DEPRINDERI NOCIVE N SOCIETATE

n ultimul timp populaia a acceptat o serie major de deprinderi nocive pentru sntatea lor
personal dar i mai mult pentru societatea ce-i nconjoar. Deprinderile sunt de diferite graduri de
influen att asupra organismului ct i asupra persoanelor apropiate. i chiar dac se cunosc
urmrile n urma consumului unuia dintre substane nocive, cum ar fi tutunul sau alcoolul, numrul
de consumatori e n cretere. Dintre cele mai grave probleme a societii l constituie fumatul,
consumul de alcool i de droguri.
Drogurile ilegale ucid n fiecare an 200.000 de persoane, fa de 2,3 milioane de decese
cauzate de alcool i 5,1 milioane de decese cauzate de tutun.

FUMATUL
MOTTO :
Tigara este un instrument al mortii, in fata caruia neutralitatea nu e posibila .
O.M.S. Organizatia Mondiala a Sanatatii.
Tutunul este o planta care face parte din familia Solaneelor impreuna cu cartoful si patlagica
rosie. Botanistul Linne` a clasat si denumit planta Nicotina tabacum specia Nicotiana. Ea creste
intr-un climat temperat si cuprinde 50-60 de specii diferite. Tutunul a fost cunoscut prima oara de
indienii din America. Ei il preparau prin uscare sau maceratie si era folosit ca otrava pentru sageti,
fie ca articol de cult in ceremoniile rituale, pentru ca planta prin ardere raspandea un fum albastrui.
La unele popoare ale Americii planta era folosita ca medicament impotriva viermilor intestinali,
contra muscaturilor de serpi sau ca afrodisiac.
Ulterior, prin anii 1520-1530, spaniolii au cultivat tutunul in Cuba si San Domingo (actuala
Republica Dominicana , insule in Marea Caraibilor sau Marea Antilelor) cu ajutorul sclavilor negri
adusi din Africa. In Spania si Portugalia, tutunul apare in a doua jumatate a secolului al XVI lea ,
adus din America de catre calugarul roman Pane, cunoscut acum sub numele de tabac , dupa numele
unei insule din Antile , TABAGO, ei fiind primii europeni care I-au cunoscut gustul.
Astazi fumatul este considerat o maladie care are
toate caracteristicile unei epidemii ale secolului si
studiata ca atare. Flagel al lumii contemporane,
trebuie sa recunoastem cu parere de rau ca fumatul
face parte din existenta noastra cotidiana, fiind un
aspect al stilului de viata modern; aceasta, fara a fi
cinici, intr-o societate de fumatori, care traiesc,
muncesc si se repauzeaza intr-o atmosfera tabagica.
EFECTELE DE SCURTA SI DE LUNGA
DURATA ALE FUMATULUI
Efectele negative de foarte scurta durata (la
cateva minute dupa primul fum):
Ritmul inimii se accelereaza;
Creste tensiunea arteriala;
Tesutul laringelui devine iritat;
Oxidul de carbon intra insange;
1

Substantele cancerigene intra imediat in plamani;

Aerul este poluat;
Ochii pot fi iritati;
Temperatura pielii scade.
Efecte negative de scurta durata:
Alterarea mucoaselor limbii , buzelor , cerului gurii , laringelu;
Tusea, respiratia urat mirositoare, infectii ale gurii;
Alterarea mirosului;
Riduri faciale;
Pete galbene pe dinti;
Interferenta cu o respiratie normala si reducerea rezistentei la infectii respiratorii;
Sensibilitate la boli.
Efecte negative de lunga durata :
Cancer pulmonar, al cavitatii bucale, al esofagului, laringelui, pancreasului, vezicii urinare;
Boli de inima;
Ulcere digestive;
Afectiuni circulatorii si palpitatii;
Emfizem pulmonar;
Bronsita cronica.

Nocivitatea fumului de igar este foarte mare prin cele 4000 de substane coninute n fumul de
igar inhalat i degajat.
Nicotina este factorul care determin dependena farmacologic. Aciunile nicotinei sunt de tip
vasoconstrictor, insecticid, toxic i carcinogenic. Factorii ce determin efecte cumulative ale
fumatului sunt:
o Cantitatea total de tutun consumat (nr. pachete/ani): 1 pachet igri/zi/1an = 1 PA/an
o Vrsta de debut a fumatului (riscul pentru cancerul bronhopulmonar, BPOC i afeciunile
cardiovasculare este cu att mai mare cu ct vrsta de debut a fumatului a fost mai mic).
Fumatul pasiv se definete prin inhalarea involuntar a fumului de igar de ctre persoanele din
anturajul unui fumtor. Fumatul pasiv determin un risc pentru persoanele din anturaj (mai ales
copii) pentru aceleai afeciuni ca i pentru fumtorii activi.
2

