Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti

Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

1. Clasificarea articulatiilor

I.

Articulatii fibroase (fixe)


1.
Sindesmozele articulatii prin care formatiunile sunt
unite prin tesut fibros

II.

2.

Suturile doar la oasele craniului

3.

Gomfoza articulatia dento-alveolara

Articulatii cartilaginoase
1.

Sincondrozele

2.
Simfizele tesutul de legatura sub forma de disc (ex:
articulatia corpurilor vertebrale, articulatia oaselor pubiene)

III. Articulatii sinoviale - grad inalt de mobilitate, fiind


cele mai intalnite din organism;

Obs: articulatii trohoide = pivot


Ex: articulatia radioulnara (proximala si distala)
Articulatia atlanto-axoidiana (atlas+axis)

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

2. Articulatia sinoviala ( diartroza mobila)

Componentele diartrozelor:
-

Suprafete articulare;
Cartilaj articular;
Mijloace de realizare a congruentei suprafetelor articulare (disc, inel, menisc);
Mijloace de unire;
o Capsula articulara = sinoviala articulara + lichid sinovial;
o Ligamente: intrinseci (condensari ale fibrelor capsulei articulare) sau extrinseci
(nu apartin capsulei articulare);

Sinoviala articulara:
-

Prezinta:

Prelungiri externe funduri de sac, burse, care se distribuie tendoanelor


si favorizeaza frecarea;
Prelungiri interne plici sinoviale (contin vase de sange) si vilozitati
sinoviale
Cartilaj articular acopera suprafetele articulare;
Suprafete articulare: plane (tars si carp), eliptice, cilindrice, sferoidale;
Lichid sinovial transudat plasmatic cu rol de nutritie, imunologic si de
alunecare
Capsula articulara componenta externa (fibroasa) si componenta
interna (sinoviala articulara);

Conducerea in articulatii (limitarea miscarilor):

Conducere osoasa cot;


Conducere ligamentara sold;
Conducere musculara umar;

3. Biomecanica articulara
2

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

Tipuri de miscari in articulatii


-

Alunecare articulatiile plane (tars si carp);


Invartire (rostogolire) genunchii;
Rotatie in jurul unui ax;
Flexie extensie;
Abductie adductie;
Rotatie mediala rotatie laterala;

Articulatie GINGLIM = trohleana = de tip balama


Unul din oase prezinta o trohlee (ex: articulatia humeroulnara, articulatiile
interfalangiene);
Articulatii sinoviale:
Uniaxiale;
Biaxiale;
Triaxiale;

Articulatie elipsoidala un os prezinta o suprafata articulara eliptica, iar celalalt o


depresiune corespunzatoare acestei suprafete.
Grade de libertate
-

Cu 1 grad de libertate se permite o singura miscare; frecvent in articulatiile cu


conducere osoasa (ex: cot -> flexie extensie)
Cu 2 grade de libertate
Cu 3 grade de libertate
Articulatiile sferoidale un os prezinta un corp sferic (1/3-2/3 dintr-o sfera), iar
celalalt prezinta o cavitate in forma de cupa (ex: articulatia umarului si a soldului);
Articulatiile condiliene un os cu condili se articuleaza cu un alt os care prezinta
doua depresiuni corespunzatoare (articulatia genunchiului, articulatia atlantooccipitala);
Articulatii in sa art. Trapezo-metacarpiana (adica articulatia policelui);

4.

Articulatia craniului cu coloana vertebrala

Se realizeaza cu ajutorul a 3 articulatii:


a. Articulatia atlantooccipitala

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

Este o articulatie bicondiliana;


Fete articulare: fata articulara superioara de pe fata superioara a
fiecarei mase laterale a atlasului si condilul occipital;
Mijloace de unire: capsula articulara (captusita de sinoviala),
membrana atlantooccipitala anterioara (se insera pe marginea
anterioara a gaurii occipitale si pe marginea superioara a arcului
anterior al atlasului; anterior este acoperita de lig. Longitudinal
anterior, iar posterior este acoperita de ligg. Alare) si membrana
atlantooccipitala posterioara (se insera pe marginea posterioara a
gaurii occipitale si pe marginea superioara a arcului posterior al
atlasului);
b. Articulatia atlanto-axoidiana mediana
este o articulatie trohoida (pivot);
fete articulare (acoperite de cartilaj hialin): fata articulara
anterioara a dintelui axisului si foseta dintelui (care inchide
dintele axisului prin lig. Transvers al dintelui axisului si fata
posterioara a arcului anterior al atlasului);
mijloace de unire: capsula articulara, ligg. Alare, lig.
Varfului dintelui axisului (intre ligg. Alare), lig. Cruciat (brat
orizontal: lig. Transvers si brat vertical: fasc. Longitudinal
superior si fasc. Longitudinal inferior) si membrana tectoria;
c. Articulatia atlanto-axoidiana laterala
Fete articulare (acoperite de cartilaj articular): fete articulare
inferioare de pe masele laterale ale atlasului si fete articulare ale
proceselor articulare superioare ale axisului;
Mijloace de unire: capsula articulara (captusita de sinoviala);

5.

