

al

ntreprinderii. Produsele, lucrrile sau serviciile, obiecte


de activitate ale unei organizaii au o via prprie,
asemntooare fiinelor vii. Ele apar pe scara timpului,
se dezvolt, se maturizeaz i din diverse motive dispar
de pe pia.
66

Acest comportament al produselor trebuie cunoscute de


ntreprinztori

deoarece

influenteaz

determinant

performanele ntreprinderii.

3.2. Competenele unitii de nvare


Dup

parcurgerea

acestei

uniti

de

nvare

studenii vor fi capabili s neleag ciclul de via al


produselor,

activitile

manageriale

desfurate

fiecare etap i ponderea activitilor manageriale.


n fiecare etap din viaa produsului se
desfoar activiti specifice.
Prin cunoaterea acestora, studenii vor fi capabili
s identifice n ce faz se gasete un produs al unei
organizaii i s elaboreze planuri i programe pentru
atenuarea efectelor negative ale situaiilor viitoare n
care se va gsi ntreprinderea.
Caracterizarea activitatilor de marketing specifice
etapelor ciclului de viata al produsului. Familiarizarea cu
categorii si concepte noi precum: produs,ciclul de viata
al

produsului,

Caracterizarea

gama

de

tipologiei

produse,emblema,
de

marca.

strategii/politici

de

marketing specifice diferitelor produse.

Durata medie de parcurgere a uniti de nvare


este de 2 ore.

3.3. Ciclul de via al produselor


67

Produsul/serviciul reprezint una din principalele variabile


controlabile de marketing care, n combinaii cu alte variabile
specifice concur la proiectarea programelor n mixurile de
marketing - instrumente eficace pentru atingerea obiectivelor
prestabilite pe diferitele piee int. Produsele unei firme sunt
rezultatele activitii sale economice, rezultate ce pot fi oferite
unor clieni poteniali. n viziune modern, un produs se poate
defini ca fiind o combinaie de bunuri materiale i servicii
necesar satisfacerii unei nevoi bine identificate (exemplu: o
firma de aparate de uz casnic propune clientelei sale aparate
mpreuna cu garanii si servicii).
Alturi de noiunea de produs, se utilizeaz i altele:
produs-funcie sau "produs-pia". Un produs nu exist n
viziune de marketing dect dac el rspunde unei ateptri,
dorine, nevoi, ambiii, motivaii, pe care funcia lui o va
satisface ntr-o manier specific. n acest context, cercetrile
privind motivaiile psihologice ale consumatorului potenial
reprezint punctul de plecare n proiectarea-cercetarea i
dezvoltarea viitorului (noului) produs/serviciu. Odat puse la
punct, produsele sunt testate, lansate pe pia i au un ciclu de
via specific.
Managementul produselor reprezint ansamblul metodelor,
instrumentelor i tehnicilor puse n slujba realizrii unui produs
concret, produs care urmeaz s corespund din punct de
vedere tehnic, economic, juridic, social, cultural, religios etc.,
cerinelor utilizatorului, persoan fizic sau juridic. n condiiile
unei economii de pia concurenial, nu se mai vinde ceea ce
se poate produce ci dimpotriv, se produce ceea ce se solicit,
68

ceea ce accept piata. Managementul produselor reprezint, de


fapt, managementul unei game de produse, pentru c un
produs ramne rareori izolat, el facnd parte n general dintr-o
familie de produse care se adreseaz unei piee int. n cadrul
demersului specific marketingului, identificarea pieei int este
un element extrem de important, de asemenea poziionarea i
avantajul concurenial al fiecrui produs (chiar dac aparine
unei game).
Existena pe pia a unui numr nsemnat de
produse
nomenclatoare

servicii

clasificri

condus

la

adecvate.

elaborarea
De

de

exemplu,

nomenclatoarele produselor elaborate de Institutul Francez de


Autoservire (I.F.L.S.) au avut n vedere s asigure firmelor
distribuitoare un cadru pentru desfurarea activitilor proprii,
inclusiv realizarea unor statistici comerciale (paneluri) utilizate
n

cercetrile

de

pia.

Astfel

de

grupari,

clasificri

nomenclatoare, exist n fiecare ar; important este, n etapa


actual, urmare a tendinei de constituire a pieei globale
internaionale, s se ajung la un consens i n acest domeniu:
realizarea unui nomenclator de mrfuri universal (ceea ce n
parte s-a realizat n linii generale) cu efecte benefice n
domeniul statisticii , analizei comparative intertri, dar i pe
linia promovarii progresului tehnic economic i social.
Ciclul

de

via

al

produsului:

concepie,

lansare,

expansiune, maturitate i declin, aa cum rezult din figur (Fig.


4.), este dificil de utilizat din punct de vedere operaional
deoarece :
69

a) pentru unele produse/servicii noiunea de ciclu nu apare


clar, dat fiind marea longevitate a nevoilor satisfacute;
b) n practic este greu s determini obiectiv i precis
fazele ciclului de via: studiile de specialitate demonstreaz c
circa 20-30% dintre produse nu au un ciclu de viata clar, mai
frecvente fiind "reprizele"(sau ciclurile pariale);
c) conceptul de ciclu de via este strns legat de noiunea
de durat de via a produsului. Este util din punctul de vedere
al

terapiei

de

marketing

(altfel

spus:

repozitionare,

difereniere, promovare etc.) s-i propui s menii n via un


produs sau s-l abandonezi (eventual s-l relansezi).

Fig.4. Ciclul de via al produselor.

Durata de via a unui produs/marc depinde de piaa pe


care se mic (creia i se adreseaz) i de ritmul de inovaie al
ramurii de producie.

70

De exemplu, piaa medicamentelor n anii 1960 i

piaa informatic n anii 1990 au cunoscut ritmuri de inovaie


foarte ridicate i n consecin durata de via a produselor a
fost foarte scurt (3-5 ani). Dimpotriv, pe piaa bunurilor de
consum,

unde

inovaia

este

modest,

iar

investiiile

publicitate sunt foarte ridicate, durata de via a produselor


este foarte mare. Marea majoritate a mrcilor de bunuri de
consum prezente azi n magazine, dateaz de civa ani.
Politica

de

marketing

produsului,

analiznd

fazele/etapele ciclului de via al produsului, are n vedere


posibilitatea relansrii produsului sau a lansrii unui produs nou
pe pia.
Decizia

de

lansa

producie

distribuie

un

produs/serviciu reprezint pentru conducerea unei firme, una


din

cele

mai

importante

complexe

decizii;

pentru

materializarea acesteia sunt puse n micare/alocate importante


resurse materiale, tehnice, umane dar i financiare. Fiecare
dintre multiplele criterii privind optimizarea deciziei de lansare
pe pia a unui produs sunt n cele din urm cuantificate
economic: costurile de producie i distribuie se compar cu
preurile pieei care, dac sunt acoperitoare, conduc la intrarea
pe pia a produsului (n caz contrar operatorul economic
abandoneaz ideea lansrii produsului pe pia).
Pe pieele actuale, puternic concureniale, o marc este
indispensabil pentru majoritatea produselor. Interesul pentru
studiul unei mrci rezult din urmtoarele considerente:
71

a)

far marc nu se pot face diferenieri fa de

concuren;
b) far marc nu putem avea imaginea firmei-produsului,
adic o reprezentare a produsului/firmei n spiritul accepiunii
consumatorului;
c) far marc,

comunicarea publicitar este dificil,

aproape imposibil;
d) far marc nu este posibil realizarea unui catalog cu
ajutorul

cruia

se

confer

un

drept

de

proprietate

producatorului, utilizatorului etc, astfel nct s se previn


contrafacerea sau imitaia, ntr-un teritoriu precizat (naional). O
marc ce a fost catalogat devine un element patrimonial activ
ce poate fi vndut, cedat cu titlu gratuit, adus ca aport ntr-o
alt firm nou creat, dat n locaie unei singure persoane
(licen

exclusiv)

sau

mai

multor

persoane

(licen

neexclusiv), data n gaj pentru garantarea unei datorii (marca


este un important element al fondului de comer, expres
reglementat n fiecare ar, ca i pe plan internaional).
n practica economic a afacerilor sunt folosite o mare
diversitate de mrci, dintre care amintim:
1.marca tip produs: marca este asociat unui singur
produs/serviciu;
2.marca

umbrel:

marca

acoper

mai

multe

produse/servicii. Ea permite regruparea mai multor mrci


produs ntr-un singur segment pe pia. Dezvoltarea mrcilor
umbrel

este

hipersegmentate,

mod
cum

particular

este

cea

indicat

pe

biscuiilor,

pieele

buturilor

rcoritoare;
72

3.marca semnatur: marca include n componena sa att


mrci umbrel ct i mrci produs (cazul firmelor "de grup");
4.marca notorie: marca ce este att de cunoscut nct un
tribunal comercial s o considere ca fiind valabil pentru toate
clasele de produse/servicii similare, chiar dac ea nu a fost
depus dect ca una singur). Exemplu: Coca Cola.
5.marca distribuitorului: acoper att firma distribuitorului,
ct i toate produsele comercializate de acesta.
Alegerea unei mrci este o decizie de marketing deosebit
de complex. n procesul de alegere trebuie s se ina cont de
constrngeri multiple: lingvistice, fonetice, juridice, culturale, de
marketing. Studiile ntreprinse au demonstrat c vocalele A, O,
U sugereaz ncetineala, greutatea, obscuritatea, n timp ce
vocalele E i I evoc rapiditatea, lumina, lejeritatea. Marca
trebuie s fie n acord cu produsul/serviciul i firma care o
desemneaz.
O marc "bun" trebuie s ndeplineasc anumite cerine:
s fie lizibil i uor de pronunat, memorabil i evocatoare
(marca ce declaneaza clientului imagini mentale este mult mai
eficace dect o marc ce descrie produsul); original i
utilizabil n strintate (este evocat ca o greeala de
marketing folosirea mrcii "Nova" pentru un automobil ce
urmeaz a fi exportat n rile Americii Centrale pi de Sud: n
limba spaniol, no va se traduce prin nu merge).
O etichet reprezint un semn de calitate, creat de un
organism oficial: de exemplu, eticheta Wolmark pentru ln
100%. Rezultat al eforturilor conjugate ale puterilor publice,
profesionitilor, inclusiv consumatorilor, etichetele se bazeaz
73

pe

patru

elemente

fundamentale:

parteneriat,

disocierea

funciilor de certificare i de control, o referire obiectiv la


calitate, o cooperare ntre profesioniti i consumatori.
Dei elemente complementare ale produsului -; eticheta,
marca, denumirea produsului, certificatul de conformitate etc,
practica

comercial

demonstrat

fiecare,

mod

independent, ndeplinete importante funcii i atribuii pe o


pia saturat de produse i/sau servicii care se adreseaz
acelorai clieni.
Elementele constitutive ale unei game de produse au n
principal urmtoarele roluri:
a) de atragere a unor noi clieni (inclusiv clieni ai
concurenei);
b) de tranziie ntre familiile de produse mai vechi i cele
care, urmare a cercetrii-dezvoltrii promovate de firm,
urmeaz s apar, ntr-un viitor nu prea indeprtat;
c) rolul de leader al productorului: cu ct gama de
produse este mai larg cu att fora tehnic, economic,
financiar, de management a firmei n cauz este mai mare (i
invers).
Dintre cele mai frecvente strategii de asimilare a unui nou
produs reinem :
Strategia de imitaie. Aceasta concepie pleac de la
principiul c n cazul n care consumatorul se implic foarte
puin pe pia, el va fi nclinat s schimbe uor produsul
achiziionat

iniial.

Dei

uneori

aceast

atitudine

pare

fundamentat, la o analiz serioas a factorilor explicativi ai


alegerii unui produs, interesul pentru o astfel de strategie
74

scade. Imitaia, pe lng faptul c presupune foarte puin


creaie/inspiraie, este uor abandonat de ctre clieni (odata
descoperit).
Strategia

de

difereniere

const

diferenierea

produsului (mrcii) fa de concurena existent pe piaa int.


Pentru atingerea acestui scop se poate aciona n mai multe
direcii : asupra caracteristicilor produsului: se caut acele
caracteristici care s asigure un avantaj concurenial i care s
fie efectiv perceput de client; asupra imaginii produsului: se va
aciona, pe plan psihologic, asupra elementelor care se refer la
securitate, plcere ; pe plan sociologic se vor accentua valorile
proprii, culturale, ale stilului de via.
Strategia

de

inovaie

caut

un

nou

raspuns

la

ateptrile parial satisfcute, care se pot situa n domeniul:


produs, pre, comunicare, distribuie. Poziionarea este n acest
caz rezultatul direct al inovaiei i se poate situa la originea
evoluiei cererii.
Pentru a fi de calitate, o poziionare a produsului pe o piaa
int trebuie s rspund la minimum trei cerine eseniale :
1) s fie distinct: s permit o difereniere a concurenei
de o manier perceptibil;
2) s fie durabil, adic s asigure un avantaj concurenial
pe o perioad lung, ct mai mult posibil;
3) s fie comercial: s permit firmei s-i amelioreze
performanele proprii pe pia.
Firma poate cuta n permanen "idei" pentru produse
noi: sunt nsa multipli factori care accelereaz / frneaz
activitatea de cercetare - dezvoltare.
75

Pentru a se concretiza n produse vandabile, ideile parcurg


un traseu filtru i o analiz ale crei etape principale sunt:
a)

evaluarea

mediului

extern

general:

economic,

estimarea

diferitelor

comercial, tehnologic, legislativ, social;


b)

evaluarea

cererii

poteniale:

segmente int, accesibilitatea ideii de produs, cuantificarea


costurilor de producie i distribuie, a preului de vnzare;
c) evaluarea concurenei directe i de substituie, vis-a-vis
de produs i de funciile asumate: cota de pia, pre, imagine
de marc, notorietate, faza ciclului de via a produselor
existente etc;
d) evaluarea posibilitilor firmei legate de proiectarea
produsului, durata ciclului de via probabil; profitul pe care l
poate genera; politica de marketing ce se poate practica;
e) dac evaluarea firmei este pozitiv urmeaz o ultim
etap, n care sunt incluse: punerea la punct a prototipului
(produsului definitiv); punerea la punct a ambalajului produsului
(dac este bun de consum); alegerea unui nume/marc; fixarea
preului de vnzare al produsului; determinarea formelor i
mijloacelor de comunicare (alegerea suportului publicitar, a
mesajului).
Lansarea propriu-zis este o chestiune foarte important
deoarece a lansa prea trziu asigur avantaj concurenei, iar a
lansa prea devreme presupune confruntarea cu o pia
nepregatit.
Exist patru maniere de abordare a pieei:
1) Promovare puternic i pre ridicat: acestei strategii i
corespund produsele "cu o gam diversificat"; firma se
76

adreseaz unei clientele relativ mari i cu venituri suficiente


(ridicate, capabile s achiziioneze produse scumpe);
2) Preuri foarte ridicate i o promovare foarte slab
(aproape inexistent): produsele se adreseaz unei elite de
clieni, fie foarte bogai, fie snobi (sau ambele categorii );
3) Promovare puternic i preuri sczute: este strategia
firmei care dorete s inunde piaa datorit unei politici de
penetrare masiv, destinat s atrag clientela potenial,
astfel nct s "inhibe" firmele concurente, obligate s se
alinieze la preurile firmei iniiatoare;
4) Slaba promovare i preuri joase: strategia corespunde
unei game restrnse de produse, destinate unei clientele care
accept o calitate mediocr. Elasticitatea cererii n raport cu
preul la aceast pia este foarte mare.

3.4. Metode de asimilare de noi produse


Dezvoltarea
distinctive

ale

i nnoirea produselor sunt caracteristici


funciunii

de

cercetare-dezvoltare

din

ntreprindere, constituind capacitatea acesteia de a-i adapta


fabricaia n decursul ei n mod operativ, astfel nct produsele
obinute s satisfac ntr-o msur ct mai mare cerinele de
consum pe piaa intern i cea extern.
Importana activitii de pregtire a produciei se refer la:

msurile ce trebuie adoptate pentru punerea n

fabricaie a unor noi produse

i pentru perfecionarea fabricaiei produselor deja

existente,
77

msuri legate de modernizarea fabricaiei curente

prin introducerea tehnologiilor, care in seama de cele mai noi


realizri ale tiinei i tehnicii contemporane i a metodelor
superioare de organizare a produciei.
Prin modul ei de desfurare i organizare pregtirea
produciei trebuie s rspund ndeplinirii a o serie de obiective:
- asigurarea fabricrii unor noi produse, ceea ce duce la
meninerea unui caracter dinamic al ntreprinderii;
- accelerarea introducerii progresului tehnic n producie;
- asigurarea condiiilor optime pentru ndeplinirea ritmic
i uniform a produciei ntreprinderii, prin terminarea etapelor
de pregtire conform graficelor i efectuarea acestora la un
nivel calitativ superior;
- reducerea la minim posibil a duratei de pregtire a
produciei, precum i asigurarea efecturii acesteia cu cheltuieli
minime;
- mbuntirea calitii produselor i serviciilor;
- asigurarea continuitii produciei;
- proiectarea i raionalizarea metodelor de munc;
- sporirea productivitii muncii i a eficienei economice,
etc.
Asimilarea n producie a noilor produse se face prin
trei ci:
- dup o concepie proprie
- pe baza unei licene de fabricaie
- dup un model de referin
Asimilarea n producie a noilor produse dup o
concepie proprie reprezint un mijloc de diversificare i
78

modernizare

nomenclatorului

valorificarea

inteligenei

proprii

de
n

produse.
ceea

Const

ce

privete

cercetarea, proiectarea i punerea n fabricaie a unor noi


produse.
Premisele extinderii acestei forme de asimilare n
fabricaie pot fi urmtoarele:
- crearea unei puternice baze de cercetare i proiectare
proprii;
- acumularea de la an la an a unei experiene tot mai
mari n diferite domenii;
- creterea numrului de specialiti, care activeaz n
cercetare i proiectare.
Asimilarea de noi produse pe baza unei licene de
fabricaie const n achiziionarea documentaiei tehnice de
fabricaie de la diferite ntreprinderi contra cost i fabricarea
produselor pe baza acesteia. Ca i avantaje ale acestei forme
pot fi enumerate:
- reducerea perioadei de asimilare;
- asigurarea succesului fabricrii produsului ale crui
performane sunt cunoscute i pentru fabricaia cruia
se acord asistena tehnic necesar;
- ridicarea

nivelului tehnic al ntreprinderii n cazul

fabricrii unor produse complexe.


Asimilarea n producie dup un model de referin are
loc n cazuri mai rare. In cazul folosirii acestei ci proiectul
elaborat trebuie s asigure nlturarea elementelor nvechite ale
modelului, reinnd numai ceea ce corespunde celor mai noi
realizri n domeniul fabricaiei respective.
79

Prin proiectarea produselor se urmrete determinarea


proprietilor fizico-chimice, a aspectului exterior i a altor
elemente privind caracteristicile calitative care vor permite
produsului respectiv s satisfac cerinele economiei naionale
n domeniul prevzut de folosire a acestuia.
Punctul

de

plecare

proiectarea

noilor

produse

constituie cunoaterea obiectivului proiectrii, respectiv felul


proiectului

cerinele

pe

care

acesta

trebuie

le

ndeplineasc fa de consumatori. In aceast ordine de idei


proiectarea

noilor

produse

cuprinde

urmtoarele

faze

principale:
a. Elaborarea temei de proiectare i a studiului de
fezabilitate (tehnico-economic).
Tema de proiectare cuprinde:
- denumirea produsului;
- destinaia i condiiile de folosire a acestuia;
- caracteristicile principale sub raport constructiv sau al
reelei de fabricaie;
- principalii indicatori tehnico-economici de exploatare;
- cantitatea care se va fabrica;
- termenele de proiectare pe faze tehnologice.
Studiul tehnico-economic trebuie s prezinte date cu
privire

la

necesitile

interne

din

produsul

respectiv

posibilitile de export pe o perioad de cel puin cinci ani. Prin


acest studiu trebuie s se arate baza de materii prime
necesare, posibilitile tehnologice de fabricaie, costul de
producie, caracteristicile tehnice i de exploatare a noului

80

produs n comparaie cu performanele produselor similare din


ale ri . a.
b. Realizarea proiectul tehnic:
toate calculele necesare dimensionrii noului produs
se

va

face

fixarea

formelor

geometrice,

dimensiunilor de baz ale subansamblelor i pieselor principale


De asemenea, prin proiectul tehnic se va face
alegerea materialelor i a materiilor prime din care se va fabrica
produsul
calculele tehnico-economice care s arate temeiul
tehnico-economic

al

adoptrii

soluiei

constructive

corespunztoare.
c. Elaborarea desenelor de execuie

este faza cu care se ncheie activitatea de

proiectare a unui produs

desenele de execuie se elaboreaz pe baza

proiectrii tehnice

elementele

Ele au rolul de a arta n mod detaliat toate


de

ordin

constructiv,

pentru

fiecare

pies,

semifabricat sau subansamblu al noului produs

In componena desenelor de execuie se vor

regsi o serie de elemente precum: prezentarea capacitii de


producie, a necesarului de for de munc, a necesarului de
materiale, energie i combustibil, precum i prezentarea
costurilor de producie aferente

Pe baza coninutului lor se va elabora tehnologia

de fabricaie i se va face execuia propriu-zis a produsului n


seciile ntreprinderii.
81

Indiferent de ramura sau subramura creia i aparine


ntreprinderea,

de

tipologia

sau

specificul

sistemului

de

producie adoptat, pregtirea produciei este format din dou


componente distincte:
I. PREGTIREA TEHNIC (TEHNOLOGIC)
reprezint prima verig a lanului operaional al

procesului de producie i se constituie ca etap de concepie


constructiv i tehnologic
reprezint acea activitate care are drept ca scop

elaborarea

tehnologiei

de

fabricaie.

