Uniunea Europeana

De la Wikipedia, enciclopedia libera

Pagina UE trimite aici. Pentru alte sensuri vede?i UE (dezambiguizare)
Premiul Nobel pentru Pace Uniunea Europeana1
Drapelul Uniunii Europene
Drapel
Deviza: In varietate concordia
(Romna: Unitate n diversitate)
Imn: Oda bucuriei (orchestral)
MENIU0:00
Amplasarea Uniunii Europene
Centre Politice Bruxelles (executiv ?i legislativ)
Strasbourg (legislativ)
Luxemburg (curtea suprema) Frankfurt (banca centrala)
Parlament
Strasbourg (sediu oficial), Bruxelles, Luxemburg
Limbi oficiale2 24 de limbi oficiale
Pre?edin?i
- Consiliu
- Consiliul UE
- Comisia
- Parlament
Donald Tusk
Letonia
Jean-Claude Juncker
Martin Schulz
Creare
Ca CEE
- Semnat
- Intrat n vigoare
Ca UE
- Semnat
- Intrat n vigoare
Tratatul de la Roma
- 25 martie 1957
- 1 ianuarie 1958
Tratatul de la Maastricht
- 7 februarie 1992
- 1 noiembrie 1993
Suprafa?a
4.324.782 km2
Popula?ie
- Total (2012)
- Densitate
Locul 33
507 890 191 locuitori
116,2 locuitori/km
Cel mai mare ora?
Londra
Produs Intern Brut (2011)
- Total (Paritatea puterii de cumparare)
- Per capita (Paritatea puterii de cumparare)
Locul 13
$ 15 821 000
$31 607
Produs Na?ional Brut
- Total
13 132 123 $ (Evaluari IMF)

Monede Logo UE Euro (EUR sau

- Coroana ceha (CZK)
- Coroana suedeza (SEK)
- Forint maghiar (HUF)
- Zlot polonez (PLN sau Zl)
- Lira sterlina (GBP sau )
- Coroana daneza (DKK)
- Leu romnesc (RON)
- Leva bulgara (BGL)
- Kuna croata (HRK)

)4

Fus orar
UTC 0 ... +25
Domeniu Internet
.eu
Prefix +36 (propus)
Nota 1: Vezi alte nume oficiale
Nota 2: Vezi Limbile Uniunii Europene; statele membre pot avea alte limbi oficia
le
Nota 3: daca se numara ca entitate unica
Nota 4: Folosit de membri ai Zonei euro ?i de institu?ii europene
Nota 5: +1 ... +3 n timpul verii; departamentele franceze de peste mari, UTC -4 .
.. +4
Nota 6: Fiecare stat membru are propriul prefix telefonic, n zonele 3 ?i 4
modifica Consulta?i documenta?ia formatului
Uniunea Europeana (abreviat UE, vezi ?i nume alternative) este o uniune economic
a ?i politica, dezvoltata n Europa, ce este compusa din 28 state. Originile Uniun
ii Europene se trag de la Comunitatea Europeana a Carbunelui ?i O?elului (CECO)
?i din Comunitatea Economica Europeana (CEE), formata din ?ase state n 1958. n ani
i urmatori Uniunea Europeana s-a largit prin aderarea unor noi state membre ?i ?
i-a crescut puterea prin adaugarea de domenii economice, sociale ?i politice n ab
ilita?ile sale. Tratatul de la Maastricht a nfiin?at Uniunea Europeana sub prezen
ta denumire n 1993. Ultima amendare a bazelor constitu?ionale ale UE a fost Trata
tul de la Lisabona, care a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009.
Uniunea func?ioneaza printr-un sistem de institu?ii suprana?ionale independente
?i interguvernamentale care iau decizii prin negociere ntre statele membre.[1][2]
[3][4] Cele mai importante institu?ii ale UE sunt Comisia Europeana, Consiliul E
uropean, Consiliul Uniunii Europene, Curtea Europeana de Justi?ie ?i Banca Centr
ala Europeana. Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de ceta?enii euro
peni.
Uniunea Europeana a dezvoltat o pia?a unica n cadrul unui sistem standardizat ?i
unificat de legi care se aplica tuturor statelor membre. n cadrul Spa?iului Schen
gen (care include state membre UE ?i state non-UE) controalele vamale au fost de
sfiin?ate.[5] Politicile UE sprijina ?i garanteaza libera mi?care a persoanelor,
bunurilor, serviciilor ?i a capitalului[6], au fost emise legi n domeniul justi?
iei ?i afacerilor interne ?i se pastreaza politici comune n domeniul comer?ului,
agriculturii[7], n domeniul pescuitului ?i dezvoltarea regionala. A fost nfiin?ata
de asemenea ?i o uniune monetara, Zona Euro care este compusa n prezent din 17 s
tate. Prin Politica Comuna pentru afaceri externe ?i securitate, UE ?i-a dezvolt
at un rol limitat n rela?iile interna?ionale ?i de securitate. Au fost nfiin?ate ?
i Misiuni Diplomatice Permanente n mai multe state din lume, iar UE este reprezen
tata n cadrul Organiza?iei Na?iunilor Unite, Organiza?ia Mondiala a Comer?ului, G
8 ?i G-20.
Cu o popula?ie combinata de peste 500 de milioane de locuitori[8][9], care repre
zinta 7.3% din popula?ia lumii, Uniunea Europeana genereaza un PIB de 17,6 trili
oane de dolari americani n 2011 (mai mare dect orice alta ?ara din lume), care rep
rezinta 20% din PIB-ul estimat n termeni de paritatea puterii de cumparare la niv
el mondial.

Este considerata a fi o construc?ie sui generis, fiind considerata de unii[cine?

] ca fiind de facto o confedera?ie [10][11]. ncepnd cu 1 decembrie 2009, Uniunea E
uropeana are personalitate juridica interna?ionala ?i poate ncheia tratate.
n 2012 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, pentru ca peste ?ase decenii a
contribuit la progresul pacii ?i reconcilierii, democra?iei ?i drepturilor omul
ui n Europa .[12]
Cuprins [ascunde]
1 Istorie
1.1 Tratate
2 Geografia
2.1 State membre
2.2 Mediu
3 Sistemul politic
3.1 Guvernarea
3.1.1 Consiliul European
3.1.2 Comisia
3.1.3 Parlamentul European
3.1.4 Consiliul Uniunii Europene
3.2 Bugetul
3.3 Competen?a
4 Sistemul legal
4.1 Curtea de Justi?ie
4.2 Drepturi fundamentale
4.3 Legisla?ie
5 Justi?ie ?i afaceri interne
6 Rela?ii externe
6.1 For?e militare
6.2 Ajutorul umanitar
7 Economia
7.1 Pia?a interna
7.2 Competi?ia
7.3 Uniunea monetara
7.4 Criza datoriilor suverane
7.5 Supraveghere financiara
7.6 Energie
7.7 Infrastructura
7.8 Agricultura
8 Educa?ie ?i ?tiin?a
9 Sanatatea
10 Demografia
10.1 Sporul natural
10.2 Speran?a de via?a
10.3 Limbile
10.4 Religie
11 Cultura
11.1 Simboluri
11.2 Sportul
12 Vezi ?i
13 Bibliografie suplimentara
14 Referin?e
15 Legaturi externe
Istorie[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Istoria Uniunii Europene.
Fi?ier:Schuman Declaration.ogg
Robert Schuman propunnd Comunitatea Europeana a Carbunelui ?i O?elului la 9 mai 1
950.
Dupa al Doilea Razboi Mondial, mi?carea integrarii europene a fost vazuta de mul
?i ca o scapare din formele extreme de na?ionalism care au devastat continentul

de doua ori n acela?i secol.[13]. Una din aceste ncercari de a-i uni pe europeni a
fost Comunitatea Europeana a Carbunelui ?i O?elului care a fost declarata drept
primul pas catre o Europa federala , pornind cu dorin?a de a elimina orice posibil
itate de razboaie viitoare ntre statele membre prin intermediul schimburilor intr
e industriile grele na?ionale[14]. Membrii fondatori ai Comunita?ii au fost Belg
ia, Fran?a, Italia, Luxemburg, ?arile de Jos ?i Germania de Vest. Primii sus?ina
tori ai Comunita?ii au fost Jean Monnet, Robert Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcid
e De Gasperi ?i Konrad Adenauer.[15]. n 1957, ?ase state au semnat Tratatul de la
Roma, care extinde cooperarea anterioara din cadrul Comunita?ii Europene a Carb
unelui ?i O?elului ?i creeaza Comunitatea Economica Europeana, nfiin?nd o uniune v
amala ?i Comunitatea Europeana a Energiei Atomice pentru cooperarea n dezvoltarea
energiei nucleare. Tratatul a intrat n vigoare n 1958.[15]
Comunitatea Economica Europeana ?i Euratom au fost create separat de Comunitatea
Europeana a Carbunelui ?i O?elului, de?i mpar?eau acelea?i instan?e ?i Adunarea
Comuna. Conducerea acestor Comunita?i erau denumite Comisii, opusul naltei Autorit
a?i . Comunitatea Economica Europeana era condusa de Walter Hallstein iar Euratom
integra sectoare de energie nucleara, pe cnd CEE avea sa dezvolte uniunea vamala
dintre membri.[16][17][18] n anii 1960, au aparut tensiuni cu Fran?a care dorea l
imitarea puterii suprana?ionale. Totu?i, n 1965 s-a ajuns la un acord, iar n 1967
a fost ncheiat Tratatul Merger n Bruxelles. A intrat n vigoare la 1 iulie 1967 ?i a
creat un singur set de institu?ii pentru cele trei comunita?i, care erau denumi
te mpreuna drept Comunita?ile Europene, de?i era cunoscuta doar Comunitatea Europ
eana.[19][20] Jean Rey a prezidat pentru prima Comisie unita.[21]
Caderea Cortinei de fier in 1989 a permis extinderea catre est a Uniunii. (Zidul
Berlinului)
n 1973, Comunita?ile s-au largit prin includerea Danemarcei(inclusiv Groenlanda,
care a parasit comunita?ile n 1985), Irlanda ?i a Marii Britanii[22]. Norvegia a
negociat aderarea n acela?i timp dar votan?ii norvegieni au respins planul de ade
rare ntr-un referendum, a?a ca Norvegia a ramas n afara uniunii. n 1979 au avut loc
primele alegeri democratice pentru Parlamentul European.[23] Grecia a aderat n 1
981, Portugalia ?i Spania n 1986[24]. n 1985, Acordul de la Schengen a dus la spa?
iul fara controale vamale ntre cele mai multe state membre ?i cteva state non-memb
re[25]. n 1986, steagul european a nceput sa fie folosit de Comunita?i[26] iar Act
ul Unic European a fost semnat. n 1990, dupa caderea Cortinei de Fier, fosta Germ
anie de Est a devenit parte a comunita?ii ca parte a noii Germanii unite[27]. O
data cu extinderea catre fostele state comuniste din Estul Europei, au fost conv
enite criteriile de la Copenhaga pentru statele candidate.
Introducerea monedei euro n anul 2002 nlocuie?te mai multe valute na?ionale.
Uniunea Europeana a fost nfiin?ata formal cnd Tratatul de la Maastricht a intrat n
vigoare, pe 1 noiembrie 1993,[28] iar n 1995 Austria, Finlanda ?i Suedia au adera
t la nou nfiin?ata UE. n 2002, bancnotele ?i monedele euro au nlocuit monedele na?i
onale din 12 state membre. De atunci, Zona Euro a crescut la 17 state. n 2004, UE
a avut cea mai mare extindere din istorie, cnd Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, L
etonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia ?i Slovenia au aderat la Uniune.[29]
La 1 ianuarie 2007, Romnia ?i Bulgaria au devenit cele mai noi state membre. n ace
la?i an Slovenia a adoptat euro, urmata n 2008 de Cipru ?i Malta, de Slovacia n 20
09 ?i de Estonia n 2011. n iunie 2009 au avut loc alegerile pentru parlamentul eur
opean care au dus la continuarea mandatului de pre?edinte al comisiei de Barosso
, iar n 2009 Islanda ?i-a depus formal candidatura pentru aderarea la UE. n 1 dece
mbrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat n vigoare ?i a reformat multe aspect
e ale UE. n particular a schimbat structura legala a Uniunii Europene, transformnd
sistemul celor 3 comunita?i ntr-o singura entitate cu personalitate juridica int
erna?ionala ?i a creat func?ia permanenta de Pre?edinte al Consiliului European,
primul care ocupa aceasta func?ie fiind Herman Van Rompuy ?i un nalt Reprezentan

t pentru afaceri externe ?i securitate, Catherine Ashton.[30] La 9 decembrie 201

1, Croa?ia a semnat Tratatul de Aderare la UE.[31] Referendumul de aderare la UE
ce a avut loc n 22 decembrie 2011 a validat aderarea ?arii la Uniunea Europeana,
66% din ceta?enii croa?i prezen?i la vot au votat pentru aderarea la Uniunea Eu
ropeana iar aderarea a avut loc la 1 iulie 2013.[32]
Tratate[modificare | modificare sursa]
Semnat
A intrat n vigoare
Document
1948
1948
Tratatul de la Bruxelles
1951
1952
Tratatul de la
Paris 1954
1955
Tratatul de la Bruxelles modificat
1957
1958
Tratatele de la
Roma
1965
1967
Tratatul de
fuziune 1975
N/A
Concluziile Consiliului European
1985
1985
Acordul de la Schengen 1986
1987
Actul unic european
1992
1993
Tratatul de la
Maastricht
1997
1999
Tratatul de la
Amsterdam
2001
2003
Tratatul de la
Nisa
2007
2009
Tratatul de la
Lisabona
Pix.gif Pix.gif Pix.gif Pix.gif Pix.gif Pix.gif Pix.gif Pix.gif
Cei trei piloni ai Uniunii Europene|:
Comunita?ile Europene:
Comunitatea Europeana a Energiei Atomice|Comunitatea Europeana a Energiei Atomic
e (EURATOM)
Comunitatea Europeana a Carbunelui ?i O?elului (CECO) Tratatul a expirat n 2002
Uniunea Europeana (UE)
Comunitatea Economica Europeana (CEE)
Regulile Schengen
Comunitatea Euro
peana (EC)
TREVI Justi?ie ?i afaceri interne (JHA)
Cooperarea poli?ieneasca ?i judiciara n materie penala (CPJMP)
Cooperarea Politica Europeana (EPC)
Politica externa ?i de securitate comuna a Uniunii Europene (PESC)
Unconsolidated bodies Uniunea Vest-Europeana (UVE)
Tratatul a expirat n 2011

