Iai, 2007

Cuprins:

Capitolul 1.Evoluia euro.......................................................................................2

Capitolul 2.Evoluia dolar......................................................................................4
Capitolul 3.Euro versus Dolar................................................................................5
Capitolul 4. Cateva prevederi pe termen lung........................................................7
Capitolul 5.Reaciile internaionale i cursul euro-dolar.......................................8
Capitolul 6. Evoluia Euro-USD-Lei.....................................................................9
Concluzii..............................................................................................................10
BIBLIOGRAFIE:.................................................................................................11

Capitolul 1.Evoluia euro

Denumirea de "euro" a monedei unice europene a fost stabilita in decembrie 1995 la
Madrid, intrarea ei in vigoare hotarndu-se a se face de la 1 ianuarie 19991. Data limita de
introducere efectiva in circulatie a monedelor si bancnotelor euro s-a fixat ca fiind 1 iulie
2002. S-au insemnat atunci doua perioade: perioada 1 ianuarie 1999-1 ianuarie 2002, in care
se urmarea reprezentarea monedelor nationale ale tarilor participante la UM in exprimari
nezecimale pe piata monedei unice euro, aceasta avnd numai rol de moneda scripturala; si
perioada 1 ianuarie 2002-1 iunie 2002, cnd euro a fost introdus pe piata sub forma de monede
si bancnote si a coexistat cu monedele nationale ale statelor participante. De la 1 iulie 2002,
euro a devenit moneda unica legata pe teritoriul Euroland.
Drumul euro s-a dovedit destul de sinuos si cu multe opriri. In 1996, la Dublin, s-a
urmarit controlarea evolutiei euro astfel inct sa fie respectat Pactul de Stabilitate, si
clarificarea statutului legal si introducerii euro avea in vedere in special continuitatea
contractelor si prevenirea speculatiilor pe perioada de tranzitie privind conversia monedelor
nationale europene in sau din euro. Viitorul UEM si euro a ramas incert. Starea deriva din
posibilitatile reduse ale unor state de a se conforma criteriilor de convergenta impuse.
Primul pas pentru realizarea unui stadiu de integrare economica interstatala il
constituie adoptarea unui set de politici economice si monetare extrem de riguroase. BCE va
trebui sa faca fata problemelor tehnice ale tranzitiei spre moneda unica, in special celor legate
de stabilirea ratei dobnzii cuvenite pentru adoptarea euro, mentinerea sub control a
conflictelor dintre ministerele de Finante ale statelor membre si BCE etc.
Se poate spune ca ideea crearii unei uniuni monetare europene are la baza doua
motivatii principale. Una dintre acestea este cea pragmatica, legata de asigurarea cadrului
necesar pentru functionarea in conditii optime a pietei unice interne, perfect armonizate,
inlesnindu-se astfel libera circulatie a capitalurilor si armonizarea pietelor si sistemelor
financiare. Cea de-a doua , determinarea economica, are ca pivot conceptul monetar care
mizeaza pe rolul mobilitatii complete a factorilor de productie ca element de baza in
absorbirea efectelor negative ale socurilor asimetrice.Pe aceste fundamente s-au concretizat
1

