Sunteți pe pagina 1din 15

ASERTIVITATEA

Obiective operationale:
ntelegerea notiunii de asertivitate
Cunoasterea drepturilor asertive
Dezvoltarea abilitatilor de nvatare a limbajului responsabilitatii
Competente: empatie,
autocunoastere.

de

comportament,

de

atitudini,

sentimente,

asertivitate,

Metode utilizate: exercitiu de antrenament creativ, chestionarul, explicatia, exercitiul de


autocunoastere, lucrul n perechi si pe grupe.
Resurse:
-

psihologice: motivatia cursului;

de timp: 2 ore;

materiale: flipchart, markere, fise de lucru, folii retroproiector, hrtie A4 si A1.

Modalitati de organizare a activitatii: individual, n perechi, pe grupe.


Desfasurarea activitatii:
Moment organizatoric: consilierii si cursantii asigura conditiile pentru o buna desfasurare
a activitatii. Fiecare persoana primeste un ecuson, pe care noteaza numele pe care doreste
sa-l foloseasca n timpul activitatii.
Crearea starii aperceptive, emotionale, a interesului pentru activitate, captarea atentiei:
exercitiu de cunoastere interpersonala "Balanta" (anexa 1) . Scopul exercitiului este de a
da persoanei posibilitatea sa reflecteze asupra a ceea ce o deranjeaza n comportarea
celorlalti, dar si a neplacerilor pe care le provoaca celor din jur prin propriul comportament.
Dupa completarea fisei, prin voluntariat, cteva persoane prezinta rezultatele reflectiei..
Declansarea activitatii:
- pasul 1 - Exercitiu mental: cursantii sunt rugati sa se gndeasca la o persoana cu care vor
sa lucreze n aceeasi echipa, apoi la o persoana cu care nu doresc sa lucreze niciodata.

Dupa un foarte scurt timp de gndire, li se cere sa ridice mna celor care si-au gasit
partenerul imaginar, apoi li se solicita acelasi lucru si celor care s-au gndit la o persoana cu
care nu ar lucra. Concluzia exercitiului: cei care nu au exclus pe nimeni ca potential
partener de echipa, sunt superiori celorlalti tocmai prin puterea lor de a-i accepta pe toti
semenii lor, cu calitati si defecte. Se poate concluziona n acest moment si exercitiul
"Balanta", facndu-se referire la acceptarea sau neacceptarea comportamentului celor din
jurul nostru.
- pasul 2 - "Patratul" - se deseneaza pe o foaie de flipchart un patrat mpartit n 16 (anexa
2). Li se cere cursantilor sa estimeze numarul total al patratelor din figura. n timp ce si
expun parerile, se noteaza pe aceeasi foaie semne de ntrebare sau de exclamare, dupa
intonatia folosita de cursanti. Nu are importanta numarul patratelor, concluzia este ca
trebuie sa-i nvatam pe cei din jur sa-si puna ntrebari. Daca nu creem semne de
ntrebare, semnele de exclamare nu mai au aceeasi "greutate".
- pasul 3 - chestionar: "Ce ma ajuta cnd simt ca sunt ..." (anexa 3) - interpretarea
rezultatelor nregistrate. Chestionarul va fi aplicat cu destul timp naintea activitatii, pentru
a se putea centraliza rezultatele. Se discuta liber pe baza informatiilor transmise.
- pasul 4 - "Fereastra lui Giordani" - se deseneaza pe o alta foaie de flipchart un patrat cu
4 careuri (anexa 4). Se noteaza informatiile pentru cele doua axe (vertical - "stiut de altii" si
"nestiut de altii" si orizontal - "stiut numai de tine", respectiv "nestiut de tine"). Se noteaza
apoi semnificatia fiecarui careu: fereastra "deschisa" - ceea ce stii tu si stiu si altii (referitor
la comunicarea pozitiva, la comportamentul asertiv, etc. ), fereastra "ascunsa" - ceea ce stii
tu, dar nu stiu si ceilalti, fereastra "oarba" - ceea ce nu stii tu, dar stiu altii si, n fine,
fereastra "nestiuta" - ceea ce nu stii nici tu, dar nu stiu nici ceilalti. Concluzia exercitiului:
fiecare dintre noi deschide mai mult sau mai putin fiecare fereastra a careului; ideal ar fi ca
fereastra "deschisa" a fiecaruia dintre noi sa fie ct mai larga, mai cuprinzatoare, pentru a fi
acceptati de cei din jurul nostru cu toate calitatile si defectele pe care le avem. Li se
reaminteste cursantilor ca defectele pe care ni le recunoastem singuri nu mai constituie
puncte slabe, ntruct nu vom mai putea fi atacati de ceilalti - ironizati, marginalizati,
jigniti, etc. Trebuie sa avem doar curajul necesar si cteva cunostinte despre ...
- pasul 5 - Notiunea de asertivitate. Drepturile asertive - se prezinta la retroproiector folia
(anexa 5) cu definitia asertivitatii si drepturile asertive.
- pasul 6 - "Laude care nu umilesc, critici care nu jignesc" - se prezinta pe folii, la
retroproiector, cteva situatii n care putem folosi laudele descriptive si o alternativa la
critica, acasa si la scoala (anexa 6). Desi pare paradoxal, laudele nu sunt ntotdeauna cea
mai buna metoda de a aprecia efortul depus sau rezultatele bune obtinute de cineva. S-a
constatat ca de cele mai multe ori, copiii laudati excesiv sau "de ochii lumii", n graba sau
superficial, au de suferit ca si cnd ar fi supusi unor critici: se simt jenati, umiliti, comparati
cu altii ca nivel de performanta - ct urasc toti aceste comparatii ! Dar si critica folosita la
modul jignitor, chiar daca unii i spun "constructiva", duce tot la un dezechilibru, la
scaderea stimei de sine. Prin intermediul laudelor descriptive si prin eliminarea criticii