v d
m
Geografia[modificare | modificare sursa]
Vrful Mont Blanc este cel mai nalt din UE
Statele membre ale UE acopera un teritoriu de 4.423.147 kilometri patra?i. Uniun
ea este mai mare dect orice stat cu excep?ia a ?ase ?ari, iar cel mai nalt vrf este
Mont Blanc din Alpii Graici care masoara 4.810,45 metri deasupra nivelului mari
i.[33] Cel mai jos punct din UE este Zuidplaspolder n Olanda, la 7 metri sub nive
lul marii. Peisajul, clima ?i economia UE sunt influen?ate de coasta, care masoa
ra 65.993 km lungime. UE are a doua cea mai lunga coasta din lume, dupa Canada.
Combinate, statele membre au frontiere terestre cu 19 state ne-membre pe un tota
l de 12.441 km, adica a cincea cea mai lunga frontiera din lume.[34][35]
Incluznd teritoriile de peste mari ale statelor membre, UE are cele mai multe tip
uri de clima, de la clima arctica (nord-estul Europei) la clima tropicala (Guyan
a Franceza), mediile meteorologice pentru UE fiind lipsite de sens. Majoritatea
locuitorilor traiesc n zone cu climat mediteranean (sudul Europei), temperat mari
tim (nord-vestul Europei) sau temperat-continental (Europa Centrala ?i de Est).[
36]
Popula?ia UE este puternic urbanizata, aproape 75% din locuitori locuind n zone u
rbane (acest procent este n cre?tere ?i se estimeaza ca va ajunge la 90% n 7 state
pna n 2020). Ora?ele sunt raspndite n ntreaga Uniune, cu un grup mare de ora?e n juru
l Benelux. n unele cazuri, aceasta cre?tere urbana a fost datorita afluxului de f
onduri UE ntr-o regiune.[37]
State membre[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Statele membre ale Uniunii Europene.
State membre
Candida?i: Islanda, Macedonia, Muntenegru, Serbia ?i Turcia[38]
Recunoscu?i de UE ca posibili candida?i dar care nu au depus nca o cerere pe
ntru aderare: Bosnia ?i Her?egovina ?i Kosovo (statut disputat).[39]
Uniunea Europeana este formata din 28 de state suverane:
Belgia Belgia (BE)
Italia Italia (IT)
Romnia (RO)
Bulgaria Bulgaria (BG) Letonia Letonia (LV)
Suedia Suedia (SE)
Danemarca Danemarca (DK)
Lituania Lituania (LT) Slovacia Slovacia (SK)
Germania Germania (DE) Luxemburg Luxemburg (LU)
Slovenia Slovenia (SI)
Estonia Estonia (EE)
Malta Malta (MT)
Spania Spania (ES)
Finlanda Finlanda (FI) Olanda Olanda (NL)
Republica Ceha Cehia (CZ)
Franta Fran?a (FR)
Austria Austria (AT)
Ungaria Ungaria (HU)
Grecia Grecia (GR)
Polonia Polonia (PL)
Regatul Unit Regatul Unit (GB)
Irlanda Irlanda (IE)
Portugalia Portugalia (PT)
Cipru Cipru (CY)
border Croatia Croa?ia (CR)
Numarul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele ?ase state fondatoare (
Belgia, Fran?a, Germania (de Vest), Italia, Luxembourg ?i Olanda) la actualul nu
mar de 28 de state membre, prin extinderi succesive o data ce ?arile aderau la t
ratat ?i facnd a?a, renun?nd la o parte din suveranitatea lor pentru a ob?ine repr
ezentativitate n institu?iile Uniunii. Pentru a adera la UE, o ?ara trebuie sa re
specte criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de la Copenha
ga din 1993. Criteriile spun ca pentru ca un stat sa adere la UE trebuie sa aiba
o democra?ie stabila care respecta drepturile omului ?i domnia legii, o economi
e de pia?a func?ionala capabila sa faca competi?ie n cadrul UE ?i acceptarea obli
ga?iilor de membru, inclusiv legisla?ia UE. Evaluarea ndeplinirii criteriilor est
e responsabilitatea Consiliului European. Nici un stat membru nu a parasit vreod
ata Uniunea, de?i Groenlanda (o provincie autonoma ce apartine Danemarcei) s-a r
etras n 1985. Tratatul de la Lisabona prevede modalita?ile de parasire a uniunii
de catre un stat membru.

Sunt cinci state candidate oficial: Islanda, Macedonia, Muntenegru, Turcia ?i Se

rbia[40]. Albania ?i Bosnia ?i Her?egovina sunt de asemenea recunoscute ca poten
?iale candidate. Kosovo este de asemenea o poten?iala candidata dar Comisia Euro
peana nu o recunoa?te ca un stat independent din cauza faptului ca nu toate stat
ele membre o recunosc ca o ?ara independenta de Serbia. Romnia este una dintre st
atele membre care nu recunosc independen?a Kosovo.
Cele patru ?ari care formeaza Asocia?ia Europeana a Liberului Schimb (care nu su
nt membre UE) au aderat par?ial la politicile ?i reglementarile economice ale UE
: Islanda (o ?ara candidata pentru aderarea la UE), Liechtenstein ?i Norvegia, c
are sunt parte din pia?a unica prin Spa?iul Economic European ?i Elve?ia, care a
re legaturi similare prin tratate bilaterale. UE are de asemenea rela?ii cu micr
o-statele europene, Andora, Monaco, San Marino ?i Vatican care folosesc moneda u
nica ?i coopereaza n unele domenii.
Mediu[modificare | modificare sursa]
Prima politica de mediu a Comunita?ii Europene a fost lansata n 1972. De atunci c
omunitatea s-a ocupat de mai multe aspecte ?i probleme de mediu, precum ploile a
cide, sub?ierea stratului de ozon, calitatea aerului, poluarea fonica, de?euri ?
i poluarea apei. Directiva Cadru pentru Apa este un exemplu de politica n domeniu
l apei, cu scopul ca rurile, solul ?i apele de coasta sa fie de calitate buna pna n a
nul 2015. Directiva pentru pasari ?i Directiva Habitate sunt par?i ale legisla?i
ei europene pentru protec?ia biodiversita?ii ?i a habitatelor naturale. Aceste p
olitici de protec?ie acopera doar protec?ia plantelor ?i animalelor. Micro-organ
ismele nu au nici un fel de protec?ie prin legisla?ia Uniunii Europene.[41] Dire
ctivele sunt implementate prin Programul Natura 2000 ?i acopera 30.000 de locuri
din ntreaga Europa.[42] n 2007, guvernul polonez a cautat sa construiasca o autos
trada prin valea Rospuda, dar Comisia a blocat construc?ia autostrazii deoarece
este o zona cu fauna salbatica este protejata de program.[43]
n 2007, statele membre convenit ca 20% din energia electrica folosita de UE va pr
oveni din surse regenerabile ?i ca emisiile de carbon vor fi reduse cu cel pu?in
20% pna n 2020 n compara?ie cu nivelul din 1990.[44] Acest lucru include masuri de
scadere a cantita?ii de combustibili utilizate de autoturisme ?i camioane cu pna
la 10% ?i ca ele ar trebui sa foloseasca biocombustibili. Aceasta este consider
ata a fi una dintre cele mai ambi?ioase ac?iuni a unei regiuni industrializate mp
otriva ncalzirii globale.[45]
Sistemul politic[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Sistemul politic al Uniunii Europene.
Uniunea Europeana func?ioneaza conform ?i n cadrul competen?elor acordate de trat
ate ?i pe principiul subsidiarita?i (care dicteaza ca o ac?iune va fi luata doar
atunci cnd un obiectiv nu poate fi atins de statele membre fara interven?ie comu
nitara). Legisla?ia elaborata de institu?iile Uniunii Europene sunt trecute n for
me variate. n general, ele pot fi clasificate n doua grupuri: cele care intra n vig
oare fara necesitatea implementarii de masuri na?ionale ?i cele care necesita ma
suri de implementare na?ionale.
Guvernarea[modificare | modificare sursa]
Uniunea Europeana are ?apte institu?ii: Parlamentul European, Consiliul Uniunii
Europene, Comisia Europeana, Consiliul European, Banca Centrala Europeana, Curte
a de Justi?ie a Uniunii Europene ?i Curtea Europeana de Conturi. Competen?a de e
xaminare ?i amendare a legisla?iei este divizata ntre Parlamentul European ?i Con
siliul Uniunii Europene, pe cnd atribu?iile executive sunt n sarcina Comisiei Euro
pene ?i cu o capacitate limitata, a Consiliului European (care nu trebuie confun
dat cu Consiliul Uniunii Europene sau cu Consiliul Europei). Politica monetara a
zonei euro este coordonata de Banca Centrala Europeana. Interpretarea ?i aplica
rea legisla?iei europene ?i a tratatelor este asigurata de Curtea de Justi?ie a
Uniunii Europene.[1] Exista de asemenea un numar de organisme auxiliare care ope
reaza n anumite domenii.

Institu?iile Uniunii Europene [46] v

d
Europarl logo.svgParlamentul European
- Legislativ (camera inferioara) -

European Council logo.svgConsiliul European

- Stabile?te direc?ia ?i impulsioneaza integrarea EU Consilium Logo.svgConsiliul Uniunii Europene
- Legislativ (camera superioara) European Commission Logo.gifComisia Europeana
- Executivul Parlamentul European
Membrii Consiliului European din 2011
Sala Consiliului UE
Cadirea Comisiei Europene
ndepline?te alaturi de Consiliul UE puterea legislativa
mparte cu Consiliul UE puterea bugetara ?i are ultimul cuvnt asupra aprobarii sau
respingerii bugetului general al UE
Exercita supravegherea democratica asupra tuturor institu?iilor UE, inclusiv asu
pra Comisiei Europene, numind membrii Comisiei ?i putnd demite Comisia prin mo?iu
ne de cenzura
Decide asupra proiectelor de directive ?i regulamente ale UE
Ratifica tratatele negociate de Comisie ?i Consiliu
?i are sediul ?i sala plenara n Strasbourg, Secretariatul General n Luxembourg, se n
trune?te n principal n Bruxelles
Summitul ?efilor de stat sau de guvern, condus de Pre?edintele Consiliului Europ
ean
acorda impulsurile necesare dezvoltarii ?i stabile?te priorita?ile ?i obiectivel
e generale
nu legifereaza
are sediul n Bruxelles
ndepline?te alaturi de Parlamentul European puterea legislativa
mparte alaturi de Parlamentul European puterea bugetara
asigura coordonarea politicilor economice ?i sociale ?i stabile?te liniile gener
ale pentru Politica Comuna pentru Afaceri Externe ?i de Securitate
ncheie acorduri interna?ionale
are sediul n Bruxelles
este "guvernul",exercita puterea executiva
propune proiecte legislative catre Parlament ?i Consiliu
implementeaza politicile UE ?i administreaza bugetul
asigura aplicarea corecta a legisla?iei europene
negociaza tratate interna?ionale
are sediul n Bruxelles
No image wide.svg
Emblem of the Court of Justice of the European Union.svg
Curtea de Justi?ie a Uniunii Europene
- Justi?ie CURIA RATIONUM logo.svgCurtea Europeana a Auditorilor
- Audit financiar Logo European Central Bank.svgBanca Centrala Europeana
- Executivul monetar (banca centrala) No image wide.svg
Sala CEJ
Cladirea CAE
Banca Centrala Europeana

asigura interpretarea unitara a legisla?iei europene

are puterea de a decide asupra disputelor legale dintre statele membre UE, insti
tu?iile UE, companii ?i indivizi
are sediul n Luxembourg
verifica folosirea corecta a veniturilor ?i cheltuielilor institu?iilor UE(vezi
?i Bugetul Uniunii Europene)
are sediul n Luxembourg
formeaza alaturi de bancile centrale na?ionale Sistemul European al Bancilor Cen
trale ?i astfel decide politica monetara a zonei Euro.
asigura stabilitatea pre?urilor n zona euro prin controlarea fluxului de bani
are sediul n Frankfurt
Consiliul European[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Consiliul European.
Pre?edintele Consiliului European, Donald Tusk
Consiliul European stabile?te direc?iile UE, el se ntrune?te de cel pu?in patru o
ri pe an. Este compus din Pre?edintele Consiliului European, Pre?edintele Comisi
ei Europene ?i un reprezentant din fiecare stat membru, ?eful de stat ori ?eful
guvernului. Consiliul European a fost descris de unii ca autoritatea politica sup
rema a Uniunii. Consiliul este implicat activ n negocierea schimbarilor tratatelor
?i define?te politicile UE, agenda ?i strategiile.
Consiliul European ?i folose?te rolul conducator pentru a media disputele ntre sta
tele membre ?i dintre institu?ii, rezolva crizele politice ?i dezacordurile refe
ritoare la politici ?i probleme controversate. Ac?ioneaza ca un ?ef de stat colec
tiv ?i ratifica documentele importante (de exemplu, tratatele ?i acordurile inter
na?ionale) alaturi de Parlamentul European.
n 19 noiembrie 2009, Herman Van Rompuy a fost ales primul Pre?edinte permanent al
Consiliului European. n 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat n vigo
are ?i astfel ?i-a nceput mandatul. Pre?edintele asigura reprezentarea interna?io
nala a UE, mediaza conflictele dintre membri att n timpul sesiunilor consiliului ct
?i n perioadele dintre ele. Consiliul European nu trebuie confundat cu Consiliul
Europei, o organiza?ie interna?ionale independenta de UE.
Comisia[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Comisia Europeana.
Pre?edintele Comisiei Jean-Claude Juncker
Comisia Europeana ac?ioneaza drept putere executiva a Uniunii Europene ?i are re
sponsabilitatea ini?ierii de proiecte legislative ?i conducerea permanenta a UE.
Comisia este de asemenea motorul integrarii europene. Este organizata ca un cab
inet de guvern, cu 27 de comisari pentru diferite domenii de activitate, unul pe
ntru fiecare stat membru, ei avnd obliga?ia de a reprezenta interesele UE ca un nt
reg ?i nu interesele na?ionale.
Unul dintre cei 27 este Pre?edintele Comisiei (actualmente Jose Manuel Barroso)
care este numit de Consiliul European. Dupa pre?edinte, cel mai important ?i pro
eminent comisar este naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe ?i pol
itica de securitate care este de drept ?i vice-pre?edinte al Comisiei ?i este nu
mit de asemenea de Consiliul European. Ceilal?i 25 de comisari sunt numi?i de Co
nsiliul Uniunii Europene n acord cu pre?edintele nominalizat. Dupa acea, cei 27 d
e comisari ca un singur grup primesc votul de nvestitura din partea Parlamentului
European.
Parlamentul European[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Parlamentul European.