UE De la piata comuna la Moneda unica , Ion Ignat, Ed. Economica, Buc 2002

att pledoaria pentru euro ct si limitele acestei monede nou aparute, sau mai bine spus
aducatoare de noutati pe pietele europene.
Euro e sustinuta de ideile care au determinat inca de la inceput demararea procesului
de tranzitie la o moneda unica europeana. Procesul a fost posibil pentru ca a plecat de la baze
solide printre care se numara existenta unei structuri legale coerente pentru ca euro sa
substituie monedele nationale si asigurarea simplitatii si accesibilitatii monedei unice pentru a
crea un sentiment de credibilitate in rndul cetatenilor si la nivelul mediilor de afaceri. La
acestea se adauga si realizarea eficienta a conversiei sub aspectul costurilor si al sigurantei
procesului si asiguarea unui mecanism flexibil de ajustare voluntara pentru sectorul privat.
De-a lungul timpului, pe parcursul aderarii celorlalte tari, in timp ce veniturile pe
membru sarac al UE se vor recupera si UE se va extinde spre estul Europei centrale, euro va
avea un domeniu al tranzactiilor mai mare ca dolarul.
Importanta politicii monetare, planificarea pentru tarile UME poate fi greu subestimata. Nici o
moneda nu a supravietuit ca o moneda internationala in conditiile unei rate ridicate a inflatiei.
De-a lungul timpului tarile cu o moneda importanta au evitat influenta prin mentinerea
continutului lor in aur sau argint.
Daca autoritatile monetare vor face publice tintele si strategiile lor, piata si publicul
critic isi vor putea exprima convingerea in legatura cu inflatia.
Totusi nu putem spune ca politica BCE va fi mai transparenta dect cea a Rezervelor
Federale. Din punct de vedere al politicii monetare, previziunile pentru euro sunt favorabile.
Tatatul de la Maastricht este clar in ceea ce priveste stabilitatea preturilor ca tinta a politicii
monetare.
Cu toate ca sistemul european al Bancii Centrale poate si trebuie sa coopereze cu
Uniunea Monetara pentru realizarea obiectivelor sale, acest lucru poate fi interzis, daca o
asemenea asistenta va intra in conflict cu stabilitatea preturilor.
. Problema este complicata de ramnerile in urma ale efectelor politicii monetare.
Cazul cursului de schimb este foarte puternic pentru o economie deschisa mica situata lnga
un mare si stabil vecin, cum ar fi Austria pentru Germania, dar nu att de puternic pentru UE 11 ca un tot.
Singura conditie tinta pentru UE - 11 ar fi putut fi dolarul american, o moneda cu o
suprafata a tranzactiilor cu putin mai mare dect cea europeana.

.De-a lungul timpului statele (UK si SUA) au folosit controlul ca un instrument al

politicii lor externe. Stabilitatea monedei depinde de politica monetara, iar aceasta de
stabilitatea politica. Monedele internationale au fost intotdeauna legate de stat in perioada
ascensiunii sale. Cnd un stat decade, la fel si stabilitatea monetara. Nu este o situatie
favorabila pentru moneda unui stat daca acesta nu este indeajuns de puternic pentru a se apara
impotriva dusmanilor dinauntru sau dinafara.
Puterea decizionala a Comisiei Europene este foarte mica la Washington sau in capitala
membrilor UE. Pna acum rareori UE a realizat o politica unitara.
Problema ce deriva din slabiciunea statelor centrale din UE nu poate fi inlaturata.
Trebuie evidentiata existenta unor factori puternici de atenuare. Sfrsitul Razboiului Rece si
colapsul Uniunii Sovietice au inlaturat amenintarile periculoase aparute in anii razboiului la
adresa securitatii europene.
Uniunea Monetara este presupusa a fi irevocabila, dar acest lucru nu poate fi adevarat
in conditiile unei crize economice violente. 2
Factorul de revenire. Monedele moderne difera de marile monede ale trecutului care
erau in aur si argint. Aceste monede ar fi inregistrat o valoare de revenire daca statul decadea.
Acest lucru nu este valabil pentru banii de hrtie. Pna la aparitia dolarului nu s-a inregistrat
nici o moneda care sa cstige o semnificatie internationala.3

Capitolul 2.Evoluia dolar

Din 1666 pn n 1934 au existat apte mari puteri. Dar, n secolul 20, cu excepia
Marii Britanii, nu a existat o alt superputere dect SUA celelalte crend un nou cadru. Lucrul
s-a ntmplat cnd zona dolarului a devenit tot mai mare. Dolarul a devenit centrul sistemului
i lumea a nceput s-i raporteze moneda sa la dolar . O dat cu Bretton Woods, n 1944,
Sistemul Monetar Internaional era considerat ca mijloc de stabilire a egalitii ntre ri,
dolarul SUA fiind utilizat ca unitate de msur. Acest sistem a deczut din dou motive.

