REFERAT LA DISCIPLINA SPORT

JOCUL DE TENIS

STUDENT: Silvas Madalin-Dragos

TDDH, Anul II

JOCUL DE TENIS - TEHNICA JOCULUI DE TENIS

I.Scurt istoric. Continutul jocului. Caracteristici de baza ale jocului de tenis.

I1. Scurt istoric

Tenisul, ca joc sportiv, si are originea, fireste, n jocurile simple cu mingea.

A aparut aproximativ acum 100 ani, fiind deci un joc relativ tnar.

Vechea denumire "Jocul cu palma" primeste acceptiuni diferite de la tara la tara,

astfel n Anglia, tara de origine, jocul primeste denumirea de tenis , denumire valabila
si astazi.

n 1874, se precizeaza dimensiunile terenului si fixarea regulilor de joc, reguli ce

sunt modificate pe parcursul timpului.

n 1877 are loc primul campionat de la Wimbledon, iar n 1900 se nfiinteaza Cupa
Davis.

Dezvoltarea permanenta a tenisului se datoreaza perfectionarii continue a tehnicii si

tacticii de joc precum si a metodicii de pregatire, la care se adauga materialele si suprafetele
de joc mereu mai diversificate si perfectionate.
La aceasta se adauga si aparitia marilor campioni care etaleaza noi procedee tehnice
tot mai perfectionate.
n tara noastra tenisul era practicat la nceputuri de studenti romni revenitin tara de
la studiile efectuate n strainatate.
nceputurile dataza din anul 1885, an n care sunt organizate primele cluburi n
Bucuresti, Cluj, Brasov, Ploiesti etc.
La 8 mai 1910 se nfiinteaza la Bucuresti "Tenis Clubul Romn", iar la 12 martie 1929
ia fiinta "Federatia Societatilor Romne de Tenis" care se afiliaza la F.I.T.
I2. Continutul jocului de tenis
Cele doua probe, simplu si dublu+mixt, specifice acestui joc, implica o variata gama
de procedee tehnice si actiuni tactice, solicitnd jucatorii din punct de vedere al calitatilor
motrice si al gradului de pregatire fizica ct si al pregatirii psihologice.
Jucatorii neaflndu-se n contact direct, actiunile de joc, atac si aparare sau asteptare,
sunt rezultatul unor succesiuni de lovituriprin care jucatorii ncearca preluarea initiativei,
concretizata prin actiuni ofensive care sa duca la cstigarea punctului. Apare astfel o
caracteristica si o cerinta n acelasi timp a jocului actual si anume jocul ofensiv (atac
permanent...).

Jocul de tenis consta dintr-un ansamblu de procedee tehnice si actiuni tactice, care se
realizeaza pe o gama larga de deplasari specifice, n concordanta cu regulile si principiile
jocului de tenis.
Factori determinanti ai continutului jocului de tenis:

calitatea suprafetei de joc, conditiile de macroclimat

nivelul de pregatire si participare la joc al sportivului

continutul fazelor de joc n atac si aparare

calitatea FEF a procedeelor tehnice (D.L.E.V.T.)

miza, forma spotiva, context psihologic

nivelul de pregatire fizica si psihica

loviturile - dreapta, rever, serva...

Jocul competitional de tenis, reprezinta o disputa ntre nivelul de nsusire

al elementelor tehnice si al procedeelor tehnice pe fondul solicitarii calitatilor motrice si
psihologice.
Schema generala dupa care se succed componentele tehnico-tactice, ale fazelor de joc
(S-R; schimb de mingi, declansare, finalizare).
Factorul psihologic este important datorita complexitatii situatiilor din teren, mereu
schimbatoare.
I3 Caracteristicile de baza ale jocului de tenis
Tenisul face parte din marea familie a jocurilor sportive, fiind un sport individual si de
echipa
( la dublu).
Prin procedeele tehnico-tactice utilizate n joc, prin scopul urmarit n pregatire si joc,
tenisul reprezinta att un mijloc al Eductiei Fizice ct si un sport, o disciplina sportiva.