Pre?edintele Parlamentului European Martin Schulz.

Parlamentul European constituie jumatate din legislativul UE (alaturi de Consili
ul Uniunii Europene, dupa cum ve?i vedea mai jos). Cei 736 (n curnd 751) de membri
ai Parlamentului European (MPE) sunt ale?i direct de ceta?enii UE la fiecare ci
nci ani n baza unui sistem de reprezentare propor?ionala n baza numarului de votur
i acumulat de fiecare partid politic. De?i parlamentarii europeni sunt ale?i la
nivel na?ional, ei urmeaza politica grupului parlamentar. Fiecare stat are un nu
mar de mandate care sunt mpar?ite n circumscrip?ii na?ionale care nu afecteaza nat
ura propor?ionala a sistemului de vot. Romnia are n prezent (2012) un numar de 33
de mandate n Parlamentul European.
Parlamentul ?i Consiliul Uniunii Europene aproba legisla?ia n comun n majoritatea
domeniilor din procedura legislativa ordinara. Aceasta se aplica inclusiv bugetu
lui UE. n final, Comisia raspunde n fa?a parlamentului ?i poate fi demisa printr-o
mo?iune de cenzura. Pre?edintele Parlamentului European este ?i purtatorul de c
uvnt al parlamentului ?i l reprezinta n strainatate. Pre?edintele Parlamentului ?i
Vicepre?edin?ii sunt ale?i de membrii parlamentului la fiecare doi ani si jumata
te. Actualul pre?edinte al Parlamentului este Martin Schulz
Consiliul Uniunii Europene[modificare | modificare sursa]
Consiliul Uniunii Europene (numit ?i Consiliul ?i uneori Consiliul de Mini?tri ) cons
tituie jumatate din legislativul UE. Este format din mini?tri de guvern ai state
lor membre ?i se ntrune?te n diferite configura?ii n func?ie de domeniul de activit
ate. n ciuda acestui fapt, este considerat un singur corp. Alaturi de atribu?iile
legislative, Consiliul exercita atribu?ii ?i n politica rela?iilor externe comun
e ?i politica de securitate.
Bugetul[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Bugetul Uniunii Europene.
Circle frame.svg
Bugetul UE pentru anul 2010 ( 141.9 miliarde):[47]
Coeziune ?i competitivitate pentru cre?tere ?i for?a de munca (45%)
Ceta?enie, libertate, securitate ?i justi?ie (1%)
UE ca jucator global (6%)
Dezvoltare rurala (11%)
Ajutor direct ?i cheltuieli legate de pia?a (31%)
Administra?ie (6%)
UE a decis ca bugetul pentru anul 2007 sa fie de 120,7 miliarde de euro iar pent
ru perioada 2007-2013 un buget de 864,3 miliarde euro, reprezentnd 1,10% respecti
v 1,05% din venitul na?ional brut estimat pentru perioada respectiva. Spre exemp
lu, cheltuielile Marii Britanii n 2004 au fost estimate la 759 miliarde euro, iar
Fran?a a avut cheltuieli estimate la 801 miliarde euro. n 1960, bugetul Comunita
?ii Economice Europene era de 0,3% din PIB.
Din bugetul pentru anul 2010 n valoare de 141,5 miliarde, cei mai mul?i bani au f
ost aloca?i politicilor de coeziune ?i competitivitate cu aproximativ 45% din tota
lul bugetului. Dupa aceasta, cei mai mul?i bani au fost acorda?i agriculturii, a
proximativ 31% din total. Dezvoltarea rurala, mediul ?i pescuitul primesc aproxi
mativ 11%. Cheltuielile pentru administra?ie sunt n jur de 6%. Cheltuielile pentr
u parteneriatul global al UE ?i domeniul ceta?enie, libertate, securitate ?i just
i?ie sunt aproximativ de 6%, respectiv 1%.
Curtea Europeana a Auditorilor are responsabilitatea ca bugetul UE este cheltuit
responsabil ?i corect. Curtea emite rapoarte pentru fiecare an financiar catre
Consiliu ?i Parlamentului European. Parlamentul se folose?te de acesta pentru a
aproba folosirea banilor de catre Comisie. Curtea mai emite opinii ?i propuneri
de legisla?ie financiara ?i ac?iuni anti-frauda.

Competen?a[modificare | modificare sursa]

Statele membre UE men?in puterile ?i atribu?iile care nu au fost acordate expres
Uniunii Europene. n anumite zone, UE se bucura de competen?e ?i atribu?ii exclus
ive. Acestea sunt domeniile n care statele membre au renun?at la capacitatea de a
emite legisla?ie. n alte domenii UE ?i statele membre mpart competen?a legislativ
a. De?i ambele pot emite legisla?ii, statele membre pot emite legi pna la limita
la care UE nu poate. n alte domenii ?i politici, UE poate doar coordona, ajuta ?i
suplini ac?iunile statelor membre dar nu poate emite legisla?ie.
Distribuirea competen?elor n diferite politici ?i domenii ntre statele membre ?i U
niune este mpar?ita n urmatoarele categorii:
A?a cum este stipulat n partea I, titlul I din Tratatul Consolidat de Func?ionare
a Uniunii Europene:
vizualizare
discu?ie modificare
Competen?a exclusiva
Uniunea are competen?a exclusiva de a emite directive ?i de a ncheia acorduri int
erna?ionale cnd sunt acordate de legisla?ia Uniunii.
Uniunea vamala
Stabilirea regulilor de competi?ie necesare pentru func?ionarea legisla?iei UE
Politica monetara pentru statele membre care folosesc moneda euro
Conservarea popula?iei marine prin politica piscicola comuna
Politica comerciala comuna
Competen?e mpar?ite
Statele membre nu pot exercita competen?e n domeniile n care Uniunea o face.
Exercitarea competen?ei de catre Uniunea nu trebuie sa ncalce posibilitatea ca st
atele membre sa ?i ndeplineasca competen?ele n:
Pia?a interna
Politicile sociale pentru aspectele definite n Tratat
Coeziunea economica, sociala ?i teritoriala
Politica agricola ?i piscicola comuna, excluznd protec?ia resurselor naturale mar
itime
Mediul
Protec?ia consumatorului
Transportul
Re?eaua transeuropeana
Energia
Domeniile securita?ii, liberta?ii ?i justi?iei
Cercetarea, dezvoltarea tehnologica ?i spa?iu
Dezvoltarea cooperarii, ajutorul umanitar
Uniunea coordonaeaza politicile statelor membre sau implementeaza politici supli
mentare politicilor lor comune
Coordoneaza politicile economice, sociale etc.
Securitatea comuna a frontierelor politicile de aparare
Competen?e de sprijin
Uniunea poate desfa?ura activita?i de suport ?i ajutor a statelor membre n:
Dezvoltarea ?i protejarea sanata?ii
Industrie
Cultura
Turism
Educa?ie, tineret, sport ?i pregatire voca?ionala
Protec?ie civila (prevenirea dezastrelor)
Cooperare administrativa
Sistemul legal[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Drept comunitar.
Uniunea Europeana este fondata pe baza a unei serii de tratate. Acestea au nfiin?
at ini?ial Comunita?ile Europene ?i ulterior UE. Aceste tratate prin care statel
e ?i-au unificat suveranitatea stabilesc ?i obiectivele generale ?i fondeaza ins
titu?iile cu competen?ele legale necesare a pune n practica aceste obiective. Ace

ste puteri juridice includ abilitatea de a adopta o legisla?ie care poate afecta
n mod direct toate statele membre ?i locuitorii lor. Uniunea Europeana are perso
nalitate juridica, cu dreptul de a semna acorduri ?i tratate interna?ionale.
Sub principiul suprema?iei, instan?ele na?ionale au obliga?ia sa aplice tratatel
e pe care statele membre le-au ratificat, precum ?i acele legi adoptate n numele
lor, chiar daca facnd a?a intra n conflict cu legisla?ia na?ionala, ?i (limitat) c
hiar cu prevederile constitu?ionale. Tratatele ?i legisla?ia Uniunii fiind peste
orice legisla?ie na?ionala contrara.
Curtea de Justi?ie[modificare | modificare sursa]
Ramura judiciara a UE, formal numita Curtea de Justi?ie a Uniunii Europene , cuprin
de trei instan?e: Curtea de Justi?ie, Curtea Generala ?i Tribunalul Func?iei Pub
lice al Uniunii Europene. mpreuna interpreteaza ?i aplica tratatele ?i legisla?ia
Uniunii Europene.
Curtea de Justi?ie se ocupa n principal cu cauzele din partea statelor membre ?i
institu?iilor Uniunii. Curtea Generala se ocupa n principal de cauzele depuse de
ceta?eni sau companii direct cur?ii europene iar Tribunalul Func?iei Publice al
Uniunii Europene are atribu?ii n disputele dintre Uniunea Europene ?i serviciul c
ivil european. Deciziile Cur?ii Generale pot fi apelate la Curtea de Justi?ie da
r doar din punctul de vedere al conformita?ii unei prevederi legale.
Drepturi fundamentale[modificare | modificare sursa]
Ultima amendare a bazelor constitu?ionale ale UE a intrat n vigoare n 2009 ?i a fo
st Tratatul de la Lisabona.
Tratatele declara ca Uniunea Europeana nsa?i este fondata pe valorile respectului
pentru demnitatea umana, libertate, democra?ie, egalitate, domnia legii ?i respe
ctul pentru drepturile omului, inclusiv drepturile minorita?ilor na?ionale n soci
etatea n care pluralismul, ne-discriminarea, toleran?a, justi?ia, solidaritatea ?
i egalitate ntre femei ?i barba?i prevaleaza.
n 2009, Tratatul de la Lisabona a acordat putere legala Cartei Drepturilor Fundam
entale ale Uniunii Europene. Carta este un catalog a drepturilor fundamentale mpo
triva carora ac?iunile UE pot fi judecate. Consolideaza multe drepturi pe care n
trecut Curtea de Justi?ie le-a recunoscut ?i provin din tradi?iile constitu?ional
e comune ale statelor membre . Curtea de Justi?ie a recunoscut de multa vreme drep
turi fundamentale ?i astfel a respins legisla?ia UE care erau mpotriva drepturilo
r fundamentale. Carta Drepturilor Fundamentale a fost scrisa n 2000. De?i ini?ial
nu avea caracter legal, Carta era citata frecvent n instan?ele UE pentru ca con?
inea drepturi pe care instan?ele le recunoscusera de multa vreme ca principii fu
ndamentale ale legisla?iei UE. Semnarea Conven?iei Europene pentru Drepturile Om
ului este o condi?ie pentru a adera la UE. Tratatul de la Lisabona ?i Protocolul
14 din Conven?ie au permis dupa o lunga vreme ca ?i UE sa poata adera la Conven
?ie.
UE promoveaza de asemenea drepturile omului n toata lumea. Uniunea se opune pedep
sei cu moartea ?i sprijina abolirea ei la nivel mondial. Abolirea pedepsei cu mo
artea este de asemenea o condi?ie pentru a putea adera la UE.
Legisla?ie[modificare | modificare sursa]
Principalele acte juridice ale UE sunt n trei forme: reglementari, directive ?i d
ecizii. Reglementarile devin lege n toate statele membre n momentul n care intra n v
igoare, fara a exista necesitatea implementarii de masuri na?ionale ?i au automa
t prioritate fa?a de legisla?ia na?ionala. Directivele solicita statelor membre
sa ajunga ajunga la un anumit rezultat lasnd la latitudinea lor modul de implemen
tare. Atunci cnd termenul de aplicare a directive expira, trebuie, sub anumite co
ndi?ii sa aiba un efect direct asupra legisla?iei na?ionale a statelor membre.

Deciziile ofera o alternativa la cele doua modalita?i legislative de mai sus. Su

nt acte legale care se aplica strict anumitor indivizi, companii sau unor state
membre. Sunt cel mai des folosite n legisla?ia pentru competi?ie sau pentru a sta
bili ajutoare de stat, dar sunt de asemenea folosite frecvent n proceduri adminis
trative n cadrul institu?iilor. Reglementarile, directivele ?i deciziile au puter
e legala egala ?i se aplica fara existen?a unei ierarhii legislative.
Justi?ie ?i afaceri interne[modificare | modificare sursa]
Spa?iul Schengen cuprinde cele mai multe state membre ?i asigura libertatea de m
i?care.
nca de la nfiin?area Uniunii Europene n 1993, Uniunea ?i-a dezvoltat competen?e n do
meniile justi?iei ?i afacerilor interne, ini?ial la un nivel interguvernamental
?i mai trziu la un nivel suprana?ional. n final, au fost nfiin?ate agen?ii care coo
rdoneaza ac?iunile asociate: Europol (pentru cooperarea for?elor de poli?ie)[48]
, Eurojust(pentru cooperarea ntre procurori)[49] ?i Frontex(pentru cooperarea ntre
autorita?ile de frontiera).[50] Uniunea Europeana opereaza de asemenea Sistemul
de Informa?ii Schengen care este o baza de date comuna a poli?iei ?i autorita?i
lor de imigra?ie din statele membre. Aceasta cooperare a fost dezvoltata n princi
pal prin Acordul Schengen pentru a evita trecerile ilegale a frontierei.
Uniunea are de asemenea ?i legisla?ie n domeniile extradarii[51], legisla?iei fam
iliei[52], azil[53] ?i justi?ie penala[54]. Interdic?ia discriminarii sexuale ?i
din cauza na?ionalita?ii au o lunga vechime n tratate[nb 1]. Recent, a existat o
suplimentare a puterii legislative mpotriva discriminarii bazata pe rasa, religi
e, dizabilita?i, vrsta ?i orientare sexuala[nb 2]. n virtutea acestor puteri, UE a
emis legisla?ie pentru prevenirea ?i condamnarea discriminarii sexuale la locul
de munca, discriminarea de vrsta ?i discriminarea rasiala.[nb 3]
Rela?ii externe[modificare | modificare sursa]
Vezi ?i: Serviciul European de Ac?iune Externa
naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe ?i politica de securitate,
Federica Mogherini.
Politica de cooperare externa dintre statele membre ntre statele membre dateaza d
e la fondarea Comunita?ii n 1957, cnd statele au negociat ca un bloc la negocieril
e de comer? interna?ional sub Politica Comerciala Comuna.[55] Pa?i pentru o coop
erare mai strnsa n rela?iile interna?ionale au avut loc n 1970 odata cu nfiin?area P
oliticii Europene de Cooperare care a creat un proces de consultare informala ntr
e statele membre cu scopul de a crea o politica externa comuna. Totu?i aceasta n
u a avut loc pna n 1987 cnd Politica Europeana de Cooperare a fost introdusa n Actul
Unic European. Politica de Cooperare Europeana a fost renumita n Politica Comuna
pentru rela?ii externe ?i politici de securitate prin Tratatul de la Maastricht
.[56]
Scopul politicii comune pentru rela?ii externe ?i politica de securitate era sa
promoveze att interesele UE ct ?i interesele comunita?ii interna?ionale ca un ntreg
, inclusiv promovarea cooperarii interna?ionale, respectul pentru drepturile omu
lui, democra?ia ?i domnia legii. Politica necesita unanimitate ntre statele membr
e pentru politicile necesare ?i n problemele particulare. Unanimitatea era o prob
lema dificila ?i a cauzat dezacorduri, precum cea cu privire la Invazia Irakului
din 2003.
UE participa la toate sumitele G8 ?i G20. (Sumitul G-20 de la Seul, 2010)
Reprezentantul ?i coordonatorul Politicii Comune nafara UE este naltul Reprezentan
t al Uniunii pentru Afaceri Externe ?i Politica de Securitate (actualmente Cathe
rine Ashton) care reprezinta UE n politicile de afaceri externe ?i de securitate.
naltul Reprezentant conduce Serviciul European de Ac?iune Externa, un departamen
t al UE unic care a fost instituit oficial ncepnd cu 1 decembrie 2010 cu ocazia pr

