T.

1
Subiectul 1: Notiuni generale despre dr.reale.
1.1.Definiti notiunea de dr.real si definiti fiecare dr.real.
Dr.reale sunt cele subiective patrimoniale in temeiul carora titularul poate exercita atributelenacestora direct si
nemijlocit asupra unui lucru fara a fi necesara interventia altei persoane.
Dr.reale principale:
-dr.de proprietate (este acel dr.subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere si in interes propriu a
atributelor de posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitele stabilite de lege).
-dr.de uzufruct (acel dr.real ce confera unei persoane, uzufructuar, dr. de a folosi bunul pu o perioada
determinata sau determinabila bunul care apartine unei alte persoane,nud proprietar, si de a culege fructele
intocmai ca proprietarul cu obligatia de a-I conserva substanta).
-dr.de uz si abitatie (dr.de uz- acel dr.real care confera uzufructuarului posibilitatea de a folosi bunul si de a
culege fructele lui necesare nevoilor proprii si ale familiei sale ; dr.de abitatie-acel dr. care confera titularului dr.
de a locui in locuinta unei alte persoane impreuna cu sotul si copii sai chiar daca nu era casatorit sau nu avea
copii in momentul constituirii dr.de abitatie.)
-dr.de servitute (servitutea este o sarcina ce greveaza un imobil,teren aservit, pentru uzul sau sau utilitatea
imobilului unui alt proprietar,teren dominant).
-dr.de superficie (este acel dr.real imobiliar de a folosi terenul unei persoane in scopul edificarii si exploatarii
unei constructii desupra si sub teren sau exploatarii unei constructii deja existenta).
Dr.reale accesorii:
-dr.de gaj (este garantia creditorului ca debitorul indeplineste obligatiile fata de un bun).
-dr.de ipoteca (scopul garantarii stingerii obligatiei de plata asumata de debitor catre creditor).
1.2.Comparati dr.reale intre ele, precum si comparati dr.reale in general cu dr. de creanta.
Dr.reale sunt cele subiective patrimoniale in temeiul carora titularul poate exercita atributelenacestora direct si
nemijlocit asupra unui lucru fara a fi necesara interventia altei persoane.
Dr.de creanta sunt acele dr.subiective patrimoniale care confera titularului numit creditor posibilitatea de a
pretinde de la subiectul pasiv,debitor, un anumit comportament de a da,a face si a nu face.
Deosebiri :
1)Dr. real presupune existenta unui subiect activ determinat si a subiectului pasiv nedeterminat format din toate
celelalte persoane. Astfel spus, dreptul real este opozabil tuturor.
Dreptul de creanta presupune determinarea de la inceput atat a subiectului activ, cat si a subiectului pasiv,
singurul obligat si caruia ii este opozabil.
2)Obligatia ce revine subiectului pasiv nedeterminat in cazul dreptului real este aceea de a nu face nimic de
ntura a stanjeni exercitarea de catre subiectului activ a dreptului sau, ceea ce inseamna o obligatie generala
negativa.
Dimpotriva, in cazul dreptului de creanta, obligatia subiectului pasiv poate fi atat pozi-tiva -a face - cat si
negative -a nu face ceva.
3)Drepturile reale sunt insotite de efecte specifice neintalnite la dreptul de creanta, si anu me : dreptul de
urmarire si dreptul de preferinta.
Dreptul de urmarire consta in facultatea recunoscuta titularului sau de a cauta si pretinde bunul in mana oricaui
s-ar afla.
Dreptul de preferinta consta in facultatea de a avea prioritate fata de orice alt drept, in sensul satisfacerii
titularului sau inaintea titularilor altor drepturi.
1.3.Expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare,privind faptul ca.de dr gestiune economica si
dr.de administrare operativa pe care le au intreprinderile municipale si intreprinderile de stat asupra
bunurilor publice face parte din categoria dr.reale.
Subiectul 2:Exproprierea pu cauza de utilitate publica.
2.1. Definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati incidenta principiului
inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al exproprierii.
Prin expropriere se intelege transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietate privata in proprietate
publica, transferul catre stat de bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati administrativ-teritoriale sau, dupa caz,
cedarea catre stat sau catre o unitate administrativ-teritoriala a drepturilor patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari
pentru cauza de utilitate publica de interes national sau de interes local, in conditiile prevazute de lege, dupa o
dreapta si prealabila despagubire.

Exproprierea pentru cauza de utilitate publica reprezinta trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare
judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de
utilitate publica. Este o exceptie de la caracterul absolut si inviolabil al dreptului de proprietate privata.
2.2.Determinati si relevati continutul etapelor procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publica.
Etapele procedurii de expropriere:
I)Inaintarea propunerii de expropriere si obligatiile expropriatului:
(a) Dupa declararea utilitatii publice, expropriatorul va executa actiunile de inaintare a propunerii de expropriere in
termen de 10 zile de la publicarea actului de declarare a utilitatii publice.
(b) Proprietarul obiectului exproprierii este informat in scris despre propunerea de expropriere de catre organul
care face aceasta propunere si este in drept sa-si dea consimtamintul pentru o compensare imediata si echitabila.
(c) Propunerea de expropriere va contine notificarea adresata persoanelor fizice si juridice titulare de drepturi
reale asupra obiectului exproprierii, oferta de despagubire, modalitatea transferului de bunuri si de drepturi
patrimoniale sau, dupa caz, modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale.
(d) In cazul exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in proprietate o alta locuinta sau un alt
teren. Daca costul locuintei propuse sau al terenului propus este mai mic decit cel al locuintei expropriate sau al
terenului expropriat, expropriatorul va plati diferenta dintre costul locuintei expropriate sau al terenului expropriat si
cel al locuintei propuse sau al terenului propus.
(e) Dupa primirea notificarii, proprietarul si titularii de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii sint
obligati sa ia masurile de conservare a acestui obiect.
II) Inaintarea intimpinarii impotriva propunerii de expropriere:
(a) Expropriatul poate face intimpinare impotriva propunerii de expropriere.
(b) Intimpinarea este actul prin care expropriatul inainteaza exigentele proprii privind conditiile exproprierii. Ea
se depune, in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, la organul care a facut propunerea de expropriere.
(c) Organul care a facut propunerea de expropriere va inregistra intimpinarea si va consemna propunerea de
despagubire si alte pretentii ale proprietarului sau ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii.
III) Solutionarea intimpinarilor:
(a) Intimpinarile vor fi solutionate in termen de 30 de zile de catre o comisie constituita prin hotarire a Guvernului
pentru lucrarile de interes national si prin decizie a consiliului local pentru lucrarile de interes local sau prin decizie a
consiliilor locale respective pentru lucrarile de interes comun.
(b) Comisia va fi alcatuita din 3 specialisti din domeniul de activitate in care se executa lucrarea de utilitate
publica. Acestia aleg, prin vot direct si secret, un presedinte care va organiza activitatea comisiei.
(c) In cazul in care se face exproprierea imobilelor sau a drepturilor patrimoniale asupra imobilelor, in
componenta comisiei vor fi inclusi si 3 proprietari de imobile alesi prin tragere la sorti sau prin vot din numarul
proprietarilor de imobile din municipiul, orasul sau satul in care sint situate imobilele propuse exproprierii.
(d) Nu pot face parte din comisie proprietarii si titularii de alte drepturi reale asupra obiectelor exproprierii, rudele si
afinii lor pina la al patrulea grad inclusiv, persoanele care detin functii in administratia publica centrala sau locala
si care au interes inexecutarea lucrarilor, si nici membrii comisiei care a efectuat cercetarea
(e) Decizia comisiei se ia prin vot secret.
(f) Comisia analizeaza documentele prezentate, ascultind pe cei interesati, si totodata poate cere informatii si date
suplimentare, la solicitarea celor care i s-au adresat sau din oficiu. Propunerea de expropriere, pretentiile
proprietarilor si ale titularilor de alte drepturi reale asupra obiectului exproprierii, precum si sustinerile acestora se
vor depune in scris, consemnindu-se in proces-verbal de presedintele comisiei si de secretar.
IV) Decizia comisiei. Conditiile de incheiere a contractului:
(a) In urma deliberarii, comisia adopta o decizie motivata.
(b) Comisia va consemna in decizie, dupa caz, acordul dintre parti, sub semnatura acestora.
(c) Decizia comisiei se comunica partilor in termen de 5 zile de la adoptare si va servi drept temei pentru
determinarea cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate fi mai mic decit cel stabilit in propunerea de
expropriere.
(d) Persoanele interesate pot conveni atit asupra modalitatii de transfer al proprietatii, de cedare a dreptului
patrimonial, cit si asupra cuantumului despagubirii si formei ei, cu respectarea dispozitiilor legale privind conditiile de
fond, de forma si de publicitate.
Acordul dintre parti in acest caz va fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator.
2.3.Elaborati,conform exigentelor legale o propunere de expropriere pentru cauza de utilitate publica pe care
Guvernul o va inainta proprietarului unei case,cu teren aferent, prin care urmeaza a fi construita o linie de cale
ferata.
T.2.
Subiectul 1:Proprietatea comuna.
1.1.Definiti dr.de proprietate comuna si definiti formele sale. Explicati conceptul de cota parte ideala.
Dr.de proprietate comuna reprezinta situatia in care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai multi titulari,
toate prerogativele conferite de acest drept apartin impreuna si concomitent la mai multi titulari.
Se disting 2 forme de proprietate comuna:

1)Prop.comuna pe cote parti ( este acel dr. ce apartine la 2 sau mai multe persoane, exprimat in cote parti ideale asupra
unui bun nefractionat in materialitatea sa. Fiecare coproprietar are determinat o cot-parte ideal, abstract,matematic
din dreptul de proprietate. n timp ce coproprietatea are ca obiect un bun sau bunuri singulare, indiviziunea are ca obiect o
universalitate de bunuri. Coproprietateasau proprietatea pe cote-pri este o modalitate a dreptului de proprietate).
a)prop.comuna pe cote parti obisnuita,temporara (Specificul copropriettii obinuite sautemporare const n faptul c
are caracter vremelnic deoarece dureaz n timp pn lasistarea ei, prin mpreal).
b)prop.comuna pe cote parti fortata si perpetua (are caobiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot i sunt
folosite n mod permanent de doi sau mai muli proprietari, neputnd fi mprite. Bunurile care alctuiesc obiectul
coproprietii forate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl n proprietate exclusiv).
2)Prop.comuna in devalmasire (este acel dr. care se caracterizeaza prin faptul ca titularii si nu au determinat nici mcar
o cot-parte ideal, matematic din dreptul de proprietate asupraunor bunuri nefracionate n materialitatea lor).
Cota parte ideala reprezinta o parte fizica din bunul comun care nu este individualizata in natura.
1.2. Determinati si analizati cazurile cind cind apare proprietatea comuna pe cote parti fortata.
Prop.comuna pe cote parti fortata si perpetua are ca obiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot i sunt
folosite n mod permanent de doi sau mai muli proprietari, neputnd fi mprite. Bunurile care alctuiesc obiectul
coproprietii forate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl n proprietate exclusiv.
Spre deosebire de proprietatea comuna pe cote-parti temporara, situatie in care coproprietarii sunt liberi sa sisteze oricand
starea de coproprietate, in cazul proprietatii comune pe cote-parti fortata starea de indiviziune se mentine independent de
vointa partilor. Obiectul coproprietatii fortate il constituie un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, nu pot fi
impartite, ele fiind folosite permanent de mai multi coproprietari. Coproprietatea este fortata deoarece nu depinde de
vointa coproprietarilor; ea a mai fost denumita si perpetua datorita scopului sau destinatiei permanente careia ii sunt
afectate bunurile respective. Aceasta forma de proprietate este extrem de frecventa si imbraca diferite forme.
1.3. Actualmente ,in RM o parte semnificativa a apartamentelor se afla in blocuri locative si terenuri care apartin APL
si sunt gestionate de intreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ .Care au fost mecanismele legale prin
care legiuitorul a incercat sa reglementeze transmiterea acestor blocuri si terenuri in gestiunea proprietarilor de
apartamente si ce propuneri de perfectionare puteti inainta?
Prop. Comuna pe cote parti fortata si perpetua include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna precum si
terenul pe care este amplasat blocul,zidurile,acoperisurile,terasele,hornurile,scarile,subsolurile,etajele
tehnice,ascensoarele,utilajele si sistemele ingineresti interioare si exterioare, care deservesc mai multe locuine (ncperi),
terenurile aferente n hotarele stabilite cu elemente de nverzire, alte obiecte destinate deservirii proprietii imobiliare a
condominiului.
Conform Legii condomeniului in fondul locativ nr.913, proprietarii n condominiu posed, folosesc i dispun de locuine
(ncperi) n conformitate cu normele n vigoare ale legislaiei. Locuina (ncperea) n condominiu poate s aparin
ctorva proprietari cu drept de proprietate comun, interesele lor la adunarea general fiind reprezentate printr-un singur
vot. Un proprietar poate avea n proprietate n condominiu cteva locuine (ncperi). Bunurile comune n condominiu se
afl n proprietatea comun n diviziune a proprietarilor de locuine. Proprietatea comun din condominiu nu poate fi
nstrinat separat de dreptul de proprietate asupra locuinelor (ncperilor) din condominiu. Obiectele proprietii
comune pot fi transmise pentru folosin contra plat altor persoane fizice sau juridice n cazurile i condiiile prevzute
de statutul asociaiei de coproprietari. Cota-parte a fiecrui proprietar n bunurile imobiliare comune din condominiu este
proporional cotei constituite din suprafaa total (n metri ptrai) a locuinelor (ncperilor) ce i aparin n condominiu,
dac decizia adunrii generale a proprietarilor, nu stabilete altfel. Pentru asigurarea exploatrii cldirii cu mai multe
locuine, utilizarea locuinelor i proprietii comune n condominiu, efectuarea altor operaii legate de activitatea
economico-financiar, proprietarii snt n drept de sine stttor s aleag modul de administrare a proprietii imobiliare.
Administrarea condominiului poate fi efectuat:
a) de ctre proprietari nemijlocit, n cazurile n care condominiul include cel mult patru proprietari crora le aparin cel
mult patru locuine (ncperi);
b) de ctre asociaia de coproprietari de sine stttor sau prin transmiterea acestor funcii (parial sau integral), pe baz
de contract, unei persoane fizice sau juridice autorizate, n modul stabilit, s ndeplineasc aceste funcii.
Asociaia de coproprietari se nfiineaz din cel puin doi proprietari pentru ntreinerea, exploatarea i reparaia
locuinelor (ncperilor) ce le aparin i a proprietii comune din condominiu, pentru asigurarea membrilor asociaiei cu
servicii comunale i cu alte servicii, pentru reprezentarea i aprarea intereselor acestora.
Fondatori ai asociaiei de coproprietari pot fi proprietarii de locuine (ncperi), indiferent de forma de proprietate, precum
i ageniile teritoriale de privatizare sau autoritile administraiei publice locale.
Asociaia de coproprietari se nfiineaz pe o durat nelimitat dac statutul nu prevede altfel, aceasta rspunde pentru
obligaiile sale cu bunurile ce i aparin i nu rspunde pentru obligaiile membrilor si, precum membrii nu rspund
pentru obligaiile asociaiei.

Subiectul 2:Apararea dr.reale.

2.1. Definiti si clasificati mijloacele de aparare a dr.reale.

Mijloacele de aparare a drepturilor reale sunt constituite de acele actiuni pe care titularul dr real le poate formula in
vederea inlaturarii atingerilor aduse acestui dr de catre tert si a restabilirii dreptului incalcat.ele sunt d 2 tipuri specifice si
nespecifice.
2.2. Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea in revendicare si cea in reintegrare.

Actiunea in revendicare- este un mijloc specific de aparare a dr. de proprietarte prin care reclamantul solicita
instantei de judecata sa constate faptul ca el iar nu paratul este titularul dr d propr asupra bunului revendicat si
sa oblige paratul la restituirea stapanirii materiale a bunului respectiv catre reclamant.
Actiunea in revendicare are 2 componente:
1)Stabilirea calitatii de proprietar asupra bunului revenicat a reclamatului (Calitatea de reclamant in cazul unei
asemnea actiuni a fost o lunga perioada de timp recunoscuta doar proprietarului excusiv al bunului revendicat ori tutuor
coproprietarilor acestuia actionand impreuna, fiind negata unuia singur dintre titularii dr d copropriet asupra unui bun).
2)Obligarea paratului de a preda bunul catre reclamant (Calitatea de parat in cadrul act in revendicare apartine fie
posesoruluii bunului revendicat fie detentorului precar al acestui bun).
Actiunea in reintegrare este acea actiune prin care posesorul deposedat cere restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.
Asemanari :
-ambele au ca obiect restituirea unui bun.
-ambele sunt prescriptibile (termenul de prescriptie de 3 ani).
Deosebiri :
-actiunea in revendicare solutioneaza problema dr.de proprietate,reclamantul trebuie sa dovedeasca dr. Sau de proprietate
asupra lucrului in litigiu.
-actiunea in reintegrare solutioneaza doar simpla stapinire a lucrului, are scopul de a conferi reclamantului folosinta
lucrului.
-actiunea in reintegrare protejeaza starea de fapt si are efecte provizorii spre deosebire de cea in revendicare care are
efecte definitive, deoarece stabileste carei persoane ii apartine dr.de proprietate sau un alt drept real asupra luxrului.
-hotarirea pronuntata de instanta in cadrul actiunii in revendicare are putere de lucru judecat spre deosebire de hotarirea
pronuntata de actiunea in reintegrare care nu are acest efect ceea ce inseamna ca piritul are dreptul sa intenteze ulterior
actiune in revendicare.
2.3. Grigore Porumboiu a trimis in chirie un apartament cu 3 odai in Chisinau catre Ion Gladei pentru a trai cu
familia.La expirarea termenului, Ion a refuzat sa paraseasca locuinta invocind faptul ca inca nu si-a gasit alt loc de
trai. Deasemenea, el nu doreste prelungirea contractului de inchiriere pentru 1 an, deoarece chiria impusa este prea
mare pentru familia sa. Argumentati care este actiunea judiciara prin care Grigore Porumboiu va solicita instantei de
judecata repunerea in posesia apartamentului sau? Elaborati Solutia litigiului.
Consider ca G.Porumboi va intent in instant actiune in reintegrare, deoarece aceasta actiune are ca obiect restituirea
bunului in posesie, posesorul deposedat cere restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.