Prin

tehnologia

de

fabricaie a produselor se nelege totalitatea procedeelor de


prelucrare a materiilor prime i a materialelor
are un caracter complex n care se regsete

att activitatea de proiectare a unor procese tehnologice noi


sau de perfecionare a celor existente pentru producia de baz
a ntreprinderii, ct i activitatea de elaborare a metodelor de
control tehnic, de alegere a utilajului, a SDV-urilor, precum i
activitatea de stabilire a normelor de consum de materii prime,
materiale, combustibil i energie.
In

vederea

pregtirii

tehnologice

produciei

sunt

necesare respectarea unor cerine:


- elaborarea unor astfel de procese tehnologice care s se
caracterizeze printr-un nalt nivel al mecanizrii complexe i
automatizrii

proceselor

care

asigure

cadrul

ntreprinderii perfecionarea tehnicii i organizrii produciei;


- urmrirea proiectrii unui astfel de proces tehnologic,
care s asigure fabricarea produsului n condiiile realizrii unei
creteri ct mai mari a productivitii muncii, a unui consum
82

raional de materii prime, materiale, combustibil, energie


electric etc.;
- necesitatea

asigurrii

unor

produse

de

calitate

superioar, concomitent cu reducerea cantitii de munc vie i


materializat care se consum pentru fabricarea lor;
- crearea condiiilor necesare pentru reducerea costurilor
de producie;
- realizarea tuturor indicatorilor cantitativi i calitativi.
Pe baza acestor cerine sunt definite sarcinile sistemului de
producie, care au ca punct de plecare proiectarea produselor i
tehnologiilor,

materializate

documentaia

tehnic

economic necesar execuiei unor produse ce corespund


nevoii sociale i care reprezint reale valori de ntrebuinare.
Executarea i omologarea prototipului i a seriei
zero urmrete s verifice dac noul produs corespunde
documentaiei care a stat la baza asimilrii i s se ateste
tehnologia de fabricaie n limita indicatorilor tehnico-economici
stabilii.
Prin prototip se nelege unul sau mai multe
exemplare din noul produs care se asimileaz,
executat special pentru a fi supus unor ncercri
i

probe,

vederea

constatrii

respectrii

parametrilor i indicatorilor tehnico-economici prevzui


i a omologrii lui.
Fabricarea

seriei

zero

sau

capului

de

serie

necesit realizarea unui numr limitat de produse sau a


unei

cantiti

materiilor

restrnse

prime,

de

produse

materialelor,

prin

folosirea

utilajelor

a
83

proceselor

tehnologice

stabilite

pentru

fabricaia

acestora.
Omologarea reprezint activitatea de confirmare pe
baz de ncercri i probe, la care este supus prototipul
sau seria zero, a faptului c produsul corespunde cu cel
proiectat

(1.

omologarea

preliminar

(de

prototip);

2.

comisie

de

omologarea final (de serie zero)..


Omologarea
omologare

din

se

poate

care

fac

face
parte

de

ctre

reprezentaii

principalelor

beneficiari, reprezentantul unitii executante, reprezentantul


institutului de cercetare i proiectare de specialitate care a
participat la proiectare.
Etapele asimilrii de noi produse:
ETAPA 1
Execuia prototipului i omologarea preliminar au
ca scop de a verifica concordana nivelului de performan a
produsului nou cu parametrii prescrii in documentaia avizat.
Pe baza omologrii preliminare ntreprinderea productoare
poate trece la pregtirea fabricaiei i execuia seriei zero. Prin
aceasta omologare se verific urmtoarele:
- dac produsul a fost executat conform documentaiei i
cu gradul de integrare stabilit,
- dac rezultatele obinute prin verificare corespund
condiiilor prevzute n documentaie,
- dac nivelul de calitate al produsului este la nivelul
produselor fabricate pe plan mondial,
- dac sunt asigurate condiiile de protecie a muncii,

84

- dac

alegerea

materialelor

toleranelor

documentaie au justificare tehnico-economic, etc.


ETAPA 2
Execuia seriei zero i omologarea final au ca scop
de a verifica msura n care pregtirea fabricaiei asigur
meninerea

nivelului

de

performan

produsului

economicitatea fabricaiei, precum i compararea n proba de


fiabilitate.
Omologarea (att cea preliminar ct i cea final) se face
pe baza unui proces-verbal de omologare, n care se trece
faza de omologare, denumirea produsului i principalele sale
caracteristici, constatrile, aprecierile comisiei i propunerile
eventuale.
Dup terminarea acestor omologri se poate trece la
fabricaia curent de serie a noilor produse. Punerea n
fabricaie se face numai atunci cnd se consider c procesul
tehnologic este bine pus la punct, c personalul de execuie
este bine pregtit i c produsul este n conformitate cu
normele interne, caietul de sarcini sau standardele existente.
II. PREGTIREA MATERIAL ORGANIZATORIC
Trecerea la fabricaia curent
asigurarea

unor

condiii

de

a noilor produse impune


ordin

material

organizatoric i anume:
- determinarea necesarului de materii prime, materiale,
semifabricate, combustibil i energie, precum i organizarea
aprovizionrii optime;
- comandarea din timp la furnizori a necesarului de noi
utilaje, maini, echipamente, resurse materiale etc.;
85

- asigurarea unui personal specializat n executarea noilor


produse sau pentru conducerea optim a procesului tehnologic
nou elaborat;
- schimbrile organizatorice datorate fabricrii noului
produs trebuie fcute n aa fel nct s se termine la datele
calendaristice fixate i fr a se provoca perturbri n fabricarea
celorlalte produse ale ntreprinderii;
- elaborarea, dac este cazul, a unui nou sistem de
planificare

tehnico-economic

operativ-calendaristic,

precum i a sistemului de eviden corespunztor noilor condiii


de fabricaie.
Executarea acestor lucrri trebuie ncadrat n graficul
general al pregtirii fabricaiei noilor produse, respectarea
termenelor constituind o condiie de baz a nceperii fabricaiei
noilor produse conform prevederilor planului de producie.

3.5. Rezumatul UI
n aceast unitate de nvare se face cunotin cu ciclul
de via al produselor, etapele pe care acestea le parcurg de la
concepie pn la declin i cu principalele ci de asimilare de
noi produse. Pe baza considerentelor teoretice i analiznd
stadiul n care se gsete o ntreprindere se pot elabora
strategii manageriale ale organizaiei cu scopul de a se asigura
viitorul ntreprinderii.

3.6. Exerciiu pentru autoevaluare


S se adopte metoda de asimilare a produsului
reprezentativ pentru societatea comercial descris n unitatea
86

de nvare UI 1 i s se evidenieze avantajele i dezavantajele


metodei alese.

UI 4. Funciile managementului

4.1. Introducere
Aceast unitate de nvare abordeaz mediul n
care managerul i desfoar activitatea economic. n
primul

rnd

este

evideniat

cadrul,

restriciile

si

recomandrile pentru gruparea activitilor manageriale


dintr-o firm. Este prezentat clasificarea activitilor
manageriale pe funcii i interdependena acestora n
concordan cu dinamica organizaiei.

4.2. Competenele unitii de nvare


Dup parcurgerea acestei uniti de nvare stu
denii vor fi capabili s neleag coninutul fiecarei
componente

activitii

manageriale,

clasifice

activitile manageriale pe funcii i interdependena i


dimanica acestora intr-o organizaie

Durata medie de parcurgere a uniti de nvare este


de 2 ore.

87

4.3. Previziunea
Funcia de previziune consta in ansamblu proceselor de
munca

prin intermediul crora

se determina principalele

obiective ale firmei societatea comerciala sau regie autonoma


- si componentele sale, precum si resursele
mijloace

necesare

realizrii

lor.

si principalele

Previziunea

rspunde

la

ntrebrile : ce trebuie si ce poate fi realizat in cadrul


firmei ? in condiiile si concomitent cu desemnarea resurselor
necesare.
Rezultatele previziunii se mpart in funcie de orizont, grad
de detaliere si obligativitile in trei categorii principale:
1) Prognozele ce acoper un orizont minim de 10 ani, au
un caracter aproximativ, nefiind obligatorii. De regula,
prognozele, fie ca sunt normative sau exploratorii, se
rezuma la principalele aspecte implicate, in final coninnd
un set de date cu valoare indicativa referitoare la
ansamblul firmei sau la principalele activitati incorporate.
2) Planurile, in care se finalizeaz cea mai mare parte a
proceselor de previziune, se refera, de regula la perioadele
cuprinse intre5 ani si o luna. Gradul lor de detaliere
variaz invers proporional cu orizontul, in mod firesc
planurile

curente

fiind

detaliate,

in

timp

ce

planul

ntreprinderii pe 5 ani se rezuma doar la obiectivele


fundamentale ale firmei si principalele resurse aferente.
Planurile ntreprinderii, inclusiv in tarile dezvoltate, au un
caracter obligatoriu, fiind baza desfasurarii activitilor
incorporate.

88

3) Programele specific lor este orizontul redus, cel mai


adesea o decada, o saptamana, o zi, un schimb, o ora.
Firete, programele sunt foarte detaliate, elementele
cuprinse fiind obligatorii si prezentnd un grad ridicat de
certitudine. De regula programele cuprind previzionrii
referitoare la activitatea de fabricaie si aprovizionare,
stabilind in mod precis cantitatile de produs sau materia
prima pe formaii de munca si executani, la nivel de
saptamana, zi, schimb, s.a
Ultimele decenii au marcat progrese spectaculoase in
domeniul previziunii, n fapt cele mai intense la nivelul
procesului de management. Pe plan teoretico-metodologic,
expresia acestor progrese o reprezint conturarea planificrii
firmei ca un domeniu de sine stttor, ca o disciplina tiinifica.
Pe plan operaional, expresia saltului calitativ nregistrat o
constituie imbogatirea sensibila

a arsenalului metodologic

utilizat in previzionarea activitilor agentului economic, ce


cuprinde, printre altele, metodele : extrapolarea, scenariile,
tehnica Delphi, simularea, analiza de corelaie, etc.
In condiiile trecerii la economia de piaa, caracteristic
societarilor comerciale in perioada actuala este reconsiderarea
abordrii funciei de previziune, in sensul fundamentrii sale pe
cercetri de piaa, pe cerinele efective ale consumatorilor,
apelnd la instrumentarul de marketing si al exercitrii integrale
la nivelul agentului economic (tab.4).
Previziunea este o afirmaie despre viitor care trebuie s
ndeplineasc uremtoarele caracteristici:

89

a) S fie bine fundamentat tiinific pe baza informaiilor


culese din ntreprindere.
b) Afirmaiile s aib o ct mai mare acuratee.
c) Afirmaia despre viitor s fie ct mai precis formulat.
d) Afirmaia despre viitor s fie fundamentat tiinific pe
baza unui model.
Criteriile de clasificare a previziunilor economice
sunt:
a)

Orizontul

de

previziune. Acesta influeneaz

acurateea previziunii i reprezint intervalul de


timp

(h)

efectueaz

care

separ

previziunea,

momentul
numit

n
i

care

se

originea

previziunii, de momentul pentru care se dorete


previziunea. Planurile previzionbale pot fi clasificate
astfel:
- Previziuni pe termen scurt (1 3luni)
- Previziuni pe termen mediu (3 luni 2 ani)
- Previziuni pe termen lung (2 5ani)
b)

Modul de obinere i scopul lor. Pot exista


urmtoarele tipuri de previziuni:
- Apariia eventual a unui evenimet.
- ansa de apariie a unui eveniment i data apariiei
acestuia.
- Valoarea la un anumit moment a unei variabile
(previziunea seriilor cronologice).
Se presupune c datele observate sunt disponibile la
intervale egale de timp. Acest interval, fiind UNITATEA
90

DE TIMP, (t), perioda se noteaz cu 1,2,T, iar


variabila studiat este y1, y2, ,yt,,yT.
Variabilele analizate n timp pot fi VARIABILE DE FLUX,
care se refer la o perioad de timp (serii cronologice
de intervale) sau VARIABILE DE NIVEL care se refer
la un moment dat (serii cronologice de momente).
Valoarea previzionat se noteaz cu YT+h, unde T
este

originea

previziunii

iar

este

orizontul

previziunii.
c)

Forma de prezentare.
- Punctual. Este cea mai bun estimaie pentru
valoarea YT+h.
- Pe

baza

distribuiei

valorii

viitoare.

Se

bazeaz pe legea de probabilitate a valorii viitoare


necunoscute. Se obine dificil i este recomandat
n special la determinarea stocurilor de siguran
- Pe baza intervalelor de previziune. Valoarea
viitoare se va gsi ntr-un interval de valori cu o
probabilitate dat: 90%, 95%, 99%, 80% sau 50%.
Este necesar s se cunoasc forma de distribuie a
valorii viitoare.
d)

Modul de utilizare a datelor observate.


- Previziuni EX-POST, pentru un interval de timp
pentru care se dispune de date, care nu au fost
utilizate la determinarea parametrilor modelului de
previziune. Se compar datele reale observate cu
previziunile obinute, pentru a stabili validitatea
modelului aplicat.
91

- Previziuni EX-ANTE sau previziuni propriu-zise


pentru un orizont de timp. Nu se pot compara cu
datele observate deoarece acestea nu s-au produs
nc.
- Simulri, care constau n efectuarea de previziuni
ajustri pe intervalul de timp utilizat la
estimarea parametrilor.
a) Abordarea previziunilor prin raionament. Previziunea
este

fcut

de

indivizi

sau

grupuri

de

indivizi.

Raionamentul poate fi agregat atunci cnd se obine pe


baza raionamentelor mai multor indivizi.
b) Abordarea cantitativ. Aceast abordare utilizeaz dou
metode:
- Metoda bazat pe SERII DE TIMP, utilizeaz date
istorice, presupune c lucrurile nu se vor schimba
i c istoria se repet (se mai numete previziune
fatalist).
- Metoda

EXPLICATIV

utilizeaz

metode

econometrice care explic interdependena dintre


factori.
c) Abordarea tehnologic. Se bazeaz pe perceperea
incertitudinii viitorului care exist independent de deciziile
planificate.
d) Metode de previziune n funcie de cantitatea de
informaii necesare:
- Metode explorative, utilizeaz valorile trecute
ale variabilei YT, YT-1,:
i. Curbe de cretere,
92

ii. Metoda descompunerii,


iii. Metode de lisaj exponenial,
iv. Metoda Box-Jenkins.
- Metode explicative, utilizeaz valorile trecute ale
variabilei Y i ale uneia sau mai multor variabile
explicative: XT, XT-1, ,YT,YT-1,:
i. Regresia liniar,
ii. Metoda Box Jenkins pentru modele ale
funciei de transfer.
- Metode sistemice i econometrice care privesc
sistemul n totalitatea sa, utiliznd relaiile dintre mai
multe

variabile

(de

exemplu

preul

propus

cantitatea cerut, n cadrul legii cererii i a ofertei).


Tab. 4. Date previzionate extrase din bilan.
Anul

2009

2010

Luna
1
2
3
4
5
6
7
8..
9
10
11
12
1
2
3
4
5
6
7
8..
9
10
11
12

Cursul
Lei/$

Yi
previz.
Miliarde

Yi
realizat
Miliarde

Ei
Eroarea

0.5
0.6
1.1
0.7
0.6
0.7
0.3
0..4
0.9
0.9
1.1
1.2
0.8
0.8
1.7
0.9
0.8
0.9
0.6
0.8
1.9
1.9
1.8
1.6

0.4
0.5
1.06
0.65
0.71
0.79
0.45
0.32
1.14
1.34
1.4
1.35
0.4
0.9
1.06
1.55
1.61
1.69
0.74
0.85
1.86
2.1
2.2
2.35

0.1
0.1
0.04
0.05
0.11
0.09
0.15
-0.08
0.24
0.44
0.3
0.35
0.4
0.1
-0.64
0.65
0.81
0.79
0.14
0.05
0.04
0.2
0.4
0.75

93

ALEGEREA METODEI PREVIZIONALE de aplicat pentru o


societate comercial este prezentat n continuare pe baza unui
exemplu.
Se dau urmtoarele valori extrase din bilantul contabil al
firmei S.C. T.L.N. srl care corespund datelor previzionate n
ordinea lor cronologic:
Previziunea

fost

efectuat

de

manager

pe

baza

informaiilor culese n relaiile cu clientela firmei. Datele culese


reprezint cifra de afaceri exprimat n miliarde lei.
Calculul erorii medii (mean error, ME):

Dispersia sau variaia erorilor (Variance, V).

Abaterea standard sau abatere medie ptratic (SD).

Abaterea medie absolut a erorilor (mean absolute


deviation, MAD)

94

Media ptratelor erorilor sau ptratul mediu al erorilor


sau media ptratic a erorilor (mean square error, MSE).

Eroarea medie ptratic (root mean square error, RMSE).

Eroarea medie absolut (mean absolute error, MAE).

Eroarea medie absolut n procente (mean absolute


percentage error, MAPE).

Metoda de previziune recomandat va fi aceea pentru care


aceti indicatori au cele mai mici valori.
95

PREVIZIUNEA PROBABILIST
Paii pentru estimarea distributiei valorii viitoare sunt
urmtorii:
- Se construiete funcia de distribuie (repartiie) a
erorilor ei, sub forma unei curbe n scar, cu pasul
1/n (1/24) pentru fiecare ei ntlnit pe scara
erorilor (conform table).
- Se presupune c aceast distributie este cea a
erorilor viitoare.
- Se adaug previziunea la variabila aleatoare e,
adic se schimb scara lui e n y, fcnd s
coencid previziunea cu 0 de pe scara lui e
(modelul este aditiv).
Considerarea distribuiei erorilor presupune implicit, c
erorile sunt omogene, ceea ce n practic este aproape
imposibil. De aceea se recurge la metode care s poat asigura
utilizarea unor erori omogene. n multe cazuri erorile sunt
considerate nu ca diferene ci sub form de raport ei=Yi/Yii.
ESTIMAREA DISTRIBUIEI VALORILOR DUP METODA
ADITIV.
Erorile obinute pentru cele 24 luni consecutive sunt
prezentate n tabele. Acestea se ordoneaz cresctor (fig.6). Se
adaug limitele valorilor posibile ale erorilor ca fiind intervalul [1,1], cea minim corespunznd probabilitii 0, iar cea maxim
probabilitii

1.

Coloana

urmtoare

reprezint

mijlocul

intervalelor determinate de dou erori consecutive. Ultima


96

coloan conine probabilitile cumulate de la 0 la 24/24 = 1, cu


pasul 1/24.

Fig.6. Metoda aditiv

ESTIMAREA DISTRIBUIEI VALORII VIITOARE.


- Se calculeaz previziunea punctual pentru orizontul de
previziune dorit, care poate fi de 12 luni (fig.7).
- Se stabilesc limitele intervalului de ncredere
- limita inferioar: 12-1=11luni
- limita superioar: 12+1=13luni
- Se ateapt ca adevrata valoare viitoare a variabilei s
fie n intervalul [ 11 13 luni].

97

Fig.7. Estimarea valorii viitoare.

- Pentru o ncredere mai mic, de exemplu 50%, intervalul


de ncredere al previziunii se micoreaz corespunztor.
4.4. COORDONAREA
Funcia de coordonare consta in ansamblu proceselor de
munca

prin

personalului

care

se

armonizeaz

firmei

si

ale

deciziile

subsistemelor

si

sale,

aciunile
in

cadrul

previziunilor si sistemuli organizatoric stabilite anterior. Cu alte


cuvinte, coordonarea este o organizare dinamica, a carei
necesitatea rezulta, in principal din:
- dinamismul agentului economic si al mediului inconjurator,
imposibil de reflectata in totalitate in planuri si in sistemul
organizatoric;
- complexitatea, diversitatea si partial , ineditul reactiilor
personalului si subsistemelor firmei, ce reclama un feed98

back operativ, permanent, de natura sa asigure corelarea


adecvata s deciziilor si a actiunilor acestora.
Pentru asigurarea unei coordonarii eficace este esentiala
existenta unei comunicari adecvater la toate nivelurile
managementului, prin comunicare intelegand transmiterea de
informatii

si

perceperea

integrala

mesajelor

continute.

Asigurare unei comunicari eficace depinde de un complex de


factori ce reflecta atat calitatea managementului realismul
obiectivelor, nivelul de pregatire a cadrelor de conducere, stilul
de management, etc, cat si excutantilor nivelul lor de pregatire
generala si in domeniul respectiv, interesul fata de solutionarea
problemelor implicate, receptivitatea la nou.
Din analizele efectuate a rezultata ca in principal, coordonarea
imbraca doua forme:
-

bilaterala,

subordonat,

ce

care

asigura

se

deruleaza

intre

preintampinarea

sef

si

un

filtrajului

si

distorsiunii, obtinerea operativa a feed-back-uli. Principalul


dezavantaj este consumul mare de timp, in specialdin partea
cadrelor de conducere.
-

multilaterala, ce implica un proces de comunicare

concomitenta intre un sef si mai multi subordonati, folosita pe


oscara larga, indeosebi, in cadrul sedintelor. In conditiile
intreprinderii

moderne,

ponderea

coordonarii

multilaterala

creste ca urmare aproliferarii sistemelor de management de tip


participativ.
Coordonarea este functia managementului mai putin
formalizata, ce depinde intr-o masura decisiva de latura umana
a potentialului cadrelor de conducere, ale carei efecte, dificil de
99

evaluat, sunt conditionate strans de continutul celorlate functii


ale managementului. Realizarea coordonarii la un nivel calitativ
superior confera activitatilor societatii comerciale si regiei
autonome o pronuntata suplete, flexibilitatea, adaptibilitate si
creativitate, caracteristici esentiale in conditiile trecerii la
economia de piata.
4.5. ANTRENAREA
Funcia

de

antrenare

ncorporeaza

ansamblul

proceselor de munc prin care se determin personalul firmei


s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor planificate,
pe baza lurii n considerare a factorilor care i motiveaz. Deci,
scopul antrenrii, care are un pronunat caracter oparaional ,
este implicarea ct mai profund, ct mai eficace a personalului
de execuie i de conducere la realizarea obiectivelor ce Ie
revin,

deduse

antrenarea

din

obiectivele

rspunde

la

ntreprinderii.

ntrebarea:

de

ce

Prin

urmare,

personalul

societii comerciale sau regiei autonome particip la


stabilirea obiectivelor circumscrise acesteia?
Fundamentul antrenrii l reprezint motivarea, ce rezid n
corelarea satisfacerii necesitilor i intereselor personalului cu
realizarea obiectivelor i sarcinilor atribuite. Motivarea, n
funcie de modul de condiionare a satisfaciilor personalului, de
rezultatele obinute, este pozitiv sau negativ.
Motivarea

pozitiv

se

bazeaz

pe

amplificarea

satisfaciilor personalului din participarea la procesul muncii, ca


urmare a realizrii sarcinilor atribuite, n condiiile n care nivelul
100

sarcinilor

obligatorii

de

realizat

este

accesibil

majoritii

executanilor.
Motivarea

negativ

se

bazeaz

pe

ameninarea

personalului cu reducerea satsfaciilor dac nu realizeaz


ntocmai obiectivele i sarcinile repartizate, al cror nivel este
foarte ridicat, inaccesibil n condiiile date unei pri apreciabile
a executanilor. n ntreprinderile moderne se folsete cu
prioritate motivarea pozitiv, ntruct la acelai volum de
resurse financiare utilizate pentru motivare o parte sensibil mai
mare apersonalului obine satisfacii din participarea la procesul
muncii i climatul de munc este superior i , implicit, rezultate
economice mai mari.
Caracteristic

managementului

tiinific

al

agenilor

economici este conceperea motivrii i implicit a antrenrii pe


baza aa numitelor scri motivaionale, adic a elementelor
care prezint interes pentru componenii firmei, a necesitilor
acestora, ordonate n funcie

de succesiunea n care trebuie

avute n vedere. Dintre scrile motivaionale considerate cu


precdere n literatura de specialitate menionm cea a lui
Maslow fig 1, care cuprinde urmatoarele categorii de necesiti:
-

fiziologice,

securitatea i sigurana

contacte umane i afiliere la grup

statut social i stim

autorealizare

Pentru a realiza
procesul

o antrenare eficace este necesar ca

motivrii personalului s intrunesc simultan mai

multe caracteristici:
101

a)

fie

complex,

sensul

utilizrii

combinate

att

stimulentelor materiale, ct i morale, pe baza lurii n


considerare a principalilor factori implicai, endogeni i exogeni
agentului economic.
b)

S fie difereniat, adic motivaiile considerate i modul lor


de folosire s in cont de caracteristicile fiecrei persoane i
ale fiecrui colectiv de munc, astfel nct s se obin
maximum de participare la stabilirea i realizarea obiectivelor
firmei;

c)

S fie gradual, adic s satisfac succesiv necesitile


personalului i n strns corelaie cu aportul su, innd cont
de interdependenele dintre diferitele categorii de necesiti.
Dup cum rezult din graficul prezentat n fig 1, o
necesitate de ordin inferior trebuie satisfacut inainte ca
urmtoarea, mai intens, s se poat manifesta la nivel maxim.
Caracterul gradual al motivrii este cerut i de volumul limitat
al

resurselor

examinarea

materiale

graficului

utilizabile

reiese

pentru
alt

motivare.
concluzie

Din

foarte

impoetant i anume c singurele necesiti care nu se


epuizeaz sunt cele de autorealizare, adic stau nemijlocit
legate

de

procesul

recunoaterea

lor

rezultatele

social,

de

muncii

manifestarea

depuse,
plenar

de
a

personalitii salariailor respectivi.


