Sunteți pe pagina 1din 4

Mihail Kogalniceanu

"Introductie"la Dacia Literara


La"30ghenarie"M. Kogalniceanu ("redactor raspunzator") semna
"Introductia", articol de frontispiciu al celei mai moderne &
626e49g #351;i mai nsemnate reviste romnesti,.Dacia Literara",
care avea sa revolutioneze ntreaga spiritualitate romneasca de
pna atunci (M. Kogalniceanu a editat aceasta revista, care a iesit
numai n trei numere - martie, aprilie, mai 1840, din dorinta de a
nfatisa aspecte din viata romnilor de pretutindeni, nsa
atitudinea lui Costache Negruzzi n "Alexandru Lapusneanul",
aluziile lui Alecu Donici si Grigore Alexandrescu, din fabule, nu au
convenit domnitorului Mihail Sturza, care ordona suprimarea
revistei).
Kogalniceanu cerea redactorilor si colaboratorilor "Daciei literare"
sa depaseasca preocuparile strict locale, preconiznd o foaie
romneasca destinata sa cuprinda productiile romnesti din orice
parte a vechii Dacii.

Revista "Dacia Literara" se anunta astfel a fi un "repertoriu


general al literaturii romnesti", un fel de "oglinda" n care pot sa
se vada scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni,
bucovineni, fiecare cu particularitatile sale. Carturarul moldovean,
sensibil la ideile moderne ale veacului sau (unele principii despre
originalitate, crearea de opere n limba nationala si valoarea
literaturii populare ca sursa de inspiratie pentru arta si cultura,
fusesera impuse de multa vreme de catre Herder, iar Hugo, cu
opiniile sale despre coloritul local, gasise numerosi aderenti si n
tara nostra), vazuse cu claritate ca una dintre caile sigure care
duce la trezirea si realizarea idealului national, politic si literar
este cultura. De aceea el cerea n rndurile "Introductiei", n mod
imperios, "ca romnii sa aiba o limba si o literatura comuna
pentru toti".

Articolul "Introductie" ncepe cu o scurta analiza critica a presei si


a literaturii romne de pna la 1840, dupa care M. Kogalniceanu
(n vrsta de 23 de ani, cu vocatie de ctitor) constituise un
program extrem de limpede n trei puncte esentiale: 1. unificarea
fortelor scriitoricesti; 2. imprimarea unui spirit critic obiectiv si 3.
realizarea unei literaturi originale. De asemenea, se precizeaza ca
"va cuprinde toate ramurile literaturii noastre" si va fixa structura
revistei: "n partea dinti vor fi compuneri originale a
conlucratorilor foaiei; partea a doua va avea articole din celelalte
jurnaluri romnesti. Partea a treia se va ndeletnici cu critica
cartilor noua iesite n deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea
a patra, numita Telegraful Daciei, ne va da nstiintari de cartile
ce au sa iasa de sub tipar, relatii de adunarile nvatatilor romni,
stiri despre literatorii nostri" s.a.
Simbolica n chiar titlul ei, "Dacia literara" da expresie idealului
unitatii nationale, pregatita printr-una culturala, ntemeiata pe o
veche realitate geografica si istorica. Se cerea deci o literatura
originala ntemeiata pe izvoarele nationalitatii.
Doua sunt principiile care stau la baza programului revistei:
principiul national si principiu! artistic, pentru a o transforma ntrun material de viata romneasca, concretizat ntr-o forma artistica
superioara. Staruind asupra izvoarelor artei literare, Kogalniceanu
le-a descoperit n viata materiala si spirituala a poporului romn
(din toate provinciile romnesti) convins ca aceste izvoare puteau
sa autohtonizeze inspiratia artistica si sa imprime literaturii
caracter national si popular. Facnd bilantul literaturii romne
pna la 1840, att cea publicata, ct si cea ramasa n manuscris,
Kogalniceanu sustine, pentru prima data n cultura noastra, ideea
ca literatura romna este, n mod firesc, o parte componenta a
literaturii universale: "...literatura noastra facu pasuri de uriesi si
astazi se numara cu mndrie ntre literaturile Europei". Ca si
Goethe altadata (atunci cnd formulase conceptul de literatura

universala), Kogalniceanu afirma "ca n literatura mondiala putem


intra prin noi nsine comunicnd, prin limba vorbita de toti
romnii, fapte eroice si obiceiurile pitoresti din viata poporului".
Apreciind traducerile, n aceasta etapa de dezvoltare a culturii
noastre, Kogalniceanu socotea ca ele devenisera, n jurul anului
1840, "o manie ucigatoare a gustului original", ca "dorul imitatiei
omoara n noi duhul national" si ca "traductiile... nu fac o
literatura"; de aceea el impunea "gustul original, nsusirea cea
mai pretioasa a unei literaturi"si combatea traducerile, cu
deosebire a celor proaste.
Pentru ca "literatura are trebuinta de unire", Kogalniceanu
propune respectarea principiilor morale n aprecierea valorilor
literare: "critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea iar
nu persoana".
Kogalniceanu se straduieste sa dea o noua finalitate literara si
politica artei, ndrumnd-o spre traditiile nationale, spre marile
valori contemporane, ca si spre ideea de unitate, de aspiratii ale
ntregului popor romn. De aceea n articol se precizeaza sfera
tematica prin imperativul crearii unei literaturi nationale inspirate
din: istoria patriei ("Istoria noastra are destule fapte eroice"),
natura plaiurilor noastre (".. .frumoasele noastre tari sunt destul
de mari"), folclor ("obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si
de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara
sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne mprumutam de la alte
natii"). Se mai sugereaza, n partea despre cuprinsul "Daciei
literare", si actualitatea romneasca drept izvor de inspiratie.

n partea a patra, "Telegraful Daciei", se vor publica stiri cu privire


la "adunarile nvatatilor romni, stiri despre literatorii nostri si, n
sfrsit, tot ce poate fi vrednic de nsemnat pentru publicul
romn". Scriitorii se ntorc astfel spre realitate, spre miscarea vie
a epocii, unde descopera "naturi felurite de oameni, tipuri

caracteristice de un mare interes pentru studiul social si istoric"


(V. Alecsandri).

Prin aceste idei, "Introductia" (care este de fapt programul "Daciei


literare") genera un curent national-popular cu o puternica tenta
romantica.

S-ar putea să vă placă și