T.3.
Subiectul 1 : Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita.
1.1.Definiti posesiunea mojlocita si posesiunea nemijlocita.
Posesiunea reprezinta starea de fapt ce consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care, in conditiile
legii, produce anumite efecte juridice.
Posesiunea mijlocita reprezinta situatia juridica cind o persoana posed un bun n calitate de uzufructuar, creditor gajist,
arenda, chiria, depozitar sau n temeiul unui alt raport juridic similar n care este n drept sau obligat fa de o alt
persoan s posede temporar un anumit bun.Altfel spus, este atunci cind o persoana stapineste bunul prin intermediul altei
persoane.
Posesiunea nemijlocita reprezinta situatia juridical cind posesorul poate stpni bunul direct, prin putere proprie si in
interes propriu.
1.2. Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si cel nemijlocit in privinta
bunului posedat.
Art.304 C.C. reglementeaza posesia nemijlocit i mijlocit. Posesia este nemijlocit atunci cnd posesorul stpnete
direct bunul, adic o asemenea stpnire este fcut pentru el nsui, prin putere proprie. i invers, posesia este mijlocit
atunci cnd posesorul stpnete bunul n baza unui act juridic (spre exemplu n baza contractului de locaiune ori
contractului de arend).
Art.304/2enumera posesorii mijlocii ca uzufructuarul, creditorul gajist, arendaul, chiriaul i depozitarul. Aceast
enumerare nu este exaustiv, fiindc chiar n cuprinsul acestei norme este indicat faptul c dac persoana posed un bun
n calitate de uzufructuar, creditor gajist, arenda, chiria, depozitar sau n temeiul unui alt raport juridic similar
(sublinierea ne aparine) n care este n drept sau obligat fa de o alt persoan s posede temporar un anumit bun,

atunci ultima de asemenea este posesor (posesor mijlocit). Deci posesori mijlocii pot fi i alte persoane dect cele expres
enumrate n acest articol. Persoanele care posed bunul n baza uni act juridic se mai numesc, dup cum a mai afirmat
mai sus, detentori precari. Toi aceti detentori precari sunt obligai s restituie bunul proprietarului la expirarea
termenului contractului ncheiat ntre proprietatr i detentor precar. De aceea am putea spune c posesia precar este
ntotdeauna conform cu dreptul, pe cnd poseia propriu zis poate fi contrar dreptului. Astfel, un posesor poarte poseda
fr drept, fr nici un titlu valabil la baza posesiei sale, spre exemplu este cazul unui uzurpator. n schimb un detentor
precar posed tot timpul n baza unui titlul legal. Aa, chiriaul deine bunul n baza contractului de locaiune , ncheiat
ntre el i proprietar, i anume n baza acestui contract chiriaul are obligaia de a restitui bunul proprietarului,
recunoscndu-se n aa fel dreptul proprietarului. Recunoaterea caliti de posesor i detentorilor precari (posesori
mijlocii) urmrete scopul proteciei posesiei ca stare de fapt, indirect protejndu-se i drepturile ce le au posesorii
mijlocii.
1.3.Argumentati (inclusive prin prezentarea unei probleme practice) utilitatea reglemantarii de catre C.C a posesiunii
mijlocite.
Cu toate ca codul civil se refera in regelementarile sale mai mult la posesiunea nemijlocita, posesorul mijlocit i sa
conferit dreptul de a apela la protectia posesiunii in caz ca acesata actiunenu o face posesorul nemijlocit.astfel posesorul
mijlocit poate apela la dreptul cei aprtine asupra bunului(dr de proprietate ),dar poate apela si la mijloacele de protectie pe
care le ofera posesiunea cu toate ca nu detine bunul.
Subiectul 2: Dreptul de uzufruct.
2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dr.de uzufruct.
Dr. de uzufruct este un dr real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de afolosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca
proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.
Caracterele juridice:
-este un dr. real principal (existenta autonoma,exercitinduse ca dr de proprietate insa fara a hotari soarta bunului)
-este un dr. temporar prin esenta sa (in cazul persoanei fizice, termenul dr.de usufruct este maxim, pina la decesul
uzufructuarului, iar in cazul peroanei juridice pina la lichidare nu mai mult de 30 ani).
-este un dr. inalienabil (nu poate fi cesionat sau instrainat,ipotecat sau gajat).
-este un dr.personal (uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o alta persoana prin acte juridice sau prin succesiune)
-se constituie asupra bunurilor neconsumtibile, exceptie poate fi atunci cind bunurile sunt consumtibile si fac parte dintrun patrimoniu transmis prin succesiune)
-este un dr. mobiliar sau imobiliar in dependent daca se constituie asupra bunurilor mobile sau imobile)
2.2.Determinati deosebirile dintre dr. de uzufruct si dr. de locatiune.
a)Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatorirea de ai conserva substanta,dea efectua reparatiile de
intretinere, pe cind locatarul preia bunul in starea corespunzatoare conformdestinatiei conveniteprin contract,iar
proprietarul are obligatia de a mentine bunul in aceasta stare pe toata durata contractului si sa repare prejudiciile cauzate
locatarului de viciile bunului inchiriat.
b) Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de consituire nu prevede altfel, locatarul insa nu are
dreptul sa schimbe forma bunului nici sa foloseasca in alt scop decit la destinatie.
c) Uzufructuarul poate sa inchirieze si sa arendeze bunul ce face obiectul uzufructului,daca prin actul de constituire nu
este interzis.Locatarul insa poate da bunul inchiriat in sublocatiune doar cu consimtamintul proprietarului.
d) Uzufructuarul poate usor renunta la dreptul sau stingind prin aceasta uzufructul.locatarul insa trebuie sa parcurga
etapele stabilite de legislatie pentru incheierea contractului de locatiune.
e)Locatiunea este un contract doar cu titlu oneros,uzufructul poate fi si cu titlu gratuit,daca titlu oneros nu este stipulat
expres.
f)Uzufructul se stinge odata cu decesul uzufructuarului si lichidarea persoanei juridice ,obligatiile locatarului insa trec
prin succesiune.
2.3.Speta.

T.4.
Subiectul 1: Notiunea posesiei ca stare de fapt.
1.1.Definiti posesia ca stare de fapt si delimitati-o ca stare de drept.
Posesiunea ca stare de fapt,const n exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care in conditiile legii produce
anumite efecte juridice.
1.2.Evidentiati particularitatile conceptiei (teoriei) obiective si ale conceptiei subiective ale posesiei. Argumentati care
din aceste conceptii si-a gasit reglementare in actualul C.C. din 2002.

Teoria subiectiva considera posesor doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta farta de el ca
un bun proprietar. Sunt considerati posesori doar proprietarul si uzurpatorul, deoarece doar ei stapinesc bunul cu intentia
de a-l avea pentru ei si nu pentru altul. Toti cei ce poseda pentru altii nu sunt considerate posesori ci simpli detentori.
Teoria obiectiva reduce posesiunea la un singur element, cel material. In viziunea lui Ihering, autorul teoriei, acesta
considera ca posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru.
Astefel, in CC din 2002 si-a gasit reflectare teoria obiectiva, astfel in art.303 prevede Posesiunea se dobndete prin
exercitarea voit a stpnirii de fapt a bunului. Nu este posesor cel care, dei exercit stpnirea de fapt a bunului, o face n
folosul unei alte persoane prin mputernicirile de posesor cu care este nvestit de aceast persoan. Este posesor doar
persoana care l-a nvestit cu mputerniciri.
1.3.Argumentati daca, asupra aceluiasi bun poate coexista posesia ca stare de fapt si ca stare de drept.
Consider ca asupra unui bun poate exista posesiunea doar ca stare de fapt, deoarece acorda posesorului posibilitatea de a
beneficia de elementele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar in al doilea rind ,este starea de lucruri vazute, de
persoanele terte,la posesor.Conform CC al Rominie posesia este definita ca o stare de fapt generatoare de efecte juridice
,care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun , cu intentia si
vointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.
In consecinta, posesia reprezinta o stapanire de fapt a unui bun si nu se confunda cu proprietatea, care este o stare de
drept. Posesiunea nefiind un drept, nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune(art 313). Succesiunea
univerasala face sa treaca asupra succesorului drepturile patrimoniale ale titularului, dar nu posesiunea. Prin succesiune se
transmit doar drepturile si obligatiile, nu si starea de fapt, in cazul nostru posesiunea.
Subiectul 2: Obiectul dr.de uzufruct.
2.1.Descrieti care bunuri pot fi obiect al dr.de usufruct si ce interdictii stabileste CC privind obiectul dr.de usufruct.
Dr.de usufruct este acel dr. real care confera unei personae,uzufructuar, dr.de a folosi bunul pentru o perioada determinta
sau determinabila, bunul care apartinenunei alte personae, nud proprietar, si de a culege fructele intocmai ca proprietarul
cu obligatia de a-I conserva substanta.
CC, in art.396 stabileste ca obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumtibil care se afla in circuitul civil,mobil sau
imobil, corporal sau incorporal, inclusive un patrimoniu sau o parte din el.
2.2.Determinati daca bunurile consumtibile pot fi obiect al dr. de usufruct si determinati ce particularitati comporta.
Art.396 alin.(2) din Codul civil al Republicii Moldova, arat c uzufructul se poate stabili pe orice fel de bunuri
neconsumptibile care se afl n circuitul civil mobilsau imobil, corporal sau incorporai, inclusiv un patrimoniu sau o parte
din el.Regula este c uzufructul are ca obiect bunuri neconsumptibile, deoarece uzufructuarul are obligaia de a conserva
substana lucrului i de a restitui lucrul proprietarului, la expirarea termenului.Dar uzufructul poate avea ca obiect i
bunuri consumptibile, caz n care uzufructuarul dobndete de la proprietar chiar proprietatea lucrului. Dintr-un alt
punctde vedere, uzufructul poate avea ca obiect unul sau mai multe lucruri anume determinate, caz n care uzufructul este
cu titlu particular sau poate avea ca obiect o universalitate de bunuri sau o fraciune dintr-o universalitate, caz n care
uzufructuleste dup cum: universal sau cu titlu universal.
2.3.Propuneti modelul unui testament prin care se constituie usufruct in urmatoarele conditii: a)obiectul uzufructului
constituie un deposit bancar deschis pe numele testatorului b)nudul proprietar va fi feciorul proprietarului
c)uzufructuarul va fi sotia testatorului d)termenul uzufructului pina la implinirea majoratului de catre nudul
proprietar
T.5.
Subiectul 1: Functiile patrimoniului.
1.1.Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.

Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor patrimoniale (care pot fi evaluate n bani), privite ca
o sum de valori active i pasive strns legate ntre ele, aparinnd unor persoane fizice i juridice determinate.
1.2.Identificati si analizati functiile patrimoniului.
Functiile patrimoniului:
1)Constituie gajul general al creditorilor chirografari (Creditorii chirografari = acei creditor i care nu se bucura
de o garantie reala(gaj , ipoteca, privilegiu) pentru a le asigura creanta pe care o au impotriva debitorului lor;)
2)Explica si face posibila subrogatia reala si cu titlu universal (cu titlu universal-este operatiunea juridica in temeiul
careia bunurile si valoarea lor se inlocuiesc in mod automat fara a fi necesara o prevedere legala, inlocuirea lucrului cu
un alt lucru seface in cadrul patrimoniului ; subrogatia reala- atunci cind in cadrul patrimoniului un bun ia locul altui
bun).
3)Explica si face posibila transmiterea universala si cu titlu universal (universala- cand patrimoniul se transmite unui
singur succesor ; cu titlu universal - cand patrimoniul se transmite fractionat la doi sau mai multi succesori; cu titlu
particular - cand se transmite unul sau mai multe bunuri determinate).
1.3.

Subiectul 2.Obligatiile uzufructuarului

2.1.Identificati obligatiile uzufructuarului reglementate de CC.
Dr. de uzufruct este un dr real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de afolosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca
proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.
Drepturile uzufructuarului:
- Dreptul uzufructuarului de a primi bunul in posesie (deoarece uzufructuarul are dreptul de a intra in posesia bunului
care face obiectul uzufructului, el beneficiaza de o actiune personala impotriva nudului proprietar. Bunul va trebui sa fie
predat exact in starea in care se afla in momentul nasterii dreptului de uzufruct.
-Dreptul uzufructuarului de a culege fructele (deoarece uzufructuarul are dreptul sa se foloseasca de bun, el poate
percepe fructele, indiferent daca acestea sunt naturale, industriale sau civile,astfel uzufructuarul are dreptul de a se bucura
de tot felul de fructe ce poate produce obiectul asupra caruia are uzufruct).
- Dreptul de administratie al uzufructuarului (in conditiile in care uzufructuarul beneficiaza de dreptul de folosinta, el va
putea face si acte de administrare a bunului)
- Dreptul de dispozitie al uzufructuarului (uzufructuarul va putea ceda exercitiul dreptului de uzufruct. Cod civil
prevede ca uzufructuarul poate ceda exercitiul dreptului. De asemenea, potrivit prevederilor art. 1824 Cod civil, creditorii
pot urmari uzufructul pe care il are debitorul asupra bunurilor, uzufructul poate fi vandut sau chiar grevat de un alt
uzufruct. Uzufructuarul are dreptul de a vinde fructele prinse de radacini, precum si dreptul uzufructuarului de a instraina
bunurile consumptibile, care fac obiectul uzufructului.)
-Dreptul de a face reparatii capitale
-Dreptul ls compensarea cheltuielilor suportate in urma reparatiilor capitale
-Dreptul de a renunta la uzufruct
-Dreptul de a transmite in chirie sau arenda obiectul uzufructului.
Obligatiile uzufructuarului:
-in timpul exercitarii dr.de uzufruct de a folosi bunul intocmai ca proprietarul;
-sa pastreze destinatia bunului;
-sa efectueze reparatii mici;
-reparatiile mari cad sub sarcina uzufructuarului cind acestea sunt urmarile reparatiiloe mici;
-trebuie sa plateasca taxele si impozitele.

2.2.Determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului si care in cea a nudului proprietar.
Uzufructuarului are obligatia de a face reparatiile de intretinere (art.545-547 Cod civil). Codul civil distinge intre
reparatiile mari (care se executa de proprietar) si reparatiile curente de intretinere (care se executa de uzufructuar). Daca
uzufructuarul ar refuza sa execute lucrarile curente, de intretinere, atunci nudul proprietar le va putea face el, pe cheltuiala
uzufructuarului (art.1077 Cod civil). In acelasi timp, uzufructuarul nu-l va putea obliga pe proprietar sa execute reparatiile
mari.
Uzufructuarul este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului. Reparatiile mari sunt in sarcina nudului
proprietar. Sunt reparatii mari acelea ce au ca obiect o parte importanta din bun si care implica o cheltuiala exceptionala,
cum ar fi cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea constructiilor privind structura de rezistenta, zidurile interioare
si/sau exterioare, acoperisul, instalatiile electrice, termice ori sanitare aferente acestora, la inlocuirea sau repararea
motorului ori caroseriei unui automobil sau a unui sistem electronic in ansamblul sau. Reparatiile mari sunt in sarcina
uzufructuarului atunci cand sunt determinate de neefectuarea reparatiilor de intretinere.
Uzufructuarul este obligat sa il instiinteze pe nudul proprietar despre necesitatea reparatiilor mari. Atunci cand nudul
proprietar nu efectueaza la timp reparatiile mari, uzufructuarul le poate face pe cheltuiala sa, nudul proprietar fiind obligat
sa restituie contravaloarea lor pana la sfarsitul anului in curs, actualizata la data platii.
Uzufructuarul si nudul proprietar nu sunt obligati sa reconstruiasca ceea ce s-a distrus datorita vechimii ori dintr-un caz
fortuit. Uzufructuarul cu titlu particular nu este obligat la plata datoriilor pentru care fondul este ipotecat, iar daca le va
plati, are actiune contra nudului proprietar.
2.3.

T.6.
Subiectul 1: Dobindirea si pierderea posesiunii.
1.1.Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiune.
Posesia este o stare de fapt care const n stpnirea unui bun material de ctre o persoana cu inten ia de a se comporta ca
proprietar sau ca titular al unui alt drept real. Stpnirea material se bucur de protec ie juridic.
Posesiunea se dobndete prin exercitarea voit a stpnirii de fapt a bunului

1.2.Identificati si analizati modurile de dobindire si stindere a posesiunii.