Europa Monetara, SME,UEM, Moneda unica , MEME, Inst.European,1999

WWW.UE.RO

Un motiv este problema disciplinrii preurilor. Cu ct o superputere devine mai

puternic cu att este mai tentat de a se extinde peste potenialul su monetar. Alte ri au
devenit exasperate i, n 1970, au trecut la cursurile de schimb flotante. Mundell spune c
aceste ri s-au gndit c s-ar putea elibera de dependena fa de dolar, dar au greit aa cum a
greit i Milton Friedman cnd a prezis c regimul cursurilor de schimb flotante nu va necesita
rezerve. rile au nevoie, azi, de ct mai multe reserve raportndu-ne la perioada cursurilor de
schimb fixe. Principala rezerv pe care o utilizeaz este dolarul.

Capitolul 3.Euro versus Dolar

Multa vreme, aproape toata lumea a crezut ca dolarul este moneda principala, care
fixeaza cursul celorlalte monede. O noua cercetare pune acest lucru sub semnul intrebarii.
Pietele valutare sunt foarte volatile si nu reflecta neaparat principiile de baza. Lipsa de forta a
monedei euro, imediat dupa lansarea acesteia, in 1999, nu a reflectat cresterea sau diferentele
din ratele dobanzilor, ci mai curand nesiguranta pietei - atat fata de angajamentul statelor
membre, cat si fata de credibilitatea politicilor noii Banci Centrale Europene. Forta dobandita
mai tarziu de euro arata ca moneda a fost acceptata ca moneda globala, mai curand decat sa
demonstreze o crestere mai performanta (chiar daca aceasta este exagerata acum de
slabiciunea structurala a dolarului
Un mod de a privi importanta monedelor este sa vedem in ce masura
acestea sunt folosite ca puncte de referinta pentru alte tari. Lucrarile, privind regimul ratei de
schimb, s-au concentrat pe clasificarea de facto a acestor regimuri. Ele au confirmat perceptia
potrivit careia dolarul este mai interesant si mai larg folosit ca moneda de referinta decat euro.
Carmen Reinhart si Kenneth Rogoff au listat 45 de tari (in afara de Statele Unite) care
folosesc, isi stabilesc cursul valutar si isi coordoneaza moneda in functie de dolar in perioada
1999-2001. Prin comparatie, ei listeaza doar 29 de tari (din afara zonei euro) care au ca
referinta moneda euro. In plus, 11 dintre tarile excluse din lista sunt, in mod clar, ancorate la
dolar, fata de numai trei tari ancorate la euro.
Eduardo Levy-Yeyati si Federico Sturzenegger listeaza 99 de tari care aveau dolarul ca
moneda de referinta in 2000, incluzand 31 de tari fixate la dolar si 21 cu regimuri

intermediare. Ei listeaza si 17 tari din afara zonei euro ancorate la marca germana, incluzand
sapte cu regimuri fixe si una cu regim variabil. In ceea ce privestefrancul francez, 19 tari il
foloseau ca moneda de referinta, dintre care 15 aveau regimuri fixe si una regim variabil.
Numai doua tari aveau ca referinta euro, dintre care una cu regim variabil. In total, studiul a
gasit 52 de tari ancorate la dolar si 33 ancorate la marca, franc si euro. Raportul Anual asupra
Reglementarilor si Restrictiilor Ratelor de Schimb al FMI pentru 2004 arata un echilibru mai
puternic: 28 de tari ancorate la dolar si 24 ancorate la euro.
O noua abordare. Cercetarea facuta de David Cobham, de la Universitatea HeriotWatt, aduce o noua abordare. Aceasta analizeaza tendintele ratelor de schimb, si nu pozitiile
monetare declarate. Cercetarea foloseste trei masuri pentru tendintele ratelor de schimb, in
anumite perioade. Perioada noiembrie 1998-iunie 2001 este caracterizata printr-o apreciere
puternica a dolarului si o depreciere a euro. Iulie 2001-decembrie 2004 arata exact opusul (o
apreciere puternica a euro si o depreciere a dolarului). Ianuarie 2005 - decembrie 2006 este o
perioada de stabilitate - cursul euro/ dolar a fluctuat, dar a ajuns intr-un punct apropiat de cel
de pornire.
Mai multe tari sunt ancorate la euro, decat la dolar, potrivit rezultatelor cercetarii.
Lucrurile nu se schimba pentru ancorele puternice si foarte puternice in perioadele luate in
considerare, indiferent daca euro s-a apreciat sau nu. Daca excludem perioada 1999-2001, mai
multe monede par sa fie ancore slabe pentru dolar, dar puternice si foarte puternice pentru
euro. Diferenta dintre studiile anterioare si acesta nu este ca mai multe tari au euro ca moneda
de referinta, ci ca mai putine sunt ancorate la dolar decat se credea. Ancorele stabile pot fi
considerate acele monede care au ramas ancorate fie la euro, fie la dolar, atat in perioadele de
apreciere, cat si in cele de depreciere (1999-2004).Ancore stabile pentru dolar. Acestea intra in
doua categorii: tari mici din emisfera vestica si tari din Orientul Mijlociu. Principalele exceptii
sunt China, Malaezia si (in categoria ancorelor slabe) India, Mexic si Vietnam. Ancore stabile
pentru euro. Acestea se impart in trei grupuri: membrii UE, alte tari europene din apropierea
UEsi tarile din CFA (zona francului african). Exceptiile sunt Noua Zeelanda si tarile din Zona
Monetara Comuna din Sudul Africii (ancore slabe).

