Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

Planul de afaceri
Ferm de vaci

Studeni
Hanganu Andreea
Negoescu Adriana
Togan Daniela
Grupa 8417

Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

Cuprins

1. Date generale referitoare la firma


1.1.
Locatie(sediu)
1.2.
Obiectul de activitate
1.3.
Structura capitalului social
1.4.
Administratorul societatii
1.5.
Locul de desfasurare a activitatii
1.6.
Drepturi de proprietate
2. Politica resurselor umane
3. Descrierea activitatii curente
4. Analiza de piata pentru obiectivul propus
5. Planul financiar
6. Anexe

Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

1. Date generale referitoare la firma


Locatie(sediu)

Firma S.C. ECO MILK S.R.L. are sediul in judetul Constanta, comuna
Poarta Alba.

Obiectul de activitate

Principalele obiecte de activitate sunt:


Cresterea animalelor, activitatea fermelor pentru obtinerea laptelui
Procesarea laptelui

Structura capitalului social

Capitalul social al S.C. ECO MILK S.R.L. este de 2000 lei, detinut de
asociatul unic Dumitrache Virgil.

Administratorul societatii

Societatea este administrata de unicul asociat Dumitrache Virgil, in


varsta de 38 de ani, nascut la data de 22.03.1974 in Constanta, cu
domiciliul in judetul Constanta, orasul Constanta.

Locul de desfasurare a activitatii

Locul de desfasurare a activitatii societatii S.C. ECO MILK S.R.L. este in


comuna Poarta Alba, judetul Constanta si are o suprafata 4300 m.

Drepturi de proprietate

S.C. ECO MILK S.R.L. este proprietarul a 4300 m teren intravilan, folosit
atat pentru ferma de vaci, cat si pentru mica fabrica de procesare a
laptelui.

2. Politica resurselor umane


Structura de personal al firmei este urmatoarea:
- Un administrator(manager general)
- Un director economic
- Un director tehnic
- O secretara
- Un veterinar
Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural
-

15 lucratori

Manager general

Secretara

Veterinar

Director tehnic

Director economic

Lucratori

Conducerea societatii S.C. ECO MILK S.R.L. este asigurata de domnul


Dumitrache Virgil, unicul actionar, ce ocupa postul de manager general.
Numarul total de angajati ai societatii este de 20, dintre care 3 au pozitii
de conducere si restul de 17 angajati au functii de executie.
Nr Denumirea functiei
crt
.
1
Director general si de
vanzari
2
Director tehnic
3
Drector economic
4
Secretara
5
Veterinar

Numarul
de
persoane
1
1
1
1
1
Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural
6
7

Lucrator fabrica
Lucrator ferma
Total lucratori

9
6
20

Programul de lucru este de 8 ore/zi, iar in ceea ce priveste salarizarea


personalului se va face lunar si in functie de postul ocupat, de experienta
profesionala si de rezultatele activitatii prestate. Salariul va varia intre 175
euro(lucratori) la 435 euro (directori).
Pe langa salarizare si mediu de lucru placut si corespunzator, S.C. ECO
MILK S.R.L. va folosi ca metode de motivare oferirea, periodic, de produse
lactate fiecarui angajat in functie de numarul de membri ai familiei,
oferirea de prime cu ocazia sarbatorilor, dar si a altor evenimente
importante.
Pentru a facilita deplasarea angajatilor de acasa la locul de munca si
invers, pe langa salariul lunar li se va adauga si decontarea transportului.
Societatea S.C. ECO MILK S.R.L. foloseste strategia de stabilizare a
angajatilor dar si de promovare a proaspetilor absolventi de facultati cu
pregatire corespunzatoare.