Posesiunea se dobndete prin exercitarea voit a stpnirii de fapt a bunului. Pentru a opera posesia, este necesar ca sa fie
intrunite cele doua elemente constitutive: corpus si animus. Stapanirea materiala a bunului determina sa se prezume
vointa de a pastra bunul pentru sine. Dobandirea prin stapanirea materiala rezulta fie dintr-un fapt unilateral al
posesorului, atunci cand el exercita din proprie initiativa acte materiale de detinere si folosinta, fie din predarea lucrului
de catre fostul posesor, fie, in sfarsit, dintr-o transmitere de la vechiul posesor pentru cauza de moarte.
Posesia poate fi pierduta atunci cand se pierd elementele sale, corpus si animus. Modalitatea cea mai obisnuita de pierdere
este atunci cand ambele elemente constitutive se pierd, cum ar fi cazul instrainarii bunului sau abandonarii lui.
Alta modalitate este atunci cand se pierde doar elementul material (corpus), cum ar fi situatiile: bunul este distrus in
intregime, este pierdut sau este trecut in posesia altei persoane. Posesia mai poate fi pierduta si in cazul disparitiei bunului
din cauze de forta majora. Pierderea elementului animus determina, de asemenea, ca posesia sa inceteze. Prin intermediul
intervertirii titlului, posesorul devine un simplu detentor precar, ceea ce face ca sa posede pentru altul. In cazul
constitutului posesor, proprietarul instraineaza bunul sau, dar dupa instrainare, dobanditorul il lasa in continuare
instrainatorului, cu titlu de depozit sau inchiriere. In acest caz, transmitatorul va detine bunul ca un detentor precar.
Sunt situatii cand pierderea posesiei poate avea loc impotriva vointei posesorului. De exemplu, bunul a intrat in domeniul
public al statului sau unei unitati administrativ-teritoriale sau a intrat in posesia altuia, impotriva vointei posesorului. In
acest ultim caz, posesorul va putea recurge la actiunile posesorii, pentru a redobandi posesia imobilului.
1.3.
Subiectul 2: Regimul juridic al bunurilor gasite.
2.1.Definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de cea de bun fara stapin.
Bunul gasit est bunul, care prin natura sa nu are stapin sau la moment nu se conoaste proprietarul lui, bunul mobil pierdut
continu s aparin proprietarului su, iar cel care a gsit bunul este obligat s-l restituie proprietarului sau fostului
posesor, ori, dac acesta nu poate fi identificat, s-l predea autoritilor administraiei publice locale sau organului de
poliie din localitatea n care a fost gsit.
Se consider fr stpn bunurile mobile al cror proprietar a renunat expres la dreptul de proprietate, bunurile
abandonate, precum i bunurile care, prin natura lor, nu au proprietar.
2.2.Comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a pastrat cu cel al persoanei care a
raportat gasirea si l-a transmis la sectorul de politie.
Conform normelor CC, bunul mobil pierdut continu s aparin proprietarului su. Cel care a gsit bunul este obligat s-l
restituie proprietarului sau fostului posesor, ori, dac acesta nu poate fi identificat, s-l predea autoritilor administraiei
publice locale sau organului de poliie din localitatea n care a fost gsit. Cel care a gsit bunul poart rspundere pentru
pierderea sau deteriorarea acestuia doar n caz de intenie sau de culp grav i doar n limitele preului lui. Organul
abilitat cruia i s-a predat bunul gsit afieaz la sediul su un anun despre bunul gsit, avnd obligaia de a-l pstra timp
de 6 luni, fiind aplicabile n acest sens dispoziiile privitoare la depozitul necesar. Dac, datorit mprejurrilor sau naturii
bunului, pstrarea acestuia tinde s-i diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el este vndut conform legii. n acest
caz, drepturile i obligaiile aferente bunului se exercit n privina sumei ncasate din vnzare. Dac proprietarul sau o
alt persoan ndreptit nu pretinde, n termen de 6 luni, transmiterea bunului gsit, acesta este remis, n baza unui
proces-verbal, celui care l-a gsit. Procesul-verbal reprezint pentru acesta din urm titlu de proprietate, opozabil i
fostului proprietar. Dac persoana care a gsit bunul renun la drepturile sale, acesta trece n proprietatea statului.
Proprietarul sau fostul posesor al bunului gsit este obligat s plteasc celui care l-a gsit o recompens n proporie de
cel mult 10% din preul sau din valoarea actual a bunului.
Insa cel de-al doilea care a gasit telefonul si l-a pastrat poate invoca prevederile CC, conforma caruia el a dobindit dr.de
proprietate prin ocupatiunea, astfel posesorul unui bun mobil fr stpn devine proprietarul acestuia, prin ocupaiune, de
la data intrrii n posesiune n condiiile legii.
2.3.

T.7.
Subiectul 1:Prezumtia proprietatii-efect al posesiunii ca stare de fapt.
1.1.Descrieti prezumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt.
Conform CC, posesorul este prezumat proprietar al bunului dac nu este dovedit c a nceput a poseda pentru un altul.
Aceast prezumie nu opereaz n cazul n care dreptul de proprietate trebuie nscris n registrul public i nici fa de un
fost posesor al crui bun a fost furat, pierdut sau ieit din posesiune n alt mod fr voia lui, cu excepia banilor i titlurilor
de valoare la purttor. Se va considera c posesorul anterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei n care l-a
posedat.
In majoritate a cazurilor posesorul este i proprietarul bunului, posesia creaz oaparen a dreptului, orice posesor al unui
bun este n aparen proprietarul su.Prin urmare, pn la proba contrar, posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului
pe care l posed.Drept urmare, beneficiind de aceast prezumie legal, posesorul bunului nu esteinut, n caz de litigiu,
s aduc i alte probe pentru a dovedi c este proprietarul acelui bun.Aceast prezumie poate fi absolut sau relativ. Ea
este absolut n materiemobiliar, cnd posesia de bun-credin asupra unui bun mobil valoreaz titlu de proprietate. Cu
alte cuvinte, posesorul de bun-credin a unui bun mobil este prezumat afi proprietarul acestuia, aceast prezumie fiind

absolut adic nu poate fi rsturnat prin proba contrar .Prezumia de proprietate nceteaz n toate cazurile cnd se face
dovada c posesoruleste de rea credin.
1.2.Determinati si analizati exceptiile de la acest effect al posesiunii.
Prezumtia proprietatii ca effect al posesiunii nu va opera atunci cind dr.de proprietate urmeaza a fi inscris in registrul
bunurilor immobile, deoarece simpla stapinire a bunului imobil nu este suficienta, posesorul bunului nu va putea invoca
prezumtia proprietatii, in schimb daca este de buna credinta va putea dobindi dr.de proprietate asuora bunului posedat in
rezultatul uzucapiunii daca vor fi respectate anumite prevederi legale. La fel, prezumtia nu va opera si in cazul cind
bunurile au fost furate,pierdute sau au iesit din posesiunea posesorului contrar vointei lui, ceea ce urmeaza a fi dovedit de
cel care revendica bunul pina atunci, posesorul va fi prezumat proprietar. Banii si titlurile de valoare sunt prezumate a fi
in proprietatea posesorului chiar daca acestea au fost furate,pierdute sau au iesit din posesiune in alt mod, contrar vointei
posesorului.
1.3.
Subiectul 2.Proprietatea anulabila si rezolubila- modalitati ale dr.de proprietate.
1.1. Definiti proprietatea anulabila si rezolubila.
Proprietatea anulabila este un mod de dobindire a dr.de proprietate in baza unui act juridic translativ de proprietate lovit
ulterior de nulitate relativa.
Proprietatea rezolubila este un mod de dobindire a dr.de proprietate care consta in dr.de proprietate al unei personae
asupra unui lucru care este amenintat sa dispara daca se va produce un eveniment viitor si nesigur, adica se afla intr-o
situatie incerta,provizorie.
2.2.Determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stability regimul juridic al acestor
modalitati ale dr.de proprietate.
Dreptul de proprietate rezolubila (revocabila sau conditionala) ia nastere prin nstrainarea dreptului de proprietate printrun act juridic translativ de proprietate ncheiat sub conditie rezolutorie, conditie ce decurge fie din vointa partilor, fie
dintr-o dispozitie legala. Asadar dreptul de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existenta nesigura n
patrimoniul dobnditorului ntruct, ndeplinirea conditiei l va determina sa restituie bunul catre transmitator. Soarta
dreptului de proprietate depinde de realizarea sau nerealizarea unui eveniment viitor si nesigur. proprietatea rezolubila
este proprietatea afectata de o conditie rezolutorie, adica atunci cnd dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui
bun este amenintat sa dispara daca un oarecare eveniment viitor si nesigur se realizeaza.Conditia rezolutorie este aceea
care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si incert. Ea nu suspenda executarea obligatiei; ci numai obliga
pe creditor a restitui ceea ce a primit n caz de nendeplinire a evenimentului prevazut n conditi. Asta nseamna ca dreptul
de proprietate transmis sub conditie rezolutorie are o existent incerta n patrimoniul dobnditorului deoarece daca ea nu se
ndeplineste acesta va trebui sa restituie bunul transmitatorului.
Proprietatea anulabila este acea modalitate a dreptului de proprietate ce apare n situatia n care dreptul de proprietate
asupra unui bun a fost dobndit printr-un act juridic translativ de proprietate lovit de nulitate relativa (anulabil). Printre
cauzele de nulitate relativa amintim: viciile de consimtamnt, lipsa discernamntului, nerespectarea dreptului de
preemtiune. Este o modalitate temporara, care dureaza pana la consolidarea dreptului de proprietate prin confirmare,
tacita sau expresa a actului anulabil sau pana la desfiintarea actului translativ de proprietate, ca urmare a actiunii n
anulare promovata n justitie de o persoana interesata. Actiunea n nulitate relativa este prescriptibila n termenul general
de prescriptie de 3 ani, asa nct n aceasta perioada transmitatorul poate oricnd cere anularea actului, iar admiterea
actiunii duce la desfiintarea retroactiva a dreptului dobnditorului. Actul nul relativ poate fi confirmat tacit de cel n drept
sa invoce nulitatea, fie prin executarea actului anulabil, fie prin neinvocarea nulitatii n termenul de prescriptie extinctive
Incertitudinea n care se afla cel care a dobndit dreptul de proprietate printr-un act anulabil, poate fi stopata chiar nainte
de mplinirea termenului de prescriptie extinctiva, atta timp ct are loc o confirmarea expresa, care va acoperi nulitatea
relativa a actului prin care s-a transmis dreptul de proprietate. Confirmarea expresa se realizeaza printr-un act confirmativ
ncheiat, conform caruia de confirmare sau de ratificare a unei obligatii n contra careia legea admite actiunea n nulitate
nu este valabil actul dect atunci cnd cuprinde obiectul, cauza si natura obligatiei si cnd face mentiune de motivul
actiunii n nulitate, precum si despre intentia de a repara viciul pe care se ntemeia acea actiune.
2.3.

Accesiunea imobiliar artificial opereaza :

- cnd lucrarea este fcut de proprietar pe terenul su, dar cu materialele altei persoane;
T.8.
Subiectul 1:Accesiunea immobiliara-mod de dobindire a dr.de proprietate.
1.1.Definiti accesiunea immobiliara naturala si artificiala.
Dreptul de accesiune reprezinta proprietatea unui lucru mobil sau imobil d drept asupra a tot ce produce lucrul i asupra
tot ce se unete ca accesoriu, cu lucrul, n mod natural sau artificial.
Accesiunea imobiliar natural este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care adugirile de teren la malurile
apelor curgtoare revin proprietarului terenului riveran numai dac ele se formeaz treptat (aluviuni). Terenurile ocupate
treptat de albiile apelor curgtoare revin proprietarului acestor ape.
Accesiunea imobiliar artificiala este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care construciile i lucrrile subterane
sau de la suprafaa terenului snt prezumate a fi fcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa i i aparin acestuia pn

la proba contrar. Prin lucrri se neleg plantarea, precum i amenajrile aduse unui teren care nu se ncorporeaz n mod
durabil n acesta.
Accesiunea imobiliara artficiala presupune spre deosebire de cea naturala interventia omului si obligatia proprietarului ce
beneficiaza de ea sa-i plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia s-a produs.
1.2. Determinati si analizati continutul accesiunii immobiliare natural si artificial prea voluminos.

Accesiunea mobiliar are ca obiect bunuri mobile i ea este guvernat de aceeai regul c proprietarul bunului
principal, devine, n temeiul accesiunii proprietar i al bunului de mai mic importan, care s-a unit cu cel dinti,
avnd obligaia de a plti o anumit despgubire. Cazurile de accesiune mobiliar cunoscute sunt: adjuncia,
specificaiunea, confuziunea, astfel rezult ideea c pmntul constituie lucrul principal, iar toate lucrurile care se
incorporeaz n acesta, au un caracter accesoriu.
Accesiunea imobiliar natural se refer la pmnt i la animale. Cazurile de accesiune imobiliar natural care
privesc pmntul sunt: aluviunea, insulele i prundiurile.
- Aluviunile sunt - creteri de pmnt care se fac succesiv i pe nesimite, pe malurile apelor curgtoare, precum i
pmnturile lsate prin retragerea pe nesimite a apelor curgtoare de la unul dintre maluri la celalalt, fr ca
proprietarul rmului opus s poat reclama pmntul astfel pierdut. Ele se cuvin proprietarului fondului riveran.
-Avulsiunea, reprezint sunt adugarea la pmntul unui proprietar a unei mari pri de pmnt rupt din pmntul altui
proprietar, i care poate s fie recunoscut. Aceast adugire devine proprietatea proprietarilor terenului, la care s-a alipit, dac
fostul proprietar nu o revendic timp de un an.
Accesiunea imobiliar artificial se particularizeaz prin faptul c, presupune intervenia omului i plata unor despgubiri
ctre cel n detrimentul cruia acioneaz.
- cnd lucrrile sunt efectuate cu materiale proprii, dar pe terenul altei persoane.
Ipoteza construciei, plantaiei, lucrri efectuate pe terenul propriu, cu materialele altuia.
1.3.
Subiectul 2: Stingerea dr.de uzufruct.
2.1.Definiti si enumerati modurile de stingere a dr.de uzufruct.
n conformitate cu prevederile art. 420 din Codul civil al Republicii Moldovavdreptul de uzufruct nceteaz prin
urmtoarele moduri:
1)Moartea uzufructuarului (aceasta este o cauz natural de ncetare a uzufructuluicare n practic are cea mai frecvent
aplicaie, n cazul n care uzufructul a fost stabilit e un anumit termen i nainte de expirarea termenului moare
uzufructuarul, uzufructulnceteaz deoarece el poate fi constituit cel mult pn la moartea uzufructuarului,neputnd fi
transmis motenitorilor).
2)Expirarea termenului (dei uzufructul se constituie, de regul, pe toat duratavieii uzufructuarului, totui el poate fi
stabilit i pe o anumit perioad de timp. nacest caz, la expirarea termenului dreptul de uzufruct nceteaz. Potrivit
dispoziiilor art. 397, alin. (2) din Codul civil uzufructul constituit n favoarea persoanelor juridicese face totdeauna cu
termen care nu poate depi durata maxim de 30 de ani.
3)Consolidarea (prin consolidare se nelege dobndirea dreptuluide proprietate asupra bunului ce alctuiete obiectul
uzufructului dectre uzufructuar. Prin urmare, n cazul consolidrii uzufructuarul dobndete i nuda proprietate i n
consecin el nu mai poate avea undrept de uzufruct asupra propriului su bun.
4)Pieirea total a bunului, ntruct uzufructul este un drept real ceare ca obiect un bun, pieirea obiectului face s nceteze
i dreptul. Pentruncetarea uzufructului este necesar ca pieirea bunului s fie total i nu parial, caz n care uzufructul se
restrnge, ns nu nceteaz ca drept.Dac bunul este distrus sau pierdut n parte, uzufructul continu asupra prii rmase.
5)Renunarea uzufructuarului la dreptul su (pentru ca uzufructuarul s poal renuna ia dreptul su el trebuie s aib
capacitatea necesar.Renunarea poate fi unilateral ceea ce echivaleaz cu delsarea bunuluice alctuiete obiectul
uzufructului. Ea poate fi ns realizat i pe bazaunei convenii ntre uzufructuar i nudul proprietar.
6)Rezoluiunea sau anularea actului juridic (prin care cel care a instituit uzufructul a dobndit dreptul de proprietate, prin
hotrrea instanei judectoreti. nacest caz uzufructul nceteaz ca urmare a pierderii de ctre proprietar a dreptului
sude proprietate asupra bunului ce alctuiete obiectul uzufructului).
7)Abuzul de folosin (n conformitate cu prevederile art. 422 C.civ.n cazul n care uzufructuarul abuzeaz de folosina
bunului, nudul proprietar este n drept s cear n justiie pronunarea ncetriiuzufructului nainte de termen. Aceasta
nseamn c ncetarea uzufructului pentru abuz de folosin nu se produce niciodat deplin drept, ci pentru aceasta este
nevoie de o hotrre judectoreasc, n practica judectoreasc a fost recunoscut nudului proprietar n cazul abuzului de
folosin un drept de opiune: fie ca acesta s cear ncetareadreptului de uzufruct pentru abuz de folosin, fie ca nudul
proprietar s cear obligarea uzufructuarului s aduc bunul n stare normal defuncionare.)
8)Lichidarea uzufructuaruluilui (Constituirea uzufructului n favoarea unei persoane juridice, stingerea uzufructului are
loc din momentul lichidrii persoanei juridice).
2.2.Determinati ce efecte survin la stingerea dreptului de usufruct.
Efectele stingerii uzufructului sunt:
-indiferent de cauza care a dus la stingerea uzufructului, de ndat ce acesta sestinge nceteaz actele de folosin ale
uzufructuarului;
-un al doilea efect Ia care d natere stingerea dreptului de uzufruct const naceea c uzufructuarul are obligaia de a
restitui nudului proprietar nentrziat bunulsau bunurile ce au format obiectul uzufructului;

-uzufructuarul datoreaz despgubiri nudului proprietar dac bunul a pierit sau s-adeteriorat din culpa sa, precum i n
cazul n care acesta i-a nclcat ndatoririle ce leavea fa de nudul proprietar. Uzufructuarul nu este n drept a pretinde
nudului proprietar sumele de bani investite pentru mbuntirile aduse bunului, chiar dac prinacestea a sporit valoarea
bunului;
-nudul proprietar este obligat s restituie uzufructuarului sumele de bani pe careacesta din urm le-a pltit pentru el.
2.3.Argumentati daca dr.de uzufruct asupra unui bun imobil se va stinge la schimbarea nudului proprietar.
Consider ca asupra unui bun imobil dr.de usufruct nu se vas tinge la schimbarea nudului proprietar, deoarece in cazul
bunurilor immobile, dr.de usufruct se sconsemneaza in registrul de immobile.In legatura cu acest fapt, actul de constatare
a stingerii dr.de uzifruct (certificate de deces,extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice,actul prin care
uzufructuarul a renuntat la dreptul sau, contractul de stingere a uzufructului, hotarirea instantei ) va fi prezentat oficiului
cadastral teritorial.