De reinut c n ansamblul procesului de management
calitatea antreanrii are un rol deosebit de important prin aceea
c ntr-o msur decisiv condiioneaz concretizarea efecient
a funciilor situate n amonte, previziunea, organizarea i
102

coordonarea, precum i eficacitatea evalurii care urmeaz


antrenrii.
Trecerea la economia de pia impune modificri de esen
n conceperea i exercitarea motivrii n societile comerciale
i

regiile

autonome,

sensul

adecvrii

motivaiilor

la

caracteristicile fiecrui salariat, eliminnd abordarea nivelatorie


standardizat

motivrii

din

perioada

precedent

ce

stimuleaz neimplicare, effort minim, ineficien.


Managementul tiinific nu se rezum ns doar la simpla
aplicare

elementelor

puse

la

dispoziie

de

tiin

.Complexitatea i diversitatea situaiilor de conducere impune


din partea conductorilor i un aport creativ pentru a adapta
instrumentarul tiinific de management la condiiile concrete
ale fiecrei situaii.

4.6. Organizarea
Funcia

de

organizare

desemneaz

ansamblul

proceselor de management prin intermediul crora se stabilesc


i delimiteaz procesele de munc fizic i intelectual i
componentele lor (micri, timpi, operaii, lucrri, sarcini,etc)
precum i gruparea acestora pe posturi, formaii de munc,
compartimente i atribuirea lor personalului, corespunztor
anumitor criterii economice, tehnice i sociale, n vederea
realizrii n ct mai bune condiii a obiectivelor previzionate.
Deci, funcia de organizare rspunde la ntrebarea: Cine i
Cum

contribuie

la

realizarea

obiectivelor

firmei?

Rspunsul l constituie combinarea nemijlocit a resurselor


103

umane i , n mod direct, materiale i financiare, la nivelul


locurilor de munc, a compartimentelor i firmei n asamblul
sau.
n

cadrul

organizrii

delimitam

doua

subdiviziuni

principale. Mai nti, organizarea de asamblul a societii


comerciale sau regiei autonome concretizat prin stabilirea
structurii organizatorice i a sistemelui informaional. Prin
intermediul acestor dou componente de baz ale sistemului de
management

se

asigur

structurarea

firmei,

subordonat

realizrii obiectivelor sale fundamentale. Aceast parte a


funciei de organizare este excitat de conducerea superioar a
agentului economic, condiionnd sensibil eficiena procesului
de management n ansamblul su.
A doua categorie majora o reprezint

organizarea

principalelor componente ale ntreprinderii: cercetarea dezvoltarea,

producia,

personalul,

componente majore a funciei

etc.

Specific

acestei

de organizare, predominant

cantitativ, este realizarea sa la nivelul conducerii medii i


inferioare, dat fiind necesitatatea lurii n considerare a
specificului proceselor de execuie i de management supuse
organizrii i a volumului de munc apreciabil implicat.
De remarcat c n ntreprinderea modern organizarea
nregistreaz un avnt deosebit. Reflectarea acestei situaii o
reprezint conturarea organizrii ca o disciplin tiinific de
sine stttoare, care nglobeaz un asamblul de concepte
specifice i un bogat evantai operaional. Dintre acestea
menionam:

analiza

postului,

analiza

variabilelor

104

organizaionale,

drumul

critic,

diagrama

ASME,

diagrama

GANTT, graficul Ilyjmans, operagrama.


De reinut deci, la fel ca la previziune, dublu caracter al
organizrii: funcie a managemtului i domeniu de sine stttor,
ce nu se exclud ci, dimpotriv

sunt coplementare, evident

subordonate realizrii obiectivelor fundamentale ale societii


comerciale sau regiei autonome. Trecerea la economia de pia
impune o organizare cu un pronunat caracter creativ i
dinamic, de natur s asigure diferenierea sa n funcie de
caracteristicile agentului economic, astfel s se faciliteze la
maximum desfurarea unor activitate profitabile.
4.7. CONTROLUL I EVALUAREA
Funcia de evaluare- control poate fi definit ca
ansamblul

proceselor

prin

care

performanele

firmei,

subsistemelor i componentelor acesteia sunt msurate i


comparate cu obiectivele i standardele stabilite iniial, n
vederea

eliminrii

deficienelor

constatate

integrrii

abaterilor pozitive. Aceast funcie rspunde la ntrebarea : cu


ce rezultate s-a finalizat munca depus?
Evaluarea inchide deci ciclul procesului de management,
premergnd previzionarea de noi obiective, efectuarea de
reorganizri, etc.
Din investigaiile efectuate a rezultat c procesele de
evaluare- control, n calitate de funcie a managementului
implic 4 faze:
1) Msurarea realizrilor
105

2) Compararea realizrilor

cu obiectivele i standardele

stabilite iniial, evideniind abaterile produse;


3) Determinarea

cauzelor

care

au

generat

abaterile

constatate;
4) Efectuarea corecturilor care se impun, inclusiv acionarea,
pe masura posibilitilor, asupra cauzelor ce au generat
abaterile negative.
Pentru a fi eficient este necesar ca procesul de evaluarecontrol sa fie continuu, nelimitndu-se la perioadele de
incheiere a planului - an, trimestru, lun, etc. O evaluare eficace
se

realizeaz

de-a

lungul

perioadelor

de

indeplinire

obiectivelor planificate, cu intensitate sporita asupra punctelor


strategice si in perioade critice, decisive pentru eficacitatea
rezultatelor.
De asemenea, functia de evaluare-contol trebuie sa aiba intro masura cat mai mare un caracter preventiv, deci de
preintampinare a deficientelor si, daca acesta s-au produs
corectiv. In intreprinderea moderna, control-evaluare de tip
constatativ a disparut fiind inlocuita cu o evaluare axata pe
analiza relatiilor cauza- efect, cu un control activ, concretizat in
decizii si actiuni de conducere eficace.
Economia de piata impune o reevaluare a exercitarii controlevaluarii care trebuie sa fie mai flexibil, mai adaptiv, fara sa
piarda insa din rigorozitate. Un accent deosenit trebuie acordat
aspectelor de eficienta, efectelor propagate ale deciziilor si
actiunilo conducerii agentului economic.
Aceasta functie incheie ciclul de management, continutul
si eficacitatea sa conditionand sensibil calitatea de ansamblu a
106

procesului de conducere si in special eficienta muncii depuse de


personal pe termen scurt, mediu si lung.
Ansamblul proceselor prin care elementele teoreticometodologice ale tiinei managementului sunt operaionalizate
in

practica

sociala

reprezint

managementul

tiinific

.Constituirea tiinei managementului a fost nsoita si de un


proces de poliferare a conducerii tiinifice, care, aa cum reiese
din definiia de mai sus, prezint un pronunat caracter aplicativ
si concret. Practic, managementul stiintific consta in munca de
zi cu zi a conductorilor care-si desfasoara activitatea la toate
nivelurile ierarhice din firma. Firete, nu tot ce fac conductorii
reprezint management tiinific, ci numai acea parte a muncii
lor

care

se

adecvata

fundamenteaz
elementelor

pe

cunoaterea

si

aplicarea

teoretico-metodologice

puse

dispoziie de ctre tiina managementului.

la

Cealalt

parte a muncii conductorilor aparine managementului empiric


desfurat numai pe baza bunului simt si experienei, care
nainte

de

apariia

tiinei

managementului

alctuit

in

exclusivitate coninutul activitii de management din cadrul


tuturor sistemelor sociale.
Controlul este secvena procesului de management prin
care se realizeaz msurarea performanelor organizaiei i
reglarea activitii.
Control - ansamblul aciunilor avnd drept
scop

evidenierea

activitatea

neregulilor

organizaiei,

ce

apar

abaterilor

de

n
la

obiectivele stabilite i adoptarea de msuri care


107

asigure

meninerea

echilibrului

dinamic

al

organizaiei.
Necesitatea controlului decurge din existena factorilor
perturbatori, interni i externi, care genereaz dezechilibre:
indiferent ct de bune sunt planurile pot interveni situaii
neprevzute care mpiedic realizarea lor. Dereglrile pot varia
de la probleme mrunte ce afecteaz funcionarea organizaiei,
cum sunt livrarea cu ntrziere a materiilor prime necesare
produciei sau defectarea accidental a unui utilaj, la probleme
ce pun n pericol existena organizaiei, de exemplu pierderea
neateptat

unor

clieni

importani.

Controlul

semnaleaz devierile i asigur informaiile necesare pentru


reglarea activitii n conformitate cu planul sau adaptarea la
noile condiii.
Din prezentarea de mai sus se nelege c procesul de
control este strns legat de planificare: n lipsa controlului
planul nu merit fcut, cci nu se tie dac lucrurile
evolueaz cum s-a prevzut. Controlul are un rol activ la
realizarea

obiectivelor

stabilite,

contribuind

totodat

la

stabilirea direciilor de aciune ale organizaiei.


Controlul, ca atribut al managementului, vizeaz ntreaga
activitate a organizaiei i toate structurile ei. Modul de realizare
a controlului difer n funcie de domeniul analizat i nivelul
conducerii, dar n principiu procesul de control presupune
urmtoarele

etape:

evaluarea

performanelor;

compararea

performanelor reale cu standardele; stabilirea remediilor.

108

1) Msurarea performanelor are ca scop evaluarea


situaiei din domeniul condus. n management, evaluarea
const n asigurarea informaiilor cu privire la procesele
realizate.
De exemplu, n domeniul produciei este important
cunoaterea produciei realizate (volumul produciei i calitatea
produselor), a stocurilor, a consumurilor de resurse etc.
Asigurarea informaiilor presupune o varietate de surse.
Dac ne referim la controlul organizaiei, cele mai importante
sunt informaiile provenind din contabilitate referitoare la
producie, venituri, costuri, profituri, creane etc.
2) Analiza situaiei presupune evidenierea abaterilor
de la planuri/specificaii i stabilirea cauzelor ce le-au generat.
Abaterile

reprezint

devierile

de

la

standardele

de

performan, putnd fi pozitive sau negative. Exprimarea


abaterilor se face att n valoare absolut, ct i n mrime
relativ (prin metoda indicilor).
De exemplu, abaterile veniturilor realizate (V1) fa de
nivelul planificat (Vo), considernd Vo=2 mld
i V1= 1,5 mld., sunt:
- n valoare absolut:
V = V1 Vo = 1,5 2 = - 0,5 mld.
- abaterea procentual
V % = (V/Vo) . 100 = ( - 0,5/2 ).100 = - 25%.
Sarcina controlului nu este doar de a sesiza mersul aciunii
(progres sau neajunsuri), ci presupune identificarea factorilor ce
au generat abaterile. Analiza cauzal este o latur a controlului
necesar pentru direcionarea aciunilor de mbuntire a
109

activitii. Se pot determina factorii cu influen direct,


mergndu-se pn la cauzele rdcin ale unui fenomen.
Stabilirea

de

msuri

corective,

ultima

etap

procesului de control, asigur reglarea activitii n cazul


apariiei unor abateri. Reglarea are la baz mecanismul
conexiunii

inverse

specific

sistemelor

cibernetice,

care

presupune existena unui regulator ce intervine ori de cte ori


se semnaleaz abateri, restabilind echilibrul. Rolul de regulator
al organizaiei revine managementului i se realizeaz prin
control.
Controlul are ca finalitate att realizarea obiectivelor
stabilite, prin intervenii operative asupra cauzelor ce au
generat abateri, ct i adaptarea la condiiile noi de mediu, prin
schimbri

ce

determin

modificarea

parametrilor

performanelor organizaiei.
Controlul postoperativ are loc la sfritul unui proces,
rolul lui fiind de a evidenia gradul de realizare a obiectivelor
stabilite i cauzele care au influenat performanele. Informaiile
furnizate de acest tip de control pot servi fundamentrii unor
decizii referitoare la aciuni viitoare.
Controlul

operativ

are

loc

odat

cu

desfurarea

proceselor supuse controlului. Este de fapt o monitorizare a


activitii care permite evidenierea neajunsurilor n momentul
cnd s-au produs i adoptarea operativ a unor msuri
corective, limitndu-se pierderile determinate de blocarea sau
dereglarea activitii.

110

Exemple: semnalarea la timp a ntrzierilor n realizarea


unei

lucrri

permite

recuperarea

timpului

pierdut

prin

realocarea resurselor (suplimentarea numrului de operatori),


prelungirea

programului

de

lucru,

subcontractare

etc.;

realizarea inspeciei calitii pe fluxul de fabricaie face posibil


corecia produselor nainte de ncheierea procesului, evitndu
-se realizarea de rebuturi etc.
Controlul preventiv este cea mai modern form de
control. Se caracterizeaz prin analize efectuate nainte de
declanarea unei aciuni, cu scopul de a identifica factorii ce ar
putea genera disfunciuni.
Exemple:

evaluarea

apariiei

unor

furnizorilor

probleme

reduce

de

riscul

calitate

aprovizionare; analiza fezabilitii unui proiect ajut managerii


s aprecieze ansele de succes ale aciunii i s stabileasc
msurile ce trebuie luate pentru evitarea problemelor etc.
n toate domeniile, tendina este de cretere a caracterului
preventiv

al

controlului,

fenomen

legat

de

preocuparea

organizaiilor pentru calitate: controlul preventiv nlocuiete


buclele feedback cu feedforward care presupun ajustarea n
avans a sistemului pentru a face fa cerinelor, reducndu-se
astfel

neconformitile

(defectele

produselor,

erorile,

nerealizarea cerinelor de orice fel). Feedforward -ul privete


nainte i este pe o bucl deschis
ntrirea caracterului preventiv al controlului confer
managementului

valene

noi:

devine

posibil

prevenirea

111

riscurilor, crete viteza de reacie a organizaiei la stimulii din


exterior, se reduc pierderile.
Este mai ieftin s previi dect s corectezi.
n ultim instan, controlul preventiv asigur o mai
bun planificare a aciunilor. Se poate spune c prin folosirea
metodelor de control preventiv, controlul se apropie de
planificare, realizndu -se unificarea celor dou secvene ale
managementului. Din punct de vedere organizatoric existadou
tipuri de control: controlul ierarhic i controlul funcional.
Controlul ierarhic direct este realizat de fiecare
manager asupra domeniului condus (organizaie, compartiment
sau proces).
Este un control complet, ce vizeaz toate laturile activitii
- aspectele tehnico-organizatorice, economice, sociale etc.
Analiza are la baz date din surse variate: observaii directe,
documente de plan i de eviden referitoare la domeniul
condus, rapoarte ntocmite cu ocazia auditurilor sau a altor
controale efectuate de specialiti etc.
Complexitatea controlului ierarhic crete cu nivelul ierarhic
la care se realizeaz controlul. n toate cazurile este necesar s
existe

sisteme

performanele

adecvate
i

de

ajute

indicatori
la

care

direcionarea

reflecte

schimbrilor

necesare. (Necesitatea caracterizrii prin indicatori specifici a


ntregii

activiti,

ncepnd

de

la

nivelul

organizaiei,

procese/compartimente, pn la individ).

112

O latur important a controlului ierarhic o constituie


evaluarea

performanelor

individuale

ale

oamenilor

asigurarea unui feedback personal. Aceste informaii sunt


necesare pentru recompensarea corect a muncii, dar n acelai
timp stau la baza excelenei individuale, permindui individului
s fac progrese.
Controlul funcional este asociat unor funcii sau
compartimente de control specializate.
Principalele aspecte ce pot face obiectul de activitate al
unor

structuri

specializate

de

control

ale

organizaiilor

economice sunt: situaia economico-financiar, costurile i


calitatea.
Controlul total presupune ca, n limitele competenelor
atribuite unui manager, controlul s reflecte toate activitile
specifice domeniului condus.
Controlul selectiv asigur o mai bun gestionare a
timpului i resurselor, fiind orientat asupra factorilor critici i a
factorilor

cheie

ai

succesului,

asupra

unui

eantion

reprezentativ de elemente sau asupra excepiilor.

4.8. Rezumatul UI
Studenii vor fi capabili s clasifice activitile desfurate
de manager pe funcii. Analiza activitilor, ponderea acestora,
delegarea de autoritate, conducerea proceselor, etc., vor
clarifica

managementul

resurselor

de

care

dispune

ntreprindere la un moment dat al evoluiei acesteia n timp.

113

Pentru fixarea cunotinelor se pot utiliza cteva teste de


autoevaluare.

4.9. Test de autoevaluare


S se gaseasc rspunsurile corecte (1, 2 sau 3) la
urmatoarele ntrebri:
1. Care sunt cauzele care conduc la declinul unui produs:
a) Inflaia.
b) Scderea putrii de cumprare a populaiei.
c) Demodarea.
d) Apariia, pe pia, a unor produse asemntoare cu performane
superioare.
2. Ce avantaje prezint asimilarea unui produs dup licen:
a) Are costuri mari de implemetare.
b) Are piaa de desfacere asigurat deoarece aceasta se negociaz odat
cu licena.
c) Licena poate fi furat de la concuren prin spionaj industrial.
d) Nu necesit recalificarea personalului.
3. ncheierea unui contract privind calitatea minim admis pentru
achiziionarea unor uruburi necesare procesului de montaj este
carcteristic relaiei Manager Mediu nconjurtor:
a) Manager Patronat.
b) Manager Personal.
c) Manager Furnizori.
d) Manager Beneficiari
4. ncheierea unui contract de munc privind angajarea de prob a unei
persoane este carcteristic relaiei Manager Mediu nconjurtor:
a) Manager Patronat.
b) Manager Personal.
c) Manager Furnizor.
d) Manager Beneficiari.
5. Care din urmtoarele activiti manageriale sunt caracteristice
relaiei Manager Beneficiari:
a) Msurile de cretere a productivitii muncii n firm.
b) Realizarea unei rate a profitului de peste 20%.
c) nlocuirea unui produs vndut care s-a defectat aflndu-se n garanie.
114

d) colarizarea de personal care s deserveasc un utilaj, la firma


furnizorului acestuia.
6. n cre etap din ciclul de via al unui produs managerul
ntreprinderii este preocupat n primul rnd de omologarea
tehnologiilor de fabricaie concomitent cu o publicitate agresiv:
a) Concepie.
b) Lansare n fabricaie.
c) Maturizare.
d) Declin.
Obs. Pot fi 1,2 sau 3 rspunsuri
corecte.

4.10. Tema de cas: S se comenteze rspunsurile


date.

UI 5. Sistemul decizional al firmei


5.1. Introducere.
n esen procesul decizional rspunde la ntrebarea:
Cum este mai bine s lum o hotrre sau s lsm
lucrurile s treac, ateptnd? S intervenim sau nu?
Postulatul fundamental al teoriei deciziei l constituie
optimizarea. Aceasta implic luarea n considerare a tuturor
factorilor care influeneaz evoluia unui fenomen economic sau
social sau, dac acest lucru ar complica inutil procesul de
alegere a variantei, luarea n considerare cel puin a factorilor
eseniali, att a celor favorabili, ct i a celor perturbatori sau
moderatori.

5.2. Competene.

115

Dup parcurgerea acestei uniti de nvare studenii vor


stpni

etapele

proceselor

decizionale,

metodele

de

fundamentare tiinific a deciziilor, optimizarea proceselor


decizionale i vor putea elabora o metodologie decizional
convenabil aplicabil pe un exemplu concret.
n fond, decizia nseamn s tii de unde pleci, unde vrei
s ajungi, cnd i cu ce mijloace.

Durata medie de parcurgere a uniti de nvare este


de 2 ore.

5.3. Etapele procesului decizional.


Adesea, n managementul deciziei, punerea corect a
problemei poate ncepe cu evidenierea unui paradox: vrem s
tim, credem c acionm corect privind atent spre viitor, dar
uitm de fapt la ce ne raportm.
Trebuie s remarcm un lucru: dac nu intervenim asupra
unui fenomen (economic sau social), evoluia
acestuia va fi influenat de alii, dup voina lor
(evident ntr-o anumit msur).
Influena celorlali ar putea determina desfurri care s
nu ne convin n nici un fel; dac, ulterior, vom dori s
reintrm n circuit ne va fi extrem de greu s ne gsim locul
116

sau s orientm fenomenul spre graniele pe care le cunoatem


i care ne favorizeaz.
Sigur, se poate pune problema i altfel: s-ar putea ca, din
dorina de a nu sta deoparte, s intervenim cu o decizie care se
poate dovedi greit.
Este mai bine aa dect s nu intervenim deloc? Credem
c este mai bine.
Pentru c o decizie greit poate fi corectat noi am
greit i tot noi putem gsi, rapid, eroarea. n plus, chiar
greind, am ndreptat evenimentele spre un anumit curs.
Este mult mai uor s reorientm aciunile pe care le
controlm, chiar parial, dect cele pe care le controleaz alii.
Pentru a lua o decizie, oriunde i oricnd, informaia este
vital.
Sistemele naturale sau cele economice i sociale nu pot exista
n afara informaiei. Schimbul de informaii intern (ntre
componentele sistemului) sau extern (ntre diferitele sisteme)
este (i a fost ntotdeauna) un suport al existenei i o premis
a att de necesarei schimbri.