imei aniversari a intrarii n vigoare a Tratatului de la Lisabona. SEAE func?ionea

za ca un minister de externe ?i corp diplomatic pentru Uniunea Europeana.
Pe lnga politica interna?ionala dezvoltata de Uniunea Europeana, influen?a UE est
e, de asemenea, sim?ita prin extindere. Beneficiile percepute din calitatea de m
embru al UE este un stimulent pentru reformele politice ?i economice pentru stat
ele care doresc sa ndeplineasca criteriile UE de aderare ?i sunt considerate un f
actor important care contribuie la reforma unor state europene foste comuniste p
recum Serbia, Muntenegru, Macedonia, Moldova sau Ucraina. Aceasta influen?a a Un
iunii n afacerile interne ale altor state este considerata, n general, ca soft powe
r spre deosebire de influen?a militara hard power folosita n special de Statele Unit
e ale Americii.
For?e militare[modificare | modificare sursa]
Imagine indisponibila
Imagine indisponibila
Eurofighter Typhoon ?i Eurocopter Tiger sunt construite de catre un consor?iu al
unor state membre.
Uniunea Europeana nu are o armata unificata. Predecesoarele Uniunii Europene nu
au fost create ca o alian?a militara puternica deoarece NATO a fost considerata
suficienta pentru apararea membrilor. 22 dintre statele membre ale UE sunt ?i me
mbre ale NATO iar restul statelor membre au o politica de neutralitate. Totu?i,
compatibilitatea dintre neutralitatea lor ?i calitatea de membru al UE este disp
utata (inclusiv de Primul Ministru al Finlandei) iar solidaritatea mutuala n cazu
l unor dezastre, atacuri teroriste ?i agresiuni armate este acoperita de Articol
ul 42 (7) al Tratatului Uniunii Europene ?i Art. 222 din Tratatul Consolidat pen
tru Func?ionarea Uniunii Europene. Uniunea vest-europeana, o alian?a militara cu
o clauza de aparare colectiva a fost desfiin?ata n 2010 iar rolul ei a fost tran
sferat Uniunii Europene.
Conform Institutului Interna?ional pentru Cercetarea Pacii de la Stockholm, Fran
?a a cheltuit mai mult de 44 de miliarde pentru aparare n 2010, punnd-ui pe locul
trei la nivel mondial, dupa SUA ?i China, iar Marea Britanie cheltuie?te aproxim
ativ 39 miliarde euro. mpreuna, Fran?a ?i Marea Britanie au mpreuna aproximativ 45
% din bugetul pentru aparare al tuturor statelor UE, 50% n capacita?ile militare
?i 70% din toate cheltuielile pentru cercetare ?i dezvoltare militara. n 2000, Ma
rea Britanie, Fran?a, Spania ?i Germania aveau mpreuna 97% din bugetul pentru cer
cetarile militare dintre cele 15 state membre al UE de atunci.
Pe durata razboiului din Kosovo din 1999, Consiliul European a fost de acord ca U
niunea trebuie sa aiba capacitatea de ac?iune autonoma, asistata de o for?a mili
tara credibila, posibilitatea de a se folosi de ea ?i de a fi pregatita sa o fac
a pentru a raspunde unor crize interna?ionale fara a fi necesara asisten?a NATO . n
final, au fost efectuate unele eforturi pentru a cre?te capabilita?ile militare
ale UE, cel mai important fiind Procesul Helsinki Headline Goal . Dupa multe discu
?ii, cel mai concret rezultat a fost ini?iativa grupurilor tactice ale UE, care
au fost planuite sa poata deplasa rapid aproximativ 1500 de solda?i ?i personal
fiecare.
For?ele UE au fost dislocate n misiuni de men?inere a pacii din Africa pna n fosta
Iugoslavia ?i n Orientul Mijlociu. Opera?iile militare ale UE sunt operate de mai
multe organisme ale UE, inclusiv Agen?ia de Aparare Europeana, Centrul European
pentru Observa?ii prin Satelit ?i Statul Major al Uniunii Europene.
Ajutorul umanitar[modificare | modificare sursa]
Comisariatul European pentru Ajutor Umanitar acorda ajutor din partea UE statelo
r n curs de dezvoltare. n 2006, bugetul Comisariatului era de 671 milioane euro, i
ar 48% din aceasta suma a mers catre Africa, Caraibe ?i statele din Pacific. Adu
nnd contribu?iile UE si ale statelor membre, UE este cel mai mare donator umanita
r din lume.

Ajutorul umanitar este finan?at direct din buget (70%) ca parte a instrumentelor
financiare pentru ac?iune externa si de asemenea prin Fondul de Dezvoltare Euro
peana (30%). Ac?iunea Externa a UE este mpar?ita n instrumente geografice ?i pe do
menii. Instrumentele geografice acorda ajutor prin Instrumentul de Cooperare pen
tru Dezvoltare (16,9 miliarde ntre 2007-2013) care cheltuie?te 95% din bugetul sa
u n ac?iuni de asisten?a interna?ionala ?i din partea Instrumentului de Parteneri
at ?i Vecinatate European, care con?ine cteva programe relevante. Fondul European
pentru Dezvoltare (cu un buget de 22.7 miliarde ntre 2008-2013) este format din
contribu?ii voluntare din partea statelor membre, dar exista presiuni pentru a t
ransforma FDE ntr-un instrument bugetar pentru a ncuraja cre?terea contribu?iilor
statelor ?i a permite Parlamentului European sa aiba o supraveghere mai buna a b
anilor.
Ajutoarele UE au fost criticate des de eurosceptici ca ar fi ineficiente, ca nu
si-ar atinge obiectivele ?i ca ar fi legate de atingerea unor obiective economic
e ?i politice.

Economia[modificare | modificare sursa]

Articol principal: Economia Uniunii Europene.
Cele 10 cele mai mari economii ale lumii si UE ca entitate dupa PIB (2011)[57]
Uniunea Europeana a stabilit o pia?a unica pe teritoriul tuturor statelor membre
. O uniune monetara, zona euro este formata din 17 state membre care folosesc mo
neda unica euro. n 2010, UE a generat un procent estimat de 26% (16.242 miliarde
de dolari) din produsul intern brut la nivel mondial, astfel UE are cea mai mare
economie a lumii. Este cel mai mare exportator, cel mai mare importator de bunu
ri ?i servicii ?i cel mai mare partener comercial pentru multe ?ari precum China
, India ?i Statele Unite ale Americii.
Din 500 cele mai mari corpora?ii dupa venituri (Fortune Global 500 din 2010), 16
1 au sediul n Uniunea Europeana. n noiembrie 2011, ?omajul n UE era de 9,8%[58], in
vesti?iile erau de 20,3% din PIB [59] n noiembrie 2011, infla?ia de 3,4% iar defi
citul public era de 6.6% n octombrie 2011[60].
Exista o varia?ie semnificativa ntre veniturile per capita ntre statele membre, ac
estea sunt ntre 11.000 de euro ?i pna la 70.000 de euro. Regiunile cu venit inferi
or mediei europene sunt n special n estul Europei, n noile state care au aderat dup
a 2004. Cteva fonduri acorda ajutor de urgen?a, suport pentru statele candidate p
entru a le aduce la standardele UE (PHARE, ISPA ?i SAPARD) precum ?i ajutor pent
ru Comunitatea Statelor Independente (fostele state parte a URSS).

Stat
PIL 2010[61]
(milioane de $) PIB 2010
pe capita[61]
($)
PIB 2010
pe capita[62]
(in % din UE-27)
Infla?ia.[63]
2010
Disoccup.[64]
2010
Cre?terea PIB-ului
(media 2000-10)[65]
Cre?terea PIB-ului
(prev. 2011-13)[65]
Luxemburg Luxemburg
41.271 81.466 271
Olanda Olanda 680.772 40.973 133
+0,9%
Austria Austria 333.537 39.761 126
+1,7%
Irlanda Irlanda 176.555 39.492 128
-1,6%
Suedia Suedia 356.321 38.204 123
+1,9%

+2,5%
4,5%
4,4%
13,7%
8,4%

4,5%
+1,6%
+1,8%
+3,1%
+2,3%

+3,3%
+1,1%
+1,9%
+1,5%
+2,5%

+1,6%

Danemarca Danemarca
201.702 36.443 127
Belgia Belgia 396.035 36.274 119
+2,3%
Germania Germania
2.944.352
36.081
+1,8%
Regatul Unit Regatul Unit
2.181.456
+2,0% +0,9%
Finlanda Finlanda
187.696 34.918 115
Franta Fran?a 2.134.941
33.910 108
Spania Spania 1.372.720
29.830 100
Italia Italia 1.778.832
29.480 101
Cipru Cipru
23.259 28.960 99
+2,6%
Grecia Grecia 318.670 28.496 90
+4,7%
Slovenia Slovenia
56.663 28.073 85
Republica Ceha Cehia
262.144 24.950 80
Malta Malta
10.423 24.833 83
+2,0%
Portugalia Portugalia 247.458 23.262 80
Slovacia Slovacia
120.524 22.195 74
Polonia Polonia 723.032 18.981 63
+2,7%
Ungaria Ungaria 188.677 18.841 65
+4,7%
Estonia Estonia 24.762 18.527 64
+2,7%
Lituania Lituania
56.750 17.235 57
Letonia Letonia 32.609 14.504 51
-1,2%
Bulgaria Bulgaria
97.066 12.934 44
Romnia
254.918 11.895 46
+6,1%
Uniunea Europeana Zona euro
10.848.470
+1,1%
Uniunea Europeana
15.203.145
+1,2%

+2,2%
8,3%
118

+0,9%
+1,5%
6,8%

+1,2%

35.059 112

+3,3%

7,8%

+1,7%
+1,7%
+1,8%
+1,6%
6,5%
12,6%
+2,1%
+1,2%
6,8%
+1,4%
+0,7%
9,6%
11,2%
16,9%
+1,2%
18,7%
+3,0%
7,3%

8,4%
9,7%
20,1%
8,4%
+3,0%
+2,3%
7,3%
7,3%
+1,6%
11,0%
14,4%
+3,9%
+2,2%
+4,7%
17,8%
+4,2%
10,2%
+4,0%
108

+2,2%
+1,4%
+2,4%
+0,7%
+0,7%
-2,5%
+2,9%
+3,5%
+1,8%
+1,0%
+4,6%
+3,1%
+1,1%
+5,1%
+5,3%
+3,7%
+4,3%
+2,4%
+1,6%

+2,1%
+1,2%
+0,9%
+0,4%

+2,1%

9,6%

+1,6%

100

7,4%
+1,6%
+1,2%

+1,4%

+1,2%
+1,4%
-1,3%
+2,3%

+4,4%
+2,5%
10,0%

+1,4%

Pia?a interna[modificare | modificare sursa]

Statele membre ale Uniunii Europene au un pasaport standardizat (pa?aport biomet
ric romnesc)
Doua dintre obiectivele fundamentale ini?iale ale Comunita?ii Economice Europene
au fost dezvoltarea unei pie?e comune, redenumita ulterior pia?a unica, ?i o un
iune vamala ntre statele membre. Pia?a unica implica libera circula?ie a marfuril
or, capitalurilor, persoanelor ?i serviciilor n cadrul UE,[66] iar uniunea vamala
implica aplicarea unui tarif extern comun pentru toate marfurile care intra pe
pia?a. Odata ce marfurile au fost admise n pia?a ele nu pot fi supuse taxelor vam
ale, taxelor discriminatorii sau cote de import. Statele non-UE, Islanda, Norveg
ia, Liechtenstein ?i Elve?ia sunt parte a pie?ei unice, dar nu ?i n uniunea vamal
a.[67] Jumatate din comer?ul din UE este reglementat de legisla?ia armonizata de
catre UE.[68]
Libera circula?ie a capitalurilor permite circula?ia investi?iilor, cum ar fii a
chizi?iile de proprieta?i ?i cumpararea de ac?iuni ntre ?ari.[69] Libertatea de c
ircula?ie a capitalurilor este unica n lume n masura n care este egala ?i statelor
non-membre.
Libertatea de mi?care a persoanelor permite ceta?enilor UE sa circule liber ntre
statele membre pentru a rezida, lucra, studia sau pentru a ie?i la pensie ntr-o a
lta ?ara. Acest lucra a necesitat o reducere a formalita?ilor administrative ?i
recunoa?terea calificarilor profesionale ntre statele membre.[70]
Libera circula?ie a serviciilor permite lucratorilor independen?i sa se deplasez
e ntre statele membre pentru a presta servicii n mod temporar sau permanent. n timp
ce serviciile reprezinta 60-70% din PIB, legisla?ia nu este la fel de dezvoltat
a ca n alte domenii. Aceasta lacuna a fost abordata de directiva recent adoptata
privind serviciile n cadrul pie?ei interne, care are ca scop liberalizarea presta

rii serviciilor transfrontaliere.[71] n conformitate cu tratatele, prestarea de s