T.9.
Subiectul 1:Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in revendicare.
1.1.Definiti actiunile posesorii si actiunea in reintegrare sau in restituire.
Aciunea posesorie este acea aciune prin care posesorul i poate apra posesia ca stare de fapt mpotriva oricrei
tulburri, pentru a menine aceast stare ori pentru a redobndi posesia cnd ea a fost pierdut.
Dup cum am afirmat puin mai sus, ocrotirea posesiei, ca stare de fapt, prin aciunile posesorii, se justific prin aceea
c, n mod obinuit, posesorul fiind i proprietar, prin ocrotirea posesiei implicit este ocrotit i dreptul de proprietate.
Actiunea in revendicare reprezinta este un mijloc de aprare n justiie a dreptului de proprietate privat i a
dreptului de proprietate public si este aciunea n justiie aflat la ndemna proprietarului bunului mpotriva posesorului
sau mpotriva altei persoane care deine bunul respectiv, fr drept.
1.2.Descrieti care sunt cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru ca posesorul sa poata cere restituirea posesiunii
pierdute.
Cerintele:
-posesorul trebuie sa dovedeasca ca el a posedat bunul anteriorsi faptul ca el a fost deposedat de bun contrar vointei lui;
-posesorul trebuie sa fie de buna credinta;
-poate cere restituirea posesiunii pierdute in decurs de 3 ani.
1.3.
Subiectul 2:Dreptul de servitude.
2.1.Definiti notiunea de dr.de servitude si identificati caracterele juridice.
Servitutea este sarcina care greveaz un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar
(terenul dominant). Utilitatea poate consta n sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaia lui
economic.
Dreptul de servitute este un drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu i indivizibil care dezmembreaz proprietatea,
conferind titularului su anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia.
Caracterele juridice sunt urmatoarele:a) servitutea este un drept real imobiliar asupra lucrului altora ,ele se constituie
numai n folosul si respectiv n sarcina unor bunuri imobile prin natura lor.
b) servitutea presupune existenta a doua imobile, nu neaparat vecine ce apartin la doi proprietari diferiti;
c) servitutea este un drept accesoriu al fondului caruia i profita urmnd soarta acestuia; ea nu este un drept de sine
statator si tocmai datorita caracterului ei nu poate fi nstrainata, urmarita, ipotecata separat ci numai mpreuna cu fondul
dominant caruia i profita;
d) servitutea are caracter perpetuu (consecinta caracterului accesoriu); are aceeasi durata ca si dreptul de proprietate.
Perpetuitatea este nsa de natura servitutii si nu de esenta ei si va ramne asa daca partile n-au stabilit altfel;
e) servitutea este indivizibila nsemnnd prin aceasta ca servitutea greveaza ntregul fond aservit si profita ntregului fond
dominant. Daca imobilul fiind aservit apartine mai multor coproprietari nu se poate constitui servituti dect cu acordul
tuturor coproprietarilor.
2.2.Clasificati servitutiile conform normelor CC:
Clasificarea servitutilor:
1)dupa origine si modul de constituire :
- servituti naturale, care se nasc din situatia naturala a fondurilor (servitutea de scurgere a apelor naturale, servitutea de
granituire);
- servituti legale, constituite expres de lege (servitutea zidului, a santului comun, servitutea de vedere);
- servituti stabilite prin fapta omului (prin conventie, uzucapiune si destinatia proprietarului).
2)dupa obiectul lor:
- servituti pozitive, sunt acelea care ndreptatesc pe proprietarul fondului dominant sa faca, n mod direct, acte de folosinta
asupra fondului aservit;
- servituti negative care impun proprietarului fondului aservit anume restrictii sau limitari n exercitarea dreptului de
proprietate;

3) cum sunt stabilite n folosul unei cladiri:

-servituti urbane care sunt cele stabilite n folosul unei cladiri;
-servituti rurale, care sunt cele stabilite n folosul unui teren;
4)dupa modul de exercitare:
- servituti continue, pentru a caror exercitare si existenta nu este nevoie de fapta actuala a omului;
- servituti necontinue sunt acelea pentru a caror exercitare si existenta este necesar faptul actual al omului.
5)dupa modul n care se manifesta:
- servituti aparente care se recunosc datorita unor semne exterioare;
- servituti neaparente a caror existenta nu poate fi cunoscuta din semne sau lucrari exterioare vizibile.
2.3.
T.10.
Subiectul 1:Regimul juridic al bunurilor domeniului public.
1.1.Definiti bunurile domeniului public si numiti subiectele bunurilor domeniului public.
Bunurile domeniului public sunt acele bunuri care aparin statului sau unitilor administrativ-teritoriale fac parte din
domeniul privat dac, prin lege sau n modul stabilit de lege, nu snt trecute n domeniul public.
Din domeniul public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale fac parte bunurile determinate de lege, precum i
bunurile care, prin natura lor, snt de uz sau de interes public. Interesul public implic afectarea bunului la un serviciu
public sau la orice activitate care satisface nevoile colectivitii fr a presupune accesul nemijlocit al acesteia la utilizarea
bunului conform destinaiei menionate. Bunurile domeniului public snt inalienabile, insesizabile i imprescriptibile.
Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz i nu poate fi dobndit de teri prin uzucapiune.
Subiectele bunurilor domeniului public, conform art.296 CC sunt:
-statul;
-unitatile administrative-teritoriale.
-persoanele fizice si juridice.
1.2.Analizati caracterele juridice ale bunurilor domeniului public.
Bunurile domeniului public au urmatoarele caractere juridice:
a) inalienabile: bunurile nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare,concesionate sau inchiriate, in coditiile
legii;
b) insesizabile: bunurile nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu seconstituie garantii reale;
c) imprescriptibile: bunurile nu pot fi dobandite de alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna
credinta asupra bunurilor mobile.Actele juridice incheiate cu nesocotirea dispozitiilor legale privind regimul juridical
bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.
1.3.
Subiectul 2:Dreptul de uz.
2.1. Definiti dreptul de uz.
Dreptul de uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea cruia uzuarul poate folosi bunul i culege fructele lui
necesare pentru nevoile proprii i ale familiei sale.
2.2.Determinati deosebirile si asemanarile dintre dreptul de uz sic el de usufruct.
Dreptul de uz este dreptul real asupra bunului altuia, n virtutea cruia uzuarul poate folosi bunul i culege fructele lui
necesare pentru nevoile proprii i ale familiei sale.
Dr. de uzufruct este un dr. real principal care confera unei persoane(uzufructuar) prerogativa de a folosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte persoane(nudul proprietar)si de a culege fructele bunului intocmai ca
proprietarul,insa cu indatorirea de ai conserva substanta.
Deosebiri:
- dr.de usufruct se constituie asupra bunurilor neconsumtibile, exceptie poate fi atunci cind bunurile sunt consumtibile si
fac parte dintr-un patrimoniu transmis prin succesiune, iar dr.de uz se constituie asupra oricaror bunuri mobile si imobile,
corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cota-parte din aceasta.
- titularul dreptului de uz nu poate ceda nici nchiria dreptul su ctre un ter , c dreptul de uz este un drept strict personal,
pe cind dr.de usufruct confera unei alte personae prerogativa de a folosi pentru o perioada determinata sau determinabila
bunul.
- titularul dreptului de uzufruct are un drept mai larg de folosin asupra bunului pe care l poate utiliza precum nsu i
proprietarul, cu condiia ns de a conserva substana bunului i poate transfera beneficiul dreptului de usufruct.
-titularul dreptului de uz poate poate fi numai o persoan fizic, iar in cazul dreptului de usufruct poate fi atit o persoana
fizica cit si una juridica.
Asemanari:
-ambele sunt dezmembraminte ale dr.de proprietate;
-ambele sunt drepturi reale, principale si esentialmente temporare;
-in ambele cazuri este posibila culegerea fructelor;

2.3.
T.11.
Subiectul 1:Incetarea dr.de proprietate.
1.1.Definiti si enumerate temeiurile de incetare a dr.de proprietate.
Incetarea dreptului de proprietate este efectul unor fapte juridice. Dreptul de proprietate nceteaz, n condiiile legii, n
urma consumrii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, nstrinrii lui n temeiul unui act juridic, renunrii la dreptul de
proprietate, precum i n alte cazuri prevzute de lege. Orice mod de dobndire a dreptului de proprietate este pentru
dobnditor un mod de dobndire a dreptului de proprietate.
Temeiurile ncetrii dreptului de proprietate:
Dreptul de proprietate nceteaz, n condiiile legii, n urma consumrii, pieirii fortuite sau distrugerii bunului, nstrinrii
lui n temeiul unui act juridic, renunrii la dreptul de proprietate, precum i n alte cazuri prevzute de lege,astfel nimeni
nu poate fi forat s cedeze proprietatea sa, cu excepia cazurilor cnd, conform legii, se efectueaz:
a) urmrirea bunurilor n legtur cu obligaiile proprietarului;
b) nstrinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea n proprietate;
c) rscumprarea animalelor domestice n cazul nclcrii regulilor de comportare cu acestea;
d) privatizarea proprietii de stat;
e) exproprierea pentru cauz de utilitate public;
f) rechiziia;
g) confiscarea;
h) alte aciuni prevzute de lege.
1.2.Analizti oricare (3) temeiuri de incetare a dr.de proprietate.
a)nstrinarea bunurilor pe care, conform legii,persoana nu le poate avea n proprietate: Dac, n temeiurile prevzute
de lege, persoana a dobndit dreptul de proprietate asupra unui bun care, conform legii, nu poate s-i aparin cu drept de
proprietate, proprietarul este obligat s nstrineze bunul timp de un an din momentul dobndirii dreptului de proprietate
sau n alt termen stabilit de lege.Dac proprietarul nu nstrineaz bunul , instana de judecat, la cererea autoritii
administraiei publice locale, poate dispune, dup caz, nstrinarea bunului i remiterea sumei obinute ctre fostul
proprietar, cu reinerea cheltuielilor de nstrinare, sau transmiterea bunului n proprietate statului i despgubirea
proprietarului n cuantumul stabilit de instana de judecat.
b) Rechiziia este un temei de incetare a dr.de proprietate care se aplica in caz de calamitate natural, epidemie, epizootie
sau n o alt situaie excepional, proprietarul poate fi deposedat de bun n temeiul unei decizii a autoritii publice, n
modul i n condiiile stabilite de lege. Persoana al crei bun a fost rechiziionat poate cere restituirea lui dac, dup
ncetarea situaiei excepionale, acesta s-a pstrat n natur, iar preul bunului sau preul folosirii lui, n cazul n care s-a
pstrat n natur i a fost restituit proprietarului, se stabilete prin acordul prilor, iar n caz de divergen, prin hotrre
judectoreasc.
c) Confiscarea este un temei de incetare a dr.de proprietate care consta in confiscarea bunurilor printr-o hotrre
judectoreasc n cazurile i n condiiile prevzute de lege. n cazurile prevzute de lege, bunurile proprietarului pot fi
confiscate printr-un act administrativ. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat n instan de judecat.
Bunurile dobindite illicit conf Cons RM averea dobindita illicit nu poate fi confiscate, iar caracterul illicit al dobindirii
se prezuma. Dupa regula generala bunurile pot fi confiscate de catre hot jud. Conform Cod civil in cazurile prevazute de
lege bunurile proprietarului pot fi confiscate printrun acd adm, cu privire la confiscare ce poate fi atacat in ins de jud
1.3.
Subiectul 2:Dreptul de abitatie.
2.1.Definiti dr.de abitatie.
Dreptul de abitatie este un drept care confera titularului dreptul de a locui in locuinta unei alte personae impreuna cu sotul
si copii sai chiar daca la momentul constituirii dr.de abitatie nu era casatorit sau nu avea copii.
Titularul dreptului de abitaie nu are dreptul de a nstrina dreptul su. El poate totu i nchiria altei persoane partea din
cas pe care nu o locuiete.
2.2.Determinati deosebirile si asemanarile obiectului dr.de abitatie si cel al dr.de usufruct.
Dreptul de abitatie este un drept care confera titularului dreptul de a locui in locuinta unei alte personae impreuna cu sotul
si copii sai chiar daca la momentul constituirii dr.de abitatie nu era casatorit sau nu avea copii.
Obiect al uzufructului poate fi orice bun neconsumptibil care se afl n circuitul civil, mobil sau imobil, corporal sau
incorporai, inclusiv un patrimoniu sau o partedin el.Uzufructul instituit asupra bunului principal se extinde i asupra
accesoriilor acestuia, precum i asupra a tot ce se unete sau se ncorporeaz n acesta. Codul civil arat c uzufructul se
poate stabili pe orice fel de bunuri neconsumptibile care se afl n circuitul civil mobilsau imobil, corporal sau incorporai,
inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.
Dreptul de abitatie reprezinta o varietate a dreptului de uzufruct care are ca obiect o constructie cu destinatia de locuinta.
Titularul dreptului de abitatie titularul, dobandeste dreptul de a folosi o locuinta care apartine unei alte persoane numai
pentru nevoile lui si ale familiei sale.
2.3.

T.12.
Subiectul 1: Notiunea si caracterele juridice ale actiunii negatorii.
1.1.Definiti actiunea negatorie in comparatie cu actiunea in complingere.
Actiunea negatorie reprezinta actiunea prin care proprietarul posesor al bunului cere tertei personae inlaturarea
piedicilor,obstacolelor puse in exercitarea dr.de proprietate.
Actiunea in complingere reprezinta
1.2.Analizati caracterele juridice ale actiunii negatorii.
Caractere juridice:
a) este o actiune reala (prin care reclamantul cere instantei de judecata sa stabileasca, prin hotararea ce o va pronunta, ca
paratul nu are un drept real (uzufruct, uz, abitatie, servitute sau superficie) asupra bunului aflat in proprietatea sa si sa-l
oblige, pe cale de consicinta, sa inceteze exercitarea lui nelegitima).
b) este o actiune petitorie (rezulta din faptul ca se pune in discutie existenta dreptului real al paratului).
c) este o actiune imprescriptibila extinctiv, dar paratul poate invoca in apararea sa dobandirea dezmembramantului
(dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie sau dreptul de servitute) prin uzucapiune.
1.3.
Subiectul 2 Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr.de proprietate.
2.1.Definiti accesiunea immobiliara naturala si artificiala.
Dreptul de accesiune reprezinta proprietatea unui lucru mobil sau imobil d drept asupra a tot ce produce lucrul i asupra
tot ce se unete ca accesoriu, cu lucrul, n mod natural sau artificial.
Accesiunea imobiliar natural este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care adugirile de teren la malurile
apelor curgtoare revin proprietarului terenului riveran numai dac ele se formeaz treptat (aluviuni). Terenurile ocupate
treptat de albiile apelor curgtoare revin proprietarului acestor ape.
Accesiunea imobiliar artificiala este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin care construciile i lucrrile subterane
sau de la suprafaa terenului snt prezumate a fi fcute de proprietarul terenului pe cheltuiala sa i i aparin acestuia pn
la proba contrar. Prin lucrri se neleg plantarea, precum i amenajrile aduse unui teren care nu se ncorporeaz n mod
durabil n acesta.
Accesiunea imobiliara artficiala presupune spre deosebire de cea naturala interventia omului si obligatia proprietarului ce
beneficiaza de ea sa-i plateasca despagubiri celui in detrimentul caruia s-a produs.
2.2.Determinati si analizati continutul accesiunii immobiliare natural si artificial prea voluminos.

Accesiunea mobiliar are ca obiect bunuri mobile i ea este guvernat de aceeai regul c proprietarul bunului
principal, devine, n temeiul accesiunii proprietar i al bunului de mai mic importan, care s-a unit cu cel dinti,
avnd obligaia de a plti o anumit despgubire. Cazurile de accesiune mobiliar cunoscute sunt: adjuncia,
specificaiunea, confuziunea, astfel rezult ideea c pmntul constituie lucrul principal, iar toate lucrurile care se
incorporeaz n acesta, au un caracter accesoriu.
Accesiunea imobiliar natural se refer la pmnt i la animale. Cazurile de accesiune imobiliar natural care
privesc pmntul sunt: aluviunea, insulele i prundiurile.
- Aluviunile sunt - creteri de pmnt care se fac succesiv i pe nesimite, pe malurile apelor curgtoare, precum i
pmnturile lsate prin retragerea pe nesimite a apelor curgtoare de la unul dintre maluri la celalalt, fr ca
proprietarul rmului opus s poat reclama pmntul astfel pierdut. Ele se cuvin proprietarului fondului riveran.
-Avulsiunea, reprezint sunt adugarea la pmntul unui proprietar a unei mari pri de pmnt rupt din pmntul altui
proprietar, i care poate s fie recunoscut. Aceast adugire devine proprietatea proprietarilor terenului, la care s-a alipit, dac
fostul proprietar nu o revendic timp de un an.
Accesiunea imobiliar artificial se particularizeaz prin faptul c, presupune intervenia omului i plata unor despgubiri
ctre cel n detrimentul cruia acioneaz.

Accesiunea imobiliar artificial opereaza :

- cnd lucrarea este fcut de proprietar pe terenul su, dar cu materialele altei persoane;
- cnd lucrrile sunt efectuate cu materiale proprii, dar pe terenul altei persoane. Ipoteza construciei, plantaiei, lucrri
efectuate pe terenul propriu, cu materialele altuia.
2.3.

