Sunteți pe pagina 1din 21

1) Managementul aprovizionarii cu resurse materiale si enrgetice ( definire,

activitati componente)
Managementul aprovizionarii = activitatea prin care se asigura elementele materiale si tehnice
necesare productiei, in volumul si structura care sa permita realizarea obiectivelor generale ale intreprinderii,
in cond unor costuri minime si ale unui profit cat mai mare.
In literatulra de specialitate si in activ practica concreta, pt exprimarea procesului de asigurare a
bazei materiale a intrep se folosesc mai multi termeni: achizitionare, cumparare, aprovizionare, asigurare,
alimentare, gestiunea fluxurilor materiale si logistica.
Achizitionarea =un angajament financiar complet de cumparare a unei resurse materiale a unui produs.
Cumpararea = un termen similar achizitionarii.
Aprovizionarea include pe langa achizitionare si activ de identificare a cererilor de consum, estimarea
nivelului acestora, studiul pietei de furnizare, selectia furnizorilor, negocierea etc., de pana la aducerea res mat
la destinatar.
Asigurarea = include aprovizionarea si celelalte actiuni de completare a bazei materiale si tehnice
necesare intrep din surse proprii interne, care se produc, se obtin in intrep, in care partial sau integral se
consuma
Alimentarea= actiune prin care se finalizeaza procesul de aprov sau asigurare, actiune prin care res mat
sunt rrecute de la depozitul de aproviz la subunitatile de consum; este componenta a logisticii interne
Gestiunea fluxurilor materiale = parte integrata din procesul complex si completare a bazei materiale si
tehnice a intrep.
Logistica= termenul cu cea mai extinsa sfera de cuprindere.
MA este e componenta a functiunii comerciale a intrep si cuprinde urmatoarele activitati:
- identificarea necesitatilor de consum de res materiale
- evaluarea necesitatilor de consum a intrp
- elaborarea planurilor si programelor de aprovizionare materiala si cu echipamente tehnice;
- elaborarea bilanturilor materiale;
- dimensionarea stocurilor a cantitatilor de comanda/aprovizionare;
- studiul pietei de furnizare;
- alegerea maretialelor, proceselor, echipamentelor tehnice, care rasp cel mai bine caracteristicilor
cererilor de consum din intreprindere si sunt mai avantajoase ca pret de cumparare sau din punct de vedere al
calitatii;
- selectia si testarea credibilitatii furnizorilor;
- elaborarea de strategii eficiente in raport cu piata de furnizare, cu furnizorii reali si potentiali;
- negocierea conditiilor viitoare de conlucrare cu furnizorii selectati si concretizarea relatiilor cu acesti
furnizori prin incheierea de contracte comerciale preponderent pe perioade mai lungi de timi
- urmarirea derularii livrarilor de mat si produse de la furnizori;
- analiza periodica a stadiului aprovizionarii bazai materiale a intrep
- urmarirea realizarii programelor operative de aprovizionare a contractelor incheiate cu furnizorii
- organizarea activitatilor de primire si receptie a loturilor de materiale;
- organizarea activitatii depozitelor si trecerea efectiva a resurselor in aceste subunitati;
- organizarea fluxurilor de materiale pt utilaje si personal;
- urmarirea evoutiei stocurilor efective in raport cu limitele anterior estimate
- urmarirea sistemica a modului de folosire a resurselor materiale la punctele de consum din
intreprindere;
- crearea si aplicarea unui sist informational simplu, cuprinzator, informatizat care sa permita
evidentierea operativa, in timp util a starii reale a proceselor de aprovizionare, stocare;
- selectia si angajarea de personal pe criterii de competenta;

2) 1.2.1 Org interna a subsist d aproviz si desf


Derularea normala a proc d aproviz si desf necesita organizarea,in cadrul struct manageriale a unit
industriale,a unor compartimente de specialitate constituite sub forma de divizii, directii, departam,
servicii, birouri, in fct de volumul si profilul d activ, forma d organiz si marimea firmei.
Organiz structurala proprie infl direct functionalitatea subsist aprovizionare materiala si/sau de
desfacere.Ca sa fie eficienta trb sa aiba in vedere: identificarea princ fct ale subsist; definirea criteriilor p
baza carora se va contura org struct; preciz rolului subsist in cadrul organizarii struct d ansamblu a intrepr;
stab grad d centralizare-descentralizare;def precisa a functiilor.
Sist concrete de organizare structurala a compartim d asig materiala din intrepr st variate.exista 2
posibilitati: sist p gupe d activ distincte si sist p grupe d aproviz-depozitare-control-utiliz res mat.
Sistemul p grupe d activitati distincte consta in departajarea procesului de aprovizionare pe
principalele activitati componente in fct d natura, grad de complexit sau d omogenit a ac.Este cun si sub den d
functional si asig o delimit selectiva a activ d prognozare-planif-program a aproviz,d cele priv
prospectarea,negoc,contractarea,realiz aproviz.Asadar,sist pp identif,delimit si grup activ dp crit amintite si
constituirea d subcolective distincte care sa le realiz calificat su operativ.
Org int a compartim d aproviz dupa ac sist pp k la niv grupei de plan,contractare,evidenta sa se realiz
activ ca prognozarea necesit mat,fundam pl si progr d aproviz,elab bilant mat,dimensionarea cantit ec d
comandat,selectia si testarea credibilitatii fz,partcip la negoc cond d livrare si incheierea contr com,det stoc
ec,a cantit optime de comandat.
Grupele operative de aprovizionare constituite,dupa gr d omogenitate sau d asemanare a res mat,st
in nr mai mare(in fct d var res mat nec intrpr si d sortim spec ac,d sursa d provenienta,d nr si dispersia tot a
fz).Componentii ac grupe asig realiz activ concrete care au in vedere contactarea surselor d fz,urmarirea
derularii proc d form a loturilord livrare la fz,partic la receptie-expeditie.Urmarirea leg dir q fz,lucratorii din
grupele operative d aproviz au posib culegerii d date si info dspr modul d conlucrare q ac,comportam fact
umani kre ii repr,reactia la cerintele,sugestiile,reclamatiile,refuzurile clientilor ref la prod livrate.
Grupa depozitelor asig primirea-receptia partizilor d materiale sosite d la fz,depozit si pastrarea
integritatii propr fizico-chim a res,in fct d nat si cond specif d conservare,evidenta si securit lor,preg si
eliberarea in consum sau p destinatiile d utiliz valorif a ac.
Sist p grupe de aproviz-depozitare-control ,utilizare a res mat are in vedere constituirea d grupe
materiale in cadrul compartim in a caror atributie intra realiz proc d aproviz in intregul sau dupa o conceptie
unitara.Pt fiec grupa constituita ,structura d personal include angajati cu stud sup,medii si primare.O imp
deoseb revine crit d constituire a grupelor in cadrul ac sist kre poate fi omogenitatea res,in fct d destinatia d
utilizare.In ac sens se pot fol 3 variante: a.p grupe omogene d materiale,p sectii consumatoare sau k sistem
mixt (combinarea primelor 2 var)
a.Org compartim p grupe d aproviz-depozitare-control,utilizare materiale asemanatoare prez
avantaje kre st det d simplificarea si specializ lucratorilor (ag d aproviz),k urmare a nr redus d materiale si
implicit d fz p o grupa;totodata s asig cond pt stab unor rel traditionale,d continuitate in aproviz.Se considera
k ac sist este cel mai indicat pt organiz int a compartim d aproviz,dat eficaitatii sup in cond asig materiale a
unit ind.Sist prez k dezavantaj faptul k,p plan int,in kzul exist unui nr mai mare d pct d consum(sectii,ateliere)
si a unei dispersii pronuntate a ac pot aparea cond care sa conduk la necorelarea aproviz cu cererile pt
consum,cu prod,la ingreunarea proc d urmarire-control a modului d utiliz a res mat.
b.Org p grupe d aproviz,depozitare,control,utilizare in fct d destinatia d consum a materialelor
are in vedere unit in cadrul carora sectiile,atelierele si alte sect d activ,prin profilul lor,consuma mat
disticnte.In ac xontext se constituie o grupa d aproviz in fct d dest materialelor,resp in fct d sectia
consumatoare.Avantaje: asig cunoasterea in detaliu,la niv fiec grupe,a necesit d res mat spec sectiei p kre o
alim,creeaza cond pt un control perm si eficient al destinatiei d consum a materialelor,a consumului propzis,ofera posib exercitarii unui control sistematic a rap d aproviz-consum in dir depistarii necorelarilor,a
cauzelor generat si stab masurilor d regularizare.Aplicabilitatea ac var este limitata d nr red d unit kre indepl
cond cerute pt implem,nomenclatura mat pt o sectie este f lunga si implicit nr d fz f mare.