MODELE DE
BAZ

ntregul ciclu al informaiei (surs - canal de comunicaie -

Politi
receptor)
Punct
ca constituie,
Legisl
e tari
aia
trebuie
cunoscute
i
Admin
istraia
Fina
STAREA
nele
Aciu
INTERN
nea

social
Produ
A
i
cia
Fora
ORGANI
Punct
ecolo
ZAIEI
e
gic
de
slabe
mun
DATE
ECONO
c
MICE
FUNDAM
ENTALE

Modele

SISTEME
el PIA
nsui, un sistem
ale crui legiti
strategic
A

disecate.

DE

Stare
a

CONDUCERE

gener
al i
Concur
ena
partic
ular
Compe
titorii
Tranzac
Dina
iile
mica
Progn
oza

Fig. 5.1. Sistemul suport al


deciziei.

pentru:
Baza
de
date
Modelul
de baz

INTERFA
A
DE
UTILIZA
DECIDEN

e
Modele
tactice

CONSTR
UIREA
MODELU
LUI
Modele
Blocuri
operaion
Program
ale
e

117

[Prelucrare dup
Duncan, W.I., 1983, p.106]

Dincolo de aceasta - capacitatea noastr de analiz, asociat


necesitii obiective de a nltura nedeterminrile sistemului
informaional, ne poate conduce direct sau ne poate abate de
la cerina esenial a unei decizii economice - optimul - n
funcie de criteriile stabilite.

118

O clasificare a deciziilor ine cont att de importana


acestora, ct i de coninut sau de frecvena lor n procesul de
conducere:
dup coninut, deciziile pot fi: de prognoz; de organizare
intern; de comand/coordonare; de control;
dup frecvena de utilizare i ritmicitate:
*

decizii

produciei,

cu

frecven

gestiunea

conducerea activitilor

mare

stocurilor,

(ex.:

programarea

promovarea

vnzrilor,

specifice programului zilnic al

instituiei);
*

decizii cu frecven mic, dar cu mare regularitate

(ex.: direciile cercetrii, diversificarea produciei, nlocuirea


sau modernizarea capitalului fix, aprovizionarea major a
unitii, nlocuirea unor echipamente pe baza normelor
specifice, instruirea periodic a personalului);
*

decizii excepionale sau structurale (ex.: investiii,

restructurarea organizatoric sau tehnologic, alte schimbri


majore n funcionarea instituiei);

dup importan: decizii strategice

(toate cele ce implic schimbri fundamentale n politica unitii


economice
structurale,

sau

mrirea

instituiei:

investiii

efectivelor,

oprirea

majore,

schimbri

unor

capaciti,

asocieri, aciuni speciale); decizii tactice (deciziile activitii


curente).

119

Exemplu de complexitate decizionala pentru

o investiie n vederea retehnologizrii liniei de producie din


buctria unui restaurant:
vj - variantele deciziei privind o investiie:
v1 - linie tehnologic nou;
v2 - modernizarea liniei existente;
v3 - dezvoltarea liniei existente la nivelul
tehnologic actual.
ej - criteriile de evaluare:
e1 - costuri totale;
e2 - costuri marginale;
e3 - raport cost/profit;
e4 - fonduri imobilizate n primul an de
execuie.
nk - strile exterioare (ex. 1. nivelul i dinamica dobnzilor pe
pia):
n1 - curs descendent;
n2 - curs relativ staionar;
n3 - curs ascendent (pronunat);
n4 - curs ascendent (moderat).
n problematica managementului deciziei sunt dou teorii
de baz cu privire la pregtirea deciziei: teoria normativ sau
prescriptiv i teoria descriptiv sau a comportamentului (Tab.
3).
Tab.3. Teoria normativ i descriptiv a pregtirii deciziei.
Teoria
------------Caracteristici
PREGTIREA
DECIZIEI
(cine?)
GRADUL
CUNOATERII

TEORIA
NORMATIV

TEORIA
DESCRIPTIV

Economist care ncearc s


maximizeze
o
funcie
economic
Cunoaterea
perfect
a
variantelor
posibile
i
a
costurilor
asociate
fiecrei

Administrator care ncearc


s satisfac o cerin
Cunotine
limitate
asupra
variantelor
posibile
i
a
costurilor asociate acestora
120

(ct?)
COMPORTAME
NT
N LUAREA
DECIZIEI
(cum?)

variante
O
ordonare
clar
preferinelor
relative
variantele posibile

a Cercetare secvenial ncepnd


la cu selecia randomizat a
primei variante

Complexitatea proceselor decizionale este ns dat i de


modul n care se nate o decizie, n confruntarea direct
dintre decideni sau grupuri de decizie i dintre acetia i
mediul extern. Procesul nu este simplu; dificultatea de a gsi
soluia cea mai bun posibil crete substanial pe msura
complexitii organizaiei economice.
Prezentm, n cele ce urmeaz un model al pailor ce
trebuie fcui n decizia efectiv [Guga, 2008].
1. Contientizarea
(sesizarea

necesitii

tendinei

de

procesului

dezechilibru

decizional

economic

al

ntreprinderii).
2. Formularea problemei decizionale (stabilirea obiectivelor
ntreprinderii n vederea restabilirii echilibrului).
3. Eleborarea temei decizionale (se formuleaz tema,
caietul de sarcini, parametrii ce caracterizeaz starea
naturii dorit de manager).
4. Elaborarea

variantelor

de

soluionare

problemei

decizionale.
5. Decizia propriu zis (Alegerea variantei optime pentru a
fi aplicat).
6. Formularea deciziei.
7. Transmiterea deciziei (n scris sau verbal).

121

8. Evaluarea i controlul (Se compar rezultatele pariale


sau/i finale cu cele dorite i se scot n eviden
neconcordanele i cauzele care le-au produs).
9. Se reia procesul decizional.
Se reine faptul c scopul este acela de a nzestra
decidentul (managerul) cu un set de metode i
tehnici care s-i permit, n deplin cunotin de
cauz a variantelor posibile i a costurilor asociate
acestor variante, s maximizeze rezultatele.
Managerii, lucrtorii, specialitii cu diplom de licen
trebuie s-i fixeze scopurile i s produc idei, scopurile i
ideile trebuie s fie bazate pe cele mai bune previziuni despre
lumea de mine. Cum am putea oare s facem astfel de
previziuni? Ne trebuie o privire inteligent asupra tendinelor
actuale, asupra lucrurilor care trebuie rapid schimbate i, mai
ales, e necesar s ncercm s ne imaginm cum vom face
toate acestea n viitor.
Trebuie s examinm domeniile care vor afecta afacerile
de mine:
tendinele n dezvoltarea social i demografic din zona
noastr
tehnologiile
competiia global
serviciile pentru afaceri
micile afaceri
etica i responsabilitatea social.

122

5.4. Metode de fundamentare tiinific a


deciziilor.
Deciziile: trebuie s fie rezultatul unui proces de
gndire, precedat de o informare i o analiz temeinic a
tuturor datelor problemei, a elementelor de influen,
avnd n vedere condiiile concrete n care i desfoar
activitatea fiecare ntreprindere n parte:
decidentul este reprezentat de o persoan sau grup de
persoane (ex.: un manager sau un organism managerial) care n
virtutea

obiectivelor,

responsabilitilor

sarcinilor,

circumscrise

competenelor

adopt

decizia

situaia

respectiv. Decidentul sau decidenii opereaz cu urmtoarele


noiuni:

obiectivul sau obiectivele urmrite prin adoptarea


deciziei;

mulimea alternativelor este format din toate


variantele posibile de aciune n vederea realizrii obiectivelor
propuse;

mulimea criteriilor decizionale reprezint punctele


de vedere ale decidentului cu ajutorul crora delimiteaz
aspectele realitii economice n cadrul procesului decizional;

mediul ambiant - const din ansamblul elementelor


eterogene i exogene ntreprinderii, care alctuiesc situaia
decizional caracterizat prin manifestarea unor influene
directe

indirecte

semnificative

asupra

coninutului

rezultatelor deciziei;
123

consecinele variantelor sau alternativelor se ntlnesc


la intersecia criteriilor cu variantele, care au uniti de msur
specifice;

utilitatea

fiecrei

consecine

diferitor

variante

reprezint folosul ateptat de decident n urma faptului c o


anumit consecin se realizeaz.

Clasificarea deciziilor:
1) Dup sfera de cuprindere a decidentului:
decizii participative
decizii individuale
2) Dup orizontul de timp i implicaii:
decizii strategice
decizii tactice
decizii curente
3) Dup frecvena cu care se adopt:
decizii periodice
decizii unice
4) Dup ealonul managerial la care se adopt:
decizii adoptate la nivel superior
decizii adoptate la nivel mediu
decizii adoptate la nivel inferior
5) Dup natura variabilelor ce influeneaz rezultatele poteniale:
decizii fundamentate n condiii de certitudine
decizii fundamentate n condiii de risc
decizii fundamentate n condiii de incertitudine
6) Dup posibilitatea anticiprii lor:
decizii anticipate
124

decizii imprevizibile
7) Dup numrul persoanelor care particip la adoptarea deciziei:
decizii individuale
decizii de grup
8) Dup numrul criteriilor decizionale:
decizii unicriteriale
decizii multicriteriale

5.5. Optimizarea proceselor decizionale


Optimizarea

proceselor

decizionale

condiii

de

certitudine, incertitudine i risc:


A. Fundamentarea deciziilor n condiii de certitudine.
n fundamentarea deciziilor n condiii de certitudine
fiecare aciune conduce la un rezultat determinat, cunoscut.
Elementele implicate n luarea acestor decizii sunt preponderent
de tipul variabilelor controlabile, cu caracteristici i evoluii
cunoscute.
Metoda utilitii globale
faciliteaz alegerea variantei optime
constituie

un

suport

logic

pentru

anticiparea

avantajelor diferitor modaliti de aciune posibile


varianta optim se stabilete n funcie de diferite
criterii decizionale i coeficieni de importan
utilitatea unei variante se calculeaz n funcie de
consecina economic a unei variante dup un
criteriu decizional

125

Metoda Electre

are la baz alegerea variantei optime care


surclaseaz celelalte variante

se calculeaz utilitile pentru fiecare criteriu de


optimizare a deciziei

atribuirea coeficienilor de importan

calculul

coeficienilor

de

concordan

discordan

alegerea variantei optime cu ajutorul matricei


de surclasare, fiind anticipat de alte dou tipuri de
matrici:

matricea

de

concordan-discordan

matricea diferenelor
Metoda Onicescu aplicat n dou variante:
prima criteriile de alegere a variantei optime sunt
echiimportante,

a doua criteriile de importan sunt difereniate.

B. Fundamentarea deciziilor n condiii de risc.


Deciziile n condiii de risc se caracterizeaz prin mai multe
stri ale naturii, fiind cunoscute probabilitatea de manifestare a
lor i implicarea unor variabile, care sunt mai puin controlabile
i insuficient cunoscute.
Metoda utilitii globale presupune ntocmirea matricei
consecinelor economice, a utilitilor primare i a utilitilor
sintez, varianta optim fiind considerat acea variant care
este preferat celorlalte.
Metoda speranei matematice se aplic diferit n
funcie de numrul criteriilor decizionale luate n considerare. n
aceast situaie se calculeaz utilitatea sintez a variantelor
126

dup criteriile stabilite funcie de starea condiiilor obiective.


Varianta optim va fi stabilit funcie de utilitatea sintez i
probabilitatea apariiei unei anumite stri n situaia unor
condiii obiective.
Simularea presupune adoptarea deciziilor pe baza unor
modele. n acest caz sunt ntocmite anumite modela, care
reprezint realitatea simplificat a unor sisteme, astfel nct s
permit alegerea celei mai eficiente linii de aciune n domeniul
simulat.

Pentru

aceasta

decidentul

trebuie

msoare

fenomenele i procesele economice, dar i s experimenteze,


fapt care presupune un mare risc n cazul dac modelul creat nu
se va comporta n aceeai msur n situaia real pe care o
reprezint.
C.
Fundamentarea
deciziilor
n
condiii
de
incertitudine.
Condiiile de incertitudine sunt atunci cnd nu se dispune
de informaii necesare pentru a stabili probabilitile de
manifestare a strilor condiiilor obiective i variabilele sunt
parial necontrolabile.
Regula pesimist, numit i regula prudenei (dezvoltat
de Wald A.), stabilete varianta optim ca fiind maximum dintre
condiiile obiective cele mai nefavorabile.
Regula optimist stabilete varianta optim ca fiind
maximum dintre cele mai favorabile stri ale condiiilor
obiective.
Regula optimalitii (dezvoltat de Hurwicz L.) este o
combinaie dintre cele dou prezentate mai sus i stabilete
127

varianta optim ca fiind maximum dintre consecina economic


maxim a variantei i consecina economic minim a variantei.
Regula

proporionalitii

sau

echilibrului

(dezvoltat de Bayes-Laplace) presupune stabilirea variantei


optime pentru care media consecinelor este cea mai mare.
Regula minimizrii regretelor (dezvoltat de Savage L.)
stabilete varianta optim ca fiind acea variant pentru care
regretul de a nu fi ales varianta cea mai bun s fie cel mai mic.

5.6. Rezumatul UI.


n aceast unitate de nvare sunt prezentate
principalele
Neesitatea

elemente
deciziei,

ale

proceselor

etapele

decizionale.

procesului,

tipologia

deciziilor precum i fundamentarea tiinific a deciziilor


conduc la formarea unei viziuni mai largi asupra acestui
atribut

managerial

ntreprinderea

este

deosebit
de

fapt

un

de

important.

centru

decizional

important, care-i desfoar activitatea ntr-un mediu


concurenial deosebit de dur i care se confrunt n
permanen

cu

necesitatea

inovrii

schimbrii

condiiilor mediului nconjurtor att inten ct i extern


organizaiei.

5.7. Test de autoevaluare.


128

1. Starea naturii reprezint pentru procesele decizionale:


a) Valorile efective percepute de manger din mediul nconjurtor.
b) Valorile reale oferite managerului de mediul nconjurtor.
c) Valoarea parametrilor care caracterizeaz cel mai bine mediul
nconjurtor.
d) Valoarea parametrilor care rmn nemodificai pe parcursul
procesului decizional.
2. n ce condiii este nevoit managerul unei firme s ia decizia
cu privire la asimilarea n fabricaie a unui nou produs
pentru care nu cunoate dect limitele ntre care va putea
vinde produsul:
a) Managerul ia decizia n condiii de certitudine.
b) Managerul ia decizia n condiii de incertitudine.
c) Managerul ia decizia n condiii de risc.
d) Managerul ia decizia n condiiile care rezult pe baza unui studiu
de marketing.
3. Un post din organigrama unei ntreprinderi poate s devin
vacant dac:
a) Ocupantul postului se pensioneaz.
b) Ocupantul postului este promovat pe alt post.
c) Ocupantul postului este concediat.
d) Postul respectiv este restructurat.
4. Care din urmtoarele decizi manageriale trebuie formulate n
scris:
a) Reorganizarea unui loc de munc.
b) Rechemarea din concediul de odihn.
c) Mrirea salariului.
d) Publicarea la panoul de onoare a ntreprinderii a fruntailor n
munc.
5. Care din urmtoarele decizi manageriale trebuie formulate
verbal:
a) Reorganizarea unui loc de munc.
b) Rechemarea din concediul de odihn.
c) Mrirea salariului.
d) Publicarea la panoul de onoare a ntreprinderii a fruntailor n
munc.
Rspunsuri corecte: 1.b; 2.b; 3.a,b,c; 4.b,c; 5.a,d
S se comenteze rezultatele.

129

U6. Organizarea procesual a firmei pe funcii


6.1. Introducere
Aceast unitate de nvare abordeaz funciile
ntreprinderii..

primul

rnd

este

evideniat

clasificarea activitilor dintr-o ntreprindere pe funcii


dup asemnarea acestora. Este prezentat modul n
care se clasific activitile din ntreprindere pe funcii i
identificarea acestora ntr-o ntreprindere existent.

6.2. Competenele unitii de nvare


Dup

parcurgerea

acestei

uniti

de

nvare

studenii vor fi capabili s aleag organizarea unei


ntreprinderi pe funcii, s le denumeasc, s aleag
departamentalizarea ntreprinderii din punct de vedere
managerial.

Durata medie de parcurgere a uniti de nvare este


de 2 ore.

6.3. Definirea organizrii procesuale a firmei


6.3.1. Funcia de cercetare dezvoltare
Funciunea de cercetare- dezvoltare este reprezentata de ansablul
activitailor care se desfaoar n cadrul firmei n vedera realizrii obiectivelor
din deomeniul producerii de noi idei i transformrii ideilor n noutii utile
dezvoltarii n viitor a acesteia.
130

Importata acestei funiuni rezid n necesitatea adaptrii permanente a


firmelor la noile cuceriri ale stiiiei i tehnicii contemporane, n adevrul de
necontestat c stiinta reprezint un vector al dezvoltrii societii. O firm n
cadrul creia funciunea de cercetare-dezvoltare nu se manifest, chiar n ipoteza
n care celelalte funciuni acioneaz ideal est sortit stagnrii.
De aceea, este necesar ca n unitile economice s se treac de la situaia n
care schimbrile se impun la un moment dat ca fiind obligatorii far a fi
prevazute i pregtite, la situaia n care printr-un efort continuu de cercetare i
proiectate, s se prevad i s se pregteasc introducera schimrilor cu toat
rezistena care se manifest uneori n introducerea noului.
Desigur c i tendina artificial de a face din introducerea noului un scop n
sine devine duntoare deoarece ar genera un consum nejustificat de resurse i
timp.
Funciunea de cercetare-dezvoltare are un caracter compex prin faptul c se
manifest n toate deomeniile. De aceea, limitarea domeniului la activitatea de
producie, foolosira pentru activitile componente doar a cadrelor tehnice, fr a
lua n considerare ntreaga sfer de cuprindere ( n care se include i problemele
economice ale organizrii, managementului etc.) are repercursiuni negative
asupra eficienei activitii de ansamblu a unitii.
ntre principalele obiective ale acestei funciuni pot fi enumerare:
a)

cercetare tiinific, inginerie tehnologic

i introducera progresului

thenic, reprezentat de ansamblul atributiilor firmei pentru realizarea


obiectivelor din domeniul cercetrii applicative constind n descoperirea de idei
noi sau implementare n practic a noilor cunostine ;
b)

invesiii i construcii, ca ansamblul atribuilor firmei referitoare la


transformarea resurselor materiale, finaciare i de munc n fonduri fixe, prin
realizarea de noi capaciti de producie, modernizarea, dezvoltarea,
reconstrucia i reinoirea fondurilor fixe existente;

131

c)

organizarea produciei i a muncii,ca ansamblul atribuilor creaivinovatoare din domenil introducerii unor noi metode, tehnici i instrumente de
organizare i management a activitii productive .
Un obiectiv important al firmei dar specific n primul rnd
acestei funciuni este economisirea resurselor de munc,
materiale, financiare, ins n primul rnd de energie.

6.3.2. Funcia de producie


Funciunea de producie reprezint ansamblul activitilor de baz auxiliare i
de servire prin care se realizeaz obiectivele din domeniul fabricrii produselor,
elaborrii lucrrilor, prestrii servicilor n cadrul firmei.
Transformarea obiectelor muncii n produse, servicii, lucrri constituie
raiunea funcionrii ntreprinderi; de aceea, exist tendina identificrii acestei
funciuni cu obiectivul global al acesteia, sau de a reduce sfera de cuprindere la
obiectul de baz al ntreprinderii. n realitate, suprapunerea este doar aparent
ntruct activitile specifice acestei funciuni vizeaz realizarea unor obiective
derivare mai numeroase , iar ele singure nu sunt suficiente pentru Indeplinirea
obiectivelor fundamentale ale unitii. De aceea, se impune o cunoatere i
analiz a tuturor funciunilor n strns interdependen.
Avand n vedere importana obiectivelor din punctual de vedere al ponderii
i naturarii proceselor de munc, funciunea de producie cuprinde n principal
urmtoarele activitii:
a)

fabricarea sau exploatarea, consnd n transformarea obiectelor muncii n


produse, servicii, lucrri care fac obiectul de baz al activitii ntreprinderii;

b)

controlul tehnic de calitate ( C.T.C) al materiilor prime, semifabricatelor,


subansablurilor pe ntregul flux de fabricaie, precum i al produselor finite
potrivit metodelor, frecvenei i mijloacele prevzute n documentaia tehnic;
132

c)

ntreinere si repararea utilajelor,in vederea meninerii acestora n satre de


funcionare, prentmpinarii i evitarii pe ct posibil a efectelor uzurii fizice i
morale a acestora;

d)

producia auxiliar, prin care se asigur condiiile pentru buna desfurare a


fabricaiei de baz din cadrul firmei.
Desfurarea activitilor cuprinse n funciunea de producie reprezint o
condiie necesaa realizrii obiectivelor fundamentale, dar nu i suficient, astfel
c, n mod eronat, unii conductori i concurenteaz ntreaga atenie asupra
produciei, a obligailor cotidiene, In detrimental celor de perspectiv.
DETERMINAREA TIPULUI DE PRODUCIE
Marea varietate a proceselor de producie , continue sau discontinue ,
pentru produse omogene sau neomogene-repetabile sau nu n intervale de
timp predeterminate , a fcut necesar sintetizarea acstora n urmtoarele
sisteme de producie :
1. Producie individual (de unicat)-neomogen ,
discontinu i instabil ;
Producia este organizat pe principiul atelierelor. Utilaje n
majoritatea lor universale, de mare complexitate, care necesit
for de munc nalt calificat. Utilajele sunt grupate pe grupe
de utilaje i nu in cont de succesiunea operaiilor.
2. Producie de serie-neomogen , cu nomenclator
limitat , repetabil periodic ( n unele situaii se subdivide n serie
mic , mijlocie i mare );
- Producia este organizat pe linii tehnologice. Este
dotat cu utilaje universale sau celule flexibile de fabricaie.
Utilajele sunt amplasate pe linii tehnologice n succesiunea
operaiilor reperelor preponderente din fabricaie. Exst situaii
133

cnd succesiunea amplasrii se schimb periodic n funcie de


tehnologia preponderent. Personalul are calificare medie.
Exist

personal

nalt

calificat,

care

aparine

de

regul

mecanicului ef iar fabricaia propriuzis este asigurat de


personal mai puin calificat.
3. Producie de mas-producie omogen sau
neomogen cu caracter permanent.
Producia este organizat pe linii tehnologice n flux
continuu (producie omogen, se fabric acelai reper) sau n
flux discontinuu (producie neomogen, se fabric o clas de
repere). Utilajele sunt amplasate pe linii de fabricaie dup
succesiunea operaiilor. Utilaje automate, automatizate sau
mecanizate. Amplasarea utilajelor se schimb numai dac se
schimb produsul sau clasa de produse. Personalul are calificare
sczut deoarece crete ponderea supraveghierii operaiilor n
detrimentul reglajelor sau schimbrii SDV-urilor.
4. Productia pe linii flexibile de fabricaie combin
avantajele produciei de mas cu avantajele produciei de serie
i unicat.
Producie pe linii i utilaje flexibile de fabricaie.Utilaje de
mare

complexitate

tehnicitate.