ervicii este o libertate reziduala care se aplica numai n cazul n care nici o alta
libertate nu este exercitate.
Competi?ia[modificare | modificare sursa]
UE duce o politica de concuren?a destinata sa asigure o concuren?a corecta n cadr
ul pie?ei unice. Comisia, ca autoritatea de reglementare a competi?iei pentru pi
a?a unica este responsabila pentru problemele antitrust, aprobare a fuziunilor,
dezmembrarea cartelurilor, lucreaza pentru liberalizarea economica ?i pentru pre
venirea ajutoarelor de stat.
Comisarul pentru Concuren?a, n prezent Joaquin Almunia, este unul dintre cei mai
importan?i ?i influen?i comisari din cadrul Comisiei, cunoscut pentru capacitate
a de a afecta interesele comerciale ale societa?ilor transna?ionale. De exemplu,
n 2001, Comisia a mpiedicat pentru prima data o fuziune ntre doua societa?i cu sed
iul n Statele Unite ale Americii (GE ?i Honeywell), care fusese deja aprobata de
autoritatea na?ionala. Un alt caz cunoscut este cel al Microsoft, care a dus la
aplicarea unei amenzi de 777 milioane euro de catre Comisie dupa 9 ani de ac?iun
i n justi?ie.
Uniunea monetara[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Zona Euro.
Zona Euro (cu albastru nchis) este formata din 17 state care au adoptat euro ca m
oneda.
Crearea monedei unice europene a devenit un obiectiv oficial al Comunita?ii Econ
omice Europene n 1969. Totu?i, doar dupa Tratatul de la Maastricht din 1993, stat
ele membre au fost din punct de vedere legal obligate sa ini?ieze uniunea moneta
ra nu mai trziu de 1 ianuarie 1999. La aceasta data, euro a fost lansata n 11 stat
e membre ale UE. A ramas o moneda contabila (virtuala) pna la 1 ianuarie 2002 cnd
au fost emise bancnotele ?i monedele iar bancnotele ?i monezile na?ionale au ncep
ut sa fie retrase n Zona Euro, care atunci avea 12 state membre. Zona euro (forma
ta din statele membre UE care au adoptat moneda euro) a crescut la 17 state memb
re, cel mai recent stat care a adoptat moneda fiind Estonia care a aderat la 1 i
anuarie 2011.
Toate
punct
en?a.
zona

statele membre, cu excep?ia Danemarcei ?i Regatul Unit, sunt obligate din

de vedere legal sa adere la zona euro cnd vor ndeplini criteriile de converg
Romnia si-a propus sa adere la zona euro n 2015. Suedia a evitat sa adere la
euro nendeplinind criteriile.

Banca Centrala Europeana este banca centrala a zonei euro, aceasta controleaza p
olitica monetara a zonei cu scopul de a men?ine stabilitatea pre?urilor. Ea este
la centrul Sistemului European de Banci Centrale, care cuprinde bancile na?iona
le ale statelor membre ?i care este condusa de un Consiliu General, constnd din P
re?edintele BCE, care este numit de Consiliul European, Vice-pre?edintele BCE ?i
guvernatorii bancilor centrale na?ionale din cele 27 de state membre.
Criza datoriilor suverane[modificare | modificare sursa]
ncepnd cu sfr?itul lui 2009, temerile investitorilor cu privire la criza datoriilor
suverane ?i cre?terea datoriei publice guvernamentale la nivel mondial, mpreuna
cu un val de deteriorare a ratingului datoriilor suverane a ctorva state europene
. Preocuparile sau intensificat la nceputul lui 2010 ?i ulterior[72][73], a deven
it din ce n ce mai dificil sau chiar imposibil ca datoria unor state ca Grecia, I
rlanda ?i Portugalia sa fie refinan?ate.
La 9 mai 2010, mini?trii de finan?e din Uniunea Europeana au aprobat un pachet d
e salvare n valoare de 750 miliarde de euro care urmarea asigurarea stabilita?ii
financiare n Europa prin crearea Fondului European de Stabilitate Financiara (FES
F).[74] n octombrie 2011, liderii zonei euro au convenit asupra unui alt pachet d

e masuri menite sa previna prabu?irea economiilor statelor membre. Aceasta a inc

lus un acord cu sistemul bancar care a acceptat o reducere cu 50% a datoriei gre
ce?ti datorata creditorilor priva?i, cre?terea FESF la aproximativ 1000 de milia
rde de euro ?i solicitarea ca bancile europene sa ?i creasca capitalul cu 9%. Pen
tru a restaura ncrederea n economia europeana, liderii UE au ini?iat demersurile p
entru crearea unei uniuni fiscale comune n zona euro, cu reguli stricte ?i execut
orii ncorporate n tratatele Uniunii.[75][76]
n timp ce cre?terile datoriei suverane au fost mai pronun?ate doar n cteva tari din
zona euro, acestea au fost percepute ca un ntreg la nivelul Uniunii. Cu toate ac
estea, moneda europeana a ramas stabila cu tendin?a de scadere.[77][78] La jumat
atea lunii noiembrie 2011, tranzac?iile intrna?ionale cu cei mai importan?i part
eneri comerciali ai blocului euro a fost chiar mai mare dect la nceputul crizei ec
onomice.[79][80] Cele trei ?ari cele mai afectate, Grecia, Irlanda ?i Portugalia
, colectiv reprezinta doar 6% din produsul intern brut (PIB) al zonei euro.[81]
La finele anului 2011 ?i nceputul anului 2012, Banca Centrala Europeana a luat o
serie de masuri pentru a ajuta la reducerea volatilita?ii financiare pe pie?e ?i
pentru a mbunata?ii lichidita?ile bancilor. La 30 noiembrie 2011, Banca Centrala
Europeana, Rezerva Federala a Statelor Unite, Bancile Centrale ale Canadei, Jap
oniei, Marii Britanii ?i Elve?iei au acordat pie?elor financiare interna?ionale
lichidita?i pentru a putea acoperi economia reala. Bancile centrale au fost de a
cord sa scada costul dolarului (valuta de swap) cu 50 de puncte de baza ?i care
a intrat n vigoare la 5 decembrie 2011. Ele si-au acordat de asemenea, una alteia
lichidita?i din abunden?a pentru a asigura lichiditate bancilor comerciale n alt
e monede.[82]
n 21 decembrie 2011, BCE a nceput cea mai mare infuzie de credit n sistemul bancar
european din istoria monedei euro de 13 ani. BCE a mprumutat la 523 de banci suma
de 489 miliarde euro pe o perioada excep?ional de lunga de 3 ani la o rata a do
bnzii de doar un procent.[83] Astfel BCE s-a asigurat ca bancile au destule lichi
dita?i pentru a plati debite n valoare de 200 de miliarde de euro ajunse la matur
itate n primele 3 luni din 2012, precum ?i a asigura mprumuturi pentru firme astfe
l nct limitarea creditarii sa nu afecteze cre?terea economica. Se spera de asemene
a ca bancile sa cumpere titluri de stat guvernamentale, astfel nct sa u?ureze criz
a datoriilor suverane.[84]
La 2 martie 2012, 25 de state membre a UE (cu excep?ia Marii Britanii ?i Republi
ca Ceha) au semnat Tratatul de Stabilitate Fiscala, un tratat interguvernamental
prin care statele semnatare se obliga sa ndeplineasca ?i sa respecte anumite cri
terii economice ?i financiare. n cazul n care un stat semnatar nu va respecta prev
ederile tratatului va fi sanc?ionat cu 0,1% din PIB de catre Curtea Europeana de
Justi?ie. Tratatul va intra n vigoare la 1 ianuarie 2013 daca pna la acea data va
fi ratificat de minim 12 state ale zonei euro.[85][86]
Supraveghere financiara[modificare | modificare sursa]
Sistemul European al Supraveghetorilor Financiari este o arhitectura institu?ion
ala a cadrului UE de supraveghere financiara compusa din trei autorita?i: Autori
tatea Bancara Europeana, Autoritatea Europeana pentru Asigurari ?i Pensii ?i Aut
oritatea Europeana pentru Valori Mobiliare ?i Pie?e. Pentru a completa acest cad
ru, exista de asemenea, un Comitet European pentru Riscurile Sistemice care se a
fla sub responsabilitatea BCE. Scopul acestui sistem de control financiar este a
cela de a asigura stabilitatea economica a UE.
Energie[modificare | modificare sursa]
Produc?ia de energie a UE
46% din totalul de energia primara folosita de UE
Nuclear energy[nb 4]
29.3%
Carbune ?i lignit
21.9%
Gaz
19.4%

Energii regenerabile
14.6%
Petrol 13.4%
Altele 1.4%
Importuri nete de energie
54% din totalul energiei primare folosita
Petrol ?i produse petroliere
60.2%
Gaz
26.4%
Altele 13.4%
n 2006, cele 27 de state membre ale UE avea un consum de energie n cuantum total d
e 1.825 milioane tine de petrol. n jur de 46% din energia consumata este produsa n
statele membre iar 54% este importata. n aceste statistici, energia nucleara est
e tratata ca energie primara produsa n UE, chiar daca sursa este uraniul, care es
te produs n cuantum de mai pu?in de 3% n UE.
UE a avut puterea legislativa n domeniul politicii energetice de-a lungul ntregii
sale existen?e. Aceasta provine de la Comunitatea Europeana a O?elului ?i Carbun
elui. Introducerea politicii energetice europene obligatorii a fost aprobata n Co
nsiliul European din octombrie 2005, iar primul draft al politicii n ianuarie 200
7.
n acest moment, UE importa 82% din necesarul de petrol, 57% din necesarul de gaz
?i 97,48% din necesarul de uraniu. Exista ngrijorari fa?a de dependen?a europeana
fa?a de energia din Rusia care poate pune n pericol Uniunea ?i statele membre. U
niunea ncearca sa ?i diversifice sursele de energie.
Infrastructura[modificare | modificare sursa]
Podul resund dintre Danemarca ?i Suedia este parte din Re?eaua Trans-Europeana.
UE depune eforturi pentru mbunata?irea infrastructurii transfrontaliere, de exemp
lu prin intermediul re?elelor transeuropene (TEN). Proiectele din cadrul TEN inc
lud tunelul de sub Canalul Mnecii, LGV Est, tunelul feroviar Frejus, Podul Oresun
d ?i tunelul Brenner. n 2001 s-a estimat ca pna n 2010 re?eaua va acoperi: 75.200 k
m de drumuri, 78.000 km de cai ferate, 330 de aeroporturi, 270 de porturi mariti
me ?i 210 porturi interne.[87][88]
Politicile europene de dezvoltare a re?elelor de transport vor cre?te presiunea
asupra mediului nconjurator n numeroase regiuni ale uniunii. n ?arile membre care a
u aderat dupa 2004, problema majora consta n congestionarea traficului ?i poluare
. Dupa recenta extindere, noile state care au aderat ncepnd cu 2004 au adus n plus
?i problema transportului de zi cu zi a calatorilor.[89] Re?eaua poloneza de dru
muri, n special, se afla n condi?ii deficitare: la aderarea Poloniei, 4600 de drum
uri necesitau lucrari de amenajare ?i consolidare n conformitate cu standardele ?
i prevederile Uniunii Europene, cu un cost total de aproximativ 17 miliarde de e
uro.[90]
Un alt proiect de infrastructura este sistemul de pozi?ionare globala Galileo, o
propunere de naviga?ie globala prin satelit, care urmeaza sa fie construit de c
atre Uniunea Europeana ?i lansat de catre Agen?ia Spa?iala Europeana (ESA), putnd
sa fie opera?ional pna n 2010. Proiectul a fost lansat par?ial pentru a reduce de
penden?a fa?a de Statele Unite ale Americii (care de?ine sistemul Global Positio
ning System), dar, de asemenea, ?i pentru a oferi o acoperire mai completa la ni
vel mondial ?i pentru a permite o precizie mult mai mare, data fiind vechimea si
stemului GPS.[91] Ini?iativa a fost nsa criticata din cauza costurilor, a ntrzieril
or, precum ?i din cauza lipsei de utilitate, avnd n vedere existen?a actualului si
stem GPS.[92]
Agricultura[modificare | modificare sursa]
Fermele din UE sunt sus?inute cu ajutorul Politicii Agricole Comune (Podgorie n S
pania)

Politica Agricola Comuna este una dintre cele mai vechi politici ale Comunita?ii
Europene ?i a fost unul dintre obiectivele sale principale. Politica are ca obi
ective cre?terea produc?iei agricole, oferirea ntreprinderilor certitudinea aprov
izionarii cu alimente, asigurnd o nalta calitate a vie?ii pentru agriculturi, stab
ilizarea pie?elor ?i asigurarea unor pre?uri rezonabile pentru consumatori. Aces
ta a fost pna de curnd, operat printr-un sistem de subven?ii ?i de interven?ie n pi
a?a. Pna n 1990, politica a reprezentat peste 60% din bugetul Comunita?ii Europene
, apoi anual a scazut pna la 34% n prezent.
Politica de control a pre?urilor ?i interven?iile n pia?a au dus la supra-produc?
ie considerabila, ducnd la a?a num?ii mun?ii de unt ?i lacurile de vin . Acestea erau
depozite de produse cumparate de Comunitate pentru a men?ine un pre? la un nivel
minim. Pentru a renun?a la acest excedent, de multe ori erau vndute pe pia?a mon
diala la pre?uri sub nivelul pre?urilor garantate n comunitate sau fermierii ofer
eau subven?ii pentru a putea exporta produsele nafara comunita?ii. Acest sistem a
fost criticat ca submina fermierii dinafara Europei, n special pe cei din zonele
n curs de dezvoltare.
Educa?ie ?i ?tiin?a[modificare | modificare sursa]
Energiile regenerabile sunt unul dintre obiectivele transna?ionale al celui de-a
l 7-lea Program Cadru.
Procesul Bologna impune standarde comparate ?i compatibile n UE
Educa?ia ?i ?tiin?a sunt domenii unde rolul UE este limitat la ajutarea guvernel
or na?ionale. n educa?ie, politica a fost n mare, dezvoltata n anii 1980 prin progr
ame de mobilitate ?i schimburi de studen?i. Cel mai vizibil dintre acestea a fos
t Programul Erasmus, un program universitar de schimb de studen?i care a nceput n
1987. n primii 20 de ani a dus la oportunita?i de schimburi de tineri pentru 1.5
milioane de studen?i ?i elevi ?i a devenit un simbol a vie?ii studen?e?ti.[93]
Exista programe similare ?i pentru profesori ?i elevi de gimnaziu ?i liceu, prec
um ?i pentru educa?ia destinata adul?ilor prin Programul de nva?are de-a lungul v
ie?ii 2007-2013. Aceste programe au fost facute pentru a ncuraja acumularea de cu
no?tin?e despre alte ?ari ?i pentru a extinde modele de buna practica n educa?ie
?i domenii de pregatire n ntreaga Uniune Europeana.[94] Prin procesul Bologna, UE n
cearca sa impuna standarde comparate ?i compatibile n ntreaga Europa.
Dezvoltarea ?tiin?ifica este sprijinita prin Programul Cadru al Uniunii Europene
care a nceput n 1984. Consiliul European independent pentru Cercetare aloca fondu
ri UE catre na?iunile europene sau pentru proiecte na?ionale de cercetare.[95] A
l ?apte-lea program cadru (FP7) func?ioneaza n mai multe domenii, de exemplu n ene
rgie unde sprijina un mix ntre energiile regenerabile pentru protejarea mediului
?i pentru reducerea dependen?ei de conbustibili.[96]
Sanatatea[modificare | modificare sursa]
Cardul European de Asigurari Sociale de Sanatate.
(Versiunea Franceza)
De?i UE nu are competen?e majore n domeniul sanata?ii, Articolul 35 din Carta Dre
pturilor Fundamentale a Uniunii Europene spune ca Un nivel ridicat de protec?ie a
sanata?ii va fi asigurat ?i implementat n toate politicile Uniunii ?i n activita?
i . Toate statele membre au ori sistem public de sanatate ori sisteme reglementate
de sanatate. Sistemele de sanatate publica din anumite state membre asigura doa
r servicii medicale de baza ?i urgenta. Ceta?enii lor se pot asigura la servicii
medicale suplimentare. Directoratul General pentru Sanatate a Comisiei Europene
urmare?te sa alinieze legisla?iile na?ionale pentru sanatate pentru protejarea
drepturilor pacien?ilor, pentru securitatea alimentelor ?i alte produse.[97][98]
[99]