T.13.
Subiectul 1: Conditiile admiterii actiunii in revendicare.
1.1.Identificati conditiile admiterii actiunii in revendicare.
Actiunea in revendicare este unul dintre cele mai raspindite mijloace de aparare a dr.de proprietate cunoscute si este acea actiune
reala prin care proprietarul a pierdut posesiunea bunului si cere restituirea lui de la posesorul neproprietar.
Conditiile intentarii actiunii in revendicare:
1)Subiectii:

-reclamant (proprietarul);
-reclamat (posesorii ilegali care poseda bunul la momentul intentarii actiunii. Posesiunea ilegala trebuie dovedita de reclamant).
2)Obiectul revendicarii: numai bunurile determinate individual care exista la momentul intentarii actiunii. Nu sunt obiect al
revendicarii :
-bunurile determinate generic;
-bunurile care nu s-au pastrat in natura.
3)Proprietarul trebuie sa piarda posesiunea asupra bunului.
1.2.Determinati si analizati conditiile legale ale admiterii actiunii in revendicare de catre instanta de judecata.
Conditiile:
-pierderea de catre proprietar a posesiunii bunului;
-determinarea individuala a bunului;
-aflarea bunului in posesiune straina si neaparat ilegala.
1.3.
Subiectul 2: Notiunea posesiei ca stare de fapt.
2.1.Definiti posesia ca stare de fapt si delimitati-o ca stare de drept.
Posesiunea ca stare de fapt,const n exercitarea voita a stapinirii material a unui lucru si care in conditiile legii produce
anumite efecte juridice.
2.2.Evidentiati particularitatile conceptiei (teoriei) obiective si ale conceptiei subiective ale posesiei. Argumentati care
din aceste conceptii si-a gasit reglementare in actualul C.C. din 2002.
Teoria subiectiva considera posesor doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta farta de el ca
un bun proprietar. Sunt considerati posesori doar proprietarul si uzurpatorul, deoarece doar ei stapinesc bunul cu intentia
de a-l avea pentru ei si nu pentru altul. Toti cei ce poseda pentru altii nu sunt considerate posesori ci simpli detentori.
Teoria obiectiva reduce posesiunea la un singur element, cel material. In viziunea lui Ihering, autorul teoriei, acesta
considera ca posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui lucru.
Astefel, in CC din 2002 si-a gasit reflectare teoria obiectiva, astfel in art.303 prevede Posesiunea se dobndete prin
exercitarea voit a stpnirii de fapt a bunului. Nu este posesor cel care, dei exercit stpnirea de fapt a bunului, o face n
folosul unei alte persoane prin mputernicirile de posesor cu care este nvestit de aceast persoan. Este posesor doar
persoana care l-a nvestit cu mputerniciri.
2.3.Argumentati daca, asupra aceluiasi bun poate coexista posesia ca stare de fapt si ca stare de drept.
Consider ca asupra unui bun poate exista posesiunea doar ca stare de fapt, deoarece acorda posesorului posibilitatea de a
beneficia de elementele juridice conferite de aceasta stare de fapt, iar in al doilea rind ,este starea de lucruri vazute, de
persoanele terte,la posesor.Conform CC al Rominie posesia este definita ca o stare de fapt generatoare de efecte juridice
,care consta in stapanirea materiala sau exercitarea unei puteri de fapt de catre o persoana asupra unui bun , cu intentia si
vointa de a se comporta fata de toti ceilalti ca proprietar sau titular al unui alt drept real.
In consecinta, posesia reprezinta o stapanire de fapt a unui bun si nu se confunda cu proprietatea, care este o stare de
drept. Posesiunea nefiind un drept, nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune(art 313). Succesiunea
univerasala face sa treaca asupra succesorului drepturile patrimoniale ale titularului, dar nu posesiunea. Prin succesiune se
transmit doar drepturile si obligatiile, nu si starea de fapt, in cazul nostru posesiunea.

T.14.
Subiectul 1:Folosinta- atribut al dr.de proprietate.
1.1.Definiti folosinta ca atribut al dr.de proprietate.
Dreptul de folosinta, ca atribut al dr.de proprietate reprezinta posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile
ultile ale acestuia. Posesia const n posibilitatea proprietarului de a stpni bunul ce-i aparine n materialitatea sa,
comportndu-se fa de toi ceilali ca fiind titularul dreptului de proprietate.
Folosina este considerat acea prerogativ n temeiul creia proprietarul poate ntrebuina bunul n interesul su,
percepndu-i fructele (naturale, civile, industriale). Deci prin dreptul de folosin acord proprietarului posibilitatea de a
sustrage din bun calitile utile ale acestuia n scopul satisfacerii necesitilor materiale i culturale.
1.2.Determinati si analizati continutul dreptului de folosinta ca atribut al dr.de proprietate.
Folosirea bunurilor poate fi efectuat att nemijlocit de ctre proprietar ct i de alte persoane la voina proprietarului.
ns, transmiterea ctre alte persoane a dreptului de folosin esteo exercitare a dreptului de administrare. De regul,
folosina nu poate fi separat de posesie. Pentru a folosi un bun, de fapt, este necesar ca s-l posezi. De regul, este
posibil folosirea bunului numai dac posezi acest bun sau, cu alte cuvinte, folosirea ca atribut al dreptului de proprietate
este inseparabil de alt atribut al dreptului de proprietate - posesia.
n cazul n care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane (de exemplu, arendaului), el transmite odat cu
folosirea bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic arendaului i sunt transmise de ctre proprietar att
folosirea bunului ct i posesia asupra acestuia, fiindc, dup cum am artat i mai sus, este imposibil practic s foloseti
un bun fr ca s-l posezi. Dac transmiterea folosirii bunurilor, de regul, nu poate fi realizat fr transmiterea posesiei,
trebuie spus c posesia poate fi transmis de ctre proprietar altei persoane i fr transmiterea dreptului de folosin.

Dreptul de folosin include i libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Poate fi instituit prin lege obligaia de folosire
dac nefolosirea bunurilor ar contraveni intereselor publice. n acest caz, proprietarul poate fi obligat fie s foloseasc el
nsui bunul ori s-l dea n folosin unor teri n schimbul unei contraprestaii corespunztoare.
1.3.Argumentati daca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert (locatiune,comodat) se efectueaza in
virtutea atributului de folosinta sau a celui de dispozitie acordate de dr.de proprietate.
Consider ca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert se efectueaza in virtutea folosintei, ca atribut al dr.de
proprietate, deoarece conform normelor CC, atit in cazut locatiunii cit si a comodatului bunul se transmite altei personae
in folosinta temporara.
Folosina este considerat acea prerogativ n temeiul creia proprietarul poate ntrebuina bunul n interesul su,
percepndu-i fructele (naturale, civile, industriale). Deci prin dreptul de folosin acord proprietarului posibilitatea de a
sustrage din bun calitile utile ale acestuia n scopul satisfacerii necesitilor materiale i culturale. Folosirea bunurilor
poate fi efectuat att nemijlocit de ctre proprietar ct i de alte persoane la voina proprietarului. ns, transmiterea ctre
alte persoane a dreptului de folosin esteo exercitare a dreptului de administrare. De regul, folosina nu poate fi separat
de posesie. In cazul n care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane , el transmite odat cu folosirea
bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic i sunt transmise de ctre proprietar att folosirea bunului ct i
posesia asupra acestuia, fiindc, dup cum am artat i mai sus, este imposibil practic s foloseti un bun fr ca s-l
posezi. Dac transmiterea folosirii bunurilor, de regul, nu poate fi realizat fr transmiterea posesiei, trebuie spus c
posesia poate fi transmis de ctre proprietar altei persoane i fr transmiterea dreptului de folosin.
Subiectul 2:Drepturile si obligatiile uzufructuarului.
2.1.Enumerati drepturile si obligatiile uzufructuarului enumerate de CC.
Dreptul de uzufruct ia natere prin separarea atributelor dreptului de proprietatecu privire la un bun determinat de manier
urmtoarele: o persoan (fizic sau juridic) numit uzufructuarul va stpni i va folosi bunul, culegndu-i n proprietate
fructele, iar proprietarul bunului va rmne numai cu dreptul de dispoziie asupra bunului, adic va avea numai nuda
proprietate.
Drepturile uzufructuarului:
- dr. de a efectua reparaiile de ntreinere a bunului;
-dr. de a se comporta fa de el ntocmai ca un proprietar;
- dr.uzufructuarul de a trage orice foloase din bunul primit dac actul de constituirenu prevede altfel;
-uzufructuarul poate s nchirieze i s arendeze bunul care face obiectul uzufructului dac, prin actul de constituire, nu
este interzis;
-dr.de a culege fructele;
-dr. la compensarea cheltuielilor suportate in urma reparatiilor capitale;
-dr.de a renunta la usufruct;
Obligatiile uzufructuarului:
- sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile si un proces verbal de constatare a starii materiale a imobilelor, lucrurile
se primesc in starea in care se gasesc. Intocmirea inventarului si a procesului verbal se fac in prezenta nudului proprietar.
Exceptie face situatia in care acesta a fost invitat la efectuarea inventarului si nu s-a prezentant).
- sa gaseasca un girant (persoana care se obliga, alaturi de uzufructuar, sa raspunda cu averea proprie in caz de
insolvabilitate a acestuia)
- sa se foloseasca de bun ca un bun proprietar;
- sa se conformeze modului de folosire stabilit de catre nudul proprietar si obiceiul locului;
- sa intretina lucrul in buna stare, avand sarcina de face reparatiile de intretinere. Daca neefectuarea acestora determina
reparatii mari, acestea cad tot in sarcina uzfructuarului;
- sa-l informeze pe nudul proprietar in legatura, cu orice tulburari aduse dreptului de proprietate de catre;
- sa respecte destinatia bunului, precum si sa suporte cheltuielile si sarcinile obisnuite;
- sa restituie bunul catre nudul proprietar la incheierea uzufructului, in aceeasi stare cu cea din momentul predarii sale;
-uzufructuarul este obligat la plata despagubirilor pentru eventuala pieire sau deteriorare a bunului din culpa sa, ca si
pentru nerespectarea oricareia dintre obligatiile care ii incumba fata de nudul proprietar.
2.2.Determinati conditiile in care uzufructuarul poate transmite in folosinta bunul mobil sau imobil ce constituie
obiect al dr.de usufruct.
Pot face obiectul dreptului de uzufruct orice fel de bunuri, mobile si imobile, corporale si incorporale, fungibile si
nefungibile, ca, de exemplu, case, terenuri, masini, animale, marfuri, creante, actiuni. Pot constitui obiect al uzufructului
si lucrurile care nu se consuma dar se deterioreaza prin intrebuintare, cum sunt hainele, rufele, mobila din casa.
In cazul terenurilor si constructiilor nu este nevoie de nici o autorizatie pentru constituirea uzufructului.
2.3.

T.15.
Subiectul 1:Ocupatiunea.
1.1.Definiti ocupatiunea si delimitati-o de situatia gasirii unui bun pierdut.
Ocupatiunea este un mod de dobindire a dr.de proprietate in virtutea caruia cel ce ia in posesiune un bun mobil ce nu
apartine nimanui devine proprietarul lui de la data intrarii in posesiune.Prin ocupatiune pot fi dobindite doar bunurile
mobile si ca acesta sa fie fara stapin.
Bunul gasit est bunul, care prin natura sa nu are stapin sau la moment nu se conoaste proprietarul lui, bunul mobil pierdut
continu s aparin proprietarului su, iar cel care a gsit bunul este obligat s-l restituie proprietarului sau fostului
posesor, ori, dac acesta nu poate fi identificat, s-l predea autoritilor administraiei publice locale sau organului de
poliie din localitatea n care a fost gsit.
1.2.Determinati cazurile cind un bun se considera fara stapin.
Se consider fr stpn bunurile mobile al cror proprietar a renunat expres la dreptul de proprietate, bunurile
abandonate, precum i bunurile care, prin natura lor, nu au proprietar.
Bunul se considera fara stapin atunci cind:
-proprietarul a renuntat expres la dr.de proprietate (situatia cind proprietarul anunta expres persoanele terte despre faptul
ca acesta renunta la r.de proprietate asupra bunului).
-bunul este abandonat;
-bunul, care prin natura lui, nu are proprietar (animale salbatice,fructele de padure,ciupercile,flora si fauna etc).
1.3.
Subiectul 2:Proprietatea comuna.
2.1.Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii commune, definindu-le.
Dr.de proprietate comuna reprezinta situatia in care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai multi titulari,
toate prerogativele conferite de acest drept apartin impreuna si concomitent la mai multi titulari.
Se disting 2 forme de proprietate comuna:
1)Prop.comuna pe cote parti ( este acel dr. ce apartine la 2 sau mai multe persoane, exprimat in cote parti ideale asupra
unui bun nefractionat in materialitatea sa. Fiecare coproprietar are determinat o cot-parte ideal, abstract,matematic
din dreptul de proprietate. n timp ce coproprietatea are ca obiect un bun sau bunuri singulare, indiviziunea are ca obiect o
universalitate de bunuri. Coproprietateasau proprietatea pe cote-pri este o modalitate a dreptului de proprietate).
a)prop.comuna pe cote parti obisnuita,temporara (Specificul copropriettii obinuite sautemporare const n faptul c
are caracter vremelnic deoarece dureaz n timp pn lasistarea ei, prin mpreal).
b)prop.comuna pe cote parti fortata si perpetua (are caobiect un bun sau anumite bunuri care, prin natura lor, pot i sunt
folosite n mod permanent de doi sau mai muli proprietari, neputnd fi mprite. Bunurile care alctuiesc obiectul
coproprietii forate constituie accesoriul altor bunuri principale cese afl n proprietate exclusiv).
2)Prop.comuna in devalmasire (este acel dr. care se caracterizeaza prin faptul ca titularii si nu au determinat nici mcar
o cot-parte ideal, matematic din dreptul de proprietate asupraunor bunuri nefracionate n materialitatea lor).
2.2.Analizati modul de posesie,folosinta si dispozitie asupra bunurilor aflate in proprietate comuna obisnuita si
temporara.
Exercitarea dreptului de proprietate:
Posesia poate fi exercitat de toti coproprietarii sau de unul dintre ei;
Folosinta poate fi exercitat de toti coproprietarii, ct i sub aspectul culegerii fructelor potrivit cotei din dreptul de
proprietate. Conditia care se impune este ca un coproprietar snu mpiedice pe ceilalti coproprietari s foloseasc bunul i
s nu schimbe destinatia i modul de utilizare a lui. Referitor la culegerea fructelor s-a considerat c fructele industriale sar cuveni numai coproprietarului care a lucrat terenul, apreciindu-se ca fiind un abuz de drept cererea coproprietarului
care nu a lucrat, de a i se preda parte din fruct.S-a admis c actele de conservare i administrare facute de un singur
coproprietar sunt valabile, dac sunt utile bunului i nu a existat opozitia expres altor coproprietari la efectuarea
lor.Mentinerea acestor acte a fost justificat pe ideea gestiunii de faceri ori a mandatului tacit.
Dispozitia, asupra cotei prti ideale, fiecare coprta are un drept de dispozitie deplina.
2.3.

Testu 16.Sub.1.Incetarea dr.de proprietate

1.1Definiti incetarea dreptului de prorietate si delimitati-o de transmiterea dr de proprietate.
Incetarea dreptului de proprietate poate fi definite ca un mod de stingere a dreptului proprietarului,si anume cele 3 atribute
de posesie de folosinta si de dispozitie asupra bunului.Astfel dreptul de proprietate avind un caracter perpetuu adica nu se
stinge prin neuz chiar si in cazul transmiterii dreptuln de proprietate nu va ainceta deoarece ,acesta exista atita timp cit
exista si bunul indifferent de schimbul titularului sai.Insa in cazul incetarii acesta este intimpinat de citeva situatii si
anume ca poate fi contrar vointei proprietarului,benevola sau chiar si din anumite fapte obiective,si ce nu depend de voina
proprietarului.
1.2Determinati si analizati deosebirile dintre expropiere,confiscare rechizitie.
Astfel prin expropiere se intelege transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietatea privata in proprietatea
publica,in scopul efectuarii unor lucrari de interes national sau local,in conditiile legii si supa o dreapta si prealabila

descoperire .Astfel confiscarea reprezinta trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune pentru fapte ilicite,in
temneiul unei hotariri sau instante judecatoresti.Rechizitia este un mod de incetare a dreptului de proprietate potrivit
caruia bunurile proprietarului se retrag inj interesul societatii in conditiile stabilite de legislatie.Astfel as putea mentiona
ca toate 3 sunt niste moduri de incetare a drepotului de proprietate si fac parte din incetarea contrar vointei
proprietarului,la fel aceastea se aseamana prin faptul ca bunurile sunt retrase pentru o utilitatate publica de interes
nationakl sau local ,aceasta se refera la rechizitie si expropriere ,pe cind confiscarea este trecerea fara plata catre stat a
bunului,iar in celelalte doua cazuri statul plateste o anumita despagubire.
1.3 Instanta de judecata va dispune ca Ion sa raspunda prejudiciul cauzat terenului deoarece renuntarea pripriu zisa la dr
de proprietate nu are ca efect direct stingerea obligatiilor aparute in legatura cu executarea dr de proprietate la care
proprietarul a renuntat.asemenea obligatii vor fi in sarcina celui care a renuntat pina la momentul in care o persoana terta
nu va dobindi dr de proprietate asupra bunului.
Subioectul 2.
2.1Definiti notiunea de dezmembraminte a dreptului civil .Indentificati care drepturi reale pot fi grevate cu
dezmembraminte. Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale
dreptului de proprietate.
Noul Cod civil nu cuprinde si o definitie a ceea ce inseamna dezmembramintele dreptului de proprietate, dar potrivit
doctrinei ele reprezinta drepturile reale principale, derivate din dreptul de proprietate privata asupra unui bun proprietatea
altei persoane, care se constituie sau se dobandesc prin transferarea unor elemente ale continutului juridic al dreptului de
proprietate asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin exercitarea acestor elemente de catre proprietarul
bunului si o alta persoana.Drepturi reale care pot fi grevate cu demembraminte sunt: dreptul de uzufrct;b)dreptul de uz;
c)dreptul de abitatie; d)dreptul de servitute;e)dreptul de superficie;f)dreptul real de folosinta.
2.2Dreptulreal care este transmis in aceasta speta este dreptul de abitatie .Astfel titularul dreptului de abitatie ii poate
instala copii numai pin la implinirea virtei de 18 ani,deoarece persoanele care ating virta majoratului,potrivit art.51 din
codul familiei nu mai sun copii.si astfel numai sotia va avea drept asupra casei.
2.3