Calificare

nalt

personalului. Personalul, necalificat. destinat supraveghierii


proceselor de afbricaie este redus numeric, aproape inexistent.
Activitatea de supraveghiere a fabricaiei este preluat aproape
n totalitate de funciunile utilajelor. Schimbarea prouciei se
face aproape automatizat cu ajutorul programelor nglobate n
tehnica de calcul. Exist totusi limite dictate de performanele
134

echipamentelor i de numrul proceselor tehnologice stocate la


un moment dat n baza de date din calculatoare.
Sistemul de producie condiioneaz caracterul i
nivelul de specializare , nivelul de dotare i amplasarea
utilajelor , formele i metodele de organizare i conducere
operativ a produciei .a.

6.3.3. Funcia comercial (marketing)


Funciunea

comercial

concure la realizarea

cuprinde

activitile

menite

obiectivelor din domeniul stabilirii

legturilor unitii economice cu mediul ambient, n vederea


procurrii

mijloacelor

necesare

desfaceriii

produselor,

serviciilor i lucrrilor care fac obiectul de baz al unitii.


Aceasta funcie cuprinde trei activiti principale:
a. aprovizionarea tehnico-material, menit s asigure n
mod complet, complex i la timp a mijloacelor de producie
necesare

desfurrii

nentrerupte

bune

condii

procesului de producie; In afar de activitile legate de


gsirea celor mai buni furnizori, prin prisma corelaiei pre,
calitate, condiii de livrare i condiii de plat, intreprinderile
trebuie s-i organizeze depozitarea stocurilor de materii prime
i materiale, astfel nct acestea s induc cele mai mici
costuri.
Este prezentat n continuare un model matematic, astfel
nct

permit

automatizarea

complet

depozitelor

modulare.
135

MANAGEMENTUL

DEPOZITELOR

CELULARE

(Exemplu)

n exemplu se prezint un model conceptual original care


poate servi la gestionarea i manipularea componentelor pentru
celule flexibile de asamblare.
Sunt prezentate elementele specifice de care trebuie s se
in cont la proiectarea aprovizionrii i actualizrii dinamice a
stocurilor de componente.
Autorii

propun

metod

original

de

gestiune

componentelor depozitate n magazii modulare.


Aceasta este modelat matematic prin metode euristice.
Aplicarea metodei duce la reducerea spaiilor de depozitare i a
timpilor necesari aprovizionrii celulelor flexibile de asamblare.
GLOSAR:
SISTEM EXPERT sistem informatic capabil sa reproduc
raionamente umane.
CELUL FLEXIBIL DE ASAMBLARE utilaj care permite
operaii de asamblare parial specializate ntr-un flux tehnologic
de grup.
FUNCIE EURISTIC procedur utilizat de un expert ntr-un
domeniu specific.
136

Celule flexibile de asamblare i montaj.


Celulele

flexibile

de

asamblare

montaj

sunt

componentele ale liniilor de asmblare care permit executarea


de operaii de montaj, parial specializate, integrate intr-un flux
tehnologic de asamblare de grup.
Un sistem flexibil de asamblare i montaj se bazeaz pe
integrarea n liniile flexibile de asamblare, unde asamblarea i
montajul se bazeaz pe combinaii hardware software, bnci
de date, subsisteme de comunicaie, actualizarea dinamic a
stocurilor de componente, ansamble i subansamble n diferite
faze ale asamblrii i a produsului finit destinat beneficiarului.
Obiectivul principal al acestor linii fiind asamblarea i montarea
dup un program de producie variabil impus de relaia
ntreprinderii cu beneficiarii.
n literatura de specialitate celulele flexibile de asamblare
sunt abordate n general fr magaziile de componente sau
subansamble n diversele faze ale asamblrii i montajului
(fig1).
Obiectivele lucrrii.
Spre deosebire de liniile de asamblare clasice, aplicarea metodei JIT (just
in time) la sistemele flexibile de asamblare pentru optimizarea stocurilor
necesare pentru i ntre celulele flexibile devine o problem foarte important.
n exemplu se propune s se realizeze un model de
software capabil s gestioneze manipularea componentelor din
magaziile care aprovizioneaz celulele flexibile de asamblare
asfel nct s fie posibil reducerea spaiului necesar depozittii
137

i a timpului necesar manipulrii componentelor n condiiile


unor sarcini de producie de asamblare i montaj variabile (fig
1).

Fig. 1. Celul flexibil de asamblare.

Descrierea problematicii manipulrii componentelor.


Exist numeroase variante de organizare a magaziilor de
componente care alimenteaz celule flexibile de asamblare.
Modelul conceptual propus de autor const n definirea unor
casete pline i una goal ntr-o construcie matricial, de
exemplu matricea de 3x3 casete (fig.2). Casetele pline, de la 1
la 8, conin componente destinate proceselor variabile de
asamblare i montaj. Caseta goal este destinat operaiilor de
ncrcare descrcare. Pe baza acestui exemplu se poate
construi i algoritmul pentru o matrice de n x n casete, fiecare
identice i una goal.
138

=>

Fig.2. Problema manipulrii casetelor cu componente intr-o construcie


matricial.

Se d o configuraie iniial i o configuraie final (Fig.2). Procedura const


n a gsi o succesiune de deplasri elementare care s dea cele mai putine
deplasri, numeric, pentru ca starea iniial s ajung la starea obiectiv.
Pentru construirea unui algoritm modelabil matematic trebuie
realizate legturi ntre starea iniial i starea naturii urmtoare.
S denumim starea naturii urmtoare, care se obine prin
mutarea unei casete vertical sau orizontal, n locul spaiului
liber,

DESCENDENT

(fig.3).

Putem s codificm starea tabloului astfel:


5

Fig.3. Starea naturii urmtoare sau DESCENDENT.


139

P1=(503627184)
P1 se va numi lista strii tabloului ST. Dac se calculeaz
ST pentru un tablou de 3x3 rezultatul permutrilor posibile este
de 362 880 numai pentru n=3. Transformarea dintr-o stare n
alta formeaz un ntreg graf, cu 362 880 de noduri.
ntr-o matrice de nxn elemente poate s existe o soluie care
cuprinde aranjamentul int dintr-un numr de (n x n )! / 2.
Se poate face observaia c de fiecare dat n jurul casetei
vide exist maxim patru posibiliti de mutare a unei caste
pline. Vom prezenta n continuare procedurile posibile de
rezolvare prin algoritmi diferii propui de Gerard Tisseau n
1996 [5].
Modelarea procedurii clasice.
Problema din Fig.1 se transpune n urmtoarea list a strii
tablourilor matricei:
(SET Q tabloul iniial ' (283164705)
tabloul obiectiv ' (123804765)
Variabilele: tablou, talia i tablou obiectiv sunt globale.
(DE LA starea iniial)
(SET Q talia (TRUNCATE(SQRT tablou( LENGH tablou
initial))))
tablou

obiectiv

(transformare

tabloului,

tablou

obiectiv))
(transformare a tabloului, tablou initial)).

Procedura

TRANSFORMARE

nregistreaz

numrul

de

intrri n tabloul matricei i lista cu mutri. Ea formeaz o list


succesiv a poziiilor cutate i asociaz un rang la fiecare
140

poziie identificat. Dac se reaplic procedura aceluiai tablou


L se obine starea iniial. Aceasta permite memorarea pozitiei
rangului r-1.
Cutarea propriuzis presupune mutrile casetei vide 0 n
locul casetei pline care-i ia locul. Aceasta se poate ntmpla
dup direciile sus, jos, dreapta i stnga. Se elimin cazul n
care nu exist caset. nseamn c acea cutare s-a epuizat.
Cutarea este de durat deorece se parcurg toate
variantele posibile. n cazul n care aceasta secven este
nclus ntr-un sistem expert care gestioneat i comand un
robot industrial exist posibilitatea ca acesta s fie trecut n
stare de ateptare pn cnd se parcurge toat procedura.
Modelarea funciei euristice utilizat de un operator
uman.
n secvenele urmtoare este artat modul n care un
operator uman rezolv aciai problem, pornind de la soluia
strii tabloului de valori i cum euristicile folosite de acesta pot
fi modelate matematic.
STAREA FINAL ( scopul
sau inta )
1

Fig.4. Starea final a construciei matriciale a magaziei de componente.

141

Posibilitile de a ajunge n starea int (fig.4) sunt de a


muta casetele pline n locul spaiului gol. Se exclude cifra 4 care
ocup locul corespunztor i mai rmn 3 variante. Dac
mutm pe 6 sau pe 2 blocm permutrile. Deci mai ramne
caseta 8. Rezult tabloul intermediar (Fig.5) :

Intermediar
1

Fig.5. Tablou intermediar I.

Acum se poate observa permutarea circular 1 2 8 0 i se


acioneaz n consecin:
Intermediar
0

Intermediar
2

Intermediar
142

Fig.6. Permutarea circular a strii tabloului construciei matriciale.

i se obine distribuia de la nceputul problemei:


Intermediar
2

Fig.7. Permutarea circular a casetelor construciei matriciale.

Iat c numai prin 5 schimbri ale strii naturii tabloului sau putut permuta casetele pentru obinerea soluiei. Dac
analizm mai n profunzime funcia euristic folosit se poate
observa c nu au fost urmate 33 de ci, pe baz de restricii i
alte 61 de cazuri nu au fost investigate. S-a folosit ca obiectiv al
raionamentului poziia casetei vide. Putem s denumim acest
procedeu ca funcie euristic hh(o). Funcia euristic are
raionamentul de baz observarea diferenelor dintre dou stri
ale naturii succesive dar fr a omite scopul final. Algoritmul
euristic al acestui raionament poate fi modelat astfel:
( DE LA hh ( stare ) ) diferena ( CDR stare ) ( CDR stare-obiectiv )o ))
( DE LA diferena (lista 1 lista 2 n)
( COND ( NULL lista 1 )
(( NE Q ( CAR lista 1 ) ( CAR lista 2 ))
( diferena ( CDR lista 1 ) ( CDR lista 2 ) ( 1+n )))
( T ( diferena ( CDR lista 1 ) ( CDR lista 2 ) n ))))
143

Iat cum funcioneaz acest algoritm euristic pentru rezolvarea aceleiai


probleme:
crearea nodului ( n 1 ) g 104 = (730258461) ff=4
dezvoltarea ( n1 , ff=4 ) nodului (730258461)
crearea nodului ( n 2 ) g 105 = (630258471) ff=6
crearea nodului ( n 3 ) g 106 = (430258761) ff=4
crearea nodului ( n 4 ) g 107 = (830257461) ff=6
dezvoltarea (n2 , ff4) nodului : (430258761)
crearea nodului ( n 5 ) g 108 = (340258761) ff=5
crearea nodului ( n 6 ) g 109 = (130258764) ff=5
crearea nodului ( n 7 ) g 110 = (530248761) ff=6
dezvoltarea (n3 , ff=5 ) nodului : (130258764)
crearea nodului ( n 8 ) g 111 = (031258764) ff=5
crearea nodului ( n 9 ) g 112 = (230158764) ff=7
dezvoltarea (n4, ff=5) nodului : (031258764)
crearea nodului ( n 10) g 113 = (301258764) ff=5
dezvoltarea (n5, ff=5) nodului : (301258764)
crearea nodului ( n 11) g 114 = (601258734) ff=7
crearea nodului ( n 12) g 115 = (401258763) ff=5
Se observ c rezultatul este identic cu cel anterior :
123123023203283283
8 0 4 -- 0 8 4 -- 1 8 4 -- 1 8 4 -- 1 0 4 -- 1 6 4
765765765765765705

Metoda este ns mai performant deoarece s-au investigat


numai 5 ci pe baza restriciilor din 12 posibiliti create.
Modelarea metodei euristice pe baza drumului critic.
Aceast metod euristic este bazat pe definirea de noduri
i distane ataate acestora. Ea contorizeaz pentru fiecare
csu distana x + y care o desparte de poziia scop. Metoda
caut s reduc distanele pn la un pas de scop. Aceast
metod are performane asemntoare.
144

Modelarea metodei euristice pe baza irurilor de


ateptare.
Aceast metod euristic const n alegerea unui sens
giratoriu n tabloul construciei matriciale unde la mijloc este
alternativ o caset goal i una plin, formnd astfel un ir
ordonat din punct de vedere al scopului, care la sfrit trebuie
rotit pn la ocuparea corespunztoare a locurilor de fiecare
caset.

Concluzii.
Aa cum rezult din lucrare, este destul de greu, dificil, de
simulat raionamentul uman care combin deodat mai multe
proceduri euristice pentru a scurta la maxim efortul intelectual.
Depozitele de componente i subansamble destinate
liniilor flexibile de asamblare necesit suprafee mari, personal,
mijloace de transport i o gestiune complex a informaiilor
legate de obiectele depozitate, adic cheltuieli mari care se
regsesc n regiile ntreprinderilor. Optimizarea depozitrii
componentelor, manipularea acestora n vederea deservirii,
reducerea spaiilor de nmagazinare i a timpilor de ateptare
ntr-un system flexibil de asamblare este foarte complex.

utilizarea la maxim a spaiului de depozitare,

scurtarea timpului necesar de la realizarea casetelor pn la livrarea


acestora,

consum minim de energie,

145

selectarea drumului critic, traseul cel mai scurt de aducere i de


ducere a casetelor de la i la punctul de ncrcare /descrcare.

Casetele depozitate sunt ntr-o permanent micare n


construcia matricial, n mod asemntor cu poziia cifrelor din
prezenta lucrare. Este important de menionat c modelul de
sistem

expert

propuseste

aplicabil

ntr-o

construcie

matricial tridimensional

6.3.4. Funcia financiar-contabil


Funciunea

financiar-contabil

reprezint

ansamblu

activitilor prin cae se realizeaz obiectivele privind obinerea


i folosirea mijloacelor financiare necesare unitii, precum i
nregistrarea i evidena n expresie valoric a fenomenelor
economice din cadrul unitii.
n

general, rolul funciunii financiar-contabile este static,

pasiv dac averm n vedere mai ales evidena rezultatelor, ceea


ce poate constitui uneori un obstacol n introducerea noului i
chiar n manifestarea celorlalte funciuni. De aceea, pentru ca
rolul ei s devin activ este necesar s se

adopte msuri

nainte de modificarea condiiilor de desfurare a proceselor


prin cunoaterea operativ a rezultatelor economice ale unor
activiti.
ntre activitile acestei funciuni menionm:
a. activitatea financiar, care se refera la obinerea i
folosirea raional a mijloacelor financiare necesare firmei;

146

b. activiatea contabil, care vizeaz nregistrarea i


evidena n expresie valoric a fenomenelor economice din
cadrul firmei.

6.3.5. Funcia de personal


Funciunea
activitilor
realizarea

de

personal

desfurate
obiectivelor

n
din

cuprinde
cadrul

ansamblul

firmei

domeniul

pentru

asigurrii

dezvoltrii potenialului uman necesar.


Principalele activiti cuprinse n funciunea de personal se
refera la :
- planificarea,
- recrutarea,
- selecia,
- ncadrarea,
- formarea,
- perfecionarea,
- motivarea,
- promovarea,
- retribuirea
- proteca personalului.
n manifestarea acestei funciuni, conducerea trebuie

asigure n orice moment un echilibru ntre interesele angajailor


i obiectivele unitii, echilibru de altfel greu de realizat avnd
n

vedere

diversitatea

reacilor

indivizilor

care

compun

colectivitatea din unitatea economic.

147

n prezentarea funciunilor ntreprinderii i n general a


unei firmei nu au fost epuizate toate activitile componente
care concur la realizarea

diversitii de obiective derivate

dintr-un anumit domeniu de activitate al ntreprinderii.


De asemenea, ca urmare a diversitii condiiilor specifice
de desfurare a activitii n unitile economice, gradul de
manifestare a funciunilor poate fi diferit. Dar, funciunile
particip

ansamblul

lor

la

sigurarea

echilibrului

desfurarea proceselor, indiferent de intensitatea manifestrii


lor.
A identifica obiectivul global al unei firme cu funciunea de
producie sau n cadrul unui institute de cercetri cu funciunea
de cercetare-dezvoltare constituie o eroare, ntruct acest
obiectiv global se realizeaz i constituie rezultatul manifestrii
cu intensiti diferite a tuturor funciunilor.

6.4. Dinamica funciilor firmei


Desfurarea activitilor din cadrul funciunilor firmei are
loc cu intensiti diferite de la o etap la alta de dezvoltare a
acesteia, ceea ce ne

permite s vorbim de o dinamic a

funcilor. Astfel, n cazul unei ntreprinderi noi, echipat cu


utilaje moderne i in cadrul creia se utilizeaz tehnologii
moderne se va nregistra o intensitate maxim n manifestarea
funcunilor de producie i de personal i o intensitate mai mic
n

manifestarea

funciunii

de

cercetare-dezvoltate,

spre

exemplu.

148

Grad de
intensita
te

produci
e
personal

Cercetaredezvoltare
Fig. b) Evoluia intensitii de manifestare a funciunilor

Aceste intensitii de manifestare a funcilor amintite se


pot inverse

pe msur ce se trece la o nou etap n

dezvoltarea ntreprinderii

respectivem aa cum reiese i din

figura b).
Intensitatea de manifestare a unei funciuni trebuie s fie,
pe de o parte , n accord cu posibilitile firmei respective, iar
pe de alt parte s fie corelat cu intensitatea de manifestare a
celorlalte funciuni.
Dac funciunea de cercetare-dezvoltare, spre exemplu, ar
fi frnt n manifestare, firma respectiv ar veni n dezacord cu
cerinele pieei, ceea ce va avea urmri negative asupra
rezultatelor pe care le va obine
Dac, dimpotriv, aceast funciune se va manifesta cu
intensiti mai mari dect pasibilitile firmei, aceasta ar
conduce la un effort financiar pra mare care nu ar fi justificar de

149

rezultatele obinute,influennd nefavorabil costul produciei i


implicit eficina economic a acesteia.
n afara acestui control asupra nivelului de intensitate cu
care se manifest fiecare funciune, condcerea firmei are un rol
deosebit

coordonarea

funciunilor

pe

baza

cunoaterii

decalajului care apare ntre gradul de manifestare a unei


funciuni i nivelul rezultatelor obinute n domeniul respective.
n acest sens, trebuie subliniat ca rezultatele superioare ce
se obin n urma manifestrii unei funciuni apar dup
momentul de maxim n mainfestarea acesteia existnd trei
perioade distincte : de amorsare, concomiten i permanen,
dup cum se poate vedea si in figura c)

Grad de
intensita
te (1 )

(1
)

Nivel de
rezultate
(2 )

(2
)

Timp
A

Fig.c) Relatia dintre intensitatea manifestrii unei funcii i nivelul


rezultatelor obinute

150

Aa cum se observ din figura c ) att intensitatea cu care


se manifest o funciune, ct i nivelul rezultatelor obinute
evolueaz aproximativ asemntor, cu deosebirea c ntre
acestea se nregistreaz un decalaj n timp.
n perioada A (de amorsare) se consum resurse pentru
manifestarea funciunii dar rezultatele nu se obin nc. Dac sar

renuna

la

obiectivele

pentru

care

este

manifestarea funciunii, atunci efortul depus ar fi

necesar
inutil i ar

constitui o pierdere pentru firm.


Perioada C (de concomiten) se caracterizeaz prin
faptul c se consum i resurse pentru manifestarea funciunii,
dar se obin i rezultate, evident la nivel diferit.
Perioada R (de remanen) se caracterizeaz prin aceea
c, dup momentul ncetarii de a se mai manifesta funciunea,
se obtin n continuare rezultate n virtutea eefortului fcut de
firm pentru manifestarea acestei funciuni n perioadele
anterioare.
n aceasta perioad exist pericolul de a se renuna la
preocuparea pentru manifestarea funciunii pe considerentul c
oricum rezultatele favorabile se obtin in acest domeniu.
Rolul managerilor firmei const n a sesiza fiecare perioad
din

manifestarea funciunii cu scopul coordonrii gradului de

manifestare a acestorantruct acesta nu se regleaz de la sine.


Obiectivul principal al managementului trebuie s-l reprezinte
trecerea ntr-o perioad ct mai scurt la momentul de
remanen. In acest sensm o atenie deosebit se va acorda
funciunii de personal care prezint perioada de amorsare cea
mai mare.
151

De

acemenea

se

impune

din

partea

managerilor

coordonarea manifestrii funciunilor n raport cu schimbrile ce


intervin n mediul ambiant.
Pentru aceasta firma trebuie s dispun de un system
informaional

care

permit

identificarea

prompt

dereglrilor echilibrului dintre funciuni cu scop de a lua


deciziile ce se impun.

6.5. Rezumatul UI
n aceast unitate de nvare studenii vor face
cunotin cu organizarea procesual a firmei. Este
definit organizarea procesual i
activitile

dintr-o

funcii.
Sunt
explicitate

ntreprindere

funcia

de

modul n care

sunt

grupate

pe

cercetare-dezvoltare,

comercial (marketing), financiar-contabil, resurse umane i


interdependena acestora n diverse stadii ale firmei, respectiv
ale stadiului din ciclul de via al produsului reprezentativ.