3. Descrierea activitatii curente


La inceput societatea S.C. ECO MILK S.R.L., construita pe proprietatea
domnului Dumitrache Marin, bunicul unicului actionar Dumitrache Virgil, a
intrat pe piata ca ferma de vaci, singura lor activitate fiind cresterea
vacilor dupa standardele europene. In decursul a doi ani, societatea s-a
dezvoltat si a construit si o mica fabrica de prelucrare a laptelui.
S.C. ECO MILK S.R.L este o firma inregistrata in judetul Constanta, ce
are ca obiective cresterea vacilor de lapte,dar si prelucrarea laptelui.Cum
am spus si mai sus din structura de personal al firmei fac parte un
manager general(unicul actionar), doi directori, o secretara, un veterinar
si 15 lucratori. Terenul este amplasat in comuna Poarta Alba si are o
suprafata de 4300m. Cand s-a construit grajdul s-au luat in vedere
conditiile cresterilor animalelor dupa standardele europene, astfel ca
pentru obtinerea de produse ecologice conditiile necesare sunt stipulate in
Reglementarea UE 2092/1991 si caietele de sarcini elaborate in diferite
tari. In Romania, productia ecologica este reglementata prin OUG nr
34/17.04.2000.
Animalele folosite in ferma zootehnica ecologica trebuie sa fie, de
preferinta, din rasele autohtone cu rezistenta crescuta la factorii naturali
de mediu, pretabile la cresterea excesiva sau semiintensiva, cu constitutie
robusta, indicii de reproductive foarte buni, fecunditate si prolificitate
ridicata, o buna viabilitate si vitalitate a nou nascutilor.
S.C. ECO MILK S.R.L a ales 50 de vaci din multitudinea de rase de
bovine care se incadreaza in cerintele de mai sus, specii din rasa Baltata
Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural
Romaneasca, Bruna de Maramures si Pinzgau de Transilvania. Cresterea
bovinelor in ferma se realizeaza in sistem extensiv, cu acces la
pasune(intretinere in sistem liber).
Societatea, prin prelucrarea laptelui, obtine produse lactate precum
branzeturi, iaurt si lapte integral.
1) Calitatile distinctive a produsului/servicului sau unicitatea
produsului
Serviciul nostru le ofera cetatenilor sansa sa se hraneasca cu lapte
si produse lactate ecologice, obtinute si prelucrate in mica noastra
unitate.
2) Diversificarea gamei de produse domenii si costuri
In viitor, daca totul va merge asa cum a fost programat dorim sa ne
extindem serviciile, sa ne marim ferma si unitatea de prelucrare a laptelui,
dar si sa crestem numarul de produse fabricate si vandute pe piata.
3) Tehnologii si capacitate necesare in afacere
Pentru desfasurarea afacerii in partea de fabrica sunt necesare
utilaje de prelucrare a laptelui si camera frigorifice pentru pastrarea
laptelui si a produselor lactate, iar in partea de ferma sunt necesare
ustensile de pastrare a curatenie in grajduri, bidoane si galeti pentru
laptele proaspat muls. Toate acestea au fost cumparate de catre unicul
proprietar, doar cele 3 utilaje de prelucrare a laptelui au fost inchiriate pe
o perioada de 5 ani.

4. Analiza de piata
Caracteristicile generale ale pietei
n Romnia, piaa lactatelor este considerat ca avnd potenial
de cretere deoarece, n prezent, se nregistreaz cel mai sczut
consum de lactate proaspete din Uniunea European. Conform
statisticilor, un romn consum n medie 6 kilograme de iaurt anual, de
5 ori mai puin dect media european, i 6,6 litri de lapte pe lun, la
jumtate fa de media nregistrat pe continent.
Valoarea pieei lactatelor n Romnia a ajuns n 2008 la 1,1
miliarde de euro. Ritmul de cretere al pieei pentru 2009 a fost
estimat la 5%, dup ce n primul trimestru al anului s-a nregistrat o
scdere de 20% a volumelor de vnzri.
n Romnia se produc anual peste 5,5 miliarde de litri de lapte de
vac, dintre care doar aproximativ 1,02 miliarde litri sunt procesai n
sistemul industrializat
Un alt aspect ce merit menionat este acela c laptele produs ntr-o
exploataie agricol poate avea mai multe destinaii. Astfel, o parte din
Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural
lapte poate fi folosit n ferm (pentru creterea vieilor i hrnirea altor
animale), iar restul (denumit lapte muls) poate fi consumat de fermier i
familia acestuia sau poate fi destinat comercializrii.
Comercializarea laptelui se poate face direct la pia, sub form de lapte
lichid sau de produse lactate produse n ferm, sau prin livrare ctre
fabricile de procesare.