Testu 17 Atributele dreptului de proprietate

1.1.Definiti atributele dreptului de proprietate
Se cunoaste ca proprietarul are dr de posesie ,folosinta si dispozitie asupra bunului.Astfel conform legislatiei cunoastem 3
atribute ale dr de proprietate:dr de folosinta,dr de dispozitie si dr de posesiune.Posesia consta in prerogativa titularului de
a stapini de fapt un bun.Dr de folosinta confera titularului prerogativa de intrebuintare a bunului si culegere ,si respectiv
de dobindire a fructelor pe care le produce bunul.prin dr de dispozitie se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al
bunului-vinzare cupamrare,transmitere prin mostenire,donatie.
1.2.Determinati continutul fiecarui atribut de proprietate.
Posesiunea ofera proprietarului posibilitatea de a stapini de fapt bunul.O asemenea stapinire ii poate apartine direct si
nemijlocit ,exercitindul in interes propriu si si in putere proprie.In literatura de specialitate se spune ca in cazul in care
este lipsit de posesie,proprietarul este lipsit de posibilitatea de a si exercita dr de proprietate.Neavindul in posesie ,nu poti
folosi bunul ,nici dispune de el.Posesiunea este un mijloc al dr de proprietate de asi realiza scopul,adica sa utilizeze
economic proprietatea sa.De regula ,folosinta nu poate fi separata de posesiune.Pt a folosi un bun este necesar sa-l
posezi.Dr de dispozitie la fel este legat de dr de posesie.Este insa posibil ca proprietarul ,fara sa posede bunul,sa dispuna
de el.Deci proprietarul transmitindu-si posesiunea bunului persoanelor terte,poate vind acest bun ,exercitind exercitindu-si
dr de dispozitie.Dr de a folosi bunul include si libertatea de a nu folosi bunul,insa in unele cazuri proprietarul bunului
poate fi obligat sa foloseasca bunul in cazul in care aceasta este prevazut expres de lege si doar kind nefolosirea bunurilor
contravin intereselor publice.Dr de dispozitie in literatura de specialitate ar include si distrugerea sau consumarea bunului
.Acest dr este unul dintre cele mai importante atribute ale proprietarului .In concluzie afirmam ca proprietarului ii apartine
toate cele 3 atribute ale dr de proprietate.In anumite cazuri unele din aceste imputerniciri pot dispune si
neproprietarii.Locatarul poseda,foloseste bunurile persoanei de la care le-au luat in locatiune,in unele cazuri poate sa si
dispuna de ele.
1.3Dupa parerea mea transmiterea bunului in posesie temporara a unei parti se efectueaza in virtutea dispozitiei,deoarece
darea in arenda a bunurilor adica transmiterea de catre proprietar catre arendas a posesiunii si folosintei,este o realizare a
dreptului de dispozitie si nu a folosintei.Daca transmiterea folosirii bunurilor,de regula nu poate fi realizata fara
transmiterea posesiunii,aceasta poate fi transmisa de proprietar fara transmiterea dreptului de folosinta..
Subiectul 2.Uzucapiunea
2.1Indentificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si extinctive.
ntre cele doua institutii exista insa si deosebiri profunde, precum: ca sediu al materiei, prescriptia extinctiva este
reglementata in principal de Decretul nr. 167/1958, care reprezinta legea-cadru, in timp ce prescriptia achizitiva este
reglementata de Codul civil (si de Decretul-lege nr. 115/1938); termenele de prescriptie extinctiva sunt, in general, mai

multe si mai scurte (3 ani, 2 ani, 1 an etc.), pe cand termenele de prescriptia achizitiva sunt mai lungi si mai putine (30 ani
si 10-20 ani); in privinta efectelor, prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune in sens material, in timp ce, prin
prescriptia achizitiva se ajunge la dobandirea unui drept real principal; repunerea in termen este specifica prescriptiei
extinctive; in timp ce prescriptia achizitiva are in mod esential ca baza posesiunea unui imobil, prescriptia extinctiva (cu
exceptia unor cazuri particulare) nu presupune nicio posesie. Prescripia achizitiv se deosebete de prescripia extinctiv
prin aceea c ea duce la dobndirea unor drepturi, n vreme ce aceasta din urm are ca efect pierderea posibilitii de a
obine realizarea prin constrngere a unor drepturi. Termenul de prescripie achizitiv se calculeaz pe zile i nu pe ore, n
calcul neintrnd ziua n care ncepe; se socotete ncheiat la mplinirea ultimei zile a termenului.
2.2Dobinditorul de buna credinta ,in cazul in care a dobindit un bun mobil in baza unui act juridic,curgerea perioadei
,ceruta la art.333 ,nu va mai fi necesara. deci in conformitate cu codul civil daca o persoana fara a dobindi dr de
proprietate, a posedat cu buna credinta sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a 15 ani,acesta devine
proprietarul bunului respectiv.insa daca un bun mobil si dr asupra asupra lui sint spuse inregistrarii de stat,dr de
proprietate se dobindeste din momentul inregistrarii.Si in cazul bunurilor mobile persoana care poseda de buna credinta
timp de 5 ani , comportinduse cu el ca proprietar dobindeste dr de proprietate asupra acestui bun.
2.3. judecata va aduce urmatoarea solutie: M.V. fara a dobindi dr de proprietate, a posedat cu buna credinta sub nume de
proprietar un bun imobil de pe str Sf.vinere 17 chisinau, pe parcursul a 15 ani,acesta devine proprietarul terenului dat.
daca un bun imobil si drepturile asupra lui sunt supuse inregistrarii de stat dr de proprietate se dobindeste conform celor
mentionate mai sus din momentul inregistrarii.

Testu nr.18 Subictul 1.Accesiunea mobiliara si imobiliara

1.1Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea imobiliara.
Acsesiunea este un mod de dobindire a propretatii asupra bunurilor care apartin la diferiti proprietari si sunt unite intre
ele.In funstie de obiectul la care se refera,accesiunea poate fi mobiliara si imobiliara.Spre deosebire de accesiunea
mobiliara cea imobiliara poate fi de 2 feluri:naturala si artificiala.Accesiunea mobiliara reglementeaza trei
forme:adjunctiunea.specificatiunea si confuziunea.
1.2Determinati adjunctiunea,confuziunea si specificatiunea ca varietati ale accesiuniii mobiliare si stabiliti regimul juridic
al acestora.
Adjunctiunea-constra in unirea a doua lucruri care apartin la proprietari diferiti in asa fel incit bunul nou creat desi
formeaza un singur tot,totusi cele doua lucruri ramin distincte si se pot desparti unul de altul.Intr-o asemenea situatie
fiecare propretar poate cere sepaparea bunului daca celalalt proprietar nu va suferi un prejudiciu.
Specificatiunea-consta in prelucrarea sau transferul unei materii care apartine unui alt proprietar.Daca bunul rezultat adin
prelucrarea materiei este confectionat de persoana de buna credinta si daca valoarea manoperei este mai mare decit
valoarea materiei atunci bunul ii va apartine proprietarului manoperei cu obligatia de a compensa valoarea materiei.Dacai de rea credinta,atunci manopera ii apartine proprietarului materiei.
Confuziunea-unirea a doua lucruri care apartin unor proprietari diferiti astefl incit ele nu se pot recunoaste dupa
amestecare.In asemenea cazuri legiutorul prevede urmatoarele situatii:1)daca s-a amestecat materiile a mai multi
proprietari si nici una nu poate fi considerata principala atunci proprietarul care nu a stiut desore aceasta poate cere
separaraea acestora.2)daca bunul nu poate fi separat atunci el va apartine proportional proprietarilor materiilor conform
cantitatii,calitatii si valorii. 3)daca materia proprietarul este de buna credinta depaseste celelalte materii atunci el este
considerat proprietar cu conditia de a plati celorlalti proprietari pretul materiei conform cantitatii ,greutatii,marimii etc.
1.3
Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna in devalmasie
2.1Definiti drepul de proprietate pe cote-parti si in devalmasie.explicati conceptul de cota ideala.
Dreptul de proprietate comuna pe cote parti-drept de peoprietate care apartine a doua sau mai multe persoane,exprimat
in cote ideale,asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.Dreptul de proprietate comuna in devalmasie-drept ce
apartine concomitent a doua sau mai multor persoane pe care il detin in propretate,acestea raminind nefractionat in
materialitatea sa ,nefiind determinate nici cota parte ideala din dr.deproprietate.Prin Cota idealase intelege cot ace ii
revine fiecarui proprietar din proprietatea comuna in diviziune, inseamna ca nu reprezinta un drept exclusiv ci o cota din
dreptul de proprietate comuna.
2.2Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna in devalmasie.
Devlmia, n principiu, ine de anumite relaii existente ntre titulari, nprimul rnd de relaiile de familie. De obicei, o
dat cu ncetarea relaiilor ce audeterminat-o, nceteaz i proprietatea comun n devlmie.Asfel putem coincide ca ea
poate aparea ca o modalitate a dreptului de proprietate apartinind persoanelor fizice.Astfel codul civil admite ca
proprietatea comuna in devalmasie sa aiba ca subiecte atit pers.fizice cit si juridice.Astfe mentionam ca potrivit art.344
alin(2) proprietatea comuna,inclusive cea in devalmasie apare in temeiul legii sau al unui act juridic.Important este ca ,in
cazul dobindirii dreptului de proprietate comuna in devalmasie prin act juridic,in act sa fie indicat expres ca proprietatea
este in devalmasie.In caz contrar ,este aplicata regula art.345 alin(2) conform careia ,daca bunul este comun,proprietate pe
cote parti se prezuma pina la proba contrara.In concluzie ,avinduse in vedere ca in cazul proprietatii commune in

devalmasie ,nu este cunoscuta macar nici cota ideala din dr.de proprietate,se poate spune ca ea poate aparea intre
persoane foarte apropiate acestea fiind in primul rind soti.la fel este posibil ca proprietatea comuna in devalmasie sa
apartina membrilor gospodariei daranesti.
2.3

Testu 19
Subiectul 1.Functiile patrimoniului
1.1Definiti notiunea de patrimoniu si functiile patrimoniului.
Patrimoniu poate fi definit sub doua aspecte:juridic si economic.Sub aspect economic ,patrimoniul desemneaza totalitatea
bunurilor ce constituie averea unei persoane.Sub aspect juridic-patrimoniul desemneaza totalitatea drepturilor si
obligatiilor,cu continut econnomic evaluate in bani,care apartin persoanei. Prin functie a patrimoniului se subintelege
rolul sau mai bine zis sarcina care-i revine patrimoniului determinindu-l si particularizindu-l.
1.2Identificati si analizati functiile patrimoniului.
Functiile patrimoniului sunt:a)este gajul general al creditorilor chirografari.b)explica si face posibila subrogatia reala cu
titlu universal.c)face posibila transmiterea universala cu titlu iniversal. Creditorii chirografari sunt creditorii care nu au
nici o garantie fixata pe un bun anume care sa fie indisponibilizat si succeptibil de a fi urmarit in mina orcui s-ar gasi,daca
a fost instrainat de debitor.Astfel.patrimoniul asigura creditorilor chirografari posibilitatea de asi satisface creantele ajunse
la scandenta din bunurile debotorului.Subrogatia este o operatiune juridica in temeiu careia o persoana ia locul
alteia(subrogatia personala) sau un bun ia lucul altui bun(subrogatia reala) in cadrul unui raport juridic.Subrogatia reala
poate fi:cu titlu universal(care se produce in cuprinsul unui patrimoniu) si cu titlu particular(are loc in raport cu un bun
particular).
1.3 Conform art.371 aln2 Orce bun dobindit de soti in timpul castoriei se prezuma proprietate cimuna in devalmasie pina
la proba contrarie.Ca exceptie sotii pot incheia un contract matrimonial prin care sa stabileasca un regim juridic deosebit
pt bunurile dobindite in timpul castoriei,adica in acest contract se va stabili ca bunurile dobindite de fiacare sot vor
constitui proprietate personala a acestora si nu proprietate lor comuna.
Subiectul 2.Constituirea dreptului de uzurfruct
2.1Identificati si descrieti modurile de constituire a dr.de uzurfruct.
.De cele mai multe ori uzufructul se dobindeste prin lege si prin acordul partilor.Prin act juridic unilateral este vorba
despre o prevedere testamentara (legatul).Prin act juridic bilateral(contractul).Acsta din urma poate fi incheiat cu titlu
oneros sau cu titlu gratuit,este un contract numit,un contract de constituire a unui dr real,un contract cu executare
succesiva.Uzufructul se poate dobindi si prin hotarire judecatoreasca.Se cunosk 2 moduri:

Modul direct adika pe cale de instrainare- exista atunci kind proprietarul pastrindu-si nuda proprietate transmite dr
de folosinta si culegerea fructelor unei alte persoane.

Modul indirect adika calea de retentie- proproetarul transmite dr de proprietate si isi retine pt sine
uzufructul,adika dr de a folosi si a kulege fructele
2.2Determinati caracterele juridice ale contractului de constituire a uzurfructului.
Contractul de constituire a dreptului de uzurfruct este :sub semnatura private,dupa modul de formare,iar in cazurile
stabilite de lege este si in forma autentica.b)sinalagmatic(bilateral)dupa continut daca a fost incheiat cu titlu oneros si
daca prin acordarea acestui drept se plateste o recompense.el poate fi si unilateral daca se acorda cu titlu
gratuit.d)constitutive de drepturi reale,dupa efectele produse si anume de drept real de uzurfruct.e)cu executare
succesiva,dupa modul de executare ,deoarece uzurfructuarul va exercita dreptul intreaga perioada pentru care a fost
constituit,iar nudul proprietar va fi obligat sa tolereze aceasta exercitare.f)numit deaoarece are o anumita denumire
conform legii.
2.3Elaborati textul unei prevederi testamentare de constituire a dreptului de uzurfruct.
Uzurfructul poate sasi aiba originea intr-o clauza testamentara sub forma de legat prin care de quis institute dreptul unei
persoane nemostenitoare sa foloseasca sis a culeaga fructele unuia sau mai multor bunuri din masa succesorala.art.1486si
1487.De asemena este posibila situatia in care ,prin testament ,legatarului sa I se lase nuda prprietate ,iar mostenitorul
legal sa ramina cu uzurfructul.

T20.subiectul 1.Uzucapiunea
1.1Definiti uzucapinea.
Uzucapinea este un mod de dobindire a dr.de proprietate prin posedarea indelungata a unui bun mobil sau imobil in
termenele si conditiile prevazute de lege.Uzucapinea este un rezultat din unirea unei actiuni a posesorului si aunui fapt
natural prevazut expres de lege care da nastere unui dr.real :dr de proprietate di dr.de servitute.
1.2Descrieti conditile necesare de a fi intrunite pt a se putea dobindi dr de proprietate prin uzucapine.
Pt dobindirea dr de proprietate prin uzucapiune este necesar de a fi intrunite urmatoarele conditii:1)cel care poseda bunul
trebuie sa fie de buna credinta(art 332 si 333)
2)posesinea trebuie exercitata timp de 5 ani in cazul bunurilor mobile si timp de 15 n cazul bunurilor imobile(la
fel din art 332.uzucapiunea imobiliara si art 333-uzucapiunea mobiliara)
3)posesiunea trebuie sa fie utila(aceasta conditie releva din art.335 si-n conformitate cu acest articol mai trebuie
de afi respectate si cele doua conditi descrise mai sus.
1.3De regula persoana care posedeaza proprietatea bunului va fi obligata sa restutuie celui din urma posesia asupra
bunului.Dca cel care a deposedat a instrainat bunul catre alte peroane atunci posesorul actual al bunului va putea opune
exceptia bunei credinte pt a inlatura actiunea in revendevare.Adica dnu Casu va putea sa se adreseze in instanta de
judecata cu o cerere de a-i fi restutuit bunul,dar cererea-n in instanta de judecata nu va avea cistig deoarace dna Pagu este
posesor de buna credinta.
Subiectul 2.Proprietatea comuna
2.1Definiti proprietatea comuna si clasificati tipurile de proprietate comuna,definindule
Proprietatea comuna-o modalitatate a dr.de proprietate care se caracterizeaza prin faptul ca toate prerogativele conferite in
acest drept apartin impreuna si concomitent mai multor titulari(coproprietari).Sunt cunoscute doua forme ale proprietatii
comune:pr.comuna pe cote-parti si pr.comuna in devalmasie.Pe cote parti-dr de propreitate care apartine la 2 sau mai
multe persoane,exprimate in cote parti ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.In devalmasie-drept ce
apartine concomitent la 2 sau mai multe persoane asupra unui bun pe care in detin in proprietate,acesta raminind
nefractionat in materialitatea sa,nefiind detarminata nici cota parte ideala din dr.de proprietate.
2.2. Determinati si analizati modul de posesie,folosinta si dispozitie a bunurilor aflate in proprietate comuna obisnuita si
temporara.Posesia-ca atribut al dr de proprietate reprezinta prerogativa proprietarului de stapinire a unui bun.Este o stare
de drept si acorda prorpetarului dr de a poseda.Posesia ca stare de drept poate apartine proprietarului direct si
nemijlocit ,dar poate fi exercitata si de catre o apta persoana in numele si-n interesul proprietarului atit in proprietatea
comuna obisnuita si temporara.
Folosinta-permite titularului sau sa culeaga fructele adica sa intrebuinteze calitatile utile ale unui bun.Acesta presupune de
regula acctiuni active si pozitive din partea titularului,insa legislatia in vigoare nu exclude posibilitatea ca atributul de
folosinta sa se manifeste si prin neuz.Atributul de folosinta este strins legat de cel de dispozitie,in unele cazuri fiind greu
de delimitat.
Dispozitia-consta in dr de proprietate de a determina soarta bunului care-i apartine.Include 2 aspecte:dreptul de a
administra(adica de punere in valoare a calitatilor utile a bunului) si dr de intrainare(dr de a decide soarta bunului
respectiv).
2.3 (nu am ideie)