Astazi se stie ca fumatul inseamna rate inalte de boala si deces la actuali si fosti fumatori. Mai
mult decat atat, fumatul este principala cauza de deces care poate fi prevenita.
Desi este bine cunoscuta asocierea dintre fumatul de tigari si boli majore cum sunt bolile
cardiovasculare si cancerul, dovezi recente arata ca fumatul scade si fertilitatea. Comparativ cu
nefumatoarele, pentru femeile care fumeaza este necesara o perioada mai lunga de timp pentru a
ramane insarcinate.
Studiile dezvaluie ca barbatii care fumeaza au un numar mai mic de spermatozoizi si acestia
prezinta forme si miscari anormale. In plus, este un factor de risc pentru disfunctia erectila, in functie
de intensitatea si durata fumatului. Un motiv ar fi si scaderea fluxului de sange la nivel organului
genital determinata de fumat.
Dintre adversarii vechi i noi ai sntii fumatul candideaz la primele locuri, prin efectele sale
deosebit de nocive asupra organismului, prin gravele dezechilibre funcionale i biologice pe care le
genereaz.
Este ngrijortor faptul c dei rolul nefast al fumatului de igar se cunoate de mult vreme,
dei cercetrile tiinifice au demonstrat din ce n ce mai convingtor impactul tutunului cu o gam
tot mai larg de afeciuni, numrul fumtorilor i al produciei de igri se menine n cele mai multe
ri la un nivel incredibil de ridicat.
Cultura tutunului se practic aproape n toate rile cu excepia regiunilor cu clim extrem de
rece. Aproximativ 120 de ri cultiv tutunul pentru consumul intern i pentru export, iar n rile n
curs de dezvoltare, producia de tutun crete cu o mare rapiditate.
O statistic din 1976 arat c numrul de igarete produse n acel an n lume se ridica la 3850
miliarde. n general consumul cel mai mare de igri se semnaleaz n rile cele mai industrializate.
Primul loc n lume l dein Statele Unite, cu cel mai mare consum de igri, n medie 2700 igri de
persoan pe an.
n majoritatea rilor europene peste 50% dintre brbii aduli fumeaz n medie 15 igri pe zi. n
timp ce n rndul brbailor se semnaleaz o tendin procentual de scdere a fumtorilor, numrul
femeilor fumtoare sporete an de an. Statisticile atest c femeile devin din ce n ce mai mult
victimele cancerului de plmni i ale bolilor coronariene n legtur direct cu consumul sporit de
igri.
Consumul de igri a crescut i n rndul tineretului, cu toate consecintele sale nefaste asupra
organismelor tinere. Date statistice menioneaz c n Belgia 50% dintre tineri fumeaz de la vrsta
de 15 ani; n Germania 36% dintre copii de la 10 12 ani sunt fumtori antrenai; n Italia 60% dintre
biei sunt fumtori de la 15 ani. O anchet n America Latin arat c n aceast parte a globului
45% dintre brbai i 18% dintre femei, fumeaz.
n prezent nu mai exist nici un dubiu asupra faptului c afeciuni foarte grave care constituie n
momentul de fa importante cauze de morbiditate n lume, sunt legate unele excusiv de altele n
msur de abuzul de tutun. Statistici diferite ca i cele din ara noastr demonstreaz legtura
strns ntre tutun, creterea morbiditii i diminuarea speranei de via. Exist o relaie direct
ntre gradul tabagismului i mortalitatea fumtorului care depesc cu 30 80% pe cea a
nefumtorilor. Procentul se refer mai ales la fumtorii de igarete, fiind mai ridicat la cei care
consum un numar mai mare de igari zilnic. Se remarc faptul c morbiditatea este cu att mai mare
cu ct tabagismul este mai precoce. n acest sens se remarc c morbiditatea este mai mare la grupele
de vrst ntre 45 55 ani. Folosirea pipei sau a igrii de foi expune la cel mai mic risc, cu condiia
ca fumtorul s nu fi folosit niciodat nainte igarete. Fumtorul de igarete care trece la pip
pstreaz n general obiceiul de a inhala fumul, ceea ce nu fac fumtorii exclusiv de pip sau tigri
de foi (Ozun).
3

Doctorul Pierre Theil din Frana consider c fumatul cu regularitate a dou igri pe zi scurteaz
viaa unui om cu doi ani i jumtate. Un pachet pe zi nseamn reducerea duratei de via cu 5 6
ani, iar dou pachete pe zi, cu nc doi ani. Conform unor statistici de Anglia, din 100 de nefumtori
n vrst de 35 de ani, 69,7% au anse s mai fie n via la 70 de ani. n cazul fumtorilor a dou
pachete pe zi, numai 46,2% ar avea ansa s mai ating aceast vrst.