Previziuni. O concluzie secundara a cercetarii este ca tarile ancorate la dolar sunt mai
dispuse sa-si schimbe politica decat cele ancorate la euro. In primul rand, doua tari ancorate
puternic la dolar in 1999-2004 erau doar ancore slabe in 2005-20064.
In final, proeminenta dolarului, ca moneda globala, ar putea fi amenintata. Euro a fost
acceptat peste tot, iar forta si stabilitatea sa relative pot sustine o eventuala dominare.

Capitolul 4. Cateva prevederi pe termen lung

Robert Mundell i ndreapt atenia nu numai asupra trecutului i prezentului ci i
asupra viitorului, respectiv secolul al XXI-lea. Dolarul, spune el, este moneda predominant n
lume. Europa se lupt s ndeplineasc condiiile Tratatului de Maastricht pentru ncheierea de
noi acorduri europene. Mundell apreciaz c dup 1999 vor fi necesari trei ani pentru a pune
moneda la locul ei. Apoi, vor fi necesari ali apte-opt ani de sacrificii pentru ca rile s se
adapteaze la noile proceduri impuse, dar n anul 2010 vom avea o moned european bine
definit i acceptat. Continentul european, ca o ar, va avea un PIB (produs intern brut) mai
mare, probabil, cu 10-15% dect SUA. Comunitatea european va produce o moned de
importan internaional. Geografic, Europa este mai convenabil pentru fostele ri sovietice,
Africa i Orientul Mijlociu dect SUA.. Dac aici se produce o scdere a preului aurului,
trebuie s ne ateptm la inflaie; oamenii ncep s vnd titlurile de valoare crescnd rata
dobnzii. Stocul aurului din lume se va menine ca un bun de rezerv viabil pentru o lung
perioad de timp.Introducerea monedei euro, a spus Robert Mundell, va provoca dolarul i va
fi poate cea mai important dezvoltare a Sistemului Monetar Internaional de cnd dolarul a
nlocuit lira sterlin ca moned internaional dominant imediat dup terminarea Primului
Rzboi Mondial. Ca i ali cercettori, Robert Mundell i pune ntrebarea: Va fi Sistemul
Monetar Internaional mai mult sau mai puin instabil, dac se dovedete faptul c euro va
provoca dolarul n sistem? Rspunsul dat de Mundell este legat de nelesul dat stabilitii.
.

Pentru analiza lui Mundell este important i realizarea unui istoric al nfiinrii

Uniunii Europene i al posibilitilor de expansiune a euro. 11 membri ai Uniunii Europene au

intrat n Uniunea Monetar la 1 ianuarie 1999.