c.Org p grupe d aproviz,depozitare,utilizare in sistem mixt pp constituirea d grupe kre se vor ocupa
cu asig mat kre prin nat lor form obiectul consumului numai in cadrul unei anum sectii d productie si d grupe
d mat asemanatoare,dar dest cons mai multor sau tuturor sectiilor din unit ec.Sist asigura imbinarea
avantajelor primelor 2 var si elim in mare a dezavantaj kre le st specif.In aplic var resp este nec o analiza
detaliata a nomenclatorului d mat si struct consumului,a subunit consum din unit ec,a surselor d furniz si
cailor d distrib,a flux d transport int si d aproviz,precum si a cond p kre proc d prod le pune pt aproviz
completa,complexa si ritmica a tuturor locurilor d munca.
In cadrul celor 4 departamente,act care compun procesul de aprovizionare se realiz astfel:
- planificarea si control elaboreaza previziuni privind necesitatile de materiale,asigura dimensionare
stocurilor,stabileste cant. econ. de comandat,elaboreaza programele de aprovizioanre,participa la selectia
si testarea credibilitatii furniz.,la negocierea contractelor comerc.,intocmeste situatii statistice sau diferite
rap referitoare la stadiul asigurarii bazei materiale si de echipamente tehnica necesare,al real.contractelor de
aporv.pe total si pe principalii furn.,evol stoc in raport cu limitele estimate,tendinte si mutarii in consumul de
resurse materiale, incadrarea in consumurile specifice din documentatie;
- procurare asigura:depistarea surselor de furnizare si alegerea celor mai econ,participarea la negocieri
la incheierea contract.si conventiilor achizitionaera mat.neprogramate,impulsionarea si urmarirea livrarilor de
la furn,part la receptia-expeditia res mat.de la furn sau/si la primirea-receptia acestora la sosire in
intreprindere,informare sist asupra mutarilor d p piata de mat si produse;
- receptie si depozitare asigura primirea-receptia partilor de mat sosite de la furn,depoz si pastrarea
res,evidenta si securitatea acestora,preg stoc efective in rap cu lim estimate,a niv de comanda-aprov.
- transport asigura echipam si mij de trans,elaborarea prog optime de trans al resurs la subunitatile de
consum ale intrep,deplasarea mat in interiorul si exterior unitatilor econ,amnipularea la descarcare,efectuarea
de interventii tehnice prin care se asigura functionarea normala a mij de trans proprii.
In aceste depart se stabi rel reciproce.Prin aceste relatii de colaborare intre depart se are in vedere
armonizaera
desfasurarii
activ
care
le
sunt
specifice
in
scopul
evitarii
perturbatiilor,dereglarilor,necorelarilor care ar avea implicatii
directe asupra procesului de aprov materiala in ansamblul sau.Totodata,se creeaza cond pt informarea
reciproca
aupra stadiului real diferitelor activ.Se furnizeaza date si informatii care inlesnesc derularea acestora in
concordanta cu prog.stabilite.
o asemene struct de organizare suporta frecvente modif in fct de cond noi care apar pe parcursul desf
acestor act.
Tendinta spre gigantism in dezv unitatilor econ amplifica la dimensiuni importante struct organizatorica
a compartimentului de asig cu mat,crescand riscul unei coordonari neeficient a procesului de aprov in
ansamblul sau,data fiind marea varietate de activ pe care le cup,complexitatea acestora si gradul de dificultate
sporit in real lor (stapanirea corecta a cunostintelor necesare conducerii depart specifice fiind dificila).Se
creeaza, astfel, conditii ca un angajat pregatit insuficient sa poata folosi fct pe care o detine pt a lua decizii
care pot genera consecinte nefavorabile pt activ unitatii in numele careia act.
Structura organizationala a unui compartiment de aprovizionare poate cuprinde 3-4 niveluri.Indiferent
de forma interna de organizare(departament,serviciu,birou),acest compartiment este subordonat,prin seful
sau,conduatorului firmei(dir gen.,presedinte)sau vicepres cu activitatea comericiala.
Compartim de desfacere se organizeaza pe grupe care tr sa asigure: omogenitatea si operativitatea in
desf diferitelor activ specifice, conducerea si coordonarea unitara a intregului proces de livrare-vz, sporirea
responsab lucratorilor din compartim in satisfacerea prompta a tuturor cerintelor si solicitarilor emise de
clienti, in rezolvarea reclamatiilor si colectarea sugestiilor, propunerilor transmise de partenerii reali si
potentiali, de cumparatorii si utilizatorii produselor.
Se impun 2 precizari de fond:
1.de regula, prin organizarea interna, activ com de desfacere-livrare-vanzare tr sa permita o actiune
eficienta in sist concurential specific economiei d piata.

2.organizarea activ d vz se face prin directorii d produs care raspund de produsele ce le sunt atribuite de
la inceput pana la sfarsit.
3) 2.1 Rolul,fc si natura ec a stocurilor
Stocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor
ec,intr-un anumit volum si o anumita structura,pe o per de timp determinata,cu un anumit scop.
Stocurile sunt de fapt rezultatul activitatii de aprov si de desfacere,al activ comerciale,in general,care
este dependenta de natura si caract materialelor,de cond de furnizare si transport,in scopul indeplinirii
obiectivului de baza pe care fiecare ag ec si l-a propus.
Stocurile indeplinesc o fc vitala,aceea de decuplare si de armonizare a fluxului:cumpararea,transportul
,receptia-depozitarea,pregatirea pt consum-utilizare a materialelor,trecerea acestora prin fazele de prelucrare
pana la magazia de produse finite,livrarea produselor la clienti.
Fc vitala nu justifica supradimensionarea lor pt ca stocurile det imobilizari de capital antrenat in
cumpararea de materiale sau in produsele finite stocate si inca nevandute.Detinerea de stocuri necesita spatii
speciale amenajate si dotate,chelt de depozitare-pastrare,taxe de asigurare,etc.La aceasta situatie se adauga
efectele negative ale uzurii morale a res materiale stocate.In ac conditii nu ar fi justificata formarea de
stocuri,dar in procesul de furnizare,aprov si utlizare a res materiale intervine influenta multor situatii si factori
care conditioneaza in mod obiectiv necesitarea formarii de stocuri.Situatiile de forta majora det formarea de
stocuri sub forma rezervei nationale;periodicitatea productiei la furnizori sau a transportului det formarea de
stocuri curente la utilizatori;eventuala aparitie a unor dereglari,perturbatii in livrarile de la furnizori sau in
transport det formarea de stocuri de siguranta la consumatori;intreruperea exploatarii sau a transportului ca
urmare a cond naturale si de clima sau sezonalitatea productiei det formarea stocurilor sezoniere(de
iarna);necesitatea conditionarii materialelor inaintea trecerii lor in consum implica constituirea stocurilor de
pregatire sau conditionare;
Optiunile pt un tip sau altul de stoc sunt influentate de intrebarea ce avantaje si ce pierderi se
inregistreaza dc se stocheaza mai mult sau mai putin,pt perioade mai lungi sau mai scurte de timp?.Rasp
consta in stab unui prag optim care asigura un echilibru al efectelor pozitive si negative specifice unui situatii
sau alteia.Pt aceasta este necesara cuantificarea efortului de stocare(Es),care se compune din:1.efortul
direct(Eds)-cuprinde chelt pt detinerea stocurilor de materiale;2.efortul indirect(Eids)-det de marimea
investitiei financiare;Es=Eds+Eids
In cadrul efortului direct principalele elemente care det marimea sa sunt:
-chelt cu salariile muncitorilor si ale personalului administrative din depozite(Cs);
-chelt pt energia electrica,combustibili,lubrifianti,abur,etc(Ct);
-chelt cu amortismentele mijloacelor fixe ale depozitelor(constructii,utilaje)(Ca);
-chelt pt intretinerea si repararea echipamentelor(Cr);
-chelt pt iluminat,incalzit(Ci);
-chelt pt materiale auxiliare,de intretinere(Cma);
-chelt determinate de pierderile prin perisabilitatile sau scazamintele admise(Cp);
Efortul direct de stocare este dat de relatia:Eds=Cs+Ct+Ca+Cr+Ci+Cma+Cp
At cand activitatea de mentinere a stocurilor intr-un deposit are un caracter de continuitate,se poate
accepta ideea ca efortul direct de stocare este aproximativ constant pe unitatea de valoare stocata si in
consecinta se poate det un coefficient de calcul(a) care arata cat repr chelt aferente efortului direct de stocare
in raport cu valoarea medie anuala a meterialelor stocate(Smedpv).Eds=a*Smedpv.
Efortul indirect de stocare se poate calcula cu relatia:Eids=(a*Smedpv+Smedpv)ei,unde ei repr
eficienta investitiei pt dezvoltarea productiei care se calc:ei=Pr/I,unde Pr=profitul suplimentar obt prin
punerea in valoare a rez investitiei I finantata prin evitarea formarii stocurilor.
Importanta proceselor de stocare se exprima prin rolul de regulator pe care il joaca acestea intre
ritmul aprovizionarilor si cel al productiei,stocul rept acel tampon inevitabil care asigura sincronizarea