n UE sanatatea este asigurata de sisteme extrem de diferite organizate la nivel n

a?ional. Sistemele de sanatate sunt n principal finan?ate de stat prin taxe (urge
ntele si pachetul de baza). Finan?area privata a sistemelor provine din asigurar
ile individuale sau prin sistemele private de sanatate organizate pentru firme.
Toate statele UE ofera ceta?enilor lor gratis Cardul European de Asigurari Socia
le de Sanatate, care este un card de asigurare valabil in toate statele membre n
cazul n care ceta?enii au nevoie de asistenta medicala n timpul calatoriilor sau v
izitelor n alte state UE. [100] O directiva pentru asisten?a medicala trans-na?io
nala, dore?te sa promoveze o cooperare pentru asisten?a medicala ntre statele mem
bre ?i faciliteaza accesul la asisten?a medicala de sigura ?i de nalta calitate p
entru pacien?ii europeni.[101][102][103]
Demografia[modificare | modificare sursa]
La 1 ianuarie 2013, popula?ia combinata a celor 28 de state membre a fost estima
ta la 505.730.000.
Nr.
Drapel ?ara
Popula?ia
(est. 2013)
Popula?ia
(est. 2011)
Locul
2010
1
borde Republica Populara Chineza
1 357 000 000[104]
1 344 00
0 000 1
2
borde India 1 252 000 000[105]
1 221 000 000 2
3
borde Uniunea Europeana
505 730 000
501 105 661
3
4
borde Statele Unite ale Americii
316 000 000[106]
311 600
000
4
5
borde Indonezia
249 000 000[107]
243 800 000
5
6
borde Brasil 200 400 000[108]
196 900 000
6
n UE sunt cele mai multe ora?e globale dect n orice alta regiune din lume. Con?ine
16 ora?e cu popula?ia peste un milion de locuitori, cel mai are fiind Londra.
Pe lnga multele ora?e mari, UE are de asemenea cteva regiuni dens populate care nu
au centru dar care au aparut prin conexiunile dintre ora?e ?i noile zone metrop
olitane. Cele mai mari sunt Rine-Ruhr care are aproximativ 11.5 milioane de locu
itori (Cologne, Dortmund, Dsseldorf, etc.), Randstad cu aproximativ 7 milioane (A
msterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, etc.), Frankfurt/Rhine-Main cu aprox. 5,8 mi
lioane de locuitori (Frankfurt, Wiesbaden, etc.), Diamantul Flamand cu aprox. 5.
5 milioane de locuitori (zonele urbane dintre Antwerp, Bruxelles, Leuven ?i Ghen
t) ?i Regiunea Industriala Superioara din Sliezia cu aprox. 3.5 milioane locuito
ri (Katowice, Sosnowiec, etc.).

vizualizare
discu?ie
e din Uniunea Europeana
Sursa: World Gazeetter,
Loc
Numele ora?ului
Anexa:Lista ?arilor
Londra
Londra
Berlin
Berlin

modificarevizualizare
estimat pentru 2010
Anexa:Lista ?arilor
Pop.

1
Londra Regatul Unit
Madrid
Madrid
Roma
Roma

7556900 11

discu?ie
Pop.

Loc

Budapesta

modificareCele mai mari ora?

Numele ora?ului

Ungaria 1645091

2
Berlin Germania
3448584 12
Munchen Germania
1342339
3
Madrid Spania 3137083 13
Milano Italia 1326571
4
Roma
Italia 2473972 14
Stockholm
Suedia 1279658
5
Paris Fran?a 2187534 15
Praga Republica Ceha 1185340
6
Bucure?ti
Romnia 1918256 16
Sofia Bulgaria
1123404
7
Hamburg Germania
1774688 17
Copenhaga
Danemarca
1080638
8
Var?ovia
Polonia 1709578 18
Dublin Irlanda 1069861
9
Viena Austria 1704864 19
Bruxelles
Belgia 1059483
10
Barcelona
Spania 1653416 20
Kln
Germania
996084
n 2010, 43,3 milioane dintre locuitorii UE au fost nascu?i nafara statului reziden
t. Reprezentnd 9.4% din popula?ia UE. Din ace?tia, 31.4 milioane (6.3%) erau nasc
u?i nafara UE ?i 16 milioane (3.2%) erau nascu?i n alt stat UE. Cel mai mare numar
de locuitori nascu?i nafara UE este n Germania (6,4 milioane), Fran?a (5,1 milioa
ne), Marea Britanie (4,7 milioane), Spania (4,1 milioane), Italia (3,2 milioane)
?i Olanda (1,4 milioane).
n anul 2008, Fran?a, Marea Britanie ?i Germania au acordat, n aceasta ordine, cel
mai mare numar de ceta?enii, n special imigran?ilor africani 137.000, 129.000 ?i,
respectiv, 90.000[109]
Sporul natural[modificare | modificare sursa]
De?i popula?ia UE este a treia ca marime din lume, dupa China ?i India, n 2003 a
contribuit cu mai pu?in de 2% la cre?tere popula?iei la nivel mondial care a cre
scut cu 75 milioane.
n majoritatea ?arilor din sudul Europei a fost o trecere de la o situa?ie ridicat
a de natalitate ?i ratele de deces mai mici la na?tere, de?i acest fenomen a apa
rut decenii mai trziu dect n alte ?ari europene mai dezvoltate.
n Spania, rata natalita?ii a scazut cu mai mult de jumatate dintre 1960 ?i 1990,
21.7-10.2 na?teri la mia de locuitori. n nici o alta ?ara din UE, rata natalita?i
i nu a scazut la fel de mult ca n Spania, dar atunci aceasta ?ara are cea mai rid
icata rata de imigrare (2003). n 1900 speran?a de via?a n Spania a fost de 35 de a
ni, a continuat declinul n rata mortalita?ii a crescut la 62 n 1950, pentru a ajun
ge pna n 1985 la aproape 80 de ani pentru femei ?i 73 pentru barba?i.
nainte de extinderea din 2004, popula?ia Uniunii a crescut la o rata anuala de 0,
23% (2,3 mii), datorita, n principal, cre?terii popula?iei imigrante suplimentare
al carei echilibru n 2000 a fost de 735 de mii de oameni, n timp ce cre?terea nat
urala a popula?iei n decursul aceluia?i an a fost de 372 de mii de locuitori.
Asupra ratei de cre?tere a popula?iei naturale trebuie sa se constate ca rata na
talita?ii din aproape toate ?arile UE este n cre?tere, cu excep?ia Germaniei, Ita
liei, Greciei ?i Suediei. Cele mai ridicate rate ale natalita?ii sunt observate n
Irlanda (14,8 na?teri la mia de locuitori), Fran?a (12.9) ?i Olanda (12,5). La
celalalt capat apar Germania (8.8) ?i Grecia (9.0).
Imigra?ia este responsabil pentru mai mult de trei sferturi din cre?terea econom
ica totala a numarului de persoane n UE. Germania ?i Spania sunt principalul resp
onsabil pentru aceasta cre?tere n termeni absolu?i, cu aproximativ 230 000 de imi
gran?i net fiecare (cont combinate pentru 44% din total).
Dar, n termeni procentuali, cea mai mare cre?tere a avut loc n Luxemburg ?i Portug
alia (ambele cu 6,7 imigran?i la 1000 locuitori), urmate de Spania (5.6) ?i Irla
nda (5,1 .) Cu toate ca migra?ia neta n continuare pozitiv, rate mai mici sunt da
te n Fran?a, Belgia, Olanda ?i Regatul Unit. Media UE este de 3 migran?i la 1000
de locuitori.
Speran?a de via?a[modificare | modificare sursa]

Popula?ia Uniunii Europene are cea mai mare speran?a de via?a din lume, de 78,8
ani ?i un IDU mai mare dect puterile emergente ?i Statele Unite ale Americii. Tot
u?i, din cauza speran?ei de via?a mai mare ?i a natalita?ii scazute, popula?ia U
E imbatrne?te exponen?ial. Acest proces de mbatrnire fiind semnificativ inegal ntre
regiuni, precum n Germania unde popula?ia mbatrne?te exponen?ial datorita scaderea
natalita?ii ?i cre?terea constanta a speran?ei de via?a sau Fran?a, care este si
ngurul mare stat din UE care a reu?it sa men?ina o rata a natalita?ii suficienta
la care se adauga un flux imigra?ionist masiv de popula?ie africana ?i araba al
aturi de rate scazute de emigrare a locuitorilor.
Cre?terea speran?ei de via?a ?i scaderea natalita?ii va duce n viitorul apropiat
la cre?terea presiunii financiare pe sistemele sociale (de pensii, sanatate).
Limbile[modificare | modificare sursa]
Articol principal: Limbile Uniunii Europene.
Raportul limbilor oficiale ale UE (EU-271)
Limba Limba materna Total
Engleza 13%
51%
Germana 16%
27%
Franceza
12%
24%
Italiana
13%
16%
Spaniola
8%
15%
Poloneza
8%
9%
Romna 5%
5%
Olandeza
4%
5%
Maghiara
3%
3%
Portugheza
2%
3%
Ceha
2%
3%
Suedeza 2%
3%
Greaca 2%
2%
Bulgara 2%
2%
Slovaca 1%
2%
Daneza 1%
1%
Finlandeza
1%
1%
Lituaniana
1%
1%
Slovena <1%
<1%
Estona <1%
<1%
Irlandeza
<1%
<1%
Letona <1%
<1%
Malteza <1%
<1%
Publicat n iunie 2012.[110]
Sondaj realizat n februarie - martie 2012.
Materna: Limba materna[111]
Total: Ceta?enii UE, capabili
sa poarte o conversa?ie n aceasta limba[112]
Dintre multele limbi ?i dialecte folosite n UE, 24 sunt oficiale: bulgara, ceha,
croata, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca
, maghiara, italiana, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, poloneza, portughe
za, romna, slovaca, slovena, spaniola ?i suedeza. Documentele importante, precum
legisla?ia sau tratatele, sunt traduse n fiecare dintre cele 24 de limbi oficiale
. Parlamentul European asigura traducerea n toate limbile a documentelor n sesiuni
le plenare. Unele institu?ii folosesc doar cteva limbi ca limbi interne de lucru.
Catalana, gali?iana, basca, galica sco?iana ?i limba vel?a nu sunt limbi oficia
le ale UE, dar au statut semi-oficial n traducerile oficiale ale tratatelor, iar
ceta?enii care le vorbesc se pot adresa UE n aceste limbi.
Politicile pentru limbi sunt responsabilitatea statelor membre, dar institu?iile
UE promoveaza nva?area altor limbi. Engleza este cea mai vorbita limba n UE ?i es
te cunoscuta de 51% din popula?ie, lund n calcul att folosirea ca limba materna ct ?