ALCOOLUL
Alcoolul este un drog puternic, cu potenial dependen, care poate duna sntii. Consumat
timp ndelungat alcoolul poate afecta grav ficatul, creierul, sistemul nervos i inima. Alcoolul
micoreaz nivelul de hormoni, reduce abilitatea sexual att la brbai ct i la femei. Alcoolul
influeneaz capacitatea de a lua decizii bune, de a gndi i de a controla impulsurile.
Producia vinului a nceput n Egiptul Antic, cnd egiptenii i-au dat seama c sucul de struguri
se stric repede, dar c sucul fermentat sau vinul se pstreaz bine. Ei aveau probleme cu apa de
but, care era impur, i au observat c dac beau vin nu se mbolnveau. Mai trziu, vinul a devenit
important pentru Biserica Romano-Catolic, ntruct era folosit la oficierea Sfintei Liturghii.
Dei alcoolul a aprut iniial din motive practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior. Oamenii au
nceput s ncerce diferite tipuri de alcool, iar consumul de buturi alcoolice a devenit o parte din
cultura european.
Exercitndu-i funcia de aliment, 1g de alcool are o valoare caloric de 29kJ, deinnd astfel o
puternic valoare nutritiv, fr s conin substane necesare unei alimentaii sntoase, echilibrate.
Acesta este i cauza din care butorul poate obine mai mult energie dect are nevoie.
De exemplu, un litru de bere are o valoare caloric de aproximativ 2000kJ, acoperind astfel 20%
din necesarul zilnic de energie al unui brbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.
Cam tot atta putere caloric este coninut n 0,7L de vin sau 0,25L de spirtoase.
Pe msur ce alcoolul circul prin snge, el ajunge la toate prile organismului. n cateva minute
el ajunge i la creier. Alcoolul este sedativ i depresiv, el ncetinete activitatea creierului. Alcoolul
mpedic att stocarea ct i obinerea informaiei din memorie i chiar poate produce halucinaii.
Alcoolul poate deteriora att vederea ct i auzul. Gustul, mirosul i percepia tactil pot fi, de
asemenea, afectate. ntruct toi muchii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar
i de cantiti mici de alcool. Aceast deteriorare poate duce n timp la pierderea coordonrii i a
puterii de reacie.
Un nivel de alcool n snge de 0,01-0,02% nu are un efect
prea mare asupra organismului; 0,10-0,15% cauzeaz simptome
mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului, a
deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte
periculos ofatul unei maini. La 0,20% apar clar semne de
beie: dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentraiile de peste
0,40% duc la o stare de com. Cele de 0,60-0,70% cauzeaz
moartea.
Efecte de scurt durat ale alcoolului:
rspunsuri ncetinite fa de mediul ambiant;
scderea coordonrii;
scderea capacitii de a gndi limpede;
alterarea memoriei;
4