Evoluia produciei de lapte de vac n perioada 2005-2008


Volumul produciei (litri)

2005

Structu
ra
produc
iei (%)
2006
2007
2008
200 20 200 2008
5
06
7
5.497.6 5.798.1 5.451.7 5.276.1 10 10 100
100
33.817 35.678 04.763 96.401
0
0

Producia de
lapte de
vac (litri)
Lapte supt
670.637 666.97 600.66 563.39
direct
.336
4.338
7.254
9.897
Lapte muls
4.826.9 5.131.1 4.851.0 4.712.7
(l)
96.481 61.340 37.509 96.504
Utilizarea laptelui muls
Lapte muls (l)
Lapte pentru
consum
(autoconsum)
Lapte pentru
unt i
smntn
Lapte pentru
brnz
Lapte pentru
iaurt
Total alte
produse

12,
2
87,
8

11
,5
88
,5

11,0
2
88,9
8

10,
68
89,
32

100

100

43,3

40,
6

4.826.9
96.481
197.28
74.644

5.131.1
61.340
2.027.1
95.364

4.851.0
37.509
2.099.1
19.051

4.712.7
96.504
1.913.6
46.011

10
0
40,
9

10
0
39
,5

18.414.
4582

187.43
1.233

170.78
3.566

155.04
5.797

3,8

3,
7

3,5

1.220.9
12.886
25.835.
526
15.332.
695

1.697.3
94.420
34.328.
108
17.995.
423

1.349.6
69.453
30.637.
004
16.352.
591

1.505.3
31.458
29.635.
204
19.025.
461

25,
3
0,5

33
,1
0,
7
0,
4

27,8

Bucureti
2012 - 2013

0,3

3,3

0,6

31,
9
0,6

0,3

0,4

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural
Hrana
animalelor
Lapte livrat
ctre
procesare
Diferene i
pierderi

63.978. 71.583. 74.333. 64.039.


394
481
043
887
1.341.3 1.088.4 1.103.2 1.020.3
06.566 67.600 73.460 90.900

1,3

2.611.1 6.765.7 6.869.3 5.681.7


88
11
41
86

0,1

27,
8

1,
4
21
,2
0,
1

1,5
22,7
0,1

1,4
21,
7
0,1

Piata laptelui are urmatoarele caracteristici:


- cererea uniforma pe intreaga perioada a anului;
- consumul de lapte si produse lactate sub nivelul considerat normal;
- existenta unor mari centre urbane care atrag insemnate consumuri;
- nivelul diferit al consumului in zonele uebane si rurale;
- generalizarea autoconsumului la nivelul producatorilor individuali;
- atomicitatea si dispersia teritoriala a ofertei, cu mari diferentieri zonale
si fluctuatii sezoniere;
- gradul mare de perisabilitate al produselor lactate ce impune asigurarea
unei protectii sporite pe intreg fluxul filierei;
- cote foarte scazute de piata detinute de marea majoritate a operatorilor
din sector;
- existenta unei concurente sporite si directe;
- ponderea redusa a cantitatilor de lapte materie prima livrata sectorului
de prelucrare; - neutilizarea intregii capacitati productive de prelucrare a
laptelui;
- lipsa organizarii profesionale a crescatorilor de vaci de lapte;
- dezechilibrul cerere-oferta interna, care a facilitat oferta externa de lapte
si produse lactate;
- lipsa organizarii filierelor laptelui, fiind predominante problemele
colectarii laptelui materie prima si ale distributiei produselor lactate;
- practicarea unui sistem de preturi care defavorizeaza producatorii;
- disponibilitatile financiare investitionale reduse ale producatorilor care au
dificultati privind accesul la credite;
- lipsa unor politici si strategii coerente de orientare si sustinere(mai ales
de natura financiara)
Functiile alimentare ale laptelui sunt complexe fiind unul din alimentele
cele mai complete. Pentru acest motiv laptele considerat un produs
strategic al pietei agroalimentare, care se valorifica ca atare in stare
proaspata sau este supus prelucrarii. In prezent tehnologiile alimentare
valorifica laptele prin urmatoarele forme: ca atare, in stare proaspata,
situatie in care are loc conditionarea laptelui proaspat pentru consum sau
se transforma in lapte concentrat si lapte praf; prin transformare sub
forma de produse lactate dietetice si de branzeturi; prin extragerea
selectiva a componentelor rezultand smantana, unt, lapte smantanit si
altele; prin asociere cu alte materii se pregatesc alimente, ingetate.
Disponibilitatea de prelucrare a laptelui este foarte mare. Produsele
lactate in urma prelucrarii se pot clasifica in functie de specificul
Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural
tehnologiei de obtinere in urmatoarele categorii: produse lactate acide
(iaurt etc.); produse obtinute pe baza grasimi de lapte (smantana, unt
etc.); produse obtinute prin coagulare (branzeturi). Oferta de lapte este
conditionata de: - factorii cu caracter tehnic (numarul si rasa efectivelor
de vaci, randamentul acestora, sistemul de crestere si furajare, prevenirea
bolilor etc.), - factori economici (cu referire la raportul intre pretul laptelui
si al furajelor, conditiile de remunerare a personalului care lucreaza in
sectorul productiei de lapte si in afara acestui sector, modificarile si
structura de productie a unitatilor agricole producatoare de lapte). Exista
inca o calitate scazuta a ofertei de lapte care este determinata in principal
de calitatea furajelor si lipsa unei orientari spre calitate si igiena in cadrul
fermelor.
Cadrul legislativ
Principalele acte legislative care guverneaza piata produselor obtinute
sunt:
a. Ordonanta Guvernului nr.42/1995 privind productia de produse
alimentare
destinate
comercializarii,
Monitorul
Oficial
nr.203/1.IX.1995; aprobata, cu modificari, prin Legea nr.123/1995;
completata cu Ordonanta Guvernului nr.33/1999, Monitorul Oficial
nr.44/30.01.1999.
b. Ordinul
Ministrului
Agriculturii
si
Alimentatiei
nr.58/15.04.1999 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
acordarea licentelor de fabricatie agentilor economici care
desfasoara activitati n domeniul productiei de produse alimentare.
c. Hotararea Guvernului nr.784/1996 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind etichetarea produselor alimentare, Monitorul
Oficial nr.226/23.IX.1996.
d. Ordinul Ministrului Sanatatii nr.975/1998 pentru aprobarea
normelor de igien privind alimentele si protectia sanitara a
acestora.
e. Ordinul Ministrului Sanatatii nr.976/1998 pentru aprobarea
normelor de igien privind productia, prelucrarea, depozitarea,
pastrarea, transportul si comercializarea alimentelor.
f. Ordinul Ministrului Agriculturii si Alimentatiei nr.69/1997
pentru aprobarea reprezentantilor Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei mputerniciti a efectua supravegherea, controlul si
acordarea licentelor de fabricatie.
g. Ordonanta
Guvernului
nr.21/1992
privind
protectia
consumatorilor, aprobata prin Legea 11/1994, publicata n Monitorul
Oficial al Romaniei nr.65/1994, republicata n Monitorul Oficial al
Romaniei nr.75/1994.
h. Legea sanitar veterinara nr.60/1974; modificata prin Legea
nr.75/1991, Monitorul Oficial nr.266/30.XII.1991.
i. Hotararea Guvernului nr.794/1993 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare;
republicata n Monitorul Oficial nr.362/27.XII.1994.
j. Ordinul Ministrului Agriculturii si Alimentatiei nr.103/1998
pentru aprobarea normelor sanitare veterinare privind conditiile
Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural
sanitare veterinare si procedura de autorizare sanitara veterinara de
functionare a unitatilor supuse controlului sanitar veterinar si privind
aprobarea efectuarii activitatii de export cu produse de origine
animala sau cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar,
Monitorul Oficial nr.499/23.XII.1998.
k. Ordinul Ministrului Agriculturii si Alimentatiei nr.68/1997
pentru aprobarea normelor sanitare veterinare cu privire la conditiile
sanitare veterinare pentru admiterea la import a produselor de
origine animala si a furajelor.
l. Ordinul
Ministrului
Agriculturii
si
Alimentatiei
nr.70/11.VIII.1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind condiiile si procedura de avizare sanitara veterinara a
importului, exportului, tranzitului cu animale, produse si subproduse
de origine animala, furaje si alte produse si materii care pot
influenta sanatatea animalelor si sanatatea publica.
m. Ordinul Ministrului Agriculturii si Alimentatiei nr.45/1995 de
aprobare a normelor sanitare veterinare privind controlul unor
substante si reziduuri.
Consumatorii se diversifica in functie de categoria din care fac parte,
de exemplu tineretul prefera sa consume laptele pasteurizat dar si
iaurturi, diferite produse lactate se folosesc in bucatarie pentru prepararea
de catre cei care gatesc(atat femei cat si barbati), laptele fiind preferat
chiar si de batrani.
Mica fabrica de prelucrare a laptelui pe care societatea S.C. ECO MILK
S.R.L. o detine respecta toate cerintele tehnologice impuse la nivel
European si mondial.
In ceea ce priveste competitia avem ca avantaje obtinerea de
produse lactate ecologice in conformitate cu standardele europene, exista
posibilitatea cresterii capacitatii de productie, castigarea unui segment de
piata datorita produselor ecologice, desi a inceput ca o mica ferma si
unitate de prelucrare a laptelui aceasta este o investitie durabila, care va
evolua treptat. Ca orice activitate noua, in fata competitiei, societatea S.C.
ECO MILK S.R.L. are ca riscuri lipsa de cunoastere a produselor de catre
potentialii consumatori, apare riscul privind aparitia si impunerea unei noi
marci pe piata deja existenta, dar si lipsa de experienta in domeniu poate
conduce la un nivel mai scazut in fata competitiei.