Disputa se realizeza fara contact direct, exista fileul, care mparte n doua jumatati
egale terenul de joc.

Se folosesc rachete, mingi, cu scopul trecerii mingii peste fileu.

Este foarte accesibil tuturor vrstelor (7-70 ani)

Nu are limita de timp.

Efortul este aerob si anaerob.

Solicita integrl activitatea psihica: initiativa, atentie, anticipare, gndire,

perseverenta, curaj.

Sistemul de joc este 2 din 3; 3 din 5.

Exista 5 probe.

Compunerea seturilor, ghemelor, tie-break (...)

Descrierea nceputului punctului ( din partea stnga).

II 1. Elemente de terminologie
II 2. Notiuni de regulament
II 3. Stadiul actual si tendintele manifestate n evolutia tenisului

II 1. n tenis, ca si n celelalte ramuri sportiv, exista un limbaj propriu; anumiti termeni

de specialitate care servesc ca mijloc de comunicare ntre sportivi, ajutnd la ntelegerea
unitara a continutului acestora.
Termenii folositi se refera la definirea actiunilor tehnico-tactice de joc, de arbitraj, la
materialele sportive, precum si la aspectele generale privind organizarea si desfasurarea
jocului (triunghi pe partea dreapta-stnga, optar).
Denumirea clara si precisa a procedeelor tehnice sau a aspectelor tactice din joc au o
importanta deosebita n procesul de instruire. Acesti termeni usureaza comunicarea ntre
profesor si elev n procesul de instruire si conduc la o ntelegere unitara a notiunilor folosite n
organizarea si desfasurarea jocului de tenis; ajuta la cursivitatea lectiilor de antrenament, la
anuntarea temelor, cunoasterea de catre sportivi.
Dam exemple semnificative:
1.

lovitura de dreapta (forhand)

2.

lovitura de stnga (backhand)

3.

serva

4.

cross (diagonala)

5.

long line

6.

passing - shot

7.

as, brec (breack)

7.

lovitura plata, liftata, topspin, underspin, taiata (slice), "draiv"

8.

out

9.

alegere teren

10.

culoar

11.

ghem

12.

efect

13.

egalitate

14.

fileu

15.

linie

16.

lovitura

17.

punct

18.

racheta

19.

racordaj

20.

retur

21.

scor

22.

tie -breack

II 2. Notiuni de regulament

consultarea regulamentului n vigoare

regulamentul de Cupa Davis

alcatuirea tabloului de concurs

II 3. Stadiul actual si tendintele manifestate n evolutia tenisului.

Jocul actual de tenis se caracterizeaza prin mare dinamism, jucatorul fiind pus n
situatia de a gndi si actiona rapid pentru aplicarea eficienta a arsenalului tehnico-tactic, n
diversitatea situatiilor de adversitate.
l
l

exista o mare solicitare fizica si psihica datorita numarului mare de turnee dintr-un
an competitional (32-35/an);

exista o motivatie crescuta, determinata de lupta pentru puncte, ce duce la coborrea

vrstei de realizare a marilor performante, implicit a vrstei de selectie.

Astfel se stabilesc urmatoarele tendinte ale tenisului actual:

pe plan metodico-stiintific, se constata aparitia unor scoli de tenis, cu regim de

pregatire foarte sever (fosti mari jucatori si nu numai)

aparitia unor mari campioni au dus la mbunatatirea procedeelor tehnicotactice (specializarea procedeelor tehnico-tactice la particularitatile suprafetei
de joc si a tipologiei jucatorului)

industria materialelor de joc specifice

modoficarea structurii mecanismului de executie datorita cresterii vitezei de

circulatie a mingii (lovire pe traiectorie ascendenta, cresterea preciziei si fortei
la lovirea mingii, momente de ofensiva permanenta)

cresterea stbilitatii si eficientei actiunilor tehnico-tactice n conditii competitionale

Antrenamentul cunoste o metodologie tot mai perfectionata sub toate aspectele, fiind o
activitate specializata care reprezinta mijlocul de baza al