Test.21.
Subiectul 1.Proprietatea comuna
1.1 Proprietatea comuna-o modalitatate a dr.de proprietate care se caracterizeaza prin faptul ca toate prerogativele
conferite in acest drept apartin impreuna si concomitent mai multor titulari(coproprietari).Sunt cunoscute doua forme ale
proprietatii comune:pr.comuna pe cote-parti si pr.comuna in devalmasie.Pe cote parti-dr de propreitate care apartine la 2
sau mai multe persoane,exprimate in cote parti ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.In devalmasiedrept ce apartine concomitent la 2 sau mai multe persoane asupra unui bun pe care in detin in proprietate,acesta raminind
nefractionat in materialitatea sa,nefiind detarminata nici cota parte ideala din dr.de proprietate. La rindul ei prorprietatea
comuna pe cote parti mai cunoaste 2 feluri:Fortata si perpetua;Obisnuita si temporara
1.2 Referitor la dreptul de dispozitie asupra bunului proprietate comuna ,trebue sa se faca distinctive intre dispozitia
intregului bun si dispozitia cu cota-parte din proprietatea comuna pe cote parti.Pornind de la faptul ca in cazul proprietatii
comuna,bunul nu se fractioneaza legiitorul a instituit in art.352 alin(1) regula conform careia actele de dispozitie asupra

bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost acordul tuturor coproprietarilor.Instituirea unei asemenea reguli se
justifica prin faptul ca coproprietar,avind asupra bunului comun numai o cota parte did r.de proprietate,nu poate sa
dispuna din partile din bun care nui apartin.Prin inceheierea actelor de dispozitie coproprietarii pot instraina bunul
comun,il pot da in folosinta,pot institui asupra acestuia un drept de ur=zurfruct.asfel actele de dizpozitie privind bunul
comun inceheiate in lipsa unanimitatii pot fi lovite de nulitate relative daca se demonstreaza ca tertul este de rea credinta
.Daca insa va fi de buna credinta acesta nu va fi lovit de nulitate .
1.3
Subiectul 2.Drepturile uzurfructuarului
2.1Determinati drepturile uzurfructuarului reglemengate de codul civil.
Drepturile uzufructuarului: de posesiune(art395),de folosinta, dr la fructea(art 401),de a dispune de bunurile
consumtibile(art.402), dr de a face reparatii capitale, dr la compensarea cheltuielilor de reparatii capitale si la
despagubiri,dr de a renunta la uzufruct.
2.2Explicati particularitatile dobindirii sie xercitarii dreptului uzurfructuarului asupra fructelor.
Dreptul de a culege fructe este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta.Uzurfructuarul se bucura de toate fructele
natural sau civile pe care le produce bunul,dobindind proprietatea asupra lor de la data culegerii lor.Prin notiunea de fruct
trebue de inteles orice venit,spor sau product al unui lucru ,venit sau beneficiu,dobindit in urma folosirii
dreptului,precum si veniturile si beneficiile pe care obiectul uzurfructului le asigura prinintermediu raporturilor
juridice.Din dispozitia art 401.rezulta ca uzurfructuarul nu benefiziaza de o simpla folosinta a fructelor,ci de dobindirea
proprietatii asupra lor.Dreptul uzurfructuarului asupra fructelor se naste de la data constituirii uzurfructului si se stinge la
data expirarii termenului sau aparitiei unui alt temei de stingere.In cazul in care ,la data constituirii dreptului de uzurfruct
din obiectul uzurfructului fac parte fructe natural ,acestea se considera ale uzurfructuarului,daca actul de constituire nu
prevede altfel.In cazul in care ,la data stingerii dreptului de uzurfruvt,obiectul al uzurfructului sunt fructe natural
neculese,aceastea va fi al uzurfructuarului daca actuul de constituire nu prevede altfel.
2.3Dreptul de vot acordat de o actiune sau de o alta valoare mobiliara,de o fractiune din coproprietate sau de un alt bun
apartine uzurfructuarului.Dreptul de vot apartine nudului proprietar daca are ca effect modificarea ,substantei bunului
principal,cum ar fi capitalul social ori bunul detinut in coproprietate ,schimbarea destinatiei acestui bun sau lichidarea
pers.juridice.
Testu 22.
Subiectul 1.Efectele posesiei
1.1Enumerati conditiile necesare a fi intrunite pentru ca un posesor sa poata dobandi dreptul de proprietate asupra
fructelor bunului posedat.sut stipulate in art 310.
Ca conditii ce urmeaza a fi intrunite pentru ca posesorul sa devina proprietarul fructelor lucrului aflat in posesiunea
sa, legiuitorul indica in primul rand POSESIUNEA LEGITIMA. Insa, nu exista o definitie a ce ar putea fi insemnat
acesti termeni insa doctrinarii afirma ca se refera la posesiunea de buna-credinta. Insa la fel, trebuie de afirmat ca ele
nu sunt sinonime caci buna credinta are un sens mult mai larg decat posesiune legitima(o relatie de gen-specie).
Constatarea data impune analiza instititutiei posesiunii de buna-credinta si sensul destingerii a doua situatii(pe care le
distingem din Codul Civil): a) posesiunea se bazeaza pe un just titlu si b) posesiunea se bazeaza pe un titlu viciat,
care ulterior nu poate fi declarant nul. In acest caz, doctrinarii afirma ca buna credinta este un element subiectiv ce
consta in convingerea posesorului ca titlul in al carui temei poseda lucrul ale carui fructe le culege este perfet valabil,
neafectat de vre-un viciu. Dovada bunei-credinte a posesorului in material dobandirii fructelor se face prin simpla
prezentare a titlului de achizite a lucrului(prezumandu-se ca l-a crezut perfect valabil), iar cel ce afirma ca respectivul
e de rea-credinta nu are decat sa demonstreze acest fapt.
1.2Analizati conditiile in care un bun care poate fi dobindit in proprietate de catre posesor prin uzucapiune fara trecerea
termenului de 5 sau 15 ani.
1.3

Subiectul 2.Dobindirea dreptului de proprietate

2.1 Definiti actul juridic civil si identificati actele juridice translative de proprietate.
Actul juridic este manifestarea de catre persoanele fizice si juridice a vointei indreptate spre nasterea, modificarea sau
stingerea drepturilor si obligatiilor civile.
Actul juridic translativ de proprietare presupune actul juridic civil care are ca efect trecerea unui drept subiectiv de
proprietate de la o persoana la alta.Un act translativ de proprietate este contractual de vizare
cumparare,schimbul,donatia,contractual de instrainarea a bunurilor cu conditia intretinerii pe viata ,succesiune
testamentara.
2.2Determinati in ce conditii hotarirea judecatoreasca si actul administrativ constitue moduri de dobindire a dreptului de
proprietate.Modul de dobindire prin hotarire judecatoareasca este reglementata in art 320 alin(2) prevede ca dreptul de
proprietate se poate dobindi prin hotarire judecatoareasca atuncci cind aceasta este translativa de proprietate.Hotaririle
judecatoresti declarative de drepturi ,adica hotaririle care recunosc partii un drept subiectiv ,nu pot genera un nou
drept ,nu pot da nastere nici dreptului de proprietate.Doar hotarirea judecatoreasca translativa de drepturi poate fi
considerate un mod de dobindire a dreptului de proproprietate in cazul executarii silite a unei hotariri judecatoresti
privind vinzarea prin licitatie a bunurilor unor persoane.Actul administrativ este considerat mod de dobindire a drepului
de proprietate doar in cazurile prevazute de lege.Astfel art.320 alin(3) prevede ca in cazurile prevazute de lege
,proprietatea se poate dobindi prin efectul unui act administrative.Va fi considerat mod de dobindire a dreptului de
proprietate de ex ordinal ministrului de interne prin care unele persoane vor primi ,pentru anumite merite arme
personale.
2.3

Testu 23.
Subiectul 1.Prezumtia proprietattii-efect al posesiunii ca stare de fapt
1.1Decrieti prezumtia proprietatii ca effect al posesiunii ca stare de fapt.
Acest effect al posesiunii ca stare de fapt este prevazut in Codul civil,art.305 alin(1),ce contine o regula conform careia
posesoru este prezumat proprietar al bunului pina la proba contrara.Pornind de la realitate ,ca,de cele mai multe ori
posesiunea ca stare de fapt ,este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate;legiitorul a instituit o prezumtie
relative de proprietate in favoarea posesorului.Spunem relative fiindca aceasta prezumtie pote fi rasturnata ,prin dovada
dreptului persoanei asupra bunului posedat de posesor.Astfel regula conform careia posesoru este prezumat a fi proprietar
al bunului nu opereaza in toate cazurile.Astfel in art 305 alin(1) prevede:Posesorul este prezumat proprietar al bunului
daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pentrul un altul.Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dreptului de
proprietate este inscris in registrul public si nici fata de un posesor al carui bun a fost perdut,sau iesit din posesiunea
acestuia fara voia acestuia.Prezumtia proprietatii opereaza si pentru posesoru anterior.Astfel art 305 alin(2) stipukeaza se
va considera abterior a fost proprietar al bunului pe parcursul perioadei pe care la posedat.
1.2Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiunii.
Din continutul Codului Civil se desprind doua exceptii: 1. Nu va fi operata prezumtia in cazul cand bunul trebuie inscris
in registrul public(In prezent dreptul de proprietate si alte drepturi reale asupra bunurilor imobile si e insuficienta
constatarea starii de fapt pentru prezumtia proprietatii) 2. A doua exceptie este cand bunurile au fost furate, sau iesite intrun alt mod din vointa celui cu titlu de proprietar.Prin urmare in privinta bunurior immobile prezumtia proprietatii nu
opereaza ,deoarece constatarea simplei starii de fapt ,de stapinirea a unui bun imobil,este insufficient pentru instituirea
unei asemenea prezumtii,intrucit simpla posesiune a unui imobil fara inscriere in registrele publice nu are ca effect
aparitia dreptului de proprietate.
1.3. .. . .. . da, desigur.. pana la proba contrara toti. Si el la fel , va fi inca si protejat de catre Lege in cazul in care alt hot
va dori sa-i ia bunul furat deoarece el poate fi deposedat doar in conditiile Legii, nu prin violenta(ilegal) si nu va fi
motivata persoana cu nimic ca i-a furat al doilea hot hotului precedent. 95% cred ca e asa insa nu sunt sigur cu
suma de bani.. am citit nu stiu unde ceva cu banii.. dar matinca si ei la fel chiar ei fiind prezumati nu ca posesori ci ca
proprietari dar nu sunt sigur.
Subiectul 2.Accesiunea mobiliara-mod de dobindire a dr.de proprietate
2.1.Definiti accesiunea mobiliara

Accesiunea mobiliara ca mod de dobindire a dreptului de proprietate este reglementat in art 330 cod civil.care presupune
Unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o
persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia.
2.2Determinati adjunctiunea,confuziunea si specificatiunea ca varietati ale accesiuniii mobiliare si stabiliti regimul juridic
al acestora.
Adjunctiunea-constra in unirea a doua lucruri care apartin la proprietari diferiti in asa fel incit bunul nou creat desi
formeaza un singur tot,totusi cele doua lucruri ramin distincte si se pot desparti unul de altul.Intr-o asemenea situatie
fiecare propretar poate cere sepaparea bunului daca celalalt proprietar nu va suferi un prejudiciu.
Specificatiunea-consta in prelucrarea sau transferul unei materii care apartine unui alt proprietar.Daca bunul rezultat adin
prelucrarea materiei este confectionat de persoana de buna credinta si daca valoarea manoperei este mai mare decit
valoarea materiei atunci bunul ii va apartine proprietarului manoperei cu obligatia de a compensa valoarea materiei.Dacai de rea credinta,atunci manopera ii apartine proprietarului materiei.
Confuziunea-unirea a doua lucruri care apartin unor proprietari diferiti astefl incit ele nu se pot recunoaste dupa
amestecare.In asemenea cazuri legiutorul prevede urmatoarele situatii:1)daca s-a amestecat materiile a mai multi
proprietari si nici una nu poate fi considerata principala atunci proprietarul care nu a stiut desore aceasta poate cere
separaraea acestora.2)daca bunul nu poate fi separat atunci el va apartine proportional proprietarilor materiilor conform
cantitatii,calitatii si valorii. 3)daca materia proprietarul este de buna credinta depaseste celelalte materii atunci el este
considerat proprietar cu conditia de a plati celorlalti proprietari pretul materiei conform cantitatii ,greutatii,marimii etc..
2.3

Testu 24.
Subiectul 1.momentul dobindirii dreptului de proprietate
1.1

Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii dr de proprietate atit la bunurile mobile cit si la cele
imobile.

Dreptul de proprietate ia natere din momentul ncheierii contractului, indiferent detransmiterea bunului.Pentru a
se dobndiproprietatea unui lucru prin conveniune, trebuieca el s fie bine determinat n individualitatea sa.
Regulageneral care guverneaz momentul dobndirii dreptului deproprietate la noi n ara,prevede c dreptul
deproprietate este transmis dobnditorului n momentul predrii bunului mobil dac legea sau contractul prevede altfel.
Dupcum lesne putem observa, aceast norm poart un caracter dispozitiv, lasnd la latitudinea prilor posibilitateade a
alege un moment al apariiei dreptului deproprietate dect cel al predrii bunului.Astfel prilepot conveni ca dreptul de
proprietate s fie dobnditchiar n momentul ncheierii actului juridic sau la o datulterioar care s nu coincid cu
momentul predrii bunului.Refferindu-se la bunurrile imobile, Codul civil a instituit regulaconform creia dreptul de
proprietate asupra buurilorimobile se dobndete n momentul nscrierii nregstrul bunurilor imobile. Dac n cazul
bunurilor mobile regula referitoare la momentul dobndirii dreptului deproprietate poart un caracter dispozitiv, cazul
celor imobileare un caracter imperativ.
1.2Analizati semnificatia termenului predarea bunurilor
Predarea se face prin punerea bunului vndut la dispoziia cumprtorului, mpreun cuot ceea ce este necesar, dup
mprejurri, pentru exercitarea liber i nengrdit a poseSIUNII..
Predarea bunului imobilPredarea imobilului se face prin punerea acestuia la dispoziia cumprtorului, liber de orice
bunuri ale vnztorului.Predarea bunului mobil se poate face fie prin remiterea material, fie prin remiterea titlului
reprezentativ ori a unui alt document sau lucru care i permite cumprtorului preluarea n orice moment.Predarea trebuie
s se fac la locul unde bunul se afla n momentul ncheierii contractului, dac nu rezult altfel din convenia priloR.
1.3
Subiectul 2.Dreptul de servitude
2.1Definiti dr de servitute si delimitatil de dr de locatiune
Servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul si utilitatea unui imobil avnd un alt proprietar.

Doctrina defineste nsa servitutea ca fiind dreptul real principal derivat, perpetuu si indivizibil, constituit asupra unui
imobil numit fond aservit, pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin la proprietari
diferiti.
Locaiunea este un contract prin care o persoan , numit locator, se oblig s asigure unei alte persoane, numit locatar
(chiria), folosina temporar, total sau parial a unui bun n schimbul unei sume de bani sau alte prestaii, numit chirie.
Locaiunea lucrurilor este un contract prin care una din prile contractante se ndatorete a asigura celeilalte folosina
unui lucru, pentru un timp determinat, contra unui pre determinat.
2.2 Determinati in ce conditii dr de servitute poate fi dobindit prin uzucapiune

Sa existe o posesie utila asupra lucrului;Posesia utila sa se ntemeieze pe just titlu;

Posesia sa dureze de la
10 la 20 ani; Posesia sa fie de buna-credintaConform dispozitiei art.433 alin(1)pot fi dobindite prin uzucapune
serviturile :Continue si aparente ,sunt servituti continue si aparente apeductele,gazoductele,amplsate la suprafata
solului,precum si cele de scurgere a apelor,deoarece au semene exterioare,iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de
fapta actual a omului.neapartente si pozitive sunt apeductele si gazoductele ingropate in pamint,a caror trecere peste
terenul agricol nu are semen exterioare.
2.3

Testu nr 25
Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor din domeniu public
1.1Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care fac parte din domeniul public de interes national si
local
Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ
teritoriale( comuna, orasul, municipiu) asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau dede interes
public.
Astfel sunt de interes national lucrarile care raspund obiectivelor si interesul intregii societati ,sau a unei mari parti a
ei.Sunt de interes local lucrarile care raspund obiectivelor si interesul unei localitati,ale unui grup de localitati din cadrul
unei unitati administrative terioriale.
1.2Determinati modul de transmiterea a bunurilor din domeniu public in cel privat.
Modul de transmitere abunurilor din domeniu public in cel privat se efectueaza numai in conditiile legii.Astfel conform
art 296.Bunurile care apartin statului sau unitatilor administrative teritoriale fac parte din domeniu privat daca ,prin lege
sau in modul stability de lege ,nu sunt trecute in domeniu public.
1.3
Subiectul 2 .Actiunea in revendicare
2.11Definiti actiunea in revindecare si enuntati caracterele ei juridice
Prin aciunea n revendicare, proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate cere restituirea acesteia de la cel la care se
gsete; proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoaterea dreptului su de proprietate i restituirea
lucrului.
Caractere.a. Aciunea n revendicare este o aciune peitorie, prin care se apara dreptul de proprietate i se pune in discuie
coexistena dreptului de proprietate, reclamantul avnd sarcina s dovedeasc titlul su de proprietate, dup dictonul
"actori incumbit probatio. Aciunea n revendicare este o aciune real, ea ntemeindu-se i aprnd nsui dreptul de
proprietate care prin natura lui este un drept real, ce imprim aciunii acelai caracter real i se deosebete de aciunile
personale, ca de exemplu aciunea derivnd din contractul de locaie, contractul de depozit prin care se cere restituirea
lucrului i au ca temei dreptul de crean nscut din contract.Este o actiune imprescriptibila dat fiind faptul ,ca dreptu de
proprietate este perpetuu.
2.22Evidentiati diferentele intre dobinditorul de buna credinta si dobinditorul de rea credinta.Evidentiati in ce conditii pot
fi revindecate bunurile.Se considera dobinditor de buna credinta cel care nu stia si nici nu putea sa stie ca procura bunul
de la o persoana care nu are dreptul s ail instraineze.Este posesor de rea credinta persoana care stia sau trebuia sa stie ca
cel care a instrainat bunul nu avea acest drept.Calitate posesorului de rea credinta sau de buna credinta se determina in
raport cu momentul dobindirii bunului.In cazul in care dobinditorul ,la momentul dobindirii ,nu stia si nici nu putea sa
stie ca cel care instraineaza bunul nu are dreptul s ail instraineze,iar ulterior a aflat despre acest lucru poate fi considerat
dobinditorr de rea credinta .Prin urmare ,buna sau rea credinta depinde de a dobinditorului depinde de un factor
subiectiv,care trebuia sa existe la momentul dobindirii bunului..De la posesoru de rea credinta bunurile pot fi revendicate
in toate cazurile tininduse cont de termenul de prescriptive extinctiva.iar de la cel de buna credinta numai in anumite
cazuri.Conditiile in care pot fi revendicate bunurile de la posesor de buna credinta sunt:daca bunurile au fost dobindite cu

titlu gratuity de la o persoana care nu avea dr. sa le instraineze,trebue sa se tina cond de termenul de prescriptie,daca
bunul a fost dobindit cu titlu oneros se poate se revendece bunul numai in cazul in care ,bunurile au iesit di posesia
acestuia fara voia lui.
2.3