5. Planul financiar

Necesarul de finanare
Apreciem c ntreaga investiie necesar un fond de 45.000 ron, din care:
Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

15.000 ron pentru amenajarea spatiilor si a terenului, care se pot


acoperi din surse proprii;
30.000 ron pentru achizitionarea utilajelor, care se vor acoperi din
credite bancare.

Estimam ca vom obtine un venit de 586560 lei/an la un grad de utilizare a


capacitatii de productie de 100%. In calcule am luat insa in considerare un
grad de acoperire a capacitii de producie de numai 75% pentru primul
an.n estimarea veniturilor am pornit de la urmtoarele date:
- regim de lucru: - 8 ore pe zi
- 260 zile/an
- capacitatea de producie nominal:- 188 l lapte/or
- randament (procent de scoatere):- 70% lapte
- 25% produse lactate
- pre de vnzare: - lapte 2.5 lei/litru
- produse lactate 5 lei/kg
Pentru simplifi care, n estimarea veniturilor am luat n
considerare numai producia de lapte care va reprezenta 50% din
volumul fi zic de produse prelucrate, plus ncasrile provenite din
vnzarea laptelui.
Deci, cantitatea anual de lapte prelucrat va fi:
188 l/h 8 h 260 zile = 391040 l/an.
Volumul vnzrilor:
- Lapte din productie proprie
391040 l/an 50%70% procent de scoatere 2.5 lei/l = 342160 lei
- tr producie proprie:
39104050%25%5 lei/kg =244400 lei
Total: 586560 lei

