Sunteți pe pagina 1din 8

PLAMANII (2)

Fata costala (laterala) a plamanilor este convexa. In plan vertical si orizontal


prezinta urmatoarele fisuri:
-fisura oblica si orizontala pt plamanul drept
-fisura oblica pt plamanul strang
Aceste fisuri delimiteza in plamanul dreapt un lob superior , unul inferior si unul
mijlociu iar in plamanul stang un lob superior si unul inferior.
Fata mediastinala prezinta hilul plamanului care prezinta urmatoarele
elemente:
-bronhia principala
-artera pulmonara
-venele pulmonare
-vasele bronhice
La nivelul plamanului strang pe aceasta fata se afla impresiunea aortei iar la cel
drept impresiunea venei azygos
Fata diafragmatica sau baza plamanului este concava in toate directiile fiind
mulata pe cupola diafragmatica.
Varful plamanului(apexul) este inafara toracelui osos, deasupra orificiului
superior al acestuia depasind cu aprox 2 cm prima coasta.

FICATUL

-are o consistenta dura, rigida si friabila


-are si un anumit grad de elasticitate
Dimensiunile acestuia anteroposterior 15-25 cm iar intre extremitatea stanga si
dreapta 20-35 cm
Configuratia externa:
-o fata superioara sau diafragmatica
-o fata inferioara sau viscerala
Fata superioara sau diafragmatica este convexa este cuprinsa sub bolta
muschiului diafragma si este acoperita de peritoneul visceral. La acest nivel intrun plan sagital se afla ligamentul falciform care imparte ficatul intr-un lob drept si
unul stang.
Partea posterioara a fetei diafragmatice este lipsita de peritoneu visceral fiind
fixata la muschiul diafragma printr-o serie de tracturi fibroase puternice. Aceasta
zona se numeste- area nuda-.
Fata inferioara sau viscerala a ficatului prezinta o serie de santuri care dau
forma literei H. Santul transversal corespunde hilului ficatului care delimiteaza
anterior lobul patrat de lobul caudat. Santul sagital stang desparte lobul drept al
ficatului de lobul stang, fiind format din 2 portiuni : un segment anterior numit
ligamentul rotund al ficatului (fosa venei ombilicale), si un segment posterior
reprezentat de fosa ligamentului venos al lui Arantius. Santul sagital drept este
format dintr-un segment anterior , format din fosa cistica sau colecistica si un
segment posterior format din fosa venei cave inferioare.
MIJLOACELE DE FIXARE ALE FICATULUI
1 Ligamentul falciform dispus sagital pe fata diafragmatica, marginea superioara
se intinde de la ombilic in sus pe linia alba a abdomenului apoi pe fata inferioara
a diafragmei.
2 Ligamentul coronar este dispus transversal la nivelul fetei posterioare a
ficatului , se imparte in 2 ligamente triunghiulare, unul stang si unul drept.
Epiplonul mic are aceiasi origine ca si ligamentul falciform iar insertia lui hepatica
corespunde santului transvers de pe fata viscerala a acestuia.

PANCREASUL
Prezinta 2 portiuni, capul pancreasului si corpul pancreasului , care sunt unite
prin colul pancreasului, iar corpul se continua lateral cu coada pancreasului.
Forma pancreasului este de carlig culcat sau J , fiind de consistenta moale ,
lungimea de apr 15 cm.

STOMACUL
Este o portiune dilatata a tubului digestiv care continua esofagul pentru ca la
randul lui sa se continue cu duodenul.
Forma stomacului este de carlig sau J pus vertical. Stomacul prezinta 2 fete, 2
margini si 2 orificii.
Fetele vor fi una anterioara si una posterioara.
Marginile marginea dreapta numita curbura mica
-marginea stanga numita curbura mare
Orificiile-orificiul superior numit cardia
-orificiul inferior numit pilor
Portiunea verticala a stomacului este impartita in 3 parti:
-superior: fundul stomacului , corpul stomacului si vestibulul pilorului orizontalantrul piloric si canalul piloric.
Mijloacele de fixare ale stomacului:
1. ligamentul hepatogastric
2. ligamentul gastrocolic
3. ligamentul gastrosplenic
4. ligamentul frenogastric
5. ligamentul profund al stomacului ( situat posterior)
Vascularizatia arteriala a stomacului
-artera gastrica stanga si dreapta , participa la formarea arcadei de la nivelul
curburii mici a stomacului.
-arterele gastroepiploice dreapta si stranga care participa la formarea retelei
curburii mari.

INTESTINUL SUBTIRE

Continua stomacul , intinzandu-se de la orificiul piloric pana la valvula coli unde


incepe intestinul gros.
Intestinul subtire prezinta mai multe portiuni:
-duodenul , este ansa fixa a intestinului subtire, forma duodenului este de
potcoava, care are curbura spre dreapta, aceasta potcoava fiind situata in jurul
capului pancreasului.
Intestinul mezenterial este portiunea mobila a intestinului subtire fiind format din
jejun si ileon , lungime de aprox 5 m.
Mezenterul este organul de sustinere , de nutritie si de mobilitate al intestinului
subtire.