i ca limba secundara sau ter?iara. Germana este cea mai raspndita limba materna (
aprox. 88,7 milioane de locuitori o vorbeau n 2006). 56% din ceta?enii UE pot vor
bi o limba straina. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE apar?in famili
ei limbilor indo-europene, cu excep?ia estonienei, finlandezei ?i maghiarei care
apar?in limbilor uralice ?i malteza care apar?ine familiei limbilor afroasiatic
e. Cele mai multe dintre limbile oficiale ale UE sunt scrise n alfabetul latin, e
xcep?ie facnd bulgara, care este scrisa n chirilica ?i greaca care este scrisa cu
caractere grece?ti.
Pe lnga cele 24 de limbi oficiale, n Uniunea Europeana sunt peste 150 de limbi reg
ionale sau minoritare, vorbite de pna la 50 de milioane de oameni. Din acestea, d
oar limbile regionale spaniole (catalana, gali?iana ?i basca) ?i limba galica sc
o?iana ?i vel?a pot fi folosite de ceta?eni pentru a comunica cu institu?iile Un
iunii Europene. Carta Europeana pentru Limbile Regionale sau Minoritare, ratific
ata de statele UE, asigura prevederi generale pe care statele trebuie sa le urme
ze ?i care urmaresc protejarea mo?tenirii lor lingvistice.
Religie[modificare | modificare sursa]
Procentul n care europenii cred ntr-un Dumnezeu .[113]
Uniunea Europeana este un organism secular fara nici o conexiune formala cu vreo
religie, dar art. 17 din Tratatul pentru Func?ionarea Uniunii Europene recunoa?
te statutul sub legile na?ionale a bisericilor ?i asocia?iilor religioase precum ?
i organiza?iile non-confesionale ?i filosofice .[114]
Preambulul Tratatului Uniunii Europene men?ioneaza mo?tenirea culturala, religioa
sa ?i umanista a Europei .[114] Discu?iile asupra textelor Constitu?iei Europene ?
i mai trziu a Tratatului de la Lisabona a inclus si propuneri referitoare la men?
ionarea cre?tinata?ii sau Dumnezeu sau ambele n preambulul textului, dar idea s-a c
onfruntat de opozi?ie ?i a fost abandonata.[115]
Cre?tini din UE sunt diviza?i ntre ortodoc?i (Romnia, Grecia, Cipru ?i Bulgaria) r
omano-catolici, numeroase orientari protestante (n special n nordul Europei). Alte
religii, precum iudaismul sau islamul sunt de asemenea reprezentante n popula?ia
UE. n 2009, n UE erau estima?i 13 milioane de musulmani,[116] ?i aproximativ un m
ilion de evrei.[117]
Eurobarometrul Eurostat din 2005 a aratat ca 52% din ceta?enii UE cred ntr-un Dum
nezeu, 27% ntr-o for?a sau spirit ?i 18% nu cred n nici o for?a spirituala[113]. Mul
te ?ari au sim?it o scadere a participarii religioase n ultimii ani.[118] Tarile
unde sunt cei mai pu?ini credincio?i sunt Estonia (16%) ?i Republica Ceha (19%)[
113]. Cele mai religioase state sunt Malta (95%, predominnd romano-catolici), Romn
ia ?i Cipru, fiecare cu peste 90% din ceta?eni care cred ntr-un Dumnezeu (amndoua
predominant ortodoxe). n UE, credin?a religioasa este mai mare n rndul femeilor, o
data cu cre?terea vrstei, majoritatea cu educa?ie de baza ?i cei care din punct d
e vedere politic sunt de dreapta (57%).[113]
Cultura[modificare | modificare sursa]
Marsilia (Fran?a) este capitala europeana a culturii n 2013
Cooperarea culturala ntre statele membre a fost o preocupare a UE ncepnd cu include
rea acesteia ca o competen?a comunitara n Tratatul de la Maastricht.[119] Ac?iuni
le luate n zona culturala de catre UE include programul Cultura 2000 ,[119] Evenimen
tul Luna Culturala Europeana [120], Programul Media Plus,[121] orchestre precum Orc
hestra de Tineret a Uniunii Europene[122] ?i programul Capitala Europeana a Cultu
rii - unde mai multe ora?e din UE sunt selectate anual pentru a ajuta dezvoltarea
culturala a ora?ului.[123]
Capitala Europeana a Culturii este un titlu conferit de Parlamentul European unu
i ora? sau mai multora pentru un an. Programul se deruleaza din 1985 iar ncepnd di

n 2007 programul a cuplat cte un ora? din ?arile Europei occidentale cu altul din
?arile central ?i est-europene. n anul 2013 Capitalele Europene ale Culturii sun
t ora?ul Ca?ovia, Slovacia ?i ora?ul Marsilia, Fran?a.
Programul Cultura este un program dezvoltat ?i coordonat de Comisia Europeana ce
se deruleaza n perioada 2007-2013, ?i dispune de un buget total de aproximativ 40
0 de milioane de euro. Cuprinde toate activita?ile culturale fara caracter audio
vizual ?i ?i propune sa promoveze ac?iunile de sensibilizare ?i de conservare a p
roduselor culturale de importan?a europeana, sa promoveze mobilitatea persoanelo
r care lucreaza n sectorul cultural, sa faciliteze circula?ia lucarilor ?i a prod
uselor culturale ?i artistice la nivelul UE ?i sa stimuleze dialogul intercultur
al.
Simboluri[modificare | modificare sursa]
Drapelul European este folosit att de Consiliul Europei ct ?i de Uniunea Europeana
Articol principal: nsemnele Uniunii Europene.
Conform Tratatului de la Lisabona, simbolurile Uniunii Europene sunt drapelul Un
iunii, moneda, imnul european, ziua Europei ?i deviza europeana.
Drapelul
Drapelul Europei este folosit att de Uniunea Europeana ct ?i de Consiliul Europei.
Este format dintr-un cerc din 12 stele (galbene) pe un fundal albastru. Albastr
ul reprezinta vestul, numarul de stele reprezinta perfec?iunea iar faptul ca sun
t n cerc reprezinta unitatea. Stelele nu variaza n func?ie de numarul statelor mem
bre a nici uneia dintre organiza?ii pentru ca reprezinta oamenii din Europa, inc
lusiv cei dinafara Uniunii.
Imnul
Imnul European este bazat pe un preludiu al Odei Bucuriei al lui Ludwig van Beetho
ven. Avnd n vedere numarul mare de limbi din Europa, imnul este doar n versiunea in
strumentala, iar versurile germane nu au nici un statut oficial. A fost adoptat
de liderii Comunita?ilor Europene n 1985. Acesta nu nlocuie?te imnurile na?ionale,
dar este destinat sa celebreze valorile comune. Este cntat n ocazii oficiale att d
e Consiliul Europei ct ?i n Uniunea Europeana.
[[File:Anthem of Europe (US Navy instrumental short version).ogg|Oda bucuriei]]
MENIU0:00
Ziua Europei
Parada Schuman este organizata anual la Var?ovia de Ziua Europei (2008)
Ziua Europei este o sarbatoare n Europa ?inuta anual n 5 ?i 9 mai din cauza diferen?
elor dintre Consiliul Europei ?i Uniunea Europeana. 9 mai 1950 a fost data la ca
re Robert Schuman a facut istorica Declara?ie Schuman prin care propunea ca indust
riile de o?el ?i carbuni ale Germaniei de Vest, Fran?ei ?i a altor state trebuie
sa se uneasca pentru a evita un nou razboi. Acesta moment este considerat ca fi
ind fondator pentru ceea ce astazi este Uniunea Europeana ?i a fost aleasa ca Zi
a Europei de Consiliul European de la Milano din 1985. Consiliul Europei a fost
fondat pe 5 mai 1949 si astfel a ales sa sarbatoreasca la aceasta data nfiin?are
a sa.
Deviza
Deviza Unitate n Diversitate a fost adoptata de Uniunea Europeana la 4 mai 2000 dup
a ce a fost organizat un concurs numit O deviza pentru Europa . Este inspirata din
deviza latina a premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta: In Varietate unitas! Dev
iza a fost tradusa n toate cele 24 de limbi oficiale n 2004.

Simbolul Euro
Euro
Euro nu a fost unul dintre simbolurile originale create de catre Consiliul Europ
ei ?i apar?ine doar UE, dar a devenit un simbol din anul 2002, cnd a nlocuit 12 mo
nede na?ionale din UE. n acest moment este folosita de cei mai mul?i membri ai UE
?i a devenit unul dintre cele mai tangibile simboluri ale unita?ii europene pen
tru ceta?enii din Uniunea Europeana.
Sportul[modificare | modificare sursa]
Sportul este reponsabilitatea individuala a statelor membre sau a altor organiza
?ii interna?ionale. Totu?i, exista unele policiti UE care au impact ?i n sport, p
recum libertatea de miscare a muncitorilor care a fost nucleul regulii Bosman ca
re interzice ligilor na?ionale de fotbal sa impuna cote pentru jucatori de fotba
l straini cu ceta?enie europeana[124]. Tratatul de la Lisabona prevede ca orice
aplicare a normelor economice trebuie sa tina seama de caracterul specific al sp
ortului ?i de structurile sale bazate pe voluntariat.[125]
Lobbyul facut de organiza?ii care reglementeaza sportul precum FIFA sau Comitetu
l Interna?ional Olimpic a dus la un decalaj din ce n ce mai mare ntre cluburile bo
gate ?i cele sarace.[126] UE acorda fonduri pentru programul de antrenori de fot
bal Israelian, Iordanian, Irlandez ?i britanic, ca parte a Proiectului Fotbal pe
ntru Pace (Football 4 Peace).[127]
Comisia Europeana a emis n 2007 Cartea Alba privind Sportul[128] prin care prezin
ta proiectele pe care le desfa?oara alaturi de statele membre pentru mbunata?irea
sanata?ii publice prin intermediul sportului, sprijinirea activita?ilor sportiv
e la nivelul unita?ilor ?colare, utilizarea sportului pentru mbunata?irea intruzi
unii sociale a copiilor din mediile nefavorizate.
Vezi ?i[modificare | modificare sursa]
Comunita?ile Europene
Comisia Europeana
Euratom
Parlamentul European
Eurodicautom
Limbile Uniunii Europene
Superputeri emergente
Asocia?ia Europeana a Liberului Schimb
Mecanismul de Cooperare ?i Verificare
Bibliografie suplimentara[modificare | modificare sursa]
Statele Uniunii Europene. Mica enciclopedie , Silviu Negut, Horia C. Matei, Ion Nic
olae, Caterina Radu, Ioana Vintila Radulescu, Luciana Ghica, Valentin Burada, Ad
rian Chiroiu, Alina Vranceanu, Editura Meronia, 2007
Statele Uniunii Europene. Mica enciclopedie , Ioan Marcule? (coord.), Colegiul Na?i
onal I.L. Caragiale , Bucure?ti, 2014 http://www.isjbacau.ro/compartiment-curriculu
m/geografie/an-scolar-2013-2014/statele-uniunii-europene-mica-enciclopedie-forma
t-pdf
Enciclopedia Uniunii Europene , Luciana-Alexandra Ghica, Editura Meronia, 2005 - re
cenzie
Referin?e[modificare | modificare sursa]
Referin?e
^ a b Diego Varela (2008) Guvernarea Uniunii Europene, Iasi: Editura Institutul
European.
^ Uniunea Europeana . Encyclopdia Britannica. international organisation comprising 2
7 European countries and governing common economic, social, and security policie
s....
^ European Union . The World Factbook. Central Intelligence Agency. Accesat la 11 o
ctombrie 2009.

^ Anneli Albi (2005). Implications of the European constitution . EU enlargement an

d the constitutions of Central and Eastern Europe. Cambridge, UK: Cambridge Univ
ersity Press, 2008. p. 204. ISBN 9067042854. Accesat la 25 iulie 2011. In practic
al terms, the EU is perhaps still best characterised as a 'supranational organis
ation sui generis': this term has proved relatively uncontroversial in respect o
f national constitutional sensitivities, being at the same time capable of embra
cing new facets of integration
^ Schengen area . Europa web portal. Accesat la 8 septembrie 2010.
^ European Commission. The EU Single Market: Fewer barriers, more opportunities . E
uropa web portal. Accesat la 27 septembrie 2007.
Activities of the European Union: Internal Market . Europa web portal. Accesat la 2
9 iunie 2007.
^ Common commercial policy . Europa Glossary. Europa web portal. Accesat la 6 septe
mbrie 2008.
^ First demographic estimates for 2009 . 11 decembrie 2009. Accesat la 3 februarie
2010.
^ European Union reaches 500 Million through Combination of Accessions, Migration
and Natural Growth . Vienna Institute of Demography.
^ Burgess, Michael (2000). Federalismul ?i Uniunea Europeana: Construc?ia Europe
i, 1950 - 2000. Routledge. ISBN 0415226473. Analiza noastra sugereaza ca teoretic
CE / UE nu este nici o federa?ie, nici o confedera?ie, n sensul clasic. Dar o fa
ce afirma?ia ca elitele politice europene ?ieconomice s-au conturat ?i modelat C
E / UE, ntr-o noua forma de organiza?ii interna?ionale, ?i anume, o specie noua de
confedera?ie.
^ Kiljunen, Kimmo (2004). Constitu?ia europeana n devenire. Centre for European P
olicy Studies. ISBN 9789290794936
^ Ana Ilie, Uniunea Europeana a castigat premiul Nobel pentru Pace (Video), Ziar
e.com, 12 octombrie 2012. Accesat la 15 februarie 2014
^ Consecin?ele politice . CVCE.
^ Declara?ia de la 9 mai 1950 . Comisia Europeana.
^ a b O Europa pa?nica
nceputul cooperarii . Comisia Europeana.
^ Doyle, Alister. Extinderea padurilor UE poate duce la realizarea obiectivelor d
e mediu . Reuters. Accesat la 7 Decembrie 2007.
^ A European Atomic Energy Community CVCE.eu
^ A European Customs Union CVCE.eu
^ Unirea executivelor . CVCE. Accesat la 7 octombrie 2013.
^ Merging the executives CVCE.eu
^ Discover the former Presidents: The Rey Commission, Europa (web portal). Acces
at la 23 august 2009.
^ Prima largire a UE . CVCE.
^ Noul Parlament European . CVCE.
^ Negocierile pentru largire . CVCE.
^ . BBC News. http://news.bbc.co.uk/2/hi/in_depth/europe/euro-glossary/1230052.s
tm.
^ Istoria steagului european . Europa web portal.
^ 1980 1989 Schimbarea la fa?a a Europei
caderea Zidului Berlinului . Europa web port
al.
^ Craig, Paul; Grainne De Burca , P. P. Craig (2007). EU Law: Text, Cases and Ma
terials. Oxford: Oxford University Press. p. 15. ISBN 978-0-19-927389-8; Tratatul
de la Maastricht n Uniunea Europeana . Activita?ile Uniunii Europene. Portalul UE.
Accesat la 20 octombrie 2007.
^ O decada pentru extinderi viitoare . Portalul UE.
^ Parlamentul European i anun?a pe noul Pre?edinte ?i Ministrul Afacerilor Externe .
^ Cora?ia a semnat tratatul de aderare la UE . Associated Press.
^ http://www.gandul.info/international/croatia-va-adera-la-ue-peste-66-din-votur
ile-de-la-referendum-in-favoarea-integrarii-9167856 Croa?ia a votat DA pentru ad
erarea la UE
^ http://www.smh.com.au/environment/mont-blanc-shrinks-by-45cm-in-two-years-2009
1106-i0kk.html Mont Blanc s-a mic?orat cu 45 cm n 2 ani}}
^ Statele europene . Portalul UE. Accesat la 29 iunie 2007.

^ Statele pamntului . home.comcast.net. 2006. Accesat la 8 august 2007.