Testu 26.
Subiectul 1.Actiunea in complingere
1.1Definiti actiunea in complingere.
Este actiunea prin care posesorul de buna credinta in cazul in care nu a fost lipsit de bun,dar este tulburat in orice alt mod
in exercitarea posesiunii poate cere ca un proprietar,incetarea tulburarii precum si despagubiri pentru prejudicierea
posesiunii.astfel aceasta actiune este reglementata in art 309 din codcivil.
1.2Descrieti conditiile care urmeaza a fi intrunite pentru a inanta o actiune in complingere.
Posesorul trebuie sa fie de buna credinta,trebuie sa existe o tulburare a posesiunii-aceasta in cele din urma este de 2 tipuri
tulburarea de drept si tulburarea de fapt.Tulburarea de fapt consta in savirsirea de catre tert a unor acte material,in
privinta imobilului.Tulburarea de drept se intelege tulburarea posesiunii prin acte juridice ,cum ar fi de ex pretentiile unui
tert catre chiriasi printr-o notificare de plata.
1.3
Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti
2.1.Definiti drepul de proprietate pe cote-parti si in devalmasie.explicati conceptul de cota ideala.
Dreptul de proprietate comuna pe cote parti-drept de peoprietate care apartine a doua sau mai multe persoane,exprimat
in cote ideale,asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.Dreptul de proprietate comuna in devalmasie-drept ce
apartine concomitent a doua sau mai multor persoane pe care il detin in propretate,acestea raminind nefractionat in
materialitatea sa ,nefiind determinate nici cota parte ideala din dr.deproprietate.Prin Cota idealase intelege cot ace ii
revine fiecarui proprietar din proprietatea comuna in diviziune, inseamna ca nu reprezinta un drept exclusiv ci o cota din
dreptul de proprietate comuna.
2.2 Referitor la dreptul de dispozitie asupra bunului proprietate comuna ,trebue sa se faca distinctive intre dispozitia
intregului bun si dispozitia cu cota-parte din proprietatea comuna pe cote parti.Pornind de la faptul ca in cazul proprietatii
comuna,bunul nu se fractioneaza legiitorul a instituit in art.352 alin(1) regula conform careia actele de dispozitie asupra
bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost acordul tuturor coproprietarilor.Instituirea unei asemenea reguli se
justifica prin faptul ca coproprietar,avind asupra bunului comun numai o cota parte did r.de proprietate,nu poate sa
dispuna din partile din bun care nui apartin.Prin inceheierea actelor de dispozitie coproprietarii pot instraina bunul
comun,il pot da in folosinta,pot institui asupra acestuia un drept de ur=zurfruct.asfel actele de dizpozitie privind bunul
comun inceheiate in lipsa unanimitatii pot fi lovite de nulitate relative daca se demonstreaza ca tertul este de rea credinta
.Daca insa va fi de buna credinta acesta nu va fi lovit de nulitate .
2.3

Testu 27.
Subiectul 1.Actiunea in revendicare
1.1Definiti actiunea in revendicare si deteminati caracterele ei juridice.
Prin aciunea n revendicare, proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate cere restituirea acesteia de la cel la care se
gsete; proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoaterea dreptului su de proprietate i restituirea
lucrului.
Caractere.a. Aciunea n revendicare este o aciune peitorie, prin care se apara dreptul de proprietate i se pune in discuie
coexistena dreptului de proprietate, reclamantul avnd sarcina s dovedeasc titlul su de proprietate, dup dictonul
"actori incumbit probatio. Aciunea n revendicare este o aciune real, ea ntemeindu-se i aprnd nsui dreptul de
proprietate care prin natura lui este un drept real, ce imprim aciunii acelai caracter real i se deosebete de aciunile
personale, ca de exemplu aciunea derivnd din contractul de locaie, contractul de depozit prin care se cere restituirea
lucrului i au ca temei dreptul de crean nscut din contract.Este o actiune imprescriptibila dat fiind faptul ,ca dreptu de
proprietate este perpetuu.
1.22Stabiliti particularitatile exercitarii actiunii de revindecare de catre posesorul legitim al bunului,care nu are dr de
proprietate.
Proprietarul este in drept sa-si revendice bunurile aflate in posesiunea nelegitima a altuia.

(2) Posesorul poate refuza sa predea bunul daca el sau posesorul mijlocit pentru care poseda are dreptul preferential de
posesiune in raport cu proprietarul. Revendicarea bunului poate fi aplicata in raport cu cel care are un drept superior daca
acesta a obtinut bunul prin violenta sau prin dol.
(3) De la momentul incetarii bunei-credinte, iar in cazul posesorului de rea-credinta de la momentul dobindirii posesiunii,
posesorul raspunde fata de proprietar pentru prejudiciul cauzat prin faptul ca din vina lui bunul s-a deteriorat, a pierit sau
nu poate fi restituit din alt motiv.
(4) In legatura cu revendicarea bunului proprietarului se vor aplica in modul corespunzator prevederile art.307, 310-312.
(5) Daca a dobindit posesiunea prin samavolnicie sau prin savirsirea unei infractiuni, posesorul raspunde fata de
proprietar in conformitate cu normele privind raspunderea delictuala.
1.3
Subicetul 2.Drepturile si obligatiile nudului proprietar
2.1Enumerati drepturile si obligatiile nudului proprietar in conformitate cu codul civil.
Nudul proprietar are dreptul:Dreptul de dispozitie;dreptul de actiuni de aparare;dreptul de acere stingerea
uzurfructului;dreptul asupra comorii,dreptul de reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda..
Obligatiile nudului proprietar:de a se abtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzurfructuarului;de garantie impotriva
evictiunii,de despagubire,de restituire a sumelor platite in avans de uzurfructuar sau cheltueli de reparatii mari,de a
mentine contractile de locatiune si arenda invheiate de uzurfructuar in cazul stingerii uzurfructului.
2.2Descrieti dreptul de dispozitie ce apartine nudului proprietar.
Est reglementat in art 416.si este principal atribut al dreptului de proprietate care nu trece la uzurfructuar,pastrinduse la
nudul proprietar,si care trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzurfructuarului,nudul proprietar este in
drept sa instraineze bunul prin acte intre vii,precum si pentru cauza de moarte,poate sal greveze cu sarcini;persoana care
a dobindit dreptul de proprietate trebue sa respecte uzurfructul;dreptul de dispozitie al nudului proprietar este si el
limitat ,deoarece proprietarul nu poate decide soarta bunuluin prin transformare sau distrugere,find tinut la plata
despagubirilor in cazul in care prin fapta sa reduca valoarea uzurfructului.
2.3

Testu 28
Subiectul 1.Notiuni genrale privind dreptul de proprietate.
1.2Definiti dreptul de proprietate si evaluate rolul lui in sistemul drepturilor reale.l
Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea cruia titularul dreptului, persoana fizica sau juridica, este indreptatit
sa posede, sa foloseasc si sa dispun de un lucru in mod exclusiv si absolut, prin putere proprie si in interes propriu, insa
in limitele determinate de lege.Acesta este foarte importat in sistemul dreptturilor reale in special prin atributele sale de
posesie folosinta si dispozitie asupra unui bun in mod ezclusiv si absolut,fiind dat faptul ca drepturile reale au un caracter
absolute adica sunt obozabile tutuor anume dreptul de proprietate ajuta la exercitarea acestui caracter absolute al
dreptulurilor reale.Si inca o relevant dat fiind faptul ca dreptul de proprietate exercita atributele sale asupra unui bun prin
putere proprie si interes proprie care confera titularului un drept de preferinta in raport cu alti titular de drept.
1.2Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de proprietate,ci fac obiectul unor altordrepturi subiective
civile.
Astfel dreptul de proprietate nu poate exista in principiu decit asupra unor bunuri corporale.este necesar ca obiect al
dreptului de proprietate sa fie un lucru,iar acesta sa fie material.astfel nu pot constitui obiecte a dr.de proprietate
urmatoarele :spatiu aerian,rezultatele activitatii intelectuale,corpul uman.Spatiu aerian nu constitue obiectul dr de
proprietate deoarece nu poate fi insusit de om,astfel dat fiind faptul ca asupra acestuia nu se pot exercita celea 3 atribute
ca posesia,folosinta si dispozitia.Rezultatele activitatii intelectuale deasemenea nu pot face ob dr.de proprietate
deoareceapar ca rezultat al crearii si exercitarii operelor de arta ,stiintifice,literarre.si mai mult ca atit poarta un cara cter
nepatrimonial.
1.3
Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.
2.1Definiti dreptul de vecinatate
Dreptul de vecintate, ca o ngrdire a dreptului de proprietate, reprezint o limitare legala a acestui drept, avnd o sfera de
aplicare redusa. Vecintatea este o stare de fapt care regenereaza anumite drepturi i obligatii pentru proprietarii terenurilor

sau ai altor bunuri imobile de unde se pot produce influetne reciproce. Pentru asemenea situaii legea instituie pentru
proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuriimobile obligaia general de a se respecta reciproc.
2.2Determinati si analizatio principalele principia ale dreptului de vecintate.
Un prim principiu este ca proprietatea nu poate fi folosita intr-un mod care sa aduca prejudicii substantiale si inacceptibile
unui tert al comunitatii.unalt principiu este obligatia de respect reciproc

Testu 29
Subiectul 1.Regimul juridic al comorii
1.1Definiti comoara si delimitatio de bunul gasit si perdut
Potrivit art.327 al cod civil Comoara este orice bun ascuns sau ingropat ,chiar involuntar,al carui proprietar nu
poate fi indentificat sau a pierdut,in conditiile legii ,dreptul de proprietate.In cazul bunului pierdut bunul
continua sa apartina proprietarului sa ,astfel proprietarul poate fi identificat atit cit si in cazul bunului gasit.in
cazul in care nu se poate indentifica proprietarul bunului in cazul bunului gasit urmeaza sa fie predat
autoritatilor publice sau organului de politia in cazul comorii aceasta nu exista.Astfel in cadrul bunului gasit si
celui perdut proprietarul poate fi indentificat si deasemena nu este un bun ascuns sau ingropat.
1.2Determinati regimul juridic al comorii.
Obiectul al comorii poate fi orice bun mobil,daca proprietarul nu poate fi identificat,nu doar banii si obiectele
de valoare.Bunul mobil trebue sa fie ascuns sau ingropta,de cele mai multe ori fiind ingropat ,ceea ce inseamna
ca nu poate sa fie ascuns intrun bun imobil.Potrivit regulii generale,comoara se imparte in jumatate intre
proprietarul bunului imobil in care a fost descoperita si jumatate descoperitorului,aceasta regula are un
caracter dispozitiv,partile avid posibilitatea de a stabili si o alta proportie.In cazul insa descoperii unei comorii
constituite dintr-un bun recunoscut ca monument ai istoriei sau culturii,acesta este transmis in proprietatea
statului.Proprietarului bunului imobil in care a fost descoperita comoara precum si descoperitorul are dreptul
de a primi o recompensa in proportie de 50% di pretul comorii.Recompensa se imarte egal intre proprietarului
bunului imobil in care a fost descoperita comoara si descoperitor daca acordul dintre ei nu prevede
altfel.Exceptie este in cazul in care nu se va acorda ,daca descoperitorul a patruns in bunul imobil ori ca cautat
in el fara consimtamintul proprietarului sau a posesorului
1.3
Subiectul 2.Incetarea propretatii comune
2.1.Enumerati modurile de incetare a proprietatii comune.Evidentiati particularitatile incetarii proprietatii
comune pe cote parti prin impartire.
Modurile de incetarea a proprietatii comune pot fi urmatoarele:dobindireea de cota din bun prin vinzarecumparare,donatie sau succesiune,devenirea de proprietar exclusiv,uzucapiunea de catre coproprietarul care a
intervenit in posesiunea echivoca intr-o posesiune utila,ca urmare a actelor de rezistenta a ceilalti
copropriatri,instrainarea bunului catre un tert de catre toti coproprietarii,distrugerea bunului ca rezultat a unei
forte majore,exproprierea bunuluii,partajul.Dintre toate acestea impartirea este cel mai raspindite moduri de
incetare.aceasta are urmatoarele particularitati:impartirea in natura;daca bunul este indivizibil sau nu e
partajabil in natura ,impartirea se face prin atribuirea intregului bun ,in schimbul unei sulte;vinzarea bunului in
modul stabilit de coproprietari,ori in caz de neintelegere ,vinzarea la licitatie.
2.2Analizati modul de impartire a bunului proprietate comuna pe cote-parti precum si efectele impartirii.
In cazul impartirii bunul ,bunul proprietate comuna pe cote parti se imparte materialmente intre
copartasi,fiecare devenind proprietarul exclusiv asupra unei anumite parti determinate din bunul care a format
obiectul proprietatii comune pe cote parti.Partile bunului se repartizeaza ,fiecare coproprietar primind o parte
ndeterminata din bun in locul partii nedeterminate.Impartirea bunului poate fi cerutta oricind daca legea
,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevad altfel.Impartirea bunului poate fi ceruta chiar si daca aceasta
a fost folosita in exclusivitate de un singur coproprietar.Proprietatea comuna poate inceta prin impartire in doua
moduri:prin intelegerea parilor si pe cale de hotarire judecatoreasca.Astfel poate fi si aminarea impartirii.acest
contract nu poate fi mai mare de 5 ani.Efectele impartirii sunt urmatoarele ca fiecare coproprietar devine
proprietarul exclusiv al bunului sau a sumei de bani atribuite numai de la data impartirii,cu exceptia bunurilor
imobile asupra carora dreptul de proprietate apare la data inscrierii in registrul bunurilor.
2.3

Test 30.
Subiectul 1.Notiunea si formele de proprietate comuna.
1.1Definiti notiunea de modalitate a dreptului de proprietate si notiunea de proprietate comuna.
Prin modallitate a dreptului de proprietate se intelege situatia in care doua sau mai multe subiecte de drept au
un drept de peoprietate asupra unuia si aceluiasi bun,precum si situatia vremelnica in care se afla dreptul de
proprietate.Notiunea legala a proprietatii comune o gasim la art 344 alin(1) si anume:Proprietatea este comuna
in cazul in care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai multi titulari.Doctrina defineste
deasemenea dreptul de proprietate ca fiind o modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza
prin faptul ca toate prerogativele conferit in acest drept apartin concomitent mai multor titulari.
1.2Determinati regimul juridic al folosirii bunuluicomun de catre coproprietari
In raporturile juridice civile ale dreptului de proprietate comuna,exista atit relatii interne cit si externe .Relatiile
externe au un caracter absolut,adica coproprietarului apartine dreptul de proprietate aupra bunului si nimeni nu
le poate sa le impuna pedici in exercitarea dreptului de proprietate.In deendenta de relatiile interne dintre
coproprietari,exista dreptul de proprietate pe cote parti si dreptul de proprietate comuna in devalmasie.
1.3
Subiectul 2 .Dreptul de superficie
2.1Definiti dreptul de superficie si delimitstil de celelalte drepturi reale.
In conformitate cu art 433 alin(1),superficia este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea
edificarii si exploatarii unei constructii,deasubra si de sub acest teren,sau a exploatarii unei contstructii
existente.Astfel spre deosebire de celelalte drepturi reale superficia ,este un drept real imobiliar principal care
de ex in comparatie cu revitutea este un drept real imobiliar accesoriu.,aacesta ffind putind instrainata odata cu
cel principal.Astfel spre deosebire de alt drept real de ex cum este uzurfructul care are un caracter inalienabil
adica nu poate fi instrainat sau gajat ,pe cind dreptul de superficie are un caracter alienabil ceia ceinseamna ca
superficisrul poate instraina prin orice contract translativ de proprietate.
2.2Clasificatui si analizati temeiurile de constituire a superficiei.
Constituirea dreptului de superficie este clasificat in 2 categorii:in teneiul unui act juridic care poate fi atit
bilateral(contract)si unilateral(testamenta) si in temeiul legii.Contractul de constituire a superficiei este unul
sinalagmatic ,constitutiv de drepturi,cu titlu oneros,comutativ.Dreptul de superficie se poate constitui numai de
catre proprietarul de teren care in schimbul,unei redevente ,permite unui tert superficiarul,sa foloseasca terenul
integral sau partial ,pentru edificarea unei constructii si exploatarea ei ulterioara ,ori sa exploteze o constructie
de pe el.Dreptul de superficie se poate naste si pri testament(unilateral)daca o clauza a acestuia stipuleaza o
obligatie sub forma de legat.Aceasta concluzie rezulta din art.444 alin(1)si art 1486.Primul articol se refera la
nasterea dreptului de superficie din act juridic,testamentul,fiind un astfel de act ,iar cel deal dolea prevede ca
obiect al legatului poate fi transmitearea catre legatar a unui bun din avere succesorala cu dreptul de
proprietate,folosinta sau cu un alt drept real.Potrivit art 329,daca proprietarul care a ridicat constructia a depasit
limitele terenului sau construind in asa fel,incit 1/2din suprafata constituita se afla pe terenul invecinat
,proprietarul acestuia din urma va dobindi nproprietatea asupra intregii constructii ,precum si dreptul de
superficie asupra terenului aferent ,pe toata durata existentei a constructiei.