Estimm c pentru realizarea veniturilor sus-menionate vom cheltui o


sum de 521400 lei/an la o capacitate de producie utilizat 100%.n
estimarea cheltuielilor de producie am inclus urmtoarele:
- cheltuieli cu salariile:
Categoria de
personal
Director general
si de vanzari
Director tehnic

Salariul brut
lunar
2600

Numar de
persoane
1

2000

1
Bucureti
2012 - 2013

Costurile cu
salariile
2600
2000

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural
Drector
economic
Secretara
Veterinar
Lucrator fabrica
Lucrator ferma
Total cheltuieli
lunare
Total cheltuieli
anuale salariale

2000

2000

1200
1700
800
800

1
1
9
6

1200
1700
7200
4800
21500
258000

- cheltuieli cu furaje
Cantitatea de furaje pe care o mananca o vaca intr-o zi depinde in
principal de capacitatea rumenului si de timpul de stagnare al
nutritientilor in rumen.Aceasta cantitate trebuie sa asigure energia si
substantele nutritive necesare dezvoltarii animalului. Din acest motiv, in
ratiile de furaje care se intocmesc s-a introdus un indicator de normare a
acestei cantitati care se exprima in substanta uscata ingerata in kg SU.
Acest indicator se poate stabili si daca socotim:
1 1.5 kg SU/ 100kg greutate corporala
0.4 0.5 kg SU/litru de lapte
Daca la o vaca de 600 kg si o productie de 30 de litri de lapte trebuie sa
asiguram un consum zilnic de 17 kg furaje SU rezulta ca:
360zile * 50 vaci * 17kg/zi = 306000 kg furaj, de unde rezulta ca pentru
cele 306000 kg de furaj necesar pentru vaci, furaj cumparat la un pret de
0.8ron/ kg/ furaj se vor cheltui anual 244800 ron.
-

alte cheltuieli

Cheltuieli lunare cu apa


Cheltuieli lunare cu energia
electrica
Total cheltuieli utilitati lunare
Total cheltuieli utilitati anuale

900 ron
650 ron
1550 ron
18600 ron

Se aduna cele trei categorii de cheltuieli si rezulta o suma de 521400 lei.


Total venituri: 586560 lei
Total cheltuieli: 521400 lei
Profit: 586560 521400 = 65160lei
Am prevzut ca ntregul profi t s fi e reinvestit , aceasta
reprezentnd nc o rezerv pentru dezvoltarea activitii.Indicatorii
financiari ai investiiei prefigureaz o situaie financiar favorabil, care
ne permite s considerm proiectul fezabil i profitabil.

Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

6. Anexe
Anexa 1:S.C. ECO MILK S.R.L.

FI DE POST
Bucureti
2012 - 2013

Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti


Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

DENUMIRE: MANAGER
NUME: DUMITRACHE
PRENUME: VIRGIL
DATA NATERII: 22.03.1974
LOCALITATEA: orasul Constanta, judetul Constanta
STUDII: manager
DESCRIERE POST:
gestioneaz ntreaga activitate a fermei;
ncheie contracte comerciale cu furnizorii i clienii firmei;
instruieste personalul din subordine cu privire la programul de munca si
procesul de productie
respecta si instruieste personalul cu privire la legislatia in vigoare
referitoare la P.S.I., protecia muncii i a mediului;
ia msuri pentru ntrirea disciplinei i ordinii la locul de munc;
are grij de integritatea utilajelor, rspunde de buna lor folosire;

Data:
Semntura Director

Bucureti
2012 - 2013

S-ar putea să vă placă și