^ Climatul continental . The physical environment. University of Wisconsin Stevens Po
int.
^ Urban sprawl in Europe: The ignored challenge Agen?ia de Mediu Europeana
^ Comisia Europeana Extindere Posibili candidati . Accesat la 28 Octombrie 2011.
^ Comisia Europeana Extindere Candidati potentiali . Accesat la 28 octombrie 2011.
^ http://www.evz.ro/detalii/stiri/s-a-semnat-protocolul-privind-drepturile-roman
ilor-din-serbia-969093.html UE acorda statutul de candidat Serbiei
^ Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 pentru conservarea mediului nat
ural, fauna salbatica ?i flora .
^ Dimas, Stavros (23 martie 2007). Celebrnd Uniunea pentru mediu . BBC News.
^ Easton, Adam (31 iulie 2007). Polonia ncheie controversele referitoare la planur
ile de drumuri . Financial Times.
^ Aldred, Jessica (23 ianuarie 2008). UE vrea sa reduca cu 20% emisiile de carbon .
Londra: guardian.co.uk.
^ Cum vrea sa lupte UE contra ncalzirii globale . Accesat la 1 noiembrie 2010.
^ Versiunea Consolidata a Tratatului cu privire la Uniunea Europeana/Titlul III:
Referiri la Institu?ii
^ [1] ec.europa.eu
^ Oficiul european de politie - Europol . Portalul UE.
^ Eurojust - coordonarea cooperarii ntre procurori . Portalul UE. Accesat la 4 septe
mbrie 2007.
^ Frontex. Ce este Frontex? . Portalul UE.
^ Mandatul european de arestare a inlocuit procedura extradarii intre statele mem
bre . Portalul UE.
^ Jurisdictia si recunoasterea sentintelor in domeniul familiei (Brussels II) . Por
talul UE.
^ Standarde minime pentru azilantii din UE . Portalul UE. Accesat la 5 septembrie 2
008.
^ Program Specific: 'Justitie penala' . Portalul UE.
^ Vot prin majoritate calificata: Politica comerciala comuna . Portalul UE.
^ Comisia Europeana. Cooperarea politica europeana (EPC) . Europa Glossary. Portalu
l UE. Accesat la 3 septembrie 2007.
^ Figures from the September 2011 update of the International Monetary Fund's Wo
rld Economic Outlook Database. Figure for EU, accessed 22 September 2011. Figure
s for the countries of the world, accessed 22 September 2011.
^ http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Unemployment_s
tatistics
^ http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-28102011-BP/EN/2-28102011BP-EN.PDF
^ http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-21102011-AP/EN/2-21102011AP-EN.PDF
^ a b Monetario Internazionale - Prodotto interno lordo PPP nazionale e procapit
e - Anni 2009 e 2010
^ - GDP per capita in purchasing power standards
^ - Inflazione nei Paesi membri - Anno 2010
^ http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=une_rt_a&lang=en
^ a b Eurostat - Tasso di crescita del PIL nei Paesi membri - Anni 1990-2013
^ The Single Market . Europa web portal. Accesat la 27 iunie 2007.
^ European Commission. The European Economic Area (EEA) . Europa web portal. Accesa
t la 10 februarie 2010.
^ European Commission. A Single Market for goods . Europa web portal. Accesat la 27
iunie 2007.
^ European Commission. A Single Market for Capital . Europa web portal. Accesat la
27 iunie 2007.
^ European Commission. Living and working in the Single Market . Europa web portal.
Accesat la 27 iunie 2007.
^ European Commission. A Single Market for Services . Europa. Accesat la 27 iunie 2
007.
^ George Matlock (16 februarie 2010). Peripheral euro zone government bond spread

s widen . Reuters. Accesat la 28 aprilie 2010.

^ Acropolis now . The Economist. 29 aprilie 2010. Accesat la 22 iunie 2011.
^ EU ministers offer 750bn-euro plan to support currency . BBC News. 10 mai 2010. A
ccesat la 11 mai 2010.
^ Pidd, Helen (2 decembrie 2011). Angela Merkel vows to create 'fiscal union' acr
oss eurozone . London: Guardian. Accesat la 2 decembrie 2011.
^ European fiscal union: what the experts say . London: Guardian. 2 decembrie 2011.
Accesat la 2 decembrie 2011.
^ How the Euro Became Europe's Greatest Threat . Der Spiegel. 20 iunie 2011.
^ Euro Stable Despite Debt Crisis Says Schaeuble . The Wall Street Journal. 22 augu
st 2011.
^ Euro in US Dollar
^ Puzzle over euro's "mysterious" stability . Reuters. 15 noiembrie 2011.
^ The Euro s PIG-Headed Masters . Project Syndicate. 3 iunie 2011.
^ Grosse Notenbanken versorgen Banken mit Liquiditt - Kursfeuerwerk an den Brsen
au
ch SNB beteiligt NZZ Online
^ McHugh, David (21 decembrie 2011). ECB lends banks $639 billion over 3 years . Th
e Sacramento Bee. Accesat la 21 decembrie 2011.
^ Ewing, Jack; Jolly, David (21 decembrie 2011). Banks in the euro zone must rais
e more than 200 billion euros in the first three months of 2012 . New York Times.
Accesat la 21 decembrie 2011.
^ Nicholas Watt (31 ianuarie 2012). Lib Dems praise David Cameron for EU U-turn . t
he Guardian.
^ The fiscal compact ready to be signed . European Commission. 31 ianuarie 2012. Ac
cesat la 5 februarie 0201.
^ Comisia Europeana (1 octombrie 2003). The trans-European transport network: new
guidelines and financial rules (n engleza) (PDF). Portalul Europa. Accesat la 15
august 2007.
^ Mirea, Silvia. The trans-European transport network: new guidelines and financi
al rules (n engleza). The Railway Journal. Accesat la 15 august 2007.
^ White Paper on Transport (n engleza). Euractiv. 22 septembrie 2004. Accesat la 15
august 2007.
^ Transport
How Quickly will Polish Roads Improve After Accession (n engleza). Urza
d Komitetu Integracji Europejskiej. 29 mai 2003. Accesat la 15 august 2007.
^ Barrot, Jacques. Jacques Barrot Home Page, Commission vice president for transp
ort (n engleza). Portalul Europa. Accesat la 21 iulie 2007.
^ McKie, Robin (15 iulie 2007). Sat-nav rival could crash and burn (n engleza). Lon
dra: Guardian. Accesat la 11a ugust 2007.
^ European Commission. The Erasmus programme celebrates its 20th anniversary . Euro
pa web portal. Accesat la 21 iulie 2007.; Jean-Sbastien, Lefebvre (22 ianuarie 20
07). Erasmus turns 20
time to grow up? . Caf Babel. Accesat la 10 august 2007.
^ EACEA. About the Education, Audiovisual and Culture Executive Agency . Europa web
portal. Accesat la 21 iulie 2007.; European Commission. Lifelong Learning Progra
mme . Europa web portal. Accesat la 21 ostemad July 2007.
^ European Research Council. What is the ERC? . Europa web portal. Accesat la 21 iu
lie 2007.
^ European Commission. Energy . Europa web portal. Accesat la 12 noiembrie 2007.
^ Europa web portal . Ec.europa.eu. Accesat la 26 noiembrie 2010.
^ Europa web portal . Ec.europa.eu. Accesat la 26 noiembrie 2010.
^ Europa web portal . Ec.europa.eu. 18 noiembrie 2010. Accesat la 26 noiembrie 2010
.
^ info about health care and EHIC . Nhs.uk. 29 aprilie 2010. Accesat la 26 noiembri
e 2010.
^ Consilium.europa.eu
^ Eur-lex.europa.eu
^ NHSconfed.org
^ CIA. The World Factbook - China . Accesat la 16 septembrie 2011.
^ CIA. The World Factbook - India . Accesat la 16 septembrie 2011.
^ CIA. The World Factbook . Accesat la 16 septembrie 2011.
^ CIA. The World Factbook . Accesat la 16 septembrie 2011.

^ CIA. The World Factbook . Accesat la 16 septembrie 2011.

^ criticata pentru politica fa?a de moldoveni ?i de Ucraina, 21 iulie 2010, evz.
ro, accesat la 20 iulie 2010
^ Europeans and Their Languages, 2012 Report (PDF). Accesat la 3 iunie 2013.
^ European Commission (2012). Europeans and their Languages . Special Eurobarometer
386. europa.eu. pp. 54 59. Accesat la 16 decembrie 2012
^ European Commission (2012). Europeans and their Languages . Special Eurobarometer
386. europa.eu. pp. 78 83. Accesat la 16 decembrie 2012
^ a b c d Eurostat (2005), Social values, Science and Technology , Special Eurobaro
meter 225 (Europa, web portal): pp. 9, accesat la 11 iunie 2009
^ a b Consolidated version of the Treaty on European Union.
^ Castle, Stephen (21 martie 2007). EU celebrates 50th birthday-with a row about
religion . The Independent (London). Accesat la 4 martie 2008.
^ Muslim Population . europa web portal. Accesat la 1 noiembrie 2010.
^ Jewish population figures may be unreliable. Sergio DellaPergola. World Jewish
Population (2002) . American Jewish Year Book. The Jewish Agency for Israel. Acces
at la 3 mai 2007.
^ Ford, Peter (22 februarie 2005). What place for God in Europe . USA Today. Accesa
t la 24 iulie 2009.
^ a b Bozoki, Andras. Cultural Policy and Politics in the European Union (PDF). IE
COB, Institute for Central Eastern and Balkan Europe. Accesat la 13 iulie 2007.
^ European Commission. European Culture Month . Europa web portal. Arhivat din orig
inal la 2 februarie 2008. Accesat la 27 februarie 2008.
^ European Commission (5 iulie 2007). Media programme . Europa web portal. Accesat
la 13 iulie 2007.
^ An Overture to the European Union Youth Orchestra . The European Youth Orchestra.
Accesat la 12 august 2007.
^ European Commission. European Capitals of Culture . Europa web portal. Accesat la
1 noiembrie 2010.
^ Fordyce, Tom (11 iulie 2007). 10 years since Bosman . BBC News. Accesat la 13 iul
ie 2007.
^ Cases C-403/08 and C-429/08, Opinon of Advocate General Kokott, para 207
^ IOC, FIFA presidents welcomes new EU treaty, call it breakthrough to give sport
s more power . International Herald Tribune. 19 octombrie 2007. Accesat la 21 octo
mbrie 2007.
^ Sports coaches from Israel travel to UK for training
^ Cartea Alba privind Sportul n Uniunea Europeana
Note
^ Vezi Art. 157 (ex Articolul 141) din Tratatul de Func?ionare a Uniunii Europen
e, on eur-lex.europa.eu
^ Vezi art 2(7) din Tratatul de la Amsterdam pe eur-lex.europa.eu
^ Directiva Consiliului 2000/43/EC din 29 iunie 2000 implementand tratamente ega
le pentru minoritati (OJ L 180, 19.7.2000, p. 22 26); Directiva Consiliului 2000/7
8/EC din 27 noiembrie 2000 (OJ L 303, 2.12.2000, p. 16 22).
^ De notat ca aproape tot uraniul este importat,
Energia nucleara este considerata sursa primara de energie n UE
Literatura
Bindi, Federiga, ed. Afacerile Externe ale Uniunii Europene: Stabilirea rolului
UE n lume (Brookings Institution Press; 2010) 367 pagini; $E.U.politica afacerilo
r externe ?i relatiile externe, inclusiv cu vecinii.
Bomberg, Elizabeth, Peterson, John, and Richard Corbett, eds. Uniunea Europeana:
Cum func?ioneaza? (a treia editie) (2012, Oxford University) ISBN13: 978-0-19-957
080-5 ?i ISBN10: 0-19-957080-9
Corbett, Richard; [|Jacobs, Francis]; Shackleton, Michael (2011), 'The European
Parliament' (ed. 8), London: John Harper Publishing, ISBN 978-0-9564508-5-2
Craig, Paul; de Brca, Grinne (2007). Legislatia UE, Text, Cauze ?i materiale (ed.
4th). Oxford: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-927389-8
Kaiser, Wolfram. Democratia Cre?tina ?i Originile Uniunii Europene (2007)

McCormick, John (2007). Uniunea Europeana: Politici ?i Politica. Westview Press.

ISBN 978-0813342023
Pinder, John, and Simon Usherwood. Uniunea Europeana: O foarte scurta introducer
e (2008) excerpt and text search
Rifkin, Jeremy (2004). Visul European: Cum Viziunea Europeana fata de viitor ecl
ipseaza visul american. Jeremy P. Tarcher. ISBN 978-1-58542-345-3
Smith, Charles (2007). Comertul Interna?ional si Globalizarea, a 3-a editie. Sto
cksfield: Anforme. ISBN 1-905504-10-1
Staab, Andreas. Uniunea Europeana explicata: Institu?ii, Actori, Impact Global (
2008) excerpt and text search
Steiner, Josephine; Woods, Lorna; Twigg-Flesner, Christian (2006). Legislatia UE
(ed. 9th). Oxford: Universitatea Oxfort. ISBN 978-0-19-927959-3
Yesilada, Birol A. and David M. Wood. Uniunea Europeana emergenta (5th ed. 2009)
Piris, Jean-Claude (2010). Tratatul de la Lisabona. Cambridge: Cambridge Univers
ity Press. p. 448. ISBN 9780521197922
German A. de la Reza. Inventarea pacii. Istoria ideilor confederative de la Duce
le de Sully la Simon Bolivar. Bucuresti
Legaturi externe[modificare | modificare sursa]
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Uniunea Europeana
Portal icon
Portal Uniunea Europeana
EUROPA- Portalul Uniunii Europene - situl web institu?ional al UE
Centrul de informare al Comisiei europene n Romnia
Simboluri europene
Europedia: Ghid pentru legislatia si politicile UE
Poate fi privita Uniunea Europeana ca o noua URSS?, 25 noiembrie 2006, Nicolae D
ragu?in, Romnia libera
Cum s-a nascut Europa, 11 mai 2008, Andreea ?uliga, Evenimentul zilei
"Perioada de reflec?ie", 6 decembrie 2006, Descopera
Aventura "noii Europe", 6 decembrie 2006, Descopera
450 milioane de noi vecini, 24 aprilie 2005, Irina Cristea, Jurnalul Na?ional
Eu, europeanul perfect, 24 aprilie 2005, Maria Toader, Jurnalul Na?ional
Marele Reich al Uniunii Europene, 8 mai 2013, Matei Udrea, Adevarul
"Starele Uniunii Europene. Mica enciclopedie", Ioan Marcule? (coord.), ISBN 978973-0-16211-0, Bucure?ti, 2014 http://www.isjbacau.ro/compartiment-curriculum/ge
ografie/an-scolar-2013-2014/statele-uniunii-europene-mica-enciclopedie-format-pd
f
Declara?ia de la Copenhaga: O SINGURA EUROPA, 15 decembrie 2002, Admin, Amos New
s
Uniunea Europeana - istoric, evolu?ie, obiective, 25 aprilie 2005, Amos News
The Morning Post : Statele Unite ale Europei - Cum sa facem razboiul imposibil , 24 ia
nuarie 2010, Oana Rusu, Ziarul Lumina
Constantin Schifirne?, The_Intellectuals_State_in_the_Context_of_the_Romanian_So
cietys_Europeanization
Europenizare ?i globalizare, 9 martie 20