6.6. Test de autoevaluare a cunotinelor


1. Amplasarea utilajelor ntr-un spaiu de producie stirct
dup succesiunea operaiilor tehnologice este
caracteristic:
a) Atelierelor.
b) Liniilor flexibile de fabricaie.
c) Liniilor tehnologice n flux continuu.
d) Aceast amplasare este decis strict economic numai de
contabilul ef al ntreprinderii.
2. Din ce zon a ntreprinderii face parte atelierul de
ntreinere i reparare a dispozitivelor de msur i
control de pe liniile tehnologice:
a) Zona cldirilor administrative.
b) Zona depozitelor de scule i dispozitive.
c) Zona prelucrrii lemnului.
d) Zona mecanicului ef.
3. mprirea succesiunii prelucrrilor pe operaii i faze
din activitile industriale are caefecte:
152

a) Specializarea utilajelor.
b) Creterea productivitii muncii.
c) Scderea costurilor cu salariile fr afectarea calitii
produciei.
d) Posibilitatea asimilrii de noi produse prin concepie proprie
4. Care din urmtoarele activiti pot face parte din zona
mecanicului ef:
a) Elaborarea metalelor.
b) Repararea gardurilor ntreprinderii.
c) nlocuirea prizelor defecte di biroul direciunii.
d) Punerea n funciune a unui filtru de cafea n secretariatul
direciunii.
(Rspunsuri: 1-c, 2-d, 3-a-b-c, 4-b-c-d)

UI 7. Organizarea structural a firmei.


7.1. Introducere
Organizarea structural a firmei definit drept
ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice
i al relaiilor dintre acestea, aftfel constituite nct s
asigure permisle

organizatorice adecvate realizrii

obiectivelor prestabile, structura organizatoric este un


important subsistem al sistemului de management.
n ansamblul ei, structura organizatoric prezint
dou mari prti: structura de conducere sau funcional
i structura de producie sau operaional.
n aceast unitate de nvare studenilor le sunt
prezentate principiile care stau la baza organizrii
structurale

ntreprinderilor

cu

avantalele

dezavantajele fiecrei metode. Sunt prezentate cele mai


frecvente metode organizaionale utilizate n prezent,
modele de organigrame i tendinele pe plan mondial.
153

7.2. Competenele unitii de nvare


Studenii vor dobndi competenele de a identifica
tipul de structur organizatoric a unei ntreprinderi, de
a cunoate tendinele actuale ale organizrii structurale
i formale ale organizaiilor i de a proiecta o variant
proprie de strucrtur organizatoric adaptat la un caz
real.

Durata medie de parcurgere a primei uniti de nvare este


de 2 ore.

7.3. Conceptul de structur organizatoric i


tendine actuale.
Rezultat

al

transformrilor

successive

ale

tiinei

tehnologiei aplicate n producie, ca i al adaptrilor structurale


la cerinele unui mediu n continu schimbare, firma nu poate
rmne un factor pasiv, un simplu accumulator de idei
novatoare. Efectul de sinergie, regsit n impactul firmelor
asupra mediului ambient depinde ns n mod hotrtor de
calitatea origanizrii structurale.
Organizarea

structural

preia

rezultatele

organizrii

procesuale funciunile, activitile, atribuiile i sarcinile


ncadrndu-le

structuri

organizatorice

adecvate

caracteristicilor i posibilitilor fiecrei unitii economice n


parte. Structura organizatoric poate fi considerat, printr-o
abordare funcional, drept scheletul ntregului organism care
este firma, funcionarea acesteia fiind dependent de modul n
154

care sunt plasate i utilizate resursele umane de care dispune la


un moment dat.
n ansamblul ei, structura organizatoric prezint dou
mari prti: structura de conducere sau funcional i structura
de producie sau operaional.
Structua

de

ansamblul

conducere

persoanelor,

sau

funcional

compartimentelor

renunete
relailor

organizaionale aftfel constituie i plasate nct s asigure


condiiile

economice,

tehnice

de

personal

necesare

desfurarii procesului managerial i a proceselor de execuie.


Structura de producie sau operaional este alctuit din
ansamblul

persoanelor,

compartimentelor

organizaionale constituie n vederea

relailor

realizrii directe a

obiectului de activitate al firmei.


Att la nivel structurii de conducere, ct
producie se

i la cea de

regsesc componentele primare. Definite de la

simplu la complex, aceste componente sunt : postul, funcia,


compartimentul, relatiile organizatorice, ponderea ierarhic i
nevelul ierarhic.
a.

Postul - este aclctuit din ansamblul obiectivelor,

sarcinilor competenelor i responsabilitilor desemnate pe


anumite perioade fiecrui component al firmei.
Deoarece reprezint elemental de baz al structurii
organizatorice n funcie de care construcia acesteia este mai
mult sau mai

puin raional, n cele ce urmeaz prezentm

detaliat coninutul su.


Obiectivele postului, regsite n sistemul pyramidal al
obiectivelor

firmei

ca

obiective

individuale,

asigur

prin
155

realizarea i agregarea lor succesiv i ascendent realizarea


scopului, elului final al firmei. Exprimnd rolul ce revine
titularului de post in realizarea obiectivelor de ansamblu ale
firmei, ele justific crearea i funcionarea postului n structur
pe o anumit perioad.
Pentru realizarea obiectivelor, titularului de post i snt
conferite sarcini i atribuii.
Adaptarea firmei la exigenele mediului ambiant solicit ca
aceste

componente

primare

ale

structurii

fie

astfel

concepute nct s asigure jonciunea rapid cu ansamblul,


dinamismul i flexibilitatea fiind trsturile lor definitorii pentru
obinerea unei funcionri eficiente.
Competena organizainal sau autoritatea formal este o
alt component a postului care exprim limitele n cadrul
crora titularii de posturi au dreptul de a aciona n vederea
realizrii

obiectivelor

individuale

i,

respectiv,

exercitrii

atribuiilor. Se acord titularului de post fiind oficializat prin


reglementri, norme, acte interne ale unitii, decizii ale
conducerii etc.
n funcie de domeniul n care se exercit, autoritatea
formal poate fi :
-

ierarhic, acionnd asupra persoanelor. Se

concretizeaz n declanarea unor aciuni sau decizii


exprimnd ce i cnd trebuie realizat, fiind asemntoare
puterii executive. Acest tip de autoritate se exercit n
domeniul operaional ;
-

funcional, exercitat asupra unor activiti .

Se materializeaz n proceduri, indicaii metodologice care


156

exprim cum trebuie executate diferitele activiti ale


unitii.

Exercitat n domeniul funcional, acest tip de

autoritate poate fi asemnat puterii legislative.


Definirea celor dou tipuri de autoritate formal prezint
importan din punctul de vedere al modului de funcionare al
structurii organizatorice, unele din componentele structurii
putndu-se afla sub incidena concomitent a unor centre
ierarhic i funcional.
n afara autoritii formale, titularii postului trebuie s
dispun

de

competena

sau

autoritatea

profesional,

exprimat de nivelul de pregtire i experien de care dispune


o persoan i prin care dobndete recunoaterea meritelor i a
contribuiei personale la realizarea obiectivelor derivate i
generate

de

ctre

ceilali

componeni

ai

structurii

organizatorice.
ntre aceste laturi ale competenei este necesar s existe
o strns concordan : autoritatea atribuit, formal, trebuie
nsoit de cea dobndit prin prestigiul profesional. Numai n
aceast situaie autoritatea n ansamblul su poate fi exercitat
n mod eficient, fcnd posibil realizarea n bune condiii a
sarcinilor, atribuiilor ce decurg din obiectivele postului.
Responsabilitatea este obigaia de a ndeplini anumite
sarcini sau atribuii, de a realiza obiectivele individuale ce revin
fiecrui post. Ea concretizeaz atitudinea ocupantului de post
fa de modul de realizare a sarcinilor i atribuiilor.
Proiectarea

coninutului

postului

se

confrunt

cu

necesitatea asigurrii unui echilibru permanent dar dinamic


ntre obiectivele individuale ce revin titularului, pe de o parte, i
157

sarcini, competene i responsabiliti, pe de alt parte.


Importana i complexitatea obiectivelor trebuie s gseasc
acoperire n sfera de cuprindere a autoritii i responsabilitii,
n delimitarea i exprimarea clar a satrcinilor i atribuiilor
necesare executanilor.
Corelarea i corespondena dintre sarcini, autoritae i
responsabilitate

snt

sugerate

plastic

literatura

de

specialitate printr-un triunghi echilateral, numit triunghiul de


aur al managementului.
b. Funcia - constituie factorul de generalizare al unor
posturi asemntoare din punctul de vedere al ariei de
cuprindere a autoritii i responsabilitii. De exemplu, funciei
de ef serviciu i corespunde n cadrul unei firme un numr
variabil de posturi, 5 15 chiar mai mult, n funcie de
dimensiunile i caracteristicile activitii. Dac funcia exprim
n acest caz ntinderea autoritii i responsabilitii unui ef
de serviciu n general, posturile le individualizeaz la nivelul
fiecrui loc de munc prin intermediul elementelor specifice:
obiectivele, sarcinile i atribuiile.
Analizate dup natura competenelor, responsabilitilor i
sarcinilor, posturile i respectiv, funciile pot fi grupate n :
-

posturi,

respectiv

funcii

de

conducere,

caracterizate printr-o pondere ridicat a competentelor,


sarcinilor

responsabilitilor

ce

implic

exercitarea

atributelor conducerii :
-

posturi, respectiv funcii de execuie, n

cror componen se regsesc competene, sarcini i


responsabiliti a cror desfurare implic transpunerea n
158

via a deciziilor emise de titularii posturilor, funciilor de


conducere.
c. Compartimentele- sunt

componente rezultate din

agregarea unor posturi i funcii similar i/ sau complementar.


Se definesc drept ansamblul persoanelor care desfaoar
activiti relativ omogene ce solicit cunotine specializate de
un anumit tip (tehnice, economice, juridice, social-umane),
precum i un ansamblu de metode i tehnici adecvate,
amplasate ntr-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unui
singur

cadru

de

conducere.

Compartimentele

constituie

elementele constructive ce asigur realizarea obiectivelor


derivate de gradul II .
Modul

care

contribuie

diverse

compartimente

la

realizarea obiectivelor derivate i, respectiv, fundamentale ale


firmei le difereniaz n : operaionale i funcionale.
Compartimentele operaionale contribuie n mod direct
la realizarea obiectivelor derivate i fundamentale ale firmei
deoarece n cadrul lor fie c se obin produse sau pri din
produsele ce constituie obiectul fabricaiei, fie c se presteaz o
serie de servicii absolut necesare obinerii produciei. n cadrul
acestor compartimente se exercit cu prioritate autoritatea
ierarhic.
n categoria compartimentelor operaionale se include, de
regul : atelierele i seciile de producie i service, serviciile de
aprovizionare, desfacere, depozite etc.
Compartimentele funcionale contribuie la stabilirea
obiectivelor deoarece ele fundamenteaz deciziile adoptate de
conducerea superioar i medie a firmei asigurnd, n acelai
159

timp,

asisten

organizatoric)

de

specialitate

tuturor

(tehnic,

economic,

compartimentelor

structurii

organizatorice.

7.4. Organigrama firmei.


n general, n categoria compartimentelor funcionale se
include diviziile, serviciile, birourile care elaboreaz strategiile i
politicile blobale sau n domeniile: comercial, concepie-tehnic,
personal- nvmnt etc.
d. Relaiile

organizatorice-

sunt

alcuite

din

ansamblul

legturilor dintre componentele structurii instituite prin


reglementri oficiale.
Reflectnd complexitatea raporturilor ce se stabilesc ntre
componentele

primare

(post,

funcie)

agregare

(compartimente) ale structurii, relaiile organizatorice se pot


divide n funcie de coninutul lor n :
-

relaiile de autoritate, instituite prin intermediul unor


reglementri oficiale, exercitarea lor fiind deci obligatorie.
n acast categorie se include urmtoarele trei tipuri :

relaiile ierarhice, ce exprim raporturile instituite ntre


titularii posturilor de conducere i cei ai posturilor de
execuie. n virtutea acestor relaii,structura poate fi
reprezentat printr-o piramid ierarhic a crei nlime
este variabil n funcie de densitatea relaiilor ierarhice ;

relaii funcionale, rezultate din exercitarea autorittii


funcionale

de

care

dispun

anumite

compartimente,
160

materializate n indicaii metodologice, studii, regulamente,


prescripii ;

relaii de stat major, care iau natere a delegrii


sarcinilor,

autoritii

responsabilitii

de

ctre

conducerea superioar unor persoane sau colective n


vederea soluionrii de probleme complexe ce afecteaz
obiectivele unuia sau mai multor compartimente. Specificul
acestor relaii const n faptul c ele se stabilesc nu ca
urmare a competenelor atribuite posturilor sau funciilor
deinute

de

persoanele

delegate

ci

ca

urmare

reprezentrii conducerii superioare ;


-

relaiile de cooperare se stabilesc ntre posturile situate


pe acelai nivel ierarhic dar n compartimente diferite
datorit realizrii n comun a unor aciuni complexe.
Deoarece apariia i funcionarea lor descongesioneaz
liniile

ierarhice

stabilind

puini

ntre

posturi

sau

compartimente, relaiile de cooperare se mai numesc


relaii de pasarel;
-

relaiile

de

control

apar

funcioneaz

ntre

compartimentele specializate n efectuarea controlului (CFI,


CTC) i celelalte compartimente ale structurii ;
-

relaiile de reprezentare se stabilesc ntre managerii de


nivel superior ai firmei i reprezentanii unor organizaii
profesionale, sindicale din interiorul firmei i juridice din
afara acesteia.

e. Nivelurile

ierarhice-

se

definesc

ca

ansamblul

subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale, la


aceeai distan fa de managementul de vrf al firmei. n
161

cazul societilor comerciale al cor unic acionar este statul,


ca i n cazul regiilor autonome, managementul de vrf al
firmei este reprezentat de Consiliul mputerniciilor statului.
Operaionalizarea legi privatizii va duce la dizolvarea acestui
nivel desemnnd ca vrf al managementului Consiliul de
administraie. Factorii de influen ai numrului de niveluri
ierarhice snt:
- dimensiunea firmei, diversitatea activitii i a atribuiilor,
complexitatea

produciei,

factori

cu

influen

direct

proporional asupra numrului de niveluri ierarhice;


-

competena

managerilor

care

influeneaz

invers

proporional numrul nivelurilor ierarhice.


f. Ponderea

ierarhic

reprezint

numrul

persoanelor

conduse nemijlocit de un cadru de conducere ; constituie o


modalitate de ordonare a posturilor i funciilor n cadrul
compartimentelor. Mrimea ei este influenat de numrul
nivelurilor

ierarhice

cu

care

se

afl

raport

invers

proporional (cu ct crete numrul nivelurilor ierarhice cu


att scade mrimea ponderii ierarhice).
Ponderea ierarhic nregistreaz valori variabile:
- pe vertical structurii organizatorice, crescnd ctre
nivelurile inferioare;
- pe orizontal, amplificndu-se pe msura trecerii de la
compartimentele n care se desfoar activiti de
concepie tehnic, economic de mare complexitate,
ctre compartimentele cu activiti operaionale, cu
caracter rutinier.

162

Necesitatea dimensionrii concrecte a acestui element ce


confer ordine n cadrul structuri organizarorice a condus la
apariia i utilizarea noiunii de ponderi ierarhice optime.
Efectele supradimensionrii ponderilor ierarhice se regsete n
efectuarea dificil a coordonrii i controlului, n timp ce
subdimensionarea se reflect n proliferarea posturilor de
conducere, a compartimentelor i nivelurilor ierarhice, n
creterea costului structurii organizatorice.
n procesul managerial, structura organizatoric constituie
un instrument a crui calitate poteniaz eforturile de realizare
a obiectivelor firmei.
Raionalitatea modului de combinare a resurselor umane,
materiale

financiare

prin

intermediul

structurilor

organizatorice condiioneaz hotrtor nu numai eficiena


desfurrii activitilor necesare realizrii obiectivelor, ci i
calitatea

operativitatea

decizional,

configuraia

funcionalitatea sistemului informaional, varietatea metodelor


i tehnicilor de conducere i de organizare utilizate.
Exprimnd
procesului

de

rolul

structurii

conducere,

organizatorice

cunoscutul

specialist

cadrul

american

P.Drucker afirm c dac o structur bun nu garanteaz


obinerea rezultatelor dorite, o structur rea face s moar i
eforturile cele mai bune dirijate.
Dar, rolul structurii organizatorice nu poate fi limitat doar
la asigurarea premiselor organiziionale necesare realizrii
obiectivelor economice la un cost ct mai redus.
Deoarece factorul uman deine rolul cel mai important n
orice tip de organizare - fr aportul acestuia reducndu-se la
163

simple

scheme

structurile

organizatorice

trebuie

corespund exigenelor de realizare a obiectivelor n condiiile


minimizrii concomitente a costului economic i social. Un cost
social

redus reflectat de satisfacia oamenilor fa de

condiiile de munc sau de promovare, fa de felul n care sunt


tratai de sefii direci, fa de modul de organizare si
funcionare a serviciilor sociale-amplific eficeina economica a
firmei,

structura

organizatoric

contribuind

astfel

la

armonizarea intereselor individuale i de grup.


Funcionalitatea structurii organizatorice este dependent
de un ntreg sir de factori endogeni i exogeni firmei.n
demersul su de identificare i analiz a acestor factori, a cror
actiune poate fi convergent sau divergent fa de realizarea
obiectivelor firmei, teoria a abordat ntr-o msur mai restns
factorii ineriali, exprimati n cea mai mare msur de
fenomenele birocratice. Influena factorilor birocratici este ns
greu de disociat i de anihilat deoarece ei au un caracter
insinuant,

paraliznd

coninutul

strlucitor

de

organizare.

Birocraia, ca fenomen inerial un este n afara conducerii ci


nuntrul ei, ea nu se impune frontal ordinii i organizrii ci le
denatureaz, nu se opune principiilor, ci intervine n modul cum
e interpretat principiul. Factorii birocratici nu paralizeaz
funciile sistemului ci numai funcionalitatea lui, nu mpiedic
realizarea obictivelor ci numai le schimb coninutul.
Analiza acestor fenomene constituie o rezerv nelimitat
de

cretere

eficienei

managementului,

cretere

necondiionat de un consum suplimentar de resurse. Posturile


pot fi: de execuie (de nivel ierarhic inferior) i de conducere
164

(de nivel ierarhic superior). Principiile de baz la ntocmirea


organigramei ntreprinderii sunt urmtoarele:
Posturi de execuie:
Locul de munc: Locul de munc este deservit de unul
sau mai muli muncitori.
Echipa: O echip cuprinde de la 10 pn la 15 muncitori
care deservesc mai multe locuri de munc. Dintre acetia
managerul numete un ef de echip (persoan de legtur
ntre membrii echipei i postul ierarhic imediat superior).
eful de echip are urmtoarele sarcini (atribuii):
- preia de la nivelul ierarhic superior sarcinile de
producie
- preia gestiunea dotrilor locurilor de munc
- asigur legtura pentru aprovizionarea locurilor de
munc
- distribuie

sarcinile

de

producie

pe

membrii

echipei
- evalueaz i controleaz activitatea membrilor
echipei
- transmite efului ierarhic superior problemele care
apar
- apar

bunurile

ntreprinderii

impotriva

eventualelor daune cauzate de membrii echipei


- face parte din rezerva de cadre a ntreprinderii, nu
este retribuit n mod special pentru activitatea
prestat, este recompensat i motivat prin alte
metode dect salarizare

165

Dac modul de salarizare este n acord global atunci


repartizarea salariilor pe membrii echipei se face de ctre eful
de echip.

Fig. 4. Echipa. SE1 ef echip, M1...M15 muncitori,membrii echipei.

Atelierul:
Dac ntr-o ntreprindere exist cel puin trei echipe,
maxim 5,
(pltit

atunci se justific financiar infiinarea unui post

special)

de

maistru

care

ndeplinete

sarcini

asemntoare efului de echip : controleaz activitatea


global a echipelor, ditribuie sarcinile de producie pe echipe,
coordoneaz activitatea acestora, etc. Formaia de munc se
numete ATELIER.

Fig. 3. Atelierul. M1 maistru, SE1 .. SE5 echipe.

Secia:
166

Dac exist cel puin trei posturi de maistru (maxim 5) se


justific nfiinarea unui post de ef de secie (trebuie s aib
pregtire superioar: inginer de specialitate, economist n
managementul ntreprinderii, drept comercial, etc.).
Execut acelai gen de sarcini, dar la un alt nivel, mai nalt
i cu responsabiliti superioare. Poate s aibe n subordine, pe
lng

atelierele

de

producie

atelier

de

proiectare,

contabilitate proprie seciei, depozite de materii prime i


materiale, depozite de produse finite, etc.

Fig.2. Secia. M1....M5 Ateliere conduse de maitrii.

Posturi de conducere.
Director de producie.
Dac exist cel puin 3 efi de secie (maxim 5) se justific
nfiinarea unui post de director de producie. Formaia de
munc se numete FABRIC sau UZIN. Directorul de producie
se subordoneaz directorului general.
Fig.1. Uzin (Fabric).

167

Organigrama unei ntreprinderi n care funcia de producie


este preponderent este asemntoare cu cea prezentat n
figura urmtoare:

Fig.2. Organigram pentru structura posturilor de producie.

Directorul general (administrator, manager general)


este

persoana

nominalizat

statutul

ntreprinderii.

El

reprezint ntreprinderea, semneaz documentele oficiale i le


parafeaz, apr bunurile ntreprinderii, recupereaz daunele
de la teri, ntocmete documente pentru administraia de stat,
rspunde de corectitudinea acestora. Atribuiile managerului
general sunt stabilite n statutul de funcionare a ntreprinderii
nc de la nfiinarea acesteia.
Funciile managerului:
- previziunea
- organizarea
- conducerea
168

- controlul
- evaluarea
Dac structura organizatoric a ntreprinderii nu justific
formarea

posturilor

de

conducere

tnreprindere

atunci

personalul de conducere din ntreprindere cumuleaz aceste


funcii.
Pentru funciile ce nu pot fi ndeplinite de personalul
ntreprinderii se incheie contracte cu terii (contabilitate,
merketing).
Deciziile cele mai importante sunt luate de proprietari.
n subordinea proprietarului (lor) se afl administratorul
acesteia care poate s i numeasc un consiliul consultativ (CA
Consiliul de Administraie).
n

subordinea

administratorului

se

afl

serviciile

funcionale ale intreprinderii.


n fig. 5 este prezentat un exemplu de organigram pentru
o reea de service-uri auto.

169

Fig 5. Organigrama reelei de Sevice-uri Auto.

Tendinele enunate puncteaz trecerea de la structurile


organizatorice de tip mecanicist la cele de tip organic. Primul tip
de structur se caracterizeaz prin abordarea ntreprinderii ca
sistem nchis , static, centrat pe fabricaie. Ca urmare, structura
organizatoric se caracterizeaz printr-un grad ridicat de
formalizare , adesea cu tente cazone, predilecie pentru ierarhie
i informaie scris, utilizarea pe scar redus a elementelor de
natur consultativ i participativ, ceea ce favorizeaz adesea
manifestarea birocratismului.
Structura organizatoric de tip organic se bazeaz pe
tratarea firmei ca un sistem deschis, dinamic, multidimensional.
n consecin, structura organizatoric este definit de o
manier mai puin formalizat, elementele

ierarhice nu mai

domin absolut, se apeleaz pe scar larg la formele i


relaiile organizatorice de natur participativ, se pune accent
pe

favorizarea

producerii

implementrii

noului

ntreprindere, se revd n permanen parametrii constructivi i


funcionali ao structurii, urmrindu-se asigurarea eficienei.

