Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ass
Ass
Curs
Ionica
C1
Comunicare vizuala
Fenomenul
camera obscura
. . .
. . .
zona de profunzime
8
125
11
60
deci sunt egale
d.p.d.v duratei
se dubleaza
C2
Prin expunere se intelege cantitatea de lumina care patrunde I camera
obscura.
ochi
T0
T 01 T 1
- imaginea
becului
aprin
ramane pentru inca un
moment in mintea noastra
desi el este stins
cablu
Emisia terestra digitala:
Creste calitatea semnalului
Se poate asigura o mai buna utilizare a spectrului de radio frecventa
(bogatie naturala limitata)
S-au impartit intre tari anumite frecvente
Un canal analogic terestru ocupa o largime mare de banda pe cand la unul
digital este de 6 ori mai mica.
Analogic produc un curent care sa aiba exact aceasi variatie.
Digital fenomenul este taiat in felii, fiecare punct capata o valoare,
fenomenul este redat printr-un sir de cifre, cu cat felierea este mai subtire cu atat
calitatea redarii fenomenului este mai buna.
Copia 1
C2
C3
C4
Exista o scadere a calitatii de la o generatie la alta in cazul emieisei
terestre insa la cea digitala calitatea nu se schimba.
Pentru a reda corect viteza de miscare a unui subiect, este necesar ca
viteza de redare sa fie egala cu cea de filmare. Daca redam cu o viteza mai
mare atunci se accelereaza miscare, iar invers apare fenomenul de slow-motion.
Exista o tehnica de filmare cadru- cu- cadru unde se pune aparatul de
filmat intr-un loc pentru un timp indelungat si din cand in cand se face cate o
fotograma. Se foloseste pentru a reda intr-un interval scurt de timp (10-15
secunde) fenomene foarte lente care dureaza ore, zile ( o floare care se
dezvolta, topirea unui iceberg).
Cadrul cinematografic sau fotografic. Prin el se intelege:
rama imaginii
toate laturile care intra in imagine, care sunt in interiorul unghiului de
vizare
o inregistrare continua din momentul in care aparatul porneste pana
cand se opreste. Este sinonim cu un alt termen: plan cinematografic.
O caracteristica importanta la cadrul 1 este raportul laturilor (aspect ratio).
raport 4:3
16:9
4:3 = 1,33
1,6 .2,2 .2,8
Solutii pentru a reda imaginea de pe un cadru pe altul
4
a.
Redam integral imaginea si apar 2 benzi negre (de pe 16:9 pe 4:3 ) si
se reduce imaginea.
b.
Se reda intreg dar o sa ramana unele parti care nu o sa se vada
4:3
16:9
C3
incadraj corect al
unui subiect
om
In plan vertical
unghi normal
unghi in plonjet (in jos)
in contra plonjet (in sus)
Inaltimea punctului de statie (locul unde se afla camera)
Pozitia normala este cea la nivelul ochilor personajului. Daca se afla sub
aceasta linie se poate pune si la nivelul solului (genunghiul broastei). Daca se
alfa putin mai sus se numeste unghiul calaretului. Daca se ridica si mai sus
atunci vorbim de un unghi aerian (din elicopter, balon, avion, telecabina).
Daca imaginea reda o anumita parte, precum un ochi, acest tip de
incadratura se numeste plan detaliu.
Daca avem un personaj caruia ii taiem putin din par si barbie atunci e gros
plan.
Daca lasam un mic spatiu deasupra parului si usor sub linia umerilor atunci
este prim-plan.
Daca in cadru intra mult din decorul in care se afla personajul, dar daca se
observa si personajul, atunci este un cadru general.
Daca ne indepartam la maximum si personajul nu mai poate fi recunoscut
sau nu se mai vede, atunci avem un plan ansamblu.
Planurile apropiate se numesc planuri stranse, iar celelalte planuri largi.
In functie de unghiul de filmare, de inaltimea statiei, cadrul, spectatorul care
vede imaginea isi va face o anumita impresie despre subiect.
acest unghi face pers. mai mic
unghi normal, obiectiv
apar diferite
impresii
asupra
spectatorului
C4
Miscarile de aparat
7
Durata minima a unui plan este de trei secunde. Planul care depaseste 30
sec/1 min, se numeste plan secventa. Acesta poate fi un cadru fix, nu neaparat
miscare de traiectorie.
C5
Compozitia imaginii
Cand vorbim despre compozitia imaginii sau la caompozitie in general ne
gandim la patru tipuri de compozitie:
1. in plan
2. in adancime
3. dinamica
4. cromatica
Compozitia plana se refera la modul de organizare al acestui spatiu,
respectiv unde punem subiectul in cadru.
Compozitia in adancime se refera la modul cum sunt aranjate elementele
cadrului dinspre aproape spre departe.