voma;
tulburri de vedere;
risc crescut de accidente;
dificultatea de a merge sau de a sta n
picioare;
pierderea cunotinei;
coma;
deces.
Efectele de lung durat ale alcoolului
alcoolismul;
pierderea memoriei;
ciroza hepatic;
deteriorarea creierului;
boli de inim;
malnutriia;
scurtarea duratei de via;
moartea prin accidente (de automobil);
moartea prin alte accidente.
Se considera ca tratamentul celor care abuzeaza de alcool este dificil, deoarece consumul
prelungit al acestuia conduce la dereglari ale sistemului nervos central, consecintele facandu-se
simtite atat la nivelul procesarii informatiei, cat si in planul echilibrului emotional. Netratate, aceste
efecte conduc la cresterea abuziva si compulsiva a consumului care afecteaza toate sectoarele vietii
psihice si devine unica strategie de a face fata tulburarilor emotionale si situatiilor stresante specifice
vietii cotidiene.
Din acest motiv, consumatorii de alcool reprezinta unul dintre cele mai expuse grupuri de risc la
situatiile de criza psihologica. Desi acesti subiecti resimt o serie de efecte negative in urma abuzului
de substante, ei sunt ambivalenti fata de terapie si, de regula, nu doresc in mod real sa-si modifice
comportamentul. Aceasta ambivalenta se manifesta si in cazul pacientilor care au fost internati fortat
pentru dezintoxicare.
O categorie aparte o formeaza acei pacienti care se prezinta la terapie la dorinta altei persoane
(membrii familiei) sau pentru alte probleme psihopatologice. Acestia au tendinta de a nega sau
minimaliza problema abuzului, fapt ce creeaza dificultati suplimentare pentru terapeut.
Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din
dependenta. Alcoolismul se poate trata prin:
1. consiliere psihologica sau psihoterapie;
2. asistenta medicala - cura de dezalcoolizare;
3. tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare;
4. participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool.
Potrivit unui raport al OMS, n 2002, 1,8 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cauzate
de alcoolism, din care 200.000 n Uniunea European, 20-30 % din aceste cazuri au fost decese
legate de boli de ficat, accidente i come alcoolice. Consumul de alcool n rile UE a crescut cu 6%
n ultimii trei ani. Europenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume.
Moldova este o tara cu o puternic nradacinata cultura a consumului si abuzului de alcool. Nici
una din campaniile de politica precedente nu au reusit sa reduca amploarea consumului de alcool.
5

Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) n anul 2003 Moldova se situa pe locul 4
n Europa dupa nivelul de consum al produselor alcoolice, si aceasta n conditiile n care OMS nu a
tinut cont de faptul ca cantitati enorme de bauturi alcoolice nu sunt nregistrate deoarece sunt
produse n conditii de casa (conform estimarilor noastre, circa 50% din volumul efectiv de produse
alcoolice consumate).
Sondajul sociologic efectuat n cadrul acestui studiu a aratat ca n 60% din gospodariile din
Moldova se consuma bauturi alcoolice. Consumul de alcool n menajurile din mediul rural
prevaleaza fata de cele din urban, 66% fata de 50%. Cel mai nalt nivel al consumului de bauturi
alcoolice este nregistrat n categoria populatiei cu vrste cuprinse ntre 20 44 ani, avnd studii
medii de specialitate (scoala generala sau profesionala), al caror nivel de venituri pe gospodarie
depaseste valoarea de 2500 lei lunar.
Conform frecventei consumului de bauturi alcoolice, s-a determinat ca 25% din populatie
consuma alcool 1 2 ori pe luna, 24% - o data n saptamna si 23% - mai rar dect 1 2 ori pe luna.
n fiecare zi consuma bauturi alcoolice 4% din totalul populatiei, dintre care cel mai des consuma
barbatii (6%) din mediu rural (5%) cu vrste de peste 60 ani (13%), avnd studii medii incomplete
(8%) si un nivel de venit pe gospodariile din care fac parte cuprins ntre 601 1200 lei (7%).
Cea mai nalta pondere revine populatiei ce consuma ntre 1000 ml 3500 ml de vin lunar
(23%), urmata de cei care consuma ntre 500 ml 1000 ml (20%) si peste 3500 ml (15%). Ca si n
cazurile de mai sus, consumul de vin predomina n mediul rural. Numai 11% din cei intervievati au
raspuns ca nu consuma asemenea tip de bauturi alcoolice. S-a constat ca bere se consuma de mai
putini cetateni, cea mai nalta pondere revenindu-le consumatorilor ntre 500 l 1000 ml (46%) lunar
cu vrste cuprinse ntre 15 19 ani. Bauturile alcoolice tari se consuma preponderent n mediul
urban (18% fata de 13% n mediu rural) de catre persoanele cu vrste de peste 60 de ani (18%). 72%
din cei intervievati au raspuns ca nu consuma asemenea tip de bauturi alcoolice.
Printre motivele de baza pentru consumul de bauturi alcoolice cea mai nalta pondere o ocupa
sarbatorirea anumitor evenimente (35%), relaxare (22%), traditii n familie (20%) si pentru ca e
considerat ca e bine pentru sanatate (19%). Totodata, circa 28% din cetateni au mentionat depasirea
stresului printre principalele trei cauze care i determina sa consume bauturi alcoolice.