Robert A. Mundell si zonele monetare optime-Prof. univ. Al.Tasnadi, Lector univ. dr. Claudiu Doltu

Capitolul 5.Reaciile internaionale i cursul euro-dolar

S nu credem c o schimbare, aa cum promite s fie euro, va lsa <alte lucruri
constante>, spune Mundell. Singura constant este legea schimbrii, guvernat de concuren
i de interesul propriu.
Dup ce va fi lansat, moneda euro va fi adoptat, aa cum am mai afirmat, de cei
patru membri rmai. Cnd acest lucru se va ntmpla, greutatea blocului euro o va depi
pe cea a dolarului. Ar fi o iluzie s presupunem c expansiunea suprafeei euro nu va provoca
expansiunea suprafeei dolarului. Oricare ar fi forma suprafeei monetare, un lucru este sigur:
euro-dolarul va deveni o chestiune important pentru Europa, SUA i restul lumii. Trecerea de
la dolar la euro va crea ameninarea unui euro n cretere i un dezastru cu implicaii
considerabile asupra competitivitii i omajului n Europa. Alternativa unui euro n cdere va
produce izbucnirea inflaiei ce ar necesita adoptarea de politici deflaioniste.
Ar fi o mare greeal s credem c natura apropiat a celor trei mari blocuri va face
cursurile de schimb mai puin importante ori c raportul dolar-euro poate fi ignorat. Obiectivul
cel mai urgent pentru manageri va fi cursul euro-dolar. Pe parcursul trecerii omenirii de la
unilateralism monetar la bilateralism monetar, coordonarea politic va deveni tot mai
important. n condiiile unilateralismului, alte ri erau libere s fixeze sau s schimbe
monedele cu dolarul, cu o neglijare a cursului de schimb din partea SUA. Acest lucru nu va
mai fi posibil cu euro, deoarece dac este cerut intervenia, aceasta trebuie s fie cooperant.
n vederea unei perioade de tranziie de la dolar la dolar+euro, aezate pe baze egale, este
necesar dezvoltarea unei infrastructuri capabil s rezolve problemele. Managementul
internaional al ratei euro-dolar nu va fi uor.
Mundell crede ntr-o evoluie favorabil a euro. Aceast moned are dou avantaje, n
opinia sa: un domeniu mare al tranzaciilor i o cultur a stabilitii promovat pe lng Banca
Central European dinFrankfurt. Iniial, UE-11 va fi mai mic dect suprafaa dolarului,
spune Mundell, dar cu introducerea altor membri, pe parcurs ce UE se va extinde i rile
srace i revin, suprafaa euro va fi, eventual, mai mare dect cea a dolarului. Euro are i dou
slbiciuni: nu este sprijinit de un stat central i nu are o valoare de revenire. ntr-o lume
instabil, aceste slbiciuni ar fi fatale, dar conjunctura actual e pe departe instabil. Dac
NATO supravieuiete ntr-o lume post-euro, stabilitatea n deceniul urmtor ar trebui asigurat
8

la fel ca n ultimele decenii spune Mundell. Fiind asigurat de rezerve monetare substaniale
aleUE, echipa NATO va reui s nlture slbiciunea guvernului central al UE.

Capitolul 6. Evoluia Euro-USD-Lei

n continuare este prezentat sub forma de tabel evolutia euro, dolar, lei la cursurile
medii ale anuiilor 1998-2006 si de asemenea si cursurile medii lunare din anul 2006

Evolutia euro dolar in perioada 1 ianuarie 1996 pana in 15 noiembrie 20075

Concluzii
Furnizndu-se o coordonare politic n vederea integrrii i rezolvndu-se conflicte
importante deconcepie i naionalism, euro ar trebui s nlture dolarul concluzioneaz
Mundell.

www.kappa.ro

10

BIBLIOGRAFIE
1.Robert A Mundell si zonele monetare optime-Prof.Univ Al.Tasnadi, Lector Univ.dr.Claudiu
Doltu
2.Economie Mondiala Ion Ignat , Spiridon Pralea ,Ed.Sedcom Libris 2006
3.UE, De la piata comuna la Moneda Unica , Ion Ignat ,Ed. Economica, Buc 2002
4.Europa Monetara, SME,UEM,Moneda unica, MEME Inst.European,1999

BIBLIOGRAFIE VIRTUALA
www.kappa.ro
www.ase.ro
www.UE.ro

11