Articulatiile intervertebrale
a. Articulatiile corpurilor vertebrale = AMFIARTROZE

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

Fete articulare: superioare si inferioare (acoperite de cartilaj hialin);


Discuri intervertebrale: inaltimea medie creste in sens supero-inferior; sunt formate
din inel fibros si nucleu pulpos (rest al notocordului);
Lig. Longitudinal anterior: pe fata anterioara a corpurilor vertebrale; are fibre
superficiale (care sar peste 3-4 vertebre) si fibre profunde (care unesc doua vertebre
vecine);
Lig. Longitudinal posterior: pe fata posterioara a corpurilor vertebrale (chiar in
canalul vertebral);
Ligg. Galbene: unesc lamele a doua vertebre vecine; se numesc galbene pentru ca
sunt formate din tesut conjunctiv elastic;
b. Articulatiile proceselor spinoase

Lig. Interspinos: uneste marginile a doua procese spinoase vecine;


Lig. Supraspinos: uneste varfurile proceselor spinoase de la C7 pana la sacrum; in
regiunea cervicala ia numele de lig. Nuchal;
Lig. Intertransversar: uneste procesele transversare; in regiunea cervicala este
inlocuit de mm. Intertransversari;

c. Articulatia proceselor articulare = Diartroze


Capsula articulara: captusita in interior de o sinoviala;
d. Articulatia lombo-sacrala = L5 baza sacrului
e. Articulatia sacrococcigiana
Mijloace de unire:
o Lig. Sacrococcigian anterior: fetele anterioare ale sacrului si coccisului;
o Lig. Sacrococcigian posterior superficial: intre marginile hiatusului sacrat si
fata posterioara a coccisului;
o Lig. Sacrococcigian posterior profund:
o lig. Sacrococcigian lateral: intre marginile laterale ale sacrului si coccisului;
limiteaza lateral a cincea gaura sacrata;

6. Biomecanica coloanei vertebrale


Desi miscarile dintre vertebre sunt reduse, miscarile ample ale coloanei vertebrale se
produc datorita curburilor acesteia. Aceste miscari sunt: flexie, extensie, inclinatie laterala,
rotatie, circumductie.
a. Flexie (anteflexie) = aplecarea coloanei inainte
se face in jurul unui ax transversal;
5

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

b.

c.

d.
e.

corpurile vertebrelor se apropie in partea anterioara, comprimand discurile


intervertebrale;
amplitudinea maxima a flexiei este in regiunea cervicala, iar in cea lombara este
medie;
Agenti motori: mm. Anteriori ai trunchiului;
Rezistenta (limitarea miscarii): ligg. Galbene, ligg. Interspinoase, ligg.
Supraspinoase, lig. Longitudinal posterior, mm. Spatelui;
Extensie (retroflexie) = aplecarea coloanei inapoi
se face in jurul unui ax transversal;
corpurile vertebrale se apropie in partea posterioara, comprimand discurile
intervertebrale;
amplitudinea maxima se realizeaza in reg. Cervicala si lombara;
agenti motori: mm. Spatelui;
Rezistanta (limitarea miscarii): lig. Longitudinal anterior, mm. Flexori,
apropierea proceselor spinoase intre ele;
Flexia laterala = inclinarea laterala a coloanei vertebrale
Se face in jurul unui ax sagital;
Discul intervertebral se comprima in partea inclinarii;
Amplitudine mare in regiunile cervicala si lombara;
Agenti motori: contractia unilaterala a mm. Erectori, psoas si patrat lombar;
Rezistenta (limitarea miscarii): ligamentele din jumatatea opusa miscarii;
Circumductia = asociere succesiva FLEXIE + FLEXIE LATERALA + EXTENSIE
Este redusa;
Rotatia = rasucirea fetei anterioare a partii superioare a coloanei vertebrale spre
dreapta sau spre stanga;
Se face in jurul unui ax vertical trecut prin centrul discului intervertebral;
Este combinata cu un oarecare grad de flexie laterala;
Amplitudine maxima in partea superioara a regiunii toracice;
Agenti motori: m. splenius opus, m. Semispinal, mm. Ridicatori ai coastelor, m.
Oblic extern, m. Dintat postero-inferior, mm. Intercostali;

Gradul diferit de mobilitate se datoreaza grosimii discurilor intervertebrale, care sunt


direct proportionale cu amplitudinea miscarii. (T12 centru traumatic)

7.