DROGURILE
Dependena de droguri este un fenomen de anvergur prin
caracterul su dinamic i schimbtor care afecteaz toate grupele
de vrst, dar predominant pe cea a adolescenilor i tinerilor.
Folosirea drogurilor a devenit n zilele noastre un fenomen de
grup, atingnd toate categoriile socio-culturale, fr excepie.
n ultimii ani ai existenei noastre, traficul, consumul i
fabricarea drogurilor a devenit o problem care transcede
dincolo de limitele nguste ale gndirii individuale i colective.
n plan criminalistic, infraciunile n care sunt implicate
stupefiantele sunt pe zi ce trece tot mai numeroase, mai
complexe i mai dificil de contracarat. Drogurile sunt substane
create artificial de om, att prin extracie, ct i prin sintez
chimic, efectele lor fiind mult mai puternice dect ale plantelor
de la care provin.
6

Consecinele nefaste ale consumului unor astfel de substane ori produse afeciuni organice i
psihice grave, depersonalizarea i degradarea omului asociate frecvent cu svrirea unor
infraciuni grave omoruri, tlhrii, violuri, .a. fac din beia alb, unul din principalii factori de
mortalitate. Dac ar fi s sintetizm efectele consumului de droguri asupra societii, situaia s-ar
prezenta astfel:
Scderea alarmant a randamentului n munc al celor ce consum droguri;
Deturnarea unor imense sume de bani din circuitul economic normal;
Folosirea sumelor de bani rezultate din trafic n scopuri criminale, inclusiv prin finanarea
activitilor subversive i ntreinerea aa-numitei economii subterane;
Costurile tot mai ridicate ale tratamentelor medicale de dezintoxicare;
Cheltuieli din ce n ce mai mari pentru ntreinerea i dotarea forelor abilitate s combat
fenomenul;
Compromiterea unor instituii ale statului, concretizat fie pe coruperea unor funcionari
publici, fie n atragerea unor bnci n activitatea de splare a banilor provenii din traficul
ilicit;
Creterea numrului de boli transmisibile grave, inclusiv SIDA;
Numrul din ce n ce mai mare al sinuciderilor din cauza drogurilor.
Consumul periodic de stupefiante duce la apariia tulburrilor respiratorii, scderea n greutate,
probleme ale constipaiei, iar la femei apar menstruaii neregulate. Afeciunile psihice ce pot s
apar sunt: oboseal extrem, schimbri ale strii de spirit, anxietate, depresie, insomnie, iritabilitate,
paranoia.
Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gndirea, comportamentul si simturile. Aceste
feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile naturale si
produse. n trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, asa ca tufa de
coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru hasis si marijuana. Mai recent,
drogurile ca extazi sau LSD au nceput a fi produse pe cale sintetica de variate ntreprinderi chimice.

Oamenii care folosesc droguri provin din toate paturile sociale, desi statistica demonstreaza ca
probabil unele paturi sociale utilizeaza drogurile mai mult dect alte paturi. De exemplu,
probabilitatea utilizarii drogurilor este mai mare la barbati dect la femei, la barbatii celibatari dect
la cei casatoriti, la locuitorii oraselor dect la cei rurali, la tineri dect la batrni. Prizonierii si copiii
strazii, de asemeni, demonstreaza o nalta frecventa a abuzului de droguri. Datele recente sporesc
nelinistea cu privire la ntrebuintarea sporita a drogurilor n rndul tinerilor din toata lumea. Datele
disponibile demonstreaza ca raspndirea printre tineret tinde sa fie de trei ori, de patru ori mai nalta
dect raspndirea ntre populatia generala.
n fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamntesc, milioane de oameni folosesc droguri. n mod
surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cnd consumam ceai sau cafea. Ca si
multe alte droguri, cafeina din ceai, cafea sau alte bauturi racoritoare cum ar fi Coca-Cola, sau
alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica functionarea normala a organismului. Folosite
cumpatat, aceste droguri sunt relativ inofensive si n multe zone ale lumii sunt perfect legale. Totusi,
alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie,
iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceste droguri pot ucide.
Aproximativ 230 milioane persoane, reprezentnd 5% din populaia adult a lumii, s-au drogat cu
substane ilegale n 2010, potrivit raportului ONU World Drug Report 2012. Raportul arat c
utilizarea de droguri ilegale la nivel global a rmas n general constanta, de-a lungul ultimilor 5 ani,
dar continu s creasc n unele ri emergente.
Drogurile ilegale ucid n fiecare an 200000 de persoane, fa de 2,3 milioane de decese cauzate
de alcool i 5,1 milioane de decese cauzate de tutun.
n imaginea de mai jos e prezentat cum acioneaz drogul asupra persoanei si cum l modific:

Nu-i pune viaa n pericol prin consumul de substane toxice (tutun, alcool i droguri), toate
acestea consumate te pot aduce doar la distrugerea vieii personale sau chiar la deces.