aprovizionarii cu ritmul consumurilor.In consecinta,o politica eficienta in ac domeniu este cea care asigura
formarea unor stocuri minim necesare,care,prin nivelul si struct,asigura continuitate in alimentarea
consumului in cond unui efort(cost) minim de stocare.
2.2 Tipologia stocurilor de materiale pt productie
Structura materiale a stocurilor pt productie cuprinde:materii prime de baza sau auxiliare,parti
componente si subansambluri ale viitorului produs finit,materiale si piese de schimb destinate intretinerii si
repararii utilajelor,instalatiilor,combustibili si lubrifianti,ambalaje si materiale de ambalat,furnituri de birou.
Stocul curent = cantitatea de materii prime si materiale noi si refolosibile,de combustibili si
lubrifianti,piese de schimb,etc care se acumuleaza in depozitele unei unitati economice in scopul acoperirii
cererilor pt consum in vlumul,structura si ritmicitatea specifice,in intervalul dintre doua aprovizionari
succesive.Pe parcursul formarii si utilizarii,stocul curent inregistreaza mai multe niveluri intre care
semnificative sunt maxim,mediu si minim.
Consumul din stoc poate fi ritmic sau neritmic,continuu sau periodic,constant si uniform in timp sau
variabil.Formarea lui se poate produce de asemenea periodic sau continuu,in cantitati fixes au
variabile.Momentul calendaristic la care urmeaza a se declansa actiunea de comanda-reaprovizionare poate fi
prestabilit in fc de :durata de aprovizionare,distributia statistica a cererii,cond de furnizare.
Stocul in curs de transport = cantitatea de resurse materiale care se gaseste in mijloacele de transport
pe timpul deplasarii acestora de la sursele de furnizare la depozitele destinatarilor.Acest stoc se mai numeste si
tranzit si poate fi mai mare sau mai mic,in fc de distanta de transport si de mijlocul de transport
folosit.Includerea stocului in curs de transport in cel de productie al consumatorului este normala numai in
cazul acoperirii anticipate a contravalorii resurselor materiale livrate de furnizor,situatie in care angajamentul
financiar este suportat de primul factor.
Stocul de siguranta = cantitatea de materiale acumulata in depozitul consumatorului,fiind destinata
asigurarii continuitatii consumului cand stocul curent a fost epuizat si intarzie reintregirea lui,ca urmare a unor
dereglari in livrarile de la furnizori,in transport sau ca urmare a cresterii ritmului consumului pe parcursul per
de gestiune peste limitele estimate.Un asemenea stoc se prevede la materiile prime de baza a caror lipsa
probabila conditioneaza direct continuitatea activitatii productive a intreprinderii,iar furnizorul se afla la o
distanta relativ mare care nu permite rezolvarea unei probleme de aprovizionare in timp scurt,operativ.
Stocul de pregatire sau de conditionare = cantitatea de materiale care se acumuleaza si este stationata
o perioada de timp in spatii special amenajate,in vederea aducerii resurselor respective,prin operatii de
conditionare,la parametrii fizico-chimici care sa permita prelucrarea lor corespunzator cond impuse de
normele tehnologice.In ac situatie se includ materiale ca:lemnul pt mobile,lana pieptanata,bumbacul
balotat,varul,caolinul.Constituirea stocului de pregatire poate fi evitata in cazurile in care conditionarea se
poate face pe parcursul stationarii materialelor in stoc curent si inclusive de siguranta,durata de stocare fiind
suficienta pt aceasta operatie.
Stocul pt transport intern = cantitatea de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si
magaziile subunitatilor de consum(sectii sau ateliere de fabricatie) in scopul acoperirii cererilor pt consum pe
durata eliberarii si transportului materialelor de la depozitul central la destinatiile de folosire.
Stocul de iarna = cantitatea de materiale care se acumuleaza in depozitele unitatilor in scopul
alimentarii continue a consumului pe perioada de intrerupere a explotarii si/sau transportului unor resurse,ca
urmare a cond naturale si de clima.Aici se incadreaza resursele materiale care prin natura lor sunt afectate de
asemenea conditii sau productia ori consumul lor are caracter sezonier.Este cazul minereurilor
feroase,neferoase,nemetalifere,cocsului,carbunilor,calcarului,balastului sau a celor din import pt care
transportul pe apa se intrerupe pe parcursul iernii.
Alaturi de aceste stocuri destinate asigurarii continuitatii activitatii lor,agentii economici pot constitui si
alte categorii,ca de pilda stocurile strategice,de conjuncture sau anticipate;primele stocuri sunt formate din
resurse materiale achizitionate in volum mare in momentul in care se considera ca pretul de achizitie este cel

mai favorabil.Eficienta acestor stocuri este data de diferenta mare din pretul de achizitie si cel in vigoare in
momentul consumului acestor resurse.Stocul anticipat este constituibil in scopul evitarii penuriei de resurse la
consumatori pe perioada cand este prevazuta incetarea livrarii acestora de la furnizor.Unele stocuri sunt
constituite si pt a avea o situatie de monopol;dc un agent cumpara toate cantitatile dintr-o anumita resursa de
la toti furnizorii,el se situeaza pe pozitia de monopol,dupa caz de monopson,determinand pe ceilalti agenti sasi adapteze structura productiei la consumul altor resurse materiale.
2.3 Modalitati de exprimare a stocurilor
O prima forma de exprimare este in unitati naturale(tone,kg,buc,etc) si serveste la estimarea fizica a
potentialului de productie care se poate realize din cantitatea stocata la o resursa definite.
A doua forma de exprimare este cea valorica(in lei,mii lei,mil.lei) prin care se asigura evaluarea
resurselor financiare si valutare antrenate in formarea sotcurilor de productie si prin aceasta stabilirea
impozitelor,taxelor de asigurare ca si a dobanzilor care tb platite.Exprimarea valorica permite totodata
stabilirea stocurilor totale,determinarea capitalului circulant aferent amteriilor prime si materialelor,a vitezei
de rotatie,a chelt de stocare al caror nivel se calc in raport cu valoarea medie a stocului de productie.A treia
forma de exprimare este cea in zile prin care se evidentiaza perioada de timp pt care stocul fizic constituit
acopera cererea pt consum.In fc de exprimarea in zile se stabilesc momentele calendaristice de declansare a
actiunilor de reaprovizionare a anului de plan.
4) Dimensionarea stocului de productie. Calculul stocului curent si de siguranta.
Stocul de productie reprezinta o suma a tipurilor de stocuri prevazute pe constituirea/formarea la fiecare
resursa mat depozitabila.
Sp= Scr + S tr + Ss + S cd + S tr i
In perioada de presezon se iarna se ataseaza si stocul de iarna.
Cand se formeaza si stoc de siguranta pt iarna, stocul de productie va fi dat de urmatoarea relatie:
Sp = Si + Ssi
Coexistenta acestor tipuri de stoc in cadrul celor de productie este intamplatoare, fiind in functie de
nat res mat, conditiile de asig si de transport, caract. Cererilor pt consum, specificitatea productiei etc.
Ca urmare, componenta este relativa, astfel:
- daca la resursa i se prevede formarea numai a stocului curent, atunci Sp=Scr
- daca la resursa i se prevede formarea alaturi de stocului curent si a stocului de siguranta, atunci
Sp=Scr+Ss
- daca la resursa i se prevede formarea alaturi de stocului curent, a stocului de transport ca si a stocului
de siguranta, Sp = S cr + S tr+ Ss
- daca la resursa i se prevede formarea S cr si a S de conditionare, atunci Sp = S cr+S cd
Avand in vedere nivelurile semnificative pe care le inreg Scr pe parcursul proceselor de formare si
de consum a acestuia ca si modalitatile de exprimare a stocurilor in general, Sp va capata aceleasi niveluri.
Astfel:
Spmaxf va fi dat de Scr max f
S p minf va di dat de Scrminf=0
Spmediu fizic va fi dat de S cr mediu fizic
S p in zile va fi dat de S cr in zile.
In cazul prevederii formarii atat a Scr cat si a Ss, stocul de productie va fi det astfel:
Spmaxf = Scrmaxf+ S s fiz
Spmediu fizic = Scr mediu fizic + S sfiz
Spminf = S cr min f + Ssfiz
Spmax zile = Scrmax zile + Ss zile
Spmin zile = Ss zile