Compozitia dinamica are in vedere deplasarea subiectului in cadru. (de sus
in jos, sau invers, sau cadrul se deplaseaza)
Compozitia cromatica se refera la ce culori includem in cadru si cum le
armonizam.
Compozitia imaginii este modalitatea cea mai puternica prin care autorul
poate sa scoata in evidenta un anumit aspect, sa sublinieze o anumita idee sau
sa comunice un gand. Calitatea depinde in foarte mare masura de compozitia ei.
Valoarea unei imagini e data de:
imaginea surprinde ceva neobicnuit
imaginea a fost gandita si transmite un gand, surprinde o atmosfera
Centrul de interes al unei imagini
O imagine poate sa aiba un centru de interes sau mai multe, ele pot sa
aiba acelasi grad de creativitate sau de nivele diferite. In general o imagine fara
un centru de interes este una neinteresanta si plictisitoare. Dupa cum una cu
prea multe centre de interes este obositoare si este greu de citit.
Unde plasam centrul de interes in imagine: incepatorii il pun in mijloc ceea
ce este gresit. Specialistii recomanda urmatorul sistem:
impartiti laturile in trei parti egale si uniti
centrul de interes trebuie plasat in unul dintre aceste puncte sau pe
linii
O imagine este alcatuita din:
zone
10
echilibru
C6
Montaj
Material brut tot ce s-a filmat, ce se afla pe caseta.
este alcatuit din planuri brute (planuri cinematografice)
Montajul inseamna sa punem bucati de lungimi diferite una dupa alta.
Cum se trece de la o imagine la alta (modalitati):
prin taietura: ultima imagine dispare si brusc apare cealalta imagine;
este cea mai frecvent folosita (85% din treceri)
prin inlantuire: imaginea 1 incepe sa slabeasca in timp ce imaginea 2
incepe sa se intareasca; o secunda jumatate cele doua imagini se
suprapun. Acest procedeu se foloseste atunci cand din anumite
motive trecerea dintre cele doua imagini nu se poate face priin
taietura sau cand vrem sa cream o senzatie de legatura intre cele
doua imagini.
11
prin fondu (fade): acest tip de trecere are valoarea sintactica a unui
punct din scriere, arata clar ca s-a terminat o secventa si urmeaza o
alta
prin voleu: apare o linie care misca si pe masura ce avanseaza
sterge , acopera imaginea care e acolo si descopera o alta imagine,
linia poate fi de oriunde (sus, jos, stanga, dreapta). Este o trecere mai
evident artistic si urmareste crearea unui astfel de efect.
de tip slide: apare tot o linie numai ca imaginea nu este acoperita ci
este impinsa, adica ea iese din cadru si in locul ei este trasa o alta
imagine.
prin iris: irisul este un dipozitiv si are rolul de a crea un orificiu mai
mic sau mare si da voie unei anumite cantitati de lumina. Incepe prin
a se inegri colturile, zona de negru ser extinde si se formeaza un cerc
care se micsoreaza pana ajunge intr-un punct di dispare. Poate
exista si invers.
prin efecte electronice: imaginea incepe sa se unduiasca asemeni
unui lac transformandu-se in alta imagine.
Regula axei (saritura peste axa) se refera la locul unde pozitionam
camerele de filmat. Aceasta regula spune ca intotdeauna daca filmam mai multe
cadre succesive ale aceleiasi scene, camera trebuie pusa numai de o parte a
axei.
De exemplu la meciuri videocamerele se pun numai de o parte a
stadionului, daca nu actiunea echipei s-ar schimba si ar fi derutant; se folosesc
camerele de partea cealalta doar la reluari.
Aceasta este de fapt o regula a interzicerii sariturii peste axa.
C7
Filmul documentar
Pe langa alte forme audio-video cum ar fi un spot publicitar care e de 30 de
secunde sau materiale de prezentare care fie sunt de 3-10 dar nu mai mult de 15
minute, exista si filmul documentar care poate avea de obicei de la 30 minute in
sus. Alte forme audio-video ar putea fi interviul, reportajul.
Materialele de prezentare scurte pana in 10 minute sunt materiale care se
ofera pe suport DVD si ele se adreseaza in general unui public competent in
domeniu si unui public care este foarte ocupat.
Putem fi pusi in doua situatii:
1. ceea ce prezentam are aspecte vizuale, se poate palpa si atunci ceea
ce regizorul trebuie sa faca este sa selecteze ce anume se poate filma,
12
2. documentar jurnalistic, de TV
Diferenta intre ele este ca cel de autor poarta pecetea personalitatii
autorului, el se exprima pe sine, transmite o idee a lui,iar acestea sunt mai greu
de urmarit.
Cel jurnalistic poate sa prezinte o persoana, o tematica, o institutie, o
personalitate.
Filmul documentar incearca sa prezinte exhaustiv o personalitate, este
extrem de eficient, puternic ca si mijloc de comunicare.
Material
14