INTESTINUL GROS

Se afla in continuarea intestinului subtire fiind format din urmatoarele portiuni :


-colonul ascendent (pe dreapta)
-colonul transvers
-colonul descendent (pe stanga)
-rectul

Caile biliare
Reprezinta caile de transport ale bilei de la celulele hepatice pana la intestin, se
deosebesc 2 tipuri de cai biliare unele intrahepatice si altele extrahepatice.
Vezica biliara este un rezervor care aduna bila venita de la ficat prin canalul cistic
depozitand-o in intervalul de timp dintre digestii pentru ca apoi sa o verse in
intestin. Este situata pe fata viscerala a ficatului in segmentul anterior al santului
sagital drept, are forma piriforma (para) prezentand corpul vezicii, fundul vezicii
si colul acesteia.
Canalul cistic este lung de aprox 3-4 cm, intre vezica biliara si canalul hepatic.
Canalul hepatic isi are originea in hilul ficatului prin unirea canalelor hepatice
drept si stang.
Canalul coledoc se formeaza prin unirea canalului hepatic comun si canalul
cistic avand aprox 7 cm lungime, directia este oblica spre dreapta, posterior si
caudal. Canalul se deschide prin intermediul ampulei lui Vatter in portiunea a 2-a
a duodenului.

Cavitatea Bucala
Reprezinta primul segment a tubului digestiv situat in portiunea inferioara
a masivului facial in teritoriul bucomaxilofacial intre fosele nazale si
regiunile superioare ale gatului. Prin inchiderea arcadelor alveolo-gingivodentare cavitatea bucala se imparte in doua parti:
-

Vestibulul bucal reprezinta portiunea periferica in forma de


potcoava
Cavitatea bucala propriuzisa cu dispozitie centrala.

Cavitatea bucala propriuzisa


Este cuprinsa intre arcadele alveolo-gingivo-dentare, bolta palatina si
plaseul bucal. Aceasta portiune contine partea mobila a organului lingual.
Regiunea linguala

Este constituita de santul alveolo-lingual si de limba . Santul alveololingual sau triunghiul sublingual este situtat sub partea mobila a limbii.
Limba prezinta doua fete, doua margini si un varf

Glandele anexate cavitatii bucale: (glande salivare)


-

Glande salivare propriuzise: - parotide sublinguale si submandibulare


Glanda parotida
Este cea mai voluminoasa localizata posterior ramuri mandibulei si
inferior conductului auditiv extern
Glanda submandibulara
Localizata in regiunea suprahioidiana laterala intre fata interna a
mandibulei si muschii suprahioidieni
Glanda sublinguala
Localizata in planseul bucal dedesubtul mucoasei dealungul santului
alveolo-lingual
Alaturi de glandele salivare propriuzise exista o serie de glande
salivare mici pe toata mucoasa: glande palatine, glande bucale,
glande labiale si glande linguale
Faringele
Este un conduct musculomembranos care face legatura intre
cavitatea bucala si esofag realizand comunicarea si intre fosele
nazale si laringe . Are aspect de palnie cu o lungime de aproximativ
15 cm si latime de 4 cm.
Amigdalele
Sunt formatiuni limfoide dispuse in jurul gatlejului.
-amigdala palatina
-amigdala linguala
-amigdala faringiana
-amigdala tubulara
-inelul limfatic
Regiunea occipito-frontala
Are ca si limita anterioara spre radacina nasului si arcadele orbitei.
Lateral este reprezentata de liniile temporale superioare si limita
posterioara reprezentata de portuberanta occipitala externa si liniile
occipitale superioare.
Regiunea temporala

Limita superioara este reprezentata de linia temporala superior


anterioara, marginea postero superioara a osului zigomatic si inferior
arcada zigomatica la nivelul acestei regiuni se afla nervul auriculotemporal, artera temporala superficiala si ramuri ale nervului facial,
manunchiurile vasculo-nervoase temporale profunde.

Regiunea mastoidiana
Este limitata superior de creasta supramastoidiana, anterior de
o linie verticala tangenta la marginea posterioara a conductului
auditiv extern, posterior a mastoidei si inferior varful acesteia.
Regiunile fetei
Regiunea labiala (buze) limitata superior de baza nasului, inferior
de santul mento-labial si lateral de santul nazo-labio-genian
Regiunea
mentoniera
(barba)
corespunde
proeminentei
mentonului
Regiunea geniana (obraz) superior; limitata de marginea
inferioara a orbitei;
- inferior; marginea inferioara a
mandibulei
- anterior; santul nazo-genian
- posterior; marginea anterioara a
muschiului maseter.
La nivelul acestei regiuni se afla muschiul buccinator alaturi de
bula grasoasa a lui Bichat.
Regiunea maseterina
Este limitata - superior de arcada zigomatica
-anterior; marginea anterioara a maseteriului
- posterior; ramura posterioara a ramurei mandibulei
- inferior; marginea inferioara a mandibulei.
Continutul regiunii este reprezentat de muschiul maseter si vasele si
nervii acestuia.
Regiunile gatului
Regiunea supratiroidiana mediana
Este acoperita de fascia cervicala superficiala intinsa intre
marginea inferioara a mandibulei si corpul osului hioid
Regiunea mediana a gatului
Limita superioara reprezentata de osul hioid inferior prin
incizura sternala si superolateral prin pantecele superior al
muschiului omohioidienilor inferolateral marginea inferioara a
muschiului sternocleidomastoidian si in profunzime se intinde pana
la coloana vertebrala.

Regiunea trigonului carotidian


Limita posterioara reprezentata de marginea anterioara a
muschiului sternocleidomastoidian
-anterosuperior; pantecele superior al muschiului digastric
-anteroinferior; de pantecele superior al omohioidianului
La nivelul regiunii trigonului carotidian se afla pachetul
vasculonervos al gatului format din arterele carotide, vena jugulara
interna si nervul vag invelite de teaca vasculara numita vagina
carotida
Regiunea sternocleidomastoidiana
Corespunde muschiului cu acelasi nume.
Regiunea supraclaviculara
Este limitata inferior de clavicula
-anterior de marginea posterioara
sternocleidului
-posterior de marginea anterioara a trapezului