Cand la resursa I se prevede formarea Scr si Ss si Scd, Sp pe nivelurile de formare si modalitati de


exprimare se prezinta astfel:
Spmaxf = Scrmaxf+ S s fiz + Scd
Spmediu fizic = Scr mediu fizic + S sfiz + S cd
Spminf = S cr min f + Ssfiz + S cd
Spmax zile = Scrmax zile + Ss zile + Scd zile
Spmin zile = Ss zile + S cd zile
Scr si Ss se pot determina dupa mai multe metode si modele. Celelalte tipuri de stoc sunt dependente de
perioada pt care este necesara constituirea si consumul mediu zilnic, de ex in cazul Scd acesta de det astfel:
Scd zile = Tcd * cmz
S iarna in zile = Ti*cms
Calculul Scr cu ajutorul metodei statistice
Metoda statistica de calcul a Scr presupune luarea in considerare a intervalelor efective intre livrarile
( ap) succesive inreg in anul de baza.
Scr = I * cmz
Avand in vedere nivelurile semnificative pe care le inreg Scr pe parcursul miscarii lui:
Scrmax f= I*cmz
Scr mediu fiz = Scrmax fiz/2
Scr min fiz = 0
Scr zile = I
I se poate calcula prin:
-media aritmetica simpla cand cant efectiv intrate in depozit au fost de fiecare data aceleasi;
I = (Iefi)/n
-media aritmetica ponderata cand cantitatile efectiv intrate au fost de marimi diferite
I = (Iefi*Qefi)/ Qefi
Consumul mediu zilnic se calculeaza dupa relatia:
cmz = Npl/360
Cand nu sunt date concrete pt estimarea necesarului de consum, Npl, pt calculul cmz se poate folofii
relatia :
cmz = (Cefzi)/n
Calculul stocului de siguranta prin metoda devierii medii
Presupune folosirea relatiei:
Ss fiz = *cmz
Cmz = Npl/360
cmz = (Cefzi)/n
Devierea medie () se calculeaza cu :
- metoda aritmetica simpla
= (D*efi)/n
- motoda aritmetica ponderata
= (D*efi*Q*efi)/ Q*efi
5. Metode de urmarire control a dinamicii stocurilor efective de resurse materiale
1. metoda minim maxim pp ca actiunea sa se desfasoare cu acelasi grad de exigenta pentru toate
resursele materiale,indiferent de rolul acestora pentru activitatea economica a intreprinderii .presupune
parcurgerea a 3 etape :
a) are in vedere stabilirea nivelurilor maxime s minime ale stocurilor ,inscrierea acestora in fisele de
evidenta a resurselor materiale existente in depozit si urmarirea de catre gestionari a evolutiei stocurilor
efective in raport cu nivelurile precizate in asemenea fise

b) consta in semnalizarea de catre gestionar a lucratorilor din compartimentul de aprovizionare asupra


situatiei inregistrate (atingerea nivelului de alrma ,dupa caz a celui de aprovizionare ,tendinta de scadere a
consumului din stoc,cresterea intensitatii cererilor de resursa materiala din stoc)
c) are in vedere adoptarea de catre agentii de aprovizionare a masurilor prin care sa se asigure
mentinerea stocurilor effective in limitele anterior estimate ,considerate normale astfel:
-pt cazul cresterii intensitatii consumului de resursa materiala din stoc ,actiunile agentilor de
aprovizionare au in vedere reintregirea urgenta(daca consumul este obiectiv)
-pt cazul incetarii consumului de resursa material in stoc ,actiunile agentului de aprovizionare sunt
orientate spre actionarea cailor de valorificare a resurselor materiale devenite disponibile
-in cazul incetinirii ritmului consumului se actioneaza pentru amanarea sosirii loturilor urmatoare de la
furnizor
2. metoda ABC are in vedere aplicarea principiului de urmarire selectiva a evolutiei stocurilor
effective in functie de importanta resurselor materiale pentru activitatea inteprinderii
- pt. resursele din grupa A considerate ca fiind baza pentru activitatea interprinderii ,stocurile efectiv
aferente sa fie urmarite de 2 -3 ori pe sapt .Prin stocare,genereaza efecte importante nefavorabile.
-pt resursele materiale din grupa B considerate de importanta medie pt activit intrepr ,procesul de
urmarire a stocurilor respective se desf mai rar ,o data de 2 ori pe luna sau trimestrial.situatia este in functie de
grupa spre care tinde prin valoare ,importanta fiecare resursa componenta a acestei grupe
-pt resursele din grupa C procesul poate avea loc o data de 2 ori pe semestru sau cand au loc iesirri de
resursa materiala pentru consum din stoc
1.Lipsa de stoc reprezinta un prin fenomen negativ in cazul anumitor resurse materiale si intarzierea
reintregirii acestuia
Lipsa de resursa materiala in stoc se poate manifesta pe secvente de timp mai lungi sau mai scurte
,din cadrul perioadei de gestiune .situatia depinde de rolul fiecarei resurse materiale pentru activitatea de baza
a intreprinderii ca si de profilul de activitate a intreprinderii respective.pentru evitatrea lipsei de resursa
materiala in stoc actioneaza in urmatoarele directii :
-urgentarea sosirii loturilor de materiale urmatoare de la furnizorii parteneri de conlucrare
-reintregirea stocului prin achizitionari de resurse materiale de la alti furnizori dupa caz,indiferent de
conditii
-solicitarea aprobarii consumului din stocul de siguranta
-solicitarea acordului factorului tehnic pentru folosirea de substituenti
-admiterea lipsei de resursa in stoc dupa caz
2.Suprastocarea (acumulari de cantitati suplimentare de resursa materiala in stoc,acumulari peste
nivelul maxim estimat).genereaza cheltuieli suplimentare de depozitare ,stocare ,deci efort suplimentar
,amplifica efectul imobilizarilor de resurse materiale in stoc ,implicit al celor financiare aferente,amplifica
efectul uzurii morale a resurselor materiale sub incidenta ,cresc eventualele taxe de asigurare si propietate.Se
poate manifesta pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp.in cazul resurselor materiale deficitare cu
caracter strategic ,care se asigura din zne cu instabilitate politico-sociala cu tendinte de restrangere a
potentialului de furnizare se poate accepta suprastocarea chiar pt periaode mai lungi de 1 an.In cazul
resurselor materiale pt care posibilitatile de achizitionare sunt extinse ,potentialul de furnizare este
mare,resurse care nu intra sub incidenta situatiilor prezicate ,nu se admite stocarea
3.Stocurile cu miscare lenta sunt acelea pt care ritmul cererilor pt consum incetinesc consumul se
manifesta la intervale mai mari de timp .asemenea sticuri desi se mentin in limitele estimate anterior ,se
interpreteaza ca fenomen negativ.
4. Stocurile fara miscare sunt acelea fata de care consumul a incetat ,deci resursele materiale din
cadrul unor asemenea stocuri au devenit de prisos pentru activitatea intreprinderii ,au devenit
nenecesare.asemenea stocuri sunt practic de neacceptat.

6. Norma de consum reprezinta cantitatea maxima de materii prime noi si materiale refolosibile ,de
piese ,combuustibil ,lubrifianti,etc ,admisa pentru fabricatia unei unitati de produs finit ,realizarea unei unitati
de lucrare sau prestatie,in conditii tehnice tehnologice ,organizatorice definite.
-se elaboreaza si se defineste inaintea perioadei de timp in care urmeaza a se folosi
-unitatea de masura de defineste printr-un raport intre uniatea de masura a resursei materiale si cea
specifica unitatii de produs(kg/buc)
Continutul :
Nc Nc tehnologic Nc net
-N recuperare si pierderi-N de recuperare de materiale refolosibile tehn
-N de pierderi tehnologice
- N de recup si de pierderi neteh N de recup mat netehnolog
- N de pierdere mat netehnologice
Clasificarea normelor de consum :
1.
dupa elemntele componente
-Nth care se foloseste la det cant de resursa materiala care se elibereaza din depozitul de aprovizionare
pt trecerea in prelucrare-consum ,respectiv la elaborarea programelor de alimentare a subunitatilor de
productie ale intrepr
-Nc de aprovizionare serveste la elaborarea planului si programelor de aprovizionare materiala a
intreprinderii
2. dupa perioada de valabilitate
- Nc curente se folosesc la elaborarea planurilor si programelor de aprovizionare materiala pentru
perioada de gestiune definita
-Nc de perspectiva ,se prezinta ca norme de consum medii si se folosesc la estimarea necesitatilor de
consum ,la anumite categorii de resurse materiale pt perioade medii si lungi de timp
3 dupa modul de grupare sau sfera de agregare
-Nc individual definite pe unitate fizica de produs,lucrare sau prestatie si serveste la elaborarea
programelor de aprovizionare
-Nc grupata pe material ,pe familia de materiale ,pe produs , pe gr de produse ,pe utilaje ,pe
intreprindere

7) Metode de determinare a normelor de consum.


Elaborarea si definirea normelor de consum de resurse materiale reprezinta o actiune de o importanta
deosebita, de rezultatele acesteia depinde gradul de economicitate in folosirea resurselor materiale si
energetice necesare unitatilor de productie in fiecare perioada de gestiune.
In elaborarea si definitivarea normelor de consum se pot folosi , dupa caz, 3 categorii de metode:
Metode tehnico-analitice
Metode experimentale
Metoda statistica
1. Metodele tehnico-analitice
Au in vedere folosirea in definirea normelor de consum a documentatiei tehnico-economice de executie
a produselor finite, lucrarilor,prestatiilor, caracteristicilor tehnice ale utilajelor si instalatiilor prevazute pentru
prelucrare, caracteristicile tehnologiilor de fabricatie, alte elemente concrete care pot fi puse la dispozitie.