"constructive" avem de ales ntre a evalua, pur si simplu, si a descrie performantele


copilului, facndu-l sa capete ncredere n el si n fortele lui.
- pasul 7 - "Parerea ta conteaza !" - dezbatere pe baza unor ntrebari de la nvatatori si
parinti (culese prin intermediul chestionarului - anexa 3). Se lucreaza n perechi, prin
extragerea unui bilet cu o ntrebare. Problema este discutata n pereche, apoi se dezbate n
grupul de lucru.
Transferul concluziilor: se mparte cursantilor materialul "Cum nu trebuie sa
conversam", se lectureaza si se trag concluziile ... daca mai este nevoie ! Ideea e ca "Ce tie
nu-ti place, altuia nu-i face !" si ca putem elimina foarte usor din viata noastra anumite
neplaceri cauzate de propriul comportament sau de purtarea altora fata de noi.
Evaluarea activitatii: Li se cere cursantilor sa-si exprime impresiile legate de activitate si
tema si sa completeze fisa de evaluare (anexa 7). Dupa studierea acestor fise, se realizeaza
monitorizarea ntregii activitati si se asigura legatura cu urmatorul curs.

Anexa 1

BALANA

Ce te deranjeaza cel mai tare la cei din jur ?


pe cei din jur la tine ?

Ce crezi ca i deranjeaza

"CUNOAsTEREA este cea


mai subtila, eleganta si
democratica forma de
PUTERE."- anonim
Anexa 2

? ? ? ! ! ! ? ? ! !

Anexa 3

Chestionar1[1]
1. Cnd ma simt ..., ma ajuta ...
Cnd sunt nervos, ma ajuta _________________
Cnd ma simt amenintat de ceva, ma ajuta ____________________
Cnd sunt trist, ma ajuta __________________________
Cnd sunt nemultumit, ma ajuta _________________________
2. Ce fel de ajutor ai putea primi de la alte persoane daca esti ntr-un moment de stres si doresti sa te simti mai
bine ?
___________________________________________________________________________________________
_____________________________________________
3. Care sunt persoanele care te pot ajuta cnd ai nevoie de cineva alaturi ?
___________________________________________________________________________________________
_____________________________________________
4. Scrie ce simti n urmatoarele situatii:
1

Ajuti pe cineva care este trist sau nemultumit de el


___________________________________________________________________________________________
________________________________________
ncerci sa ajuti pe cineva, dar acesta te respinge
___________________________________________________________________________________________
_________________________________________
Ai dori sa ajuti pe cineva, dar nu stii cum
___________________________________________________________________________________________
_________________________________________
Formuleaza o ntrebare care te framnta ( ca parinte sau nvatator) legata de tema "Laude care nu umilesc,
critici care nu jignesc":
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________
Va multumim !
Anexa 4