Articulatia sternoclaviculara

Fete articulare: incizura claviculara (in unghiul superior al manubriului sternal),


fata articulara claviculara cu cele doua suprafete (manubriu, marginea superioara a
cartilajului coastei I);

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

Disc
articular:
imparte
cavitatea
articulara
astfel:
meniscosternal,
meniscoclavicular;
Mijloace de unire: capsula articulara intarita de o serie de ligamente: lig.
Sternoclavicular anterior (care se opune retropulsiei), lig. Sternoclavicular
posterior (se opune antepulsiei), lig. Interclavicular, lig. Costoclavicular;
o Raporturile capsulei articulare:
Superior: tegument + insertia m. Sternocleidomastiodian;
Inferior: cartilajul coastei I;
Posterior: trunchiul si venele brahiocefalice, a. Toracica interna, m.
Sternohioidian, m. Sternotiroidian;
Anterior: m. Pectoral mare (Pectoralis Major);
Sinoviala: captuseste la interior capsula articulara;
Vascularizatie: din arterele toracica interna si toracica suprema;
Invervatie: din nn. Supraclaviculari mediali (din plexul cervical) si nervul muschiului
subclavicular;

8. Articulatia umarului Anatomie

Este o articulatie sferoidala, ce uneste capul humeral si cavitatea glenoida a scapulei;


Suprafete articulare: capul humeral (acoperit de cartilaj hialin), cavitatea glenoida
(prezinta central tuberculul glenoidal; este acoperita de cartilaj hialin), labrum
glenoidal (inel fibrocartilaginos);

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

Mijloace de unire: capsula articulara (alcatuita din doua straturi, intern captusit de
sinoviala - si extern, avand forma de manson; prezinta muschi periarticulari: m.
Subscapular, m. Supraspinos, m. Rotund mic); lig. Coracohumeral (cel mai important
ligament al acestei articulatii), ligg. Glenohumerale (trei fascicule fibroase cu rolul de
a limita miscarile de extensie, rotatie interna si abductie), sinoviala;
Raporturile articulatiei:
o Superior: bolta acromio-coracoidiana acoperita de m. Deltoid;

Medial: fosa axilara; strabatuta de tendonul capului lung al m. Biceps brahial;


cartilajul de crestere al epifizei proximale a humerusului

9. Articulatia umarului Biomecanica

Se executa miscari precum: flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie,


rotatie interna si rotatie externa;

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

a.

Abductia-Adductia

Abductie - membrul superior se indeparteaza de corp; se petrece in


doua faze: 1. Cand bratul se ridica pana ajunge in pozitie orizontala,
perpedincular pe axul longitudinal al corpului; 2. Cand bratul continua
miscarea si ajunge in pozitie verticala, paralel cu axul longitudinal al
corpului aceasta miscare este posibila prin bascularea scapulei;

Adductie membrul superior se apropie de corp;


Se executa in jurul unui ax antero-posterior ce trece prin partea
inferioara a capului humeral;
b. Flexia Extensia
Flexia proiectia inainte a bratului se face pana la aproximativ un
unghi de 120; miscarea este limitata de intinderea lig. Coracohumeral
si a partii posterioare a capsulei articulare, precum si a mm. Rotund mic
si subspinos;
Extensia proiectia inapoi a bratului se face pana la aproximativ un
unghi de 30; miscarea este limitata prin intinderea partii anterioare a
capsulei articulare si prin contractia m. Subscapular;
Aceste miscari se realizeaza in jurul unui ax transversal care trece prin
centrul tuberculului mare humeral si prin centrul cavitatii glenoide;
c. Circumductia rezulta prin executarea alternativa a miscarilor de flexie,
abductie, extensie si adductie;
d. Rotatia interna Rotatia externa
Se executa in jurul unui ax vertical, care trece prin centrul capului
humeral si al capitulului humeral;
Aceste miscari completeaza miscarile de pronatie si supinatie ale
antebratului;

10.

Articulatia cotului Anatomie

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

11.

Articulatia cotului BIOMECANICA

- Se produc miscari de: flexie-extensie, inclinatie mediala (foarte


redus);
10

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti


Facultatea de Medicina
Setul I de subiecte An I Semestrul 1 Disciplina Anatomie si Embriologie

a. Flexia-Extensia
Flexia reprezinta miscarea prin care antebratul se apropie de brat;

11