Prin asemenea metode se poate lua in considerare structura de factori care influenteaza concret
consumul de resursa materiala.
Intre metodele tehnico-analitice retinem:
metoda croirii-debitarii
metoda stoighiometrica
metoda cantaririi
metoda masurarii
2. Metodele experimentale
metode experimentale de laborator
metode experimentale de productie
Metodele experimentale au in vedere realizarea unor incercari,experiente, determinari si analize, care se
realizeaza in conditii de laborator sau ,in conditii de productie.
Normele de consum stabilite prin experimente de laborator se verifica in conditiile de productie
concrete ,in care urmeaza a fi prelucrate resursele materiale si obtinute produsele finite.
Normele obtinute prin experimente direct in productie presupun mai multe momente si ideatii in urma
carora sa se poata retine influenta controlata a tuturor factorilor de productie asupra modului de folosire a
resurselor materiale.
9)

Nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice

Nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice reprezinta o lista centralizatoare a tuturor resurselor


materiale , pieselor de schimb, subansamblurilor, altor repere necesare unitatii economice, ordonate dupa
anumite criterii, definite prin toate caracteristicile fizico-chimice, dimensional-configurative si de calitate,
prin care se asigura individualizarea distincta a fiecarui articol.
Totodata, in cadrul nomenclatorului se mai precizeaza, pentru fiecare articol component, sursele de
furnizare cunoscute, preturile de oferta, dupa caz, si conditiile de livrare-furnizare care sunt specificate in
oferte. Pe baza acestui nomenclator se elaboreaza fisierul de materiale si de echipamente tehnice, care va fi
actualizat ori de cate ori este nevoie pentru lucrarile de prelucrare automata a datelor de genul: elaborare de
planuri strategice si programe de aprovizionare, stabilirea cantitatilor economice de comandat, studierea si
alegerea furnizorilor, alegerea substituentilor, etc.
In elaborarea nomenclatorului se succed doua etape.
Prima etapa este cea de pregatire a actiunii si consta in strangerea purtatorilor de informatii.
A doua etapa are in vedere elaborarea propriu-zisa care presupune parcurgerea urmatoarelor momente
de lucru:
1.Intocmirea listei centralizatoare a tuturor resurselor materiale si produselor potential necesare
intreprinderii.
2.Restructurarea si rearanjarea articolelor pe grupe, subgrupe, feluri, tipuri si alte subdiviziuni si
stabilirea astfel a locului real pe care trebuie sa-l ocupe fiecare dintre ele in nomenclatorul de aprovizionat.
3.Codificarea materialelor, pieselor de schimb, a altor repere incluse in cadrul nomenclatorului;
codificarea reprezinta actiunea prin care, folosind un anumit system de indexare, se atribuie fiecarui articol
un symbol, in scopul substituirii denumirii acestuia.
4.Nominalizarea; in dreptul fiecarui articol din nomenclator, a tuturor furnizorilor cunoscuti si a
preturilor de oferta specifice acestora.
Pentru ca nomenclatorul de resurse materiale si echipamente tehnice sa fie de utilitate practica, trebuie
sa raspunda urmatoarelor cerinte: sa fie complet. Sa prevada pozitii de rezerva, sa cuprinda fiecare articol
distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un singur cod; sa fie completat la zi .

10)

Metoda directa de determinare a necesarului de materiale

La elaborarea planurilor si programelor de aprovizionare, o atentie deosebita se acorda


fundamentarii necesarului de consum ale unitatilor de productie, de pe toate destinatiile de utilizare a
resurselor materiale, existente in cazul acestora. In acest sens se pot folosi mai multe metode generale care
imbraca forme concrete de aplicare in functie de natura produselor, caracteristicile resurselor materiale,
specificul ramurii, subramurii, sectorului de activitate.
Metoda de calcul direct
Presupune folosirea urmatoarelor relatii generale:
Npl=Q*Nc; Npl=Qi*Nci
Qi=volumul productiei pentru produsul I prevazut pt obtinere in perioada de gestiune;
Nci=norma de consum de resursa materiala specifica unitatii de produs i.
Aceste relatii generale se modifica in functie de gradul de complexitate al produsului si ciclul de
fabricatie al acestuia:
A) Astfel: in situatia de fabricatie a unei piese, relatiile se aplica in forma de mai sus, cu precizarea ca:
-Qi va reprezenta volumul de piese i prevazute pt fabricatie in perioada de gestiune definite;
-Nci norma de consum de resursa material ape unitatea fizica de piesa i prevazuta pentru fabricatie.
B) In cazul unor produse complexe pentru care stocurile de productie neterminate de la inceputul si
sfarsitul perioadei de gestiune, sunt semnificative, relatiile de calcul generale se calculeaza astfel:
Npl=Q*Nc*(1k)
Npl=Qi*Nci(1ki)
Npl=Q*Nc N
Npl= Qi * Nci N
Qi=volumul productiei prevazut pentru fabricatie la produsul i in perioada de gestiune
Nci=norma de consum specifica unitatii fizice de produs i;
Ki= coeficient care exprima modificarea stocului de productie neterminata in expresie valorica de la
sfarsitul perioadei de gestiune fata de cel de la inceputul perioadei. Modificarile de stocuri de productie
neterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune influenteaza dimensiunea necesarului de consum
Npl.
Ni= modificarea fizica a necesarului de consum determinate de mutatiile in dimensiunile fizice ale
stocurilor de productie neterminata de la inceputul si sfarsitul perioadei de gestiune.
Coeficientul k se determina dupa metoda indicatorilor valorici cu ajutorul relatiei:
K=(Spnsfv Spn) Pv (valoarea productiei de fabricat pe ansamblul produsului)
Ki= ( Spnsfi Spni ) / Pv
Pv=valoarea productiei de fabricat pe ansamblul produselor
N= se calculeaza cu ajutorul metodei indicatorilor naturali ( in expresia fizica) folosindu-se relatiile:
N= ( Spnsf Spni ) * Nc =pentru un produs
N= (Spnsfi Spni) *Nci = pt mai multe produse
i= in toate cazurile inseamna i tipuri de produse care se obtine din aceeasi resursa materiala.
In cazul produselor cu ciclul de fabricatie lung de peste 1 an, pt determinarea necesarului de Npl se
ia in considerare stadiul fizic de realizare a unor asemenea produse astfel:
-in cazul produselor care se lanseaza in fabricatie in anul de plan cu extensie peste relatia de calcul a
Npl va fi:
Npl= Q*Nc*Ktf sau Npl=Qi * Nci* Ktfi
In care Qi=volumul productiei prevazut pt fabricatie la produsul i
Nci=norma de consum specifica produsului i

Ktfi= coeficientul tehnic de finisare specific produsului i care este prevazut pentru realizare in anul de
plan.
-in cazul produselor a caror fabricatie a inceput in anul de baza (current) cu extensie in anul de plan si
peste acesta relatiile de calcul sunt:
Npl=Q*Nc [( Spnsf * Ktf2) (Spn * Ktf1)] *Nc sau
Npl= Q * Nci [( Spnsfi * Ktf2i) (Spni * Ktf1i)] *Nci
Qi= volumul productiei de realizat in anul de plan la produsul i
Nci= norma de consum specifica produsului i
Spnsfi=stoc productie neterminata la sfarsitul perioadei de plan la produsul i
Ktf2=coeficent tehnic de finisare care se prevede sa se inregistreze la incheierea anului de plan
Spni=stoc productie neterminata la inceputul perioadei de plan la produsul i
Ktf1= coeficientul tehnic de finisare asigurat produsului pana la inceputul perioadei de plan
Metoda de calcul direct conduce la obtinerea unor rezultate reale, ca urmare se recomanda cu
prioritate.
11) Metoda de calcul prin analogie
Are in vedere produsele noi prevazutw pentru introducere in fabricatie in anul de
plan-produsele pt care la momentul estimarii necesarului de consum (Npl) nu este inca definitivata
documentatia tehnico-economica de realizare a lor si deci nu se cunosc inca normele de consum specifice.
Metoda presupune folosirea relatiilor:
Npl= Q*Nca*(1 )
Npl=Qi * Ncai * (1 )
Qi=volumul productiei prevazut pentru fabricatie in anul de plan la produsul nou I;
Ncai=norma de consum de resursa materiala specifica produsului asemanator aflat deja in fabricatie
curenta sau care s-a mai fabricat.
i = coefficient care exprima diferentele ( de greutate, de complexitate, volum) dintre produsul nou si
cel asemanator acestuia.
Rezultatele care se obtin prin aplicarea acestei metode sunt aproximative, ca urmare, pe masura ce
documentatia de executie a produselor si deci se cunosc astfel normele de consum specific acestor produse
noi, calculele initiale de determinare a necesarului de consum se reaseaza dupa metoda directa.
Se mai foloseste si pentru estimarea evolutiei de consum de resursa in viitor.
Metoda de calcul pe baza indicelui global de consum la 1 milion lei
productie nominalizata
Aceasta are in vedere unitatile de productie care la momentul elaborarii planului de elaborare pentru
anul urmator de plan, nu au inca nominalizata, structura de produse care urmeaza sa se realizeze si nici
cantitatile reale in care acestea urmeaza a fi fabricate.
Productie nominalizata= cunoasterea fizica, concreta a tipurilor de produse ce urmeaza a fi fabricatie si
cantitatile in care vor fi realizate.
Productie nenominalizata= necunoasterea fizica, concreta a tipurilor de produs de realizat si a
cantitatilor in care acestea vor fi fabricate.
Pentru aceasta parte de productie nenominalizata estimarea necesarului de consum se asigura prin
luarea in calcul a indicelui global de consum, aferent fabricatiei a 1 milion lei productie nominalizata. Se
pleaca de la ideea ca si pt 1 milion lei productie nominalizata se va consuma aproximativ aceeasi cantitate de
resursa materiala ca pt fabricatia a 1 milion lei productie nominalizata.
Aplicarea metodei presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1)Calculul necesarului de consum de resursa materiala aferent productiei nominalizate cu relatia:
Npl= Qi* Nci