7.5. Rezumatul UI.


Structura orgaganizatoric preia rezultatele organizrii
procesuale,

funciunile,

mangeriale.

Sunt

activitile,

definite

atribuiile

competenele,

funcia,

sarcinile
postul,

departamentele funcionale, structura ierarhic.


170

Sunt

prezentate

principalele

structuri

organizatorice

organigrame existente i utilizate de ctre agenii economici n


prezent.

7.6. Tem de cas.


S se aleag un post din organigrama firmei proiectate
pentru care s se ntocmeasc Fia Postului. S se discute
alegerea fcut.

8.Tema de cas final


S se ntocmeasc un referat nu mai mare de 15-16 pagini,
cu tema nfiinarea unei Firme, care s cuprind urmtoarele
capitole:
Coperta
1. Cuprinsul
2. Statutul societii comerciale (SRL)
3. Memoriu de activitate
3.1. Descriere activitii reprezentative
3.2. Enumerea utilitilor
3.3. Asigurarea condiiilor de munc
3.4. Schia punctului de lucru (atelir, deparatament,
secie, etc.)
4. Organigrama ntreprinderii
5. Fia unui post din organigram la alegere
6. Determinarea pragului minim de rentabilitate
7. Adoptarea Siglei i Sloganului firmei (Poster)
8. Completarea unei facturi i a unei chitane fiscale
9. Bibliografia
171

Tema de cas va fi evaluat de cadrul didactic nainte de


examinare i va avea ponderea de 60% din nota final. Nota
final se va compune din 60% referatul, 20% susinerea
referatului, i 20% rspunsurile la subiectele de examen.

Anexe:
ANEXA 1

STATUTUL
Societatii comerciale cu raspundere limitata
CAPITOLUL 1
Denumirea, forma juridica , sediul, durata
Art.1
Denumirea
societatii
este
Societatea
Comerciala ....................................................
Art.2
Societatea Comerciala...................................... este persoana juridica
romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata. Aceasta
isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul
Statut.
Art.3
Sediul societatii este fixat la domiciliul asociatului unic, Romania, Oras
..........................
str........................................................nr......bl..... , sc. .., ap..... .Sediul
societatii
poate
fi
schimbat
pe
baza
hotararii
asociatului
unic .................................................... In vederea extinderii activitatii,
Societatea va putea construi. cumpara si inchiria alte spatii, deschizand
sucursale sau filiale in tara si strainatate.
Art.4
Durata de functionare a societatii este nelimitata. cu incepere de la data
inscrierii in Registrul Comertului.
CAPITOLUL2
Obiectivul de activitate al societatii
Art.5
Obiectivul de activitate al societatii este:
5.1 Activitatea principala:
5.2 Alte activitati:
172

_
_
CAPITOLUL 3
Capitalul social
Art.6
Capitalul
social
subscris
si
varsat
la
Banca ....................................................... avand
suma de..................................lei si chitanta nr. ..................... impartit
in ..... parti
sociale a .............................. fiecare.
Art.7
Capitalul social poale fi majorat pe baza deciziei asociatului unic.
CAPITOLUL.4
Ammistrarea societatii
Art.8
Societatea este reprezentata de......................................................... unic
adiministrator.
Art.9
Administratorul societatii are urmatoarele atributii:
la hotarari obligatorii privind activitatea societatii.
Reprezinta societatea in relaltiile cu tertii, semneaza in numele acesteia,
angajeaza raspunderea intregii societati.
Se ingrijeste de buna functionare a societatii si de patrimoniul acesteia .
la masuri de recuperare a pagubelor produse de salariatii si terti ,
actionand in acest sens cu respectarea legilor in vigoare .
Angajeaza personal salariat al societatii si stabileste salariile acestora cu
respectarea dispozitiilor legale privind salarizarea, asigurari sociale ,
protectia muncii, etc.
Modifica statutul.
Depune la organele de stat situatiile cerute si raspunde de exactitatea
acestora.
Se ingrijeste de intocmirea tuturor actelor scietatii, de registrele
societatii.
CAPITOLUL5
Activitatea societatii
Art.10
Exercitiul economic financiar incepe la data constituirii societatii.
.Angajarea personalului societatii se face in cadrul schemei de organizare
pe baza de contract individual de munca, care se inregistreaza la Camera
de Munca. Nivelul salariilor pentru personaluI societatii, pe categori de
173

calificare si functii se stabileste si se modifica de catre Adminislratorul


sociclatii. Drepturite si obligatiile personalului angajat se stabilesc de
Administratorul societatii.
Art. 11
Amortizarea fondurilor fixe se plateste prin aplicarea normelor de
amortizare asupra valorii de achizitie a fondurilor fixe si se include, dupa
caz, in pretul de cost al prestarilor de servicii sau in cheltuielile de
circulatie si se utilizeaza pentru inlocuirea mijioacelor fixe si alte nevoi ale
societatii.
Prin valuarea de achizitie a fondurilor fixe se intelege suma cheltuielilor de
cumparare si a altor chelluieli efectuate pentru punerea in functiune a
fondurilor fixe.
Art. 12
Lucrarile de reparatii capitale se vor executa pe baza deciziei
Administratorului societatii. Fondurile necesare se asigura prin includerea
cheltuielilor respective, dupa caz, in pretul de cost al prestailor de servicii
sau in cheltuielile de circulatie in anul in care au fost executate sau
esalonat pe mai multi ani.
Art.13
Societatea, prin Administratorul societatii, va tine evidenta contabila in !ei
si va intocmi annual bilantul si contul de beneficii si pierderi, avand in
vedere Normele metodologice elaborate de Minisierul Finantelor.
Art. 14
Societatea comerciala.................................se poate modifica, dizolva sau
lichida prin
decizia asociatuiui unic.
Lichidarea societatii se face in conditiile si cu respectarea procedurilor
prevazute de
Lg.31/1990. Lichidatorul urmeaza a fi numit de asociatui unic .
Art. 15
Administratorul societatii se va ocupa de intocmirea formalitalilor de
constituire , de
publicitatea legala de infiintare, de plata tuturor taxelor si cheltuielilor
ocazionate de
inregistrarea societatii, contabilizandu-le in contul acesteia.
Art. 16
Litigiile societatii cu persoanele fizice sau juridice romane sunt de
conpetenta instantelor judecatoresti romane civile.
Litigiile nascute in raporturile contractuale dinire Societate si persoane
juridice romane pot fi solutionate si prin arbitraj. In acest caz asociatul unic
poate alege si competenta comisiei de arbitraj de pe langa Camera de
Industrie si Comert a Romaniei.
174

Litigiile personalului roman angajat de societate, ivite in raporturile cu


aceasta, se
rezolva in conformitate cu legislatia proprie din Romania.
Art. 17
Prezentul statut se completeaza cu dispozitiile legale privitoare la
societatile comerciale.
Semnatura
Legalizare Notariala pe verso.

Anexa 2
Clasificarea Activitilor din Economia Naional
01 Agricultura, vanatoare si servicii anexe
02 Silvicultura, exploatare forestiera si servicii anexe
05 Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe
10 Extractia si prepararea carbunelui
11 Extractia hidrocarburilor si servicii anexe
12 Extractia si prepararea minereurilor radioactive
13 Extractia si prepararea minereurilor metalifere
14 Alte activitati extractive
15 Industria alimentara si a bauturilor
16 Fabricarea produselor din tutun
17 Fabricarea produselor textile
18 Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea
blanurilor
19 Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si
marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei
20 Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu
exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si
alte materiale
21 Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie
22 Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor
23 Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si
tratarea combustibililor nucleari
24 Fabricarea substantelor si a produselor chimice
25 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice
26 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
27 Industria metalurgica
28 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal
(exclusiv masini, utilaje si instalatii)
29 Industria de masini si echipamente
30 Industria de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou
175

31 Industria de masini si aparate electrice


32 Industria de echipamente pentru radio, televiziune si
comunicatii
33 Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie,
optice si fotografice, ceasornicarie
34 Industria mijloacelor de transport rutier
35 Industria altor mijloace de transport n.c.a.
36 Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.
37 Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile
40 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si
apa
41 Captarea, tratarea si distributia apei
45 Constructii
50 Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea
autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al
carburantilor pentru autovehicule
51 Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu
ridicata (cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor)
52 Comert cu amanuntul (cu exceptia autovehiculelor si
motocicletelor); repararea bunurilor personale si gospodaresti
55 Hoteluri si restaurante
60 Transporturi terestre; transporturi prin conducte
61 Transporturi pe apa
62 Transporturi aeriene
63 Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale
agentiilor de turism
64 Posta si telecomunicatii
65 Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si
ale caselor de pensii)
66 Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia
celor din sistemul public de asigurari sociale)
67 Activitati auxiliare intermedierilor financiare
70 Tranzactii imobiliare
71 Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a
bunurilor personale si gospodaresti
72 Informatica si activitati conexe
73 Cercetare-dezvoltare
74 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
75 Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul
public
80 Invatamant
85 Sanatate si asistenta sociala
176

90 Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; salubritate si activitati


similare
91 Activitati asociative diverse
92 Activitati recreative, culturale si sportive
93 Alte activitati de servicii personale
95 Activitati ale personalului angajat in gospodarii personale
96 Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a
bunurilor destinate consumului propriu
97 Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri
proprii
99 Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale
011
Cultivarea plantelor; gradinaritul destinat pietei; horticultura
0111 Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante n.c.a.
0112 Cultivarea legumelor, a specialitatilor horticole si a produselor de
sera
0113 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii
012
Cresterea animalelor
0121 Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui
0122 Cresterea ovinelor, caprinelor, cabalinelor, magarilor, catarilor si
asinilor
0123 Cresterea porcinelor
0124 Cresterea pasarilor
0125 Cresterea altor animale
013
Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea
animalelor)
0130 Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea
animalelor)
014
Activitati de servicii anexe agriculturii, cu exceptia activitatilor
veterinare; gradinarit peisagistic (arhitectura peisagera)
0141 Activitati de servicii anexe agriculturii; gradinarit peisagistic
(arhitectura peisagera)
0142 Activitati de servicii pentru cresterea animalelor, cu exceptia
activitatilor veterinare
015
Vanatoare, ocrotirea vanatului, inclusiv activitati de servicii anexe
0150 Vanatoare, ocrotirea vanatului, inclusiv activitati de servicii anexe
020
Silvicultura, exploatare forestiera si servicii anexe
0201 Silvicultura si exploatare forestiera
0202 Servicii auxiliare silviculturii si exploatarii forestiere
050
Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe
0501 Pescuitul
0502 Piscicultura
101
Extractia si prepararea carbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg)
1010 Extractia si prepararea carbunelui superior (PCS=>23865 kJ/kg)
102
Extractia si prepararea carbunelui inferior (PCS<23865 kJ/kg)
1020 Extractia si prepararea carbunelui inferior (PCS<23865 kJ/kg)
103
Extractia si prepararea turbei
1030 Extractia si prepararea turbei
177

111
Extractia hidrocarburilor
1110 Extractia hidrocarburilor
112
Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale
(exclusiv prospectiuni)
1120 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale,
exclusiv prospectiunile
120
Extractia si prepararea minereurilor radioactive
1200 Extractia si prepararea minereurilor radioactive
131
Extractia si prepararea minereurilor feroase
1310 Extractia si prepararea minereurilor feroase
132
Extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare (exclusiv
minereuri radioactive)
1320 Extractia si prepararea minereurilor neferoase si rare (exclusiv
minereurile radioactive
930
Alte activitati de servicii
9301 Spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor
9302 Coafura si alte activitati de infrumusetare
9303 Activitati de pompe funebre si similare
9304 Activitati de intretinere corporala
9305 Alte activitati de servicii personale n.c.a.
151
Productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne
1511 Productia si conservarea carnii
1512 Productia si conservarea carnii de pasare
1513 Prepararea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)
152
Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste
1520 Prelucrarea si conservarea pestelui si a produselor din peste
153
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
1531 Prelucrarea si conservarea cartofilor
1532 Fabricarea sucurilor de fructe si legume
1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
154
Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale
1541 Fabricarea uleiurilor si grasimilor brute
1542 Fabricarea uleiurilor si a grasimilor rafinate
1543 Fabricarea margarinei si produselor comestibile similare
155
Fabricarea produselor lactate
1551 Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
1552 Fabricarea inghetatei
156
Fabricarea produselor de morarit, amidonului si produselor din
amidon
1561 Fabricarea produselor de morarit
1562 Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
157
Fabricarea produselor pentru hrana animalelor
1571 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma
1572 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de companie
158
Fabricarea altor produse alimentare
1581 Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie
1582 Fabricarea biscuitilor, piscoturilor si altor produse similare
1583 Fabricarea zaharului
178

1584 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor


zaharoase
1585 Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse
fainoase similare
1586 Prelucrarea ceaiului si cafelei
1587 Fabricarea condimentelor
1588 Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor
dietetice
1589 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.
159
Fabricarea bauturilor
1591 Fabricarea bauturilor alcoolice distilate
1592 Fabricarea alcoolului etilic de fermentatie
1593 Fabricarea vinurilor
1594 Fabricarea cidrului si a altor vinuri din fructe
1595 Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare
1596 Fabricarea berii
1597 Fabricarea maltului
1598 Productia de ape minerale si bauturi racoritoare nealcoolice
160
Fabricarea produselor din tutun
1600 Fabricarea produselor din tutun
171
Pregatirea fibrelor si filarea in fire
1711 Pregatirea fibrelor si filarea in fire de bumbac si tip bumbac
1712 Pregatirea fibrelor si filarea in fire de lana cardata si tip lana cardata
1713 Pregatirea fibrelor si filarea in fire de lana pieptanata si tip lana
1714 Pregatirea si filarea in fire a fibrelor tip in
1715 Prelucrarea si rasucirea matasii naturale si artificiale (inclusiv din
scame) si a firelor sintetice
1716 Fabricarea atei de cusut
1717 Pregatirea fibrelor si filarea altor tipuri de fire
172
Productia de tesaturi
1721 Tesaturi din bumbac si din fire tip bumbac
1722 Tesaturi din lana cardata si din fire tip lana cardata
1723 Tesaturi din lana pieptanata si din fire tip lana pieptanata
1724 Tesaturi din matase si din fire tip matase
1725 Tesaturi din alte textile
173
Finisarea materialelor textile
1730 Finisarea materialelor textile
174
Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia
imbracamintei si lenjeriei de corp)
1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia
imbracamintei si lenjeriei de corp)
175
Fabricarea altor articole textile
1751 Fabricarea de covoare si mochete
1752 Fabricarea de franghii, sfori si plase
1753 Fabricarea de textile netesute si articole din acestea, cu exceptia
confectiilor de imbracaminte
1754 Fabricarea altor articole textile n.c.a.
176
Fabricarea de metraje obtinute prin tricotare sau crosetare
1760 Fabricarea de metraje prin tricotare sau crosetare
179

177
Fabricarea de articole tricotate sau crosetate
1771 Fabricarea de ciorapi, sosete si ciorapi pantalon, tricotati sau
crosetati
1772 Fabricarea de pulovere, veste si articole similare tricotate sau
crosetate
181
Fabricarea articolelor de imbracaminte din piele
1810 Fabricarea articolelor de imbracaminte din piele
182
Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii
1821 Fabricarea de articole de imbracaminte pentru lucru
1822 Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp)
1823 Fabricarea de articole de lenjerie de corp
1824 Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii n.c.a.
183
Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
1830 Prepararea si vopsirea blanurilor; fabricarea articolelor din blana
191
Tabacirea si finisarea pieilor
1910 Tabacirea si finisarea pieilor
192
Fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie si a articolelor de
harnasament
1920 Fabricarea de articole de voiaj si marochinarie si a articolelor de
harnasament
193
Fabricarea incaltamintei
1930 Fabricarea incaltamintei
201
Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului
2010 Taierea si rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului
202
Fabricarea de produse stratificate din lemn
2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn: placaj, panel, furnire,
placi din aschii de lemn, placi fibrolemnoase etc.
203
Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie, pentru constructii
2030 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii
204
Fabricarea ambalajelor din lemn
2040 Fabricarea ambalajelor din lemn
205
Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din pluta,
paie si impletituri
2051 Fabricarea altor produse din lemn
2052 Fabricarea articolelor din pluta, paie si impletituri
211
Fabricarea celulozei, hartiei si cartonului
2111 Fabricarea celulozei
2112 Fabricarea hartiei si cartonului
212
Fabricarea articolelor din hartie si carton
2121 Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie
sau carton
2122 Fabricarea produselor de uz gospodaresc si sanitar, din hartie sau
carton
2123 Fabricarea articolelor de papetarie
2124 Fabricarea tapetului
2125 Fabricarea altor articole din hartie si carton n.c.a.
221
Activitatea editurilor
2211 Editarea cartilor
2212 Editarea ziarelor
180

2213 Editarea revistelor si periodicelor


2214 Editarea inregistrarilor sonore
2215 Alte activitati de editare
222
Tiparirea si activitati anexe
2221 Tiparirea ziarelor
2222 Alte activitati de tiparire n.c.a.
2223 Legatorie
2224 Servicii pregatitoare pentru pretiparire
2225 Alte lucrari de tipografie
223
Reproducerea inregistrarilor pe suporti
2231 Reproducerea inregistrarilor audio
2232 Reproducerea inregistrarilor video
2233 Reproducerea inregistrarilor informatice
231
Fabricarea produselor de cocserie
2310 Fabricarea produselor de cocserie
232
Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului
2320 Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului
233
Prelucrarea combustibililor nucleari
2330 Prelucrarea combustibililor nucleari
241
Fabricarea produselor chimice de baza
2411 Fabricarea gazelor industriale
2412 Fabricarea colorantilor si a pigmentilor
2413 Fabricarea altor produse chimice anorganice de baza
2414 Fabricarea altor produse chimice organice de baza
2415 Fabricarea ingrasamintelor si produselor azotoase
2416 Fabricarea materialelor plastice in forme primare
2417 Fabricarea cauciucului sintetic in forme primare
242
Fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice
2420 Fabricarea pesticidelor si a altor produse agrochimice
243
Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor
2430 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor
244
Fabricarea de medicamente, produse farmaceutice si naturiste
2441 Fabricarea produselor farmaceutice de baza
2442 Fabricarea preparatelor farmaceutice
245
Fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere,
cosmetice si de parfumerie
2451 Fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere
2452 Fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice (de toaleta)
246
Fabricarea altor produse chimice
2461 Fabricarea explozivilor
2462 Fabricarea cleiurilor si gelatinelor
2463 Fabricarea uleiurilor esentiale
2464 Fabricarea preparatelor chimice de uz fotografic
2465 Fabricarea suportilor destinati inregistrarilor
2466 Fabricarea altor produse chimice n.c.a.
247
Fabricarea fibrelor si firelor sintetice si artificiale
2470 Fabricarea fibrelor si firelor sintetice si artificiale
251
Productia de articole din cauciuc
2511 Fabricarea anvelopelor si a camerelor de aer
181

2512 Resaparea anvelopelor


2513 Fabricarea altor produse din cauciuc
252
Fabricarea articolelor din material plastic
2521 Fabricarea placilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic
2522 Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic
2523 Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii
2524 Fabricarea altor produse din material plastic
261
Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla
2611 Fabricarea sticlei plate
2612 Prelucrarea si fasonarea sticlei plate
2613 Fabricarea articolelor din sticla
2614 Fabricarea fibrelor din sticla
2615 Fabricarea de sticlarie tehnica
262
Fabricarea produselor din ceramica refractara si nerefractara
(exclusiv cele pentru constructii)
2621 Fabricarea articolelor ceramice pentru uz gospodaresc si ornamental
2622 Fabricarea de obiecte sanitare din ceramica
2623 Fabricarea izolatorilor si pieselor izolante din ceramica
2624 Fabricarea de produse ceramice de uz tehnic
2625 Fabricarea altor produse ceramice
2626 Fabricarea produselor ceramice refractare
263
Fabricarea placilor si dalelor, din ceramica
2630 Fabricarea placilor si dalelor din ceramica
264
Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii, din
argila arsa
2640 Fabricarea caramizilor, tiglelor si altor produse pentru constructii, din
argila arsa
265
Fabricarea cimentului, varului si ipsosului
2651 Fabricarea cimentului
2652 Fabricarea varului
2653 Fabricarea ipsosului
266
Fabricarea elementelor din beton, ciment si ipsos
2661 Fabricarea elementelor din beton pentru constructii
2662 Fabricarea elementelor din ipsos pentru constructii
2663 Fabricarea betonului
2664 Fabricarea mortarului
2665 Fabricarea produselor din azbociment
2666 Fabricarea altor elemente din beton, ciment si ipsos
267
Taierea, fasonarea si finisarea pietrei
2670 Taierea, fasonarea si finisarea pietrei
268
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
2681 Fabricarea de produse abrazive
2682 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a
271
Productia de metale feroase sub forme primare si semifabricate
2710 Productia de metale feroase sub forme primare si cea de feroaliaje
272
Productia de tuburi din fonta si otel
2721 Productia de tuburi (tevi) din fonta
2722 Productia de tuburi (tevi) din otel
273
Alte activitati metalurgice
182