Fereastra lui Giordani

stii tu

Nestiut de tine

sti
ut
si
de
alti
i

Ne
sti
ut
de
alti
i

Fereastra deschisa

Fereastra ascunsa

Fereastra
oarba

Fereastra
nestiuta

Ideal ar fi ca "fereastra deschisa" a fiecaruia dintre noi sa fie ct


mai mare.
Anexa 5

Asertivitatea si drepturile asertive


Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emotiile si
convingerile fara a afecta si ataca drepturile celorlalti.
Drepturile asertive:
Dreptul de a decide care sunt scopurile si prioritatile noastre
Dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii.
Dreptul de a nu justifica si a nu da explicatii privind viata ta
Dreptul de a spune celorlalti cum sa se comporte cu tine
Dreptul de a te exprima fara sa-l ranesti pe celalalt
Dreptul de a spune NU sau NU sTIU sau NU NELEG sau NU M INTERESEAZ

Dreptul de a cere informatii si ajutor


Dreptul de a face greseli, de a te razgndi
Dreptul de a fi acceptat ca imperfect
Dreptul de a avea uneori performante mai scazute dect potentialul tau
Dreptul de a avea relatii de prietenie cu persoane cu care te simti confortabil
Dreptul de a-ti schimba prietenii
Dreptul de a te schimba, de a-ti dezvolta viata asa cum doresti

Anexa 7

Arta comunicarii si comportamentul asertiv2[2]


Sa nu agresam sau sa nu ne enervam interlocutorul
prin prea puternica noastra personalitate, bazndu-ne pe
excelenta parere pe care o avem despre noi. Sa nu
spunem, de exemplu:"Eu ntotdeauna, eu niciodata, eu,
eu, eu ..." Sa nu ridicam tonul, sa nu tipam.
Sa nu transformam o conversatie ntr-un dialog al
surzilor. "Necomunicarea" este, se pare, un blestem al
perioadei n care traim. Aparent, ne ascultam
interlocutorul, n realitate ne gndim la ale noastre. Este
unul dintre motivele nsingurarii si tristetii omului
"modern". Sa nvatam sa-i auzim pe ceilalti cnd i
"ascultam".
Sa nu ntrerupem brutal interlocutorul, ci sa asteptam
cu rabdare si tact un moment prielnic pentru a ne spune
si noi parerea.
Sa nu ne amestecam ntr-o discutie straina, mai ales
cnd ntlnim, pe strada, o cunostinta care sta de vorba
cu cineva.
Sa nu vorbim tot timpul despre minunatiile de copii pe
care i avem si nici despre persoane pe care cei de fata nu
le cunosc.
Exista subiecte care pot fi discutate doar ntre prieteni.
Unul dintre ele, si nu cel mai putin important, este cel al
banilor. Nu uitati: culmea prostului gust este sa te plngi
de lipsa banilor, de necazurile din familie sau de la
serviciu. Nimeni nu-ti va rezolva problemele, vei fi doar
compatimit si te vei pune ntr-o situatie umilitoare.
2

Brfa este un joc foarte periculos, caci informatia


ajunge mai devreme sau mai trziu la cel n cauza. stiind
asta, nseamna sa fii total lipsit de inteligenta sa o faci, ca
doar nu vrei neaparat sa ai dusmani. Daca este vorba
despre prieteni, a-i apara devine o datorie de onoare.
Abtineti-va nsa de a le transmite penibila discutie,
alimentnd brfa. Prietenii o vor afla de la altcineva, iar
daca nu, cu att mai bine ! Faceti-va un principiu din a nu
nvenina viata celor din jur transmitndu-le lucruri
neplacute. Nu este o dovada de "sinceritate", ci de
rautate.
Persoana care ti spune "verde-n fata" cele mai mari
magarii are ntotdeauna o formula: "ti spun ceva ... dar sa
nu te superi !". Ba ma supar, ar trebui sa replicam, ma
supar si nu vreau sa ascult !
Sa limitezi conversatia la a vorbi numai despre altii
este nu numai o impolitete, ci si dovada lipsei de
imaginatie. Sa faci mereu afirmatii ironice sau glume, att
la adresa celor prezenti, ct si a celor absenti, nu
demonstreaza ca esti spiritual, ci prost crescut !
A nu-ti privi interlocutorul n ochi n timp ce vorbesti cu
el trece drept lipsa de respect. Orict de serioasa ar fi o
discutie, trebuie sa-i acordam interlocutorului un surs
amical.
E de preferat sa nu rdem cnd cineva face o mica
gafa, deoarece nici noi nu suntem scutiti de asemenea
ncurcaturi.