Qi=valoarea productiei de fabricat la produsul nominalizat i


Nci=norma de consum de resursa mat specifica unitatii fizice de produs nominalizat i
2) Calculul indicelui global de consum la 1 milion lei productie nominalizata
Igc/1 mil lei Pn=Nn/Pn *1 mil lei
Pn=valoarea productiei nominalizate exprimata in milioane lei
Igc=indicele global de consum
Pn= productie nominalizata
Nn=necesarul de plan nominalizat
3)CAlcularea necesarului afferent productiei nominalizate
Nnn=Igc/1 mil lei Pn * Pnn (in mil lei)
Pnn=valoarea productiei nenominalizata prevazuta pt realizare
4)Calculul necesarului de consum pe ansamblul productiei (Npl) cu relatia:
Npl=Nn+Nnn
Aceasta metoda conduce la obtinerea unor rezultate relative, determinate de aprecierea ca la 1 mil lei
productie nominalizata s-ar consuma aceeasi cantitate de resursa materiala ca pt 1 mil lei productie
nominalizata, ceea ce este relativ.
Ca urmare determinarile initiale ale lui Npl vor constitui obiectul reasezarii in functie de datele reale
care se vor contura si care vor certifica ce tipuri de produse si in ce cantitati se vor fabrica, urmarea incheierii
de noi contracte, primirii de noi comenzi care evidentiaza asemenea date concrete.
12) Continutul planului programelor de aprovizionare. Indicatorii si relatia de echilibru
Planul de aprovizionare cuprinde mai multi indicatori care evidentiaza:
-pe de o parte necesitatile de consum de resurse materiale pt orizontul de timp luat in calcul (de pana la
1 an)
-pe de alta parte resursele materiale de acoperire a necesitatilor de consum cu specificarea surselor de
provenienta si a potentialului de furnizare
Continutul acestuia se prezinta sugestiv sub forma tabelului:
Necesitati de consum

Resurse de acoperire a necesitatilor de consum (pe surse


de provenienta)
1.Necesar de consum pt indeplinirea planului de
A)Surse
productie
interne ale unitatii economice:
1.stoc preliminary de resurse materiale la inceput de
2.Stoc la sfarsit de perioada de gestiune(deperioada
an) Ssf de gestiune(de an)-Sp
3.Necesar total de consum Nt (r3=r2+r1)
2.Alte resurse interne-Ari
B) Surse din afara unitatii economice (de la terti
furnizori)
3.Necesar de aprovizionat- Na
Total necesitati
=
Total resurse
Pentru acoperirea integrala a necesitatilor de consum a intreprinderii si evitarea suprastocarii, a
formarii stocurilor cu miscare lenta si fara miscare, acestui instrument de clan trebuie sa i se acorde un
echilibru perfect exprimat de relatia:
Npl+Ssf=Na+Sp+Ari sau Nt=Na+Sp+Ari pt ca Nt=Npl+Ssf
Neasigurarea acestui echilibru intre cele 2 parti poate conduce la:
-lipsa de resurse materiale in stoc in anumite secvente de timp ale perioadei de gestiune si rezulta
nerealizarea procesului de productie in timp
-suprastocare, formarea stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare in anumite secvente ale perioadei
de gestiune cu perioada de extensie in perioada de gestiune urmatoare

Ambele situatii se interpreteaza ca fenomene negative care genereaza consecinte economice


nefavorabile .
13) Activitatea operativa de desfacere
Reprezinta procesul prin care se asigura transferul prod finite de la unit.de prod.la cele de consum,la
clienti.Derularea acestiei operatiuni necesita realizarea unor operatii specifice.Totodata are in vedere o baza de
date si info referitoare la tipologia prod.destinate comercializarii pana la niv de sortiment:
-cant in care urmeaza sa fie livrate,expediate prod clientilor
-ritmul in care urmeaza sa fie livrate
-cond care treb puse la dispozitie(receptie,transport)
Asemenea date si info sunt rezultate de contractele vanz&cump,comenzile de la diversi clienti,de rez
analizei pietei prod referitoare la vanzarile previzibile.In acest scop se elaboreaza unfisieral tuturor
clientilor reali, in cadrul carora sunt mentionate toate elementele caracteristice ptr fiecare,intocmindu-se
cartele pe clienti.Totaodata se intocmeste si un fiesier al produselor=cartela produselor, cu toate
caracteristicile care le sunt specifice.
Cartela prod contine info:
-den prod,pret vanzare
-unitate masura
-calitate, dimensiune
-configuratie,STAS
-norme int,proiect
-clientii prod
-lotul si ritmul de livrare
-stoc de desfacere
-cond livrare
-clienti traditionali ai prod
Cartela clientilor contine:
-den client, adrs completa
-banca de colaborare
-prod livrate clientului
-lotul de livr,si ritmul de livr
-cond de livrare solicitate
-comportamentl cl in conlucrare
reactia la neconformitati
-sugestii, optiuni ale clref la prod livr
Cartelele informative pe prod si cl servesc la elaborarea prg operative,detaliate de desfacere.Aceste
prg operative detaliate pe produs servesc la elaborarea prg de fabricatie,care stau la baza elab celor de
aproviz.Programele operative, concrete de livrare-desfacere stau la baza planului de urmarire a indeplinirii
obligatiilor fata de cl.
Actiuni importante in activit de desfacere:
-receptia calitativa si cantitativa a lot de prod.destinate livrarii catre cl.Se previne astfel iesirea de pe
poarta unit.de productie a unor prod neconf calitativ,insuf cantitativ.sit care creaza insatisfactia cl.
-organizarea prod catre cl.Livrarile se pot organiza de la depozit.de sectie de fabricatie si de la dep.de
desfacere al intreprnderii.Organizarea livrarilor de la dep.de sectie se asigura atunci cand e posibila formarea
unor loturi complete(se realizeaza un prod complet nefiind necesara completarea cu alte componente din alte
subunitati)Livrraile de la sectie se mai asigura in cazut prod agabaritice, a caror deplasare in intreprindere este
dificila,sau nu e posibila.Ptr majoritatea prod,livr.se desfasoara de la dep.central.Numai la niv acestora se pot
amenaja spatii ptr constituirea de loturi complexe ptr livrare.

Indiferent de modalitatea livrarilor,acestea se pot desfasura prin expediere sau eliberare.


Livrarea prin exp.pp initiativa si actiuni din partea producat.furnizor(formarea loturilor
complete,intocmirea documentatiei de livr,asig mij de trnsport,incarcarea llot.in mij de t,si predarea lor
transportatorului)dupa caz:
-depunerea documentatiei de livr-ex la banca
-achitarea contravalorii prod se face dupa sosirea si receptia la destinatar=achitare post-livrare.
Livrarea prin eliberare pp ca prod furnizor sa puna la dispozitia cl,pe rampa de servire, prod comandate
si sa emita documentatia ptr livrare.In sarcina cl va intra:
-achitarea anticipata a contravalorii produselor pe care le comanda
-asig mij.de transport
-preluarea prod de pe rampa de servire si incarcarea in mij de transport
In caz livrare prin eliberare,achitarea contravalorii se face inaintea livrarii.
O buna organizare a activ de desfacere conduce la fidelitatea cl,extinderea paletei de cl,o mai buna
conlucrare cu ei,functionalitatea de durata a intreprinderii,sporirea activ de prod.
14.Contractul comercial
Finalizarea negocierilor in procesele de vanzare-cumparare se concretizeaza in intocmirea si si
incheierea unor instrumente in cadrul carora se mentionaeza toate elementele care intereseaza partile si asupra
carora s-au inteles.Instrumentul principal folosit in concretizarea viitoarelor rel vanz-cum este contractul ec.
Contractul ec. de vanz-cump este un acord de vointa intre2 parti, in virtutea caruia cel care vinde se
obliga sa transmita celui care cumpara dreptul de proprietate asupra unui obiect (mat.prima, piesa,
subansamblu) in schimbul unui pret pe care-l plateste cel din urma.
Contractul de vanz-cum exprima:
-un acord bilateral care da nastere la obligatii ptr amblele parti
-un acord cu titlu oneros(fiecare dintre parti urmareste realizarea unui folos patrimonial in schimbul
prestatiei la care se obliga)
-un acord de vointa(se incheie numai in mom in care s-a realizat acordul intre vanz&cum, cu privire la
bunul care se vinde si pretul care se plateste etc.)
Daca vanz-cum=un act de comert in sensul Codului comercialacest instrument are si caracter
comercial.
Contractele se diferentiaza dupa criterii :
1.Dupa obiect:
-contract de vanz-cump de bunuri mat.
-contract ptr executarea de lucrari
-contrct ptr prestare servicii
-contrct de cercetare stiintifica
2.Dupa orizontul de timp:
-contract pe termen scut, mediu,lung
3.Dupa forma in care se concretizeaza
-contract scris
-contract verbal(stabilit prin tel, de ex;cel mai putin utilizat)
Un rol deosebit se acorda continutului contrctului ec. Acesta treb.sa fie complet,clar,concis,stimulator
ptr a cointeresa partile in indeplinirea obligatiilor.
Contractul de vanz-cum cuprinde:
-den si domiciliul unitatilor contractante
-pers imputernicite sa semneze contractul