2731 Tragere la rece


2732 Laminare la rece
2733 Productia altor profile obtinute la rece
2734 Trefilare
274
Productia metalelor pretioase si a altor metale neferoase
2741 Productia metalelor pretioase
2742 Metalurgia aluminiului Aceasta clasa include:
2743 Productia plumbului, zincului si cositorului
2744 Metalurgia cuprului
2745 Productia altor metale neferoase
275
Turnarea metalelor
2751 Turnarea fontei
2752 Turnarea otelului
2753 Turnarea metalelor neferoase usoare
2754 Turnarea altor metale neferoase
281
Fabricarea de constructii metalice
2811 Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale
structurilor metalice
2812 Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie din metal
282
Productia de rezervoare, cisterne si containere metalice; productia
de radiatoare si cazane pentru incalzire centrala
2821 Productia de rezervoare, cisterne si containere metalice
2822 Productia de radiatoare si cazane pentru incalzire centrala
283
Productia generatoarelor de aburi (cu exceptia cazanelor pentru
incalzire centrala)
2830 Productia generatoarelor de aburi (cu exceptia cazanelor pentru
incalzire centrala)
284
Fabricarea produselor metalice obtinute prin deformare plastica;
metalurgia pulberilor
2840 Fabricarea produselor metalice obtinute prin deformare plastica;
metalurgia pulberilor
285
Tratarea si acoperirea metalelor; operatiuni de mecanica generala
2851 Tratarea si acoperirea metalelor
2852 Operatiuni de mecanica generala
286
Productia de unelte si articole de fierarie
2861 Fabricarea produselor de taiat si de uz casnic
2862 Fabricarea uneltelor de mana
2863 Fabricarea articolelor de feronerie
287
Fabricarea altor produse prelucrate din metal
2871 Fabricarea de recipienti, containere si alte produse similare din otel
2872 Fabricarea ambalajelor din metale usoare
2873 Fabricarea articolelor din fire metalice
2874 Fabricarea de suruburi, buloane, lanturi si arcuri
2875 Fabricarea altor articole din metal
291
Fabricarea de echipamente pentru producerea si utilizarea energiei
mecanice (cu exceptia motoarelor pentru avioane, autovehicule si
motociclete)
2911 Fabricarea de motoare si turbine (cu exceptia motoarelor pentru
avioane, autovehicule si motociclete.)
183

2912 Fabricarea de pompe si compresoare


2913 Fabricarea de articole de robinetarie
2914 Fabricarea lagarelor, angrenajelor si organelor mecanice de
transmisie
292
Fabricarea de masini de utilizare generala
2921 Fabricarea cuptoarelor industriale si arzatoarelor
2922 Fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat
2923 Fabricarea echipamentelor industriale de ventilatie si frigorifice (cu
exceptia celor pentru uz casnic)
2924 Fabricarea altor echipamente de utilizare generala
293
Fabricarea de masini agricole si forestiere
2931 Fabricarea tractoarelor
2932 Fabricarea altor masini si utilaje agricole si forestiere
294
Fabricarea masinilor-unelte
2941 Fabricarea masinilor-unelte portabile actionate electric
2942 Fabricarea altor masini-unelte pentru prelucrarea metalului
2943 Fabricarea altor masini-unelte n.c.a.
295
Fabricarea altor masini cu destinatie specifica
2951 Fabricarea utilajelor pentru metalurgie
2952 Fabricarea utilajelor pentru extractie si constructii
2953 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare,
bauturilor si tutunului
2954 Fabricarea utilajelor pentru industria textila, a imbracamintei si a
pielariei
2955 Fabricarea utilajelor pentru industria hartiei si cartonului
2956 Fabricarea altor masini si utilaje specifice
296
Fabricarea armamentului si munitiei
2960 Fabricarea armamentului si munitiei
297
Fabricarea masinilor si aparatelor pentru uz casnic
2971 Fabricarea de masini si aparate electrocasnice
2972 Fabricarea de aparate neelectrice, de uz casnic
300
Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou
3001 Fabricarea masinilor de birou
3002 Fabricarea calculatoarelor si a altor echipamente electronice
311
Productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice
3110 Productia de motoare, generatoare si transformatoare electrice
312
Productia de aparate pentru comanda si distributia electricitatii
3120 Productia de aparate pentru distributia si comanda electricitatii
313
Productia de fire si cabluri electrice si optice
3130 Productia de fire si cabluri electrice si optice
Productia de acumulatori, baterii si pile electrice
3140 Productia de acumulatori, baterii si pile electrice
315
Productia de lampi electrice si echipamente de iluminat
3150 Productia de lampi electrice si echipamente de iluminat
316
Productia de alte aparate, echipamente si materiale electrice
3161 Productia de componente electrice pentru motoare si vehicule n.c.a.
3162 Productia altor componente electrice n.c.a.
321
Productia de tuburi electronice si alte componente electronice
3210 Productia tuburilor electronice si a altor componente electronice
184

322
Productia de emitatoare radio-televiziune, echipamente si aparate
telefonice si telegrafice
3220 Productia de emitatoare radio-televiziune, echipamente si aparate
telefonice si telegrafice
323
Productia de receptoare de radio si televiziune; aparate de
inregistrare si reproducere audio sau video
3230 Productia de receptoare de radio si televiziune; aparate de
inregistrare si reproducere audio sau video
331
Productia de aparatura si instrumente medicale
3310 Productia de aparatura si instrumente medicale
332
Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si
control (cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru
procesele industriale)
3320 Productia de aparatura si instrumente de masura, verificare si
control (cu exceptia echipamentelor de masura, reglare si control pentru
procesele industriale)
333
Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru
procesele industriale
3330 Productia de echipamente de masura, reglare si control pentru
procese industriale
334
Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice
3340 Productia de aparatura si instrumente optice si fotografice
335
Productia de ceasuri
3350 Productia de ceasuri
341
Productia de autovehicule
3410 Productia de autovehicule
342
Productia de caroserii, remorci si semiremorci
3420 Productia de caroserii, remorci si semiremorci
343
Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si pentru
motoare de autovehicule
3430 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de
autovehicule
351
Constructii si reparatii de nave
3511 Constructii si reparatii de nave
3512 Constructii si reparatii de ambarcatiuni sportive si de agrement
352
Constructia si repararea materialului rulant
3520 Constructia si repararea materialului rulant
353
Constructii si reparatii de aeronave si nave
3530 Constructii si reparatii de aeronave si nave
354
Productia de motociclete, biciclete si vehicule pentru invalizi
3541 Productia de motociclete
3542 Productia de biciclete
3543 Productia de vehicule pentru invalizi
355
Productia altor mijloace de transport n.c.a.
3550 Productia altor mijloace de transport, n.c.a.
361
Productia de mobilier
3611 Productia de scaune
3612 Productia mobilierului pentru birou si magazine
3613 Productia mobilierului pentru bucatarii
185

3614
3615
362
3621
3622
363
3630
364
3640
365
3650
366
3661
3662
3663
371
3710
372
3720
401
4011
4012
4013
402
4021
4022
403
4030
410
4100
451
4511
4512
452
4521
4522
4523
4524
4525
453
4531
4532
4533
4534
454
4541
4542
4543
4544

Productia altor tipuri de mobilier


Productia de saltele si somiere
Fabricarea bijuteriilor si articolelor similare
Baterea monedelor si medaliilor
Fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din metale si pietre
Fabricarea instrumentelor muzicale
Fabricarea instrumentelor muzicale
Fabricarea articolelor pentru sport
Fabricarea articolelor pentru sport
Fabricarea jocurilor si jucariilor
Fabricarea jocurilor si jucariilor
Fabricarea altor produse n.c.a.
Fabricarea bijuteriilor de fantezie
Confectionarea maturilor si periilor
Fabricarea altor produse manufacturiere
Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile
Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile
Recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile
Recuperarea deseurilor si resturilor nemetalice reciclabile
Productia si distributia energiei electrice
Productia de energie electrica
Transportul energiei electrice
Distributia si comercializarea energiei electrice
Productia gazelor; distributia combustibililor gazosi prin conducte
Productia gazelor
Distributia si comercializarea combustibililor gazosi, prin conducte
Productia si distributia energiei termice si a apei calde
Productia si distributia energiei termice si a apei calde
Captarea, tratarea si distributia apei
Captarea, tratarea si distributia apei
Organizarea de santiere si pregatirea terenului
Demolarea constructiilor, terasamente si organizare de santiere
Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii
Constructii de cladiri sau parti ale acestora; geniu civil
Constructii de cladiri si lucrari de geniu
Lucrari de invelitori, sarpante si terase la constructii
Constructii de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive
Constructii hidrotehnice
Alte lucrari speciale de constructii
Lucrari de instalatii pentru cladiri
Lucrari de instalatii electrice
Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva
Lucrari de instalatii tehnico-sanitare
Alte lucrari de instalatii
Lucrari de finisare
Lucrari de ipsoserie
Lucrari de tamplarie si dulgherie
Lucrari de pardosire si placare a peretilor
Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri
186

4545 Alte lucrari de finisare


455
Inchirierea utilajelor de constructii si demolare, cu personal de
deservire aferent
4550 Inchirierea utilajelor de constructii si demolare, cu personal de
deservire aferent
501
Comert cu autovehicule
5010 Comert cu autovehicule
502
Intretinerea si repararea autovehiculelor
5020 Intretinerea si repararea autovehiculelor
503
Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule
5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule
504
Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente; intretinerea si
repararea motocicletelor
5040 Comert cu motociclete, piese si accesorii aferente, si reparatii
505
Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule
5050 Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule
511
Activitati de intermediere in comertul cu ridicata
5111 Intermedieri in comertul cu materii prime agricole, animale vii,
materii prime textile si cu semiproduse
5112 Intermedieri in comertul cu combustibili, minerale, si produse
chimice pentru industrie
5113 Intermedieri in comertul cu material lemnos si de constructii
5114 Intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si
avioane
5115 Intermedieri in comertul cu mobila, articole de menaj si de fierarie
5116 Intermedieri in comertul cu textile, confectii, incaltaminte si articole
5117 Intermedieri in comertul cu produse alimentare, bauturi si tutun
5118 Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu
caracter specific, n.c.a.
5119 Intermedieri in comertul cu produse diverse
512
Comert cu ridicata al produselor agricole brute si al animalelor vii
5121 Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor si furajelor
5122 Comert cu ridicata al florilor si al plantelor
5123 Comert cu ridicata al animalelor vii
5124 Comert cu ridicata al pieilor brute si al pieilor prelucrate
5125 Comert cu ridicata al tutunului neprelucrat
513
Comert cu ridicata al produselor alimentare, al bauturilor si al
tutunului
5131 Comert cu ridicata al fructelor si legumelor
5132 Comert cu ridicata al carnii si produselor din carne
5133 Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si
grasimilor comestibile
5134 Comert cu ridicata al bauturilor
5135 Comert cu ridicata al produselor din tutun
5136 Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase
5137 Comert cu ridicata cu cafea, ceai, cacao si condimente
5138 Comert cu ridicata, specializat, al altor alimente, inclusiv peste,
crustacee si moluste
187

5139 Comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, bauturi si


tutun
514
Comert cu ridicata al bunurilor de consum, altele decat cele
alimentare
5141 Comert cu ridicata al produselor textile
5142 Comert cu ridicata al imbracamintei si incaltamintei
5143 Comert cu ridicata al aparatelor electrice si de uz gospodaresc, al
aparatelor de radio si televizoarelor
5144 Comert cu ridicata al produselor din ceramica, sticlarie, tapete si
produse de intretinere
5145 Comert cu ridicata al produselor cosmetice si de parfumerie
5146 Comert cu ridicata al produselor farmaceutice
5147 Comert cu ridicata al altor bunuri de consum, nealimentare, n.c.a.
515
Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al
deseurilor
5151 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al
produselor derivate
5152 Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice
5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos si de constructii
5154 Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru
instalatii sanitare si de incalzire
5155 Comert cu ridicata al produselor chimice
5156 Comert cu ridicata al altor produse intermediare
5157 Comert cu ridicata al deseurilor si resturilor
518
Comert cu ridicata al masinilor, echipamentelor si furniturilor
5181 Comert cu ridicata al masinilor-unelte
5182 Comert cu ridicata al masinilor pentru industria miniera si constructii
5183 Comert cu ridicata al masinilor pentru industria textila si al masinilor
de cusut si de tricotat
5184 Comert cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si
software-ului
5185 Comert cu ridicata al altor masini si echipamente de birou
5186 Comert cu ridicata al altor componente si echipamente electronice
5187 Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert si
transporturi
5188 Comert cu ridicata al masinilor, accesoriilor si uneltelor agricole,
inclusiv al tractoarelor
519
Comert cu ridicata al altor produse
5190 Comert cu ridicata al altor produse
521
Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate
5211 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare
predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare
predominanta de produse nealimentare
522
Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si al
produselor din tutun, in magazine specializate
5221 Comert cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete
5222 Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne
5223 Comert cu amanuntul al pestelui, crustaceelor si molustelor
188

5224 Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor


zaharoase
5225 Comert cu amanuntul al bauturilor
5226 Comert cu amanuntul al produselor din tutun
5227 Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor
alimentare
523
Comert cu amanuntul, in magazine specializate, al produselor
farmaceutice si medicale, al produselor de cosmetica si de parfumerie
5231 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice
5232 Comert cu amanuntul al articolelor medicale si ortopedice
5233 Comert cu amanuntul al produselor cosmetice si de parfumerie
524
Comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse
n.c.a.
5241 Comertul cu amanuntul al textilelor
5242 Comert cu amanuntul al imbracamintei
5243 Comert cu amanuntul al incaltamintei si articolelor din piele
5244 Comert cu amanuntul al mobilei, al articolelor de iluminat si al altor
articole de uz casnic
5245 Comert cu amanuntul al articolelor si aparatelor electro-menajere, al
aparatelor de radio si televizoarelor
5246 Comert cu amanuntul cu articole de fierarie, cu articole din sticla si
cu cele pentru vopsit
5247 Comert cu amanuntul al cartilor, ziarelor si articolelor de papetarie
5248 Comertul cu amanuntul, in magazine specializate, al altor produse
n.c.a.
525
Comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine
5250 Comert cu amanuntul al bunurilor de ocazie vandute prin magazine
526
Comert cu amanuntul neefectuat prin magazine
5261 Comert cu amanuntul prin corespondenta
5262 Comert cu amanuntul prin standuri si piete
5263 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin magazine
527
Reparatii de articole personale si gospodaresti
5271 Reparatii de incaltaminte si ale altor articole din piele
5272 Reparatii de articole electrice de uz gospodaresc
5273 Reparatii de ceasuri si bijuterii
5274 Alte reparatii de articole personale n.c.a.
551
Hoteluri
5510 Hoteluri
552
Campinguri si alte facilitati pentru cazare de scurta durata
5521 Tabere de tineret si refugii montane
5522 Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote
5523 Alte mijloace de cazare
553
Restaurante
5530 Restaurante
554
Baruri
5540 Baruri
555
Cantine si alte unitati de preparare a hranei
5551 Cantine
5552 Alte unitati de preparare a hranei
189

601
Transportul pe calea ferata
6010 Transporturi pe calea ferata
602
Alte transporturi terestre
6021 Alte transporturi terestre de calatori, pe baza de grafic
6022 Transporturi cu taxiuri
6023 Transporturi terestre de calatori, ocazionale
6024 Transporturi rutiere de marfuri
603
Transporturi prin conducte
6030 Transporturi prin conducte
621
Transporturi aeriene, dupa grafic
6210 Transporturi aeriene dupa grafic
622
Transporturi aeriene, ocazionale
6220 Transporturi aeriene ocazionale
623
Transport spatial
6230 Transporturi spatiale
631
Manipulari si depozitari
6311 Manipulari
6312 Depozitari
632
Alte activitati anexe transporturilor
6321 Alte activitati anexe transporturilor terestre
6322 Alte activitati anexe transporturilor pe apa
6323 Alte activitati anexe transporturilor aeriene
633
Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de
asistenta turistica n.c.a.
6330 Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de
asistenta turistica n.c.a.
634
Activitati ale altor agentii de transport
6340 Activitati ale altor agentii de transport
641
Activitati de posta si de curier
6411 Activitatile postei nationale
6412 Alte activitati de curier (altele decat cele de posta nationala)
642
Telecomunicatii
6420 Telecomunicatii
651
Intermediere monetara
6511 Activitati ale bancii centrale (nationale)
6512 Alte activitati de intermedieri monetare
652
Alte intermedieri financiare
6521 Activitati de creditare pe baza de contract (Leasing financiar)
6522 Alte activitati de creditare
6523 Alte tipuri de intermedieri financiare
660
Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din
sistemul public de asigurari sociale)
6601 Activitati de asigurari de viata
6602 Activitati ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public
de asigurari sociale)
6603 Alte activitati de asigurari (exceptand asigurarile de viata)
671
Activitati auxiliare intermedierilor financiare (cu exceptia caselor de
asigurari si de pensii)
6711 Administrarea pietelor financiare
190

6712 Activitati de intermediere a tranzactiilor financiare si administrare a


fondurilor (agenti financiari)
6713 Activitati auxiliare intermedierilor financiare (cu exceptia caselor de
asigurari si de pensii)
672
Activitati auxiliare ale caselor de asigurari si de pensii
6720 Activitati auxiliare ale caselor de asigurari si de pensii
701
Activitati imobiliare cu bunuri proprii
7011 Dezvoltare (promovare) imobiliara
7012 Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii
702
Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare, proprii sau
inchiriate
7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate
703
Activitati imobiliare pe baza de tarife sau contract
7031 Agentii imobiliare
7032 Administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract
711
Inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica
7110 Inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica
712
Inchirierea altor mijloace de transport
7121 Inchirierea altor mijloace de transport terestru
7122 Inchirierea mijloacelor de transport pe apa
7123 Inchirierea mijloacelor de transport aerian
713
Inchirierea Masinilor si echipamentelor
7131 Inchirierea masinilor si echipamentelor agricole
7132 Inchirierea masinilor si echipamentelor pentru constructii, fara
personal de deservire aferent
7133 Inchirierea masinilor si echipamentelor de birou, inclusiv a
calculatoarelor
7134 Inchirierea altor masini si echipamente n.c.a.
714
Inchirierea bunurilor personale si gospodaresti
7140 Inchirierea bunurilor personale si gospodaresti n.c.a
721
Consultanta in domeniul echipamentelor de calcul (hardware),
exclusiv consultanta si furnizare de programe
7210 Consultanta in domeniul echipamentelor de calcul (hardware)
722
Consultanta si furnizare de programe informatice (software)
7221 Editare de programe
7222 Consultanta si furnizare de alte produse software
723
Prelucrarea informatica a datelor
7230 Prelucrarea informatica a datelor
724
Activitati legate de bancile de date
7240 Activitati legate de bazele de date
725
Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a
calculatoarelor
7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou, de contabilizat si a
calculatoarelor
726
Alte activitati legate de informatica
7260 Alte activitati legate de informatica
731
Cercetare-dezvoltare in stiinte fizice si naturale
7310 Cercetare-dezvoltare in stiinte fizice si naturale
732
Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste
191

7320 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste


741
Activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta in
domeniul fiscal; activitati de studii de piata si de sondaj; consultanta pentru
afaceri si management
7411 Activitati juridice
7412 Activitati de contabilitate, revizie contabila, consultanta in domeniul
fiscal
7413 Activitati de studiere a pietei si de sondaj
7414 Activitati de consultanta pentru afaceri si management
7415 Activitatile de management ale holdingurilor
742
Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica
legate de acestea
7420 Activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta tehnica
legate de acestea
743
Activitati de testari si analize tehnice
7430 Activitati de testari si analize tehnice
744
Publicitate
7440 Publicitate
745
Selectia si plasarea fortei de munca
7450 Selectia si plasarea fortei de munca
746
Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor
7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor
747
Activitati de intretinere si curatare a cladirilor
7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor
748
Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
7481 Activitati fotografice
7482 Activitati de ambalare
7485 Activitati de secretariat si traducere
7486 Activitati ale centrelor de intermediere telefonica
7487 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
751
Administratie generala, economica si sociala
7511 Servicii de administratie generala
7512 Reglementarea activitatilor organismelor care presteaza servicii in
domeniul ingrijirii sanatatii, invatamantului, culturii si al altor activitati
sociale, excluzand protectia sociala
7513 Controlul activitatilor economice
7514 Servicii de sustinere a administratiilor publice
752
Activitati de servicii pentru societate
7521 Activitati de afaceri externe
7522 Activitati de aparare nationala
7523 Activitati de justitie
7524 Activitati de ordine publica
7525 Activitati de protectie civila
753
Activitati de protectie sociala obligatorie
7530 Activitati de protectie sociala obligatorie
801
Invatamant primar
8010 Invatamant primar
802
Invatamant secundar
8021 Invatamant secundar general
192

8022 Invatamant secundar teoretic, tehnic sau profesional


803
Invatamant superior
8030 Invatamantul superior
804
Alte forme de invatamant
8041 Scoli de conducere (pilotaj)
8042 Alte forme de invatamant
851
Activitati referitoare la sanatatea umana
8511 Activitati de asistenta spitaliceasca si sanatoriala
8512 Activitati de asistenta medicala ambulatorie
8513 Activitati de asistenta stomatologica
8514 Alte activitati referitoare la sanatatea umana
852
Activitati veterinare
8520 Activitati veterinare
853
Asistenta sociala
8531 Activitati de asistenta sociala, cu cazare
8532 Activitati de asistenta sociala, fara cazare
900
Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; salubritate si activitati
similare
9001 Colectarea si tratarea apelor uzate
9002 Colectarea si tratarea altor reziduuri
9003 Salubritate, depoluare si activitati similare
911
Activitati ale organizatiilor economice, patronale si profesionale
9111 Activitati ale organizatiilor economice si patronale
9112 Activitati ale organizatiilor profesionale
912
Activitati ale sindicatelor salariatilor
9120 Activitati ale sindicatelor salariatilor
913
Alte activitati asociative
9131 Activitati ale organizatiilor religioase
9132 Activitati ale organizatiilor politice
9133 Alte activitati asociative n.c.a.
921
Activitati cinematografice si video
9211 Productia de filme cinematografice si video
9212 Distributia de filme cinematografice si video
9213 Proiectia de filme cinematografice
922
Activitati de radio si televiziune
9220 Activitati de radio si televiziune
923
Alte activitati de spectacole
9231 Creatie si interpretare artistica si literara
9232 Activitati de gestionare a salilor de spectacol
9233 Balciuri si parcuri de distractii
9234 Alte activitati de spectacole n.c.a.
924
Activitati ale agentiilor de presa
9240 Activitati ale agentiilor de presa
925
Activitati ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si alte activitati
9251 Activitati ale bibliotecilor si arhivelor
9252 Activitati ale muzeelor, conservarea monumentelor si cladirilor
9253 Activitati ale gradinilor botanice si zoologice si ale rezervatiilor
926
Activitati sportive
9261 Activitati ale bazelor sportive
193

9262 Alte activitati sportive


927
Alte activitati recreative
9271 Jocuri de noroc si pariuri
9272 Alte activitati recreative
930
Alte activitati de servicii
9301 Spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor
9302 Coafura si alte activitati de infrumusetare
9303 Activitati de pompe funebre si similare
9304 Activitati de intretinere corporala
9305 Alte activitati de servicii personale n.c.a.
950
Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare
9500 Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare
960
Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor
destinate consumului propriu
9600 Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor
destinate consumului propriu
970
Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii
9700 Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii
990
Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale
9900 Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

BIBLIOGRAFIE
[1] A.Iancu, Mediul ambient i calitatea vieii Revisa economic, nr 37/1985.
[2] C. Pintilie, Conducerea ntreprinderilor, Lito ASE, 19871, p.309-310.

194