-prod care reprez.obiectl contractului


-cant care urmeaza sa fie fabricata si livrata
-lotul de livrare
-conditiile de livr,tipuri si sortimente
-durata de executare in natura a obiectului contrctului ec.
-termene calendaristice de executare
-cond de receptie a cant si calitatii prod
-preturile de vanz, forma decontare
-cond de ambalare,marcare, cond transport
-clauzele in leg cu raspunderea partilor contractuale ptr cazul execut partiale,cu intarziere, sau
neexecutarii obligatiilor ce le revin.
Clauzele prezinta particularitati:
-pers care semneaza contractul este, in principiu,conducatorul unitatii.contrctul se mai semneaza de
contabil sef, si de juristul firmei
-obiectul se nominalizeaza clar ptr identificare unitara de catre parti cu precizarea calit si
cantitatii,sortimentatiei
-termenele de garantie trebie sa se prevada in sensul ca reconditionarile sa se fac pe cheltuiala
vanzatorului,daca nu se dovedeste ca deficientele de calit nu ii sunt imputabile.
-pretul-stablit prin negociere
-receptia(se precizeaza ca loc,forma,cond de desfasurare)
Momentul cand se desfasoara receptia:
-pe faze de fabricatie,ptr utilaje,instalatii si masini cu grad mare de complexitate
-la data formarii loturilor de livrare
-la data sosirii si preluarii loturilor de catre destinatar la domicili sau resedinta
-la data eliberarii ptr consum a RM
Modalitate de receptie:
-pe loturi de fabricatie
-bucata cu bucata
-prin sondaje
La incheierea contractelor comerciale un rol important il reprez clauza referitoare la stabilirea duratei si
termenelor de executiei asumate.Livrarile de prod la alte date decat cele precizate in contract se pot efectua
asfel:
-cu anticipatie
-cu intarziere
Sit concrete care inlesnesc organizarea si concretizarea rel de lunga durata
-cand intre cum si vanz s-au format rel traditioanle in procesele de aproviz-desfacere, ca urmare a
adancirii specializarii si cooperarii in productie
-cand obiectul rel ec.contractuale il constituie aproviz cu mat prime de baza.
-in cazul masinilor,utilajelor si instalatiilor,al altor produse complexe destinate obiectivelor de investitii
-in caz prod.care se realiz de una sau de un nr.restrans de unitati producatoare si sunt destinate unuia
sau mai multor consumatori traditionali
15.Metode de calcul a necesarului de materiale pe baza sortimentului tip si pe baza coef.dinamici
La elaborarea planurilor si prog. de aproviz.o atentie deosebita se acorda fundamentarii necesitatii de
consum ale unitatilor de productie, de pe toate destinatiile de utilizare a resurselor materiale(RM) existente in
cazul acestora.
In acest sens se pot folosi mai multe metode generale care imbraca forme concrete de aplicare in
functie de nat.produselor,caracteristicilor RM, specificul ramurii de activitate.

Metodele:-M de calcul direct, M prin analogie, M indicelui global de consum la 1mil lei productie
nominalizata,M coeficientilor dinamici,M pe baza sortimentului tip de produs,M necesarului global de sarja.
M pe baza coef.dinamici
Are in vedere acele destinatii de consum de RM ptr.care nu sunt stabilite normele de consum, din cauza
complexitatii actiunii de elaborare a acestora(in caz.destinatiilor auxiliare de consum ptr care factorii de
influenta sunt variati, in nr.mare si greu de cuantificat).
Relatie de calc Npl=Cr*k*100-Pr
100
Cr= cant de Rm efectiv consumata in an de baza ptr realizarea productiei efective Q09in aceasta
perioada)
K= coef care exprima modifiocari in vol.productiei prevazuta ptr fabricatiein an de plan(Q1) fata de cea
realizata in an baza(Q0); k=Q1/Q0
Pr/100= %de reducere a consumului de RM determinat de prevederea aplicarii unor masuri thorganizatorice, care conduc la folosirea mai ec.a RM
Aceasta M.se foloseste si in caz.produselor ptr care nu sunt elaborate norme de consum, in caz unor
categ.de SDV-uri,si ptr estimari ale a evolutiei consumului de RM pe perioade lungi si medii.
M. pe baza sortimentului tip produs
Are in vedere unit.de productie care realizeaza produse intr-o gama sortimentala extinsa.
Relatie de calc Npl=Q*Ncst
Q-valoarea productiei de realizat la prod i
Ncst-norma de consum a sortimentului tip specific produsului i
Aceasta norma de consum se alege ptr acel sortiment care detine de regula ponderea reprezentativa in
structura sortimentala de realizarea prod.i.Rezultatele care se obtin prin aplicarea M.sunt relative,
aprox.,determinate de influenta consumului de RM la celelalte sortimente specifice sort.respectiv.
M.se foloseste in masura mai mica, ca urmare a folosirii pe scara larga a tehnicii moderne de calc.care
permite realizarea lucrarilor de planificare in timp util in cond.folosirii M directe de determinare a
necesitatilor de consum.
M.se mai fol.ptr calcul SDV-urilor,si ptr estimarea evolutiei in timp a consumului de RM.
16. Planul de aprovizionare, obiectivul de baza si obiectivele derivat, clasificarea resurselor
materiale care formeaza obiectivul planului de aprovizionat.
La elaborarea continutului unor asemenea instrumente se are in vedere obiectivul de baza al
subsistemului de specialitate care urmareste asigurarea completa si complexa cu resurse materiale de calitate,
la termenele si momentele programate, in timp util, om conditiile unui grad de certitudine ridicat al corelarii
momentelor de aducere cu cele la care se manifesta cererile pt consum. La acest obiectiv de baza se mai iau in
vedere si obiective derivate:
-asigurarea resurselor de la furnizorii care prezinta cele mai avantajoase conditii de lirare;
-aprovizionarea de resurse materiale si tehnice care raspund cel mai bine caracteristicilor, cererilor pt
consum
-formarea unor stocuri minim necesare care sa permita desfasurarea normala a intreprinderii si sa
necesite un efort minim
-mentinerea stocurilor efective de materiale in limitele anterior estimate
-pastrarea caracteristicilor fizico-chimice ale resurselor pe timpul stocarii
-mentinerea ritmului programat al aprovizionarilor.
Pentru indeplinirea unor asemenea obiective se impun urmatoarele modalitati de actiune:
1.fundamentarea tehnico-economica a planurilor si programelor de aprovizionare
2.folosirea in dimensionarea stocurilor a unor metode si modele economico-matematice care le aseaza
nivelul pe criterii economice

3.studiul pietei de furnizare


4.selectia rationala a furnizorilor
5.alegerea materialelor cu caracteristicile corespondente celor specifice cererilor pt consum de calitate
superioara si grad de modernitate ridicat
6.urmarirea respectarii planurilor si programelor de aprovizionare, asigurarea unor conditii rationale de
protectie-conservare a resurselor pe timpul stocarii.
Clasificarea resurselor materiale si face dupa mai multe criterii:
1.Dupa importanta ptr activitatea ec.:
-RM vitale de importanta f.mare,mare,medie,mica.
2.Dupa destinatia de folosire:
-RM destinate activitatilor de baza.
-RM dest.activ.auxiliare
-RM dest.activ de servire
3. Dupa natura RM:
-RM metalurgice si mat prime siderurgice
-RM de constructii si instalatii
-RM si prod.chimice
-lemn si prod.din lemn
-mat.si prod.electice,electrotehnice,electronice
-combustibili,lubrifianti
-mat.ptr ambalat,ambalaje
4.Dupa sursa de furnizare
-RM indigene(se gasesc in int.tarii)
-RM import(structurate pe relatia de unde provin)
5.Dupa forma de aproviz
-RM care se asigura direct de la producator,fiind si in calitate de furnizor
-RM care se asig.de la intermediari
6.Dupa sfera de utilizare-consum
-RM de uz general(destinate unei sfere extinse de consum,unei palete extinse de consumatori)
-RM de uz specific(destinate unui sg.utilizator,sau unui nr.restrans de utiliz).
7.Dupa stadiul thnic de prelucrare in care se afla:
-RM in stadii primare de prlucrare
-RM in stadiu avansat sau definitiv de prelucrare
8.Dupa grad de certitudine in asig.pe piata
-RM care se asig.mai usor(potentialul de furnizare al pietei fiind mare,f.mare)
-RM cu un grad med.de certitudine
-RM care se asig f.greu(potential de furnizare mic si f.mic)-neregenerabile
9.Dupa efortul pe care il antreneaza la achiz
-RM care necesita1efort fin.f.mare
-RM care necesita1ef.fin.mare
-RM care necesita1ef.fin.mediu
-Rm care necesita1ef.fin mic
10.Dupa grad de substituire
-resurse substituibile
-resurse nesubstituibile
Cunoasterea unei asemenea diferentieri este necesara ptr ca exprima grad.de complexitate si dificultate
in asig materiala a intreprinderii si serveste la elaborarea strategiilor in aproviz materialelor,in stabilirea
politicilor de gest a unor asemena RM.

17.Managementul desfacerii:definire activitati componente


- reprezinta activitatea complexa prin care se asigura valorificarea rezultatelor produ-selor materiale
prin vanzarea produselor finite catre clienti. Este componenta a functiunii comerciale. MD productiei
industriale are ca obiectiv principal vanzarea produselor din profitul propriu de fabricatie in conditii de
eficienta. In acest scop se desfasoara mai multe activitati specifice: - elabora-rea studiilor de marketing in
vederea asigurarii portofoliu-lui de comenzi si a contractelor comer-ciale, al cunoasterii cererii si situatiei
concurentei, a preturilor, a noilor produse care pot fi asimilate, a produse-lor a caror fabricatie trebuie oprita,
sau redusa etc, ;
- colectarea comenzilor emise de clienti si construirea porto-foliului de comenzi, incheierea de contracte comerciale in stricta concordanta cu cererile clientilor si capacitatile de produ-ctie disponibile;
- elaborarea planului strategic si a programelor de livrare-vanzare a produselor contractate pe
sortimente concre-te si pe caile de distributie-vanzare stabilite ;
- urmarirea stadiului executiei produselor in procesele de fabri-catie, prevenirea reali-zarii de produse
necorespunzatoare calitativ, impul-sionarea factorilor de productie pt. respec-tarea programelor de fabricatie ;
- crearea / moderni-zarea si extinderea retelelor proprii de desfacere a produselor pe piata interna si externa ;
- organizarea unor retele proprii de service sau moder-nizarea si extinderea celor existente, pt a se
asigura eliminarea operativa a defici-entelor de functio-nalitate a produselor, sporirea interesului
cumparatorilor la produsele ce se vand, a increderii acestora fata de utilitatile oferite de producator;
- extinderea relatiilor de vanzare pe baza de comenzi, conventii si contracte prezinta o actiune care
asigura certitudine in activi-tatea de desfacere pt o anumita perioada;
- constituirea unor stocuri de desfacere optime, care sa asi-gure ritmicitate livra-rilor, in concordanta cu
clauzele prevazute in contractele comer-ciale incheiate, si sa poata satisface impli-cit eventualii clienti
intamplatori, dar care pot reprezenta pt viitor utilizatori sau solicitanti constanti, stabili si al caror consum se
poate amplifica;
- asigurarea unor conditii rationale de depozitare a produse-lor finite si de formare a loturilor de livrare;
- organizarea activi-tatii operative de livrare-vanzarea a produselor finite, servirea ritmica a clientilor
programati si neprogramati in concordanta cu cere-rile acestora specifi-cate in contracte, in comenzile emise;
- urmarirea derularii operative a livrarilor catre clienti, a reali-zarii contractelor incheiate pe total, a
evolutiei stocurilor de desfacere;
- coordonarea si controlul activitatii depozitelor de desfa-cere, organizarea primirii si receptiei
produselor finite de la sectiile de fabricatie, a actiunii de formare a loturilor complexe si complete de livrare;
- organizarea activitatii de informare sistematica asupra comportamentului produselor fabricate si
livrate la utilizatori, de urmarire a functio-nalitatii acestora la utilizatori etc. MD urnizeaza date si informatii
care servesc la elaborarea planurilor si progra-melor de fabricatie.

19) Stocul de desfacere- def. , metode de determinare


Stocul de desfacere reprezinta o consecinta a necesitatii stationarii produselor finite o perioada de timp
in depozitul de desfacere al producatorului pt a lise asigura acestora caracteristicile, de prezentare , de
corespondenta cu cererile clientilor privind modalitatile in care produsele solicitate trebuie sa le fie puse la
dispozitie.

Ideal este ca produsele finite dupa incheierea procesului tehnologic de obtinere , sa fie instantaneu
transferate la utilizatorii lor si recuperarea, astfel, in cel mai scurt timp, a contravalorii acestora.
Metodele de determinare ale stocului de desfacere sunt:
metoda directa
metoda statistica
modele ale cercetarilor operationale care aseaza nivelul acestui stoc pe criterii economice
1.Metoda directa
Presupune calculul costului de desfacere folosind relatia:
Sd= Td x qmz
Td = suma de tpli
qmz= Q: Nzl
Metoda directa se recomanda pt. aplicare cu prioritate pt.ca ia in considerare factorii concreti care
influenteaza nivelul stocului de desfacere, respectiv timpii de executie a operatiilor care conditioneaza
stationarea produselor finite in depozitele de desfacere ale producatorilor. Se poate actiona prin masuri in
scopul imbunatatirii nivelului specific.
2. Metoda Statistica
Ia in considerare dupa caz:
Stocul mediu de desfacere, inregistrat in perioada de baza
Timpul mediu de desfacere inregistrat in perioada de baza
Potrivit acestei metode stocul de desfacere se calculeza cu ajutorul relatiei:
Sd = Ts mediu x qmz x (1+_k)
Sd = Ts mediu x qmz x k
Pentru eficientizarea procentelor de stocare in subsistemul desfacere, se pot folosi in dimensionarea
stocurilor specifice si modele ale cercetarilor operationale.
Actiunea presupune adaptarea corespunzatoare a elementelor care se iau in calcul in cazul prevederii
aplicarii unui anumit model sau a altuia.

20)Volumul desfacerilor
-reprezinta cantit de produse finite care se prevede a fi livrata, distribuita si vanduta diferitilor clienti in
perioada de gestiune definita (anul de plan). Vd se det fizic si valoric pt fiecare tip si sortiment de produs.
Expresia valorica permite stabilirea vol desf sau prod fabric de un producator si destinat desfacerii. In
expresie fizica vol desf reprez componenta de baza a CA. De vol desf depinde nivelul vanzarilor, deci in
ambele cazuri vol desf planificat serveste la estimarea CA si nivelului vanzarilor. Pt det vol desf se porneste
de la raportul C/O (natura produselor / sfera de utilitate). 1.Pt situatia C<O, in care se incadreaza in general
produse de utilizare productiva cu utilitate specifica, prod care se fabrica pe baza de comenzi considerate
unice. In faza 1 se determina volumul desfacerii. In faza 2 se stab vol prod de fabricat. In acest caz incarcarea
la capacitate maxima este relativa. Pt asemenea produse, vol de desfacere se estimeaza de regula in baza cantit
de prod specifice in contractele comerciale de livrare incheiate in comenzi ferme. Relatia de calcul Vd=Qc.
In cazul anumitor produse de sezon pt care e previzibila vanzarea unor cantit suplimentare (qs), Vd se va
calcula Vd=Qc+qs. Cand luarea in calcul a lui qs pp stabilirea si a unui stoc preliminat de produse finite la
incep de an: Vd=Qc+qs+Sp. Daca aceasta situatie pp formarea stocului si la sf per de gestiune, atunci
Vd=Qc+qs+Sp-Ssf. Daca produsul in cauza formeaza obiectul consumului intern atunci: Vd=Qc+qs+SpSsf-Ci.
Dupa stabilirea astfel a Vd se trece la determinarea productiei de fabricat care sa-l sustina si care se va
stabili cu relatia: Qf=Vd=Qc sau Qf=Vd=Qc+qs sau Qf=Vd=Qc+qs+Sp-Ssf sau Qf=Vd=Qc+qs+Sp-

Ssf-Ci. 2.Pt situatia C>O, care are in vedere productia ce se folos in serie mare sau in masa, cu sfera de utilit
extinsa, destinata unei palete largi de clienti. In fundamentarea Vd se porneste cu faze de determinare a
productiei posibil de fabricat. In acest caz, dupa estimarea prod pos de fabric se determina Vd, care se va
calcula astfel: +cand fabric prod se initiaza in si se finalizeaza tot in : Vd=Qf; +cand fabric se initiaza in
si se finalizeaza in +1: Vd=Qf-Ssf; +cand prod se afla in fabric curenta (a fost fabric in -1, cu extensie in
cand inceteaza) : Vd=Qf+Sp. Situatia poate avea in vedere eventualele stocuri la sfarsitul lui . In acest caz:
Vd=Qf+Sp-Ssf. Cand produsul in cauza se consuma intern : Vd=Qf+Sp-Ssf-Ci. In cazul cooperarilor:
Vd=Qf+Sp-Ssf-Ci+Qcp. Dar, aceasta relatie vizeaza prod complexe (strunguri) care se fabrica in
intreprinderea i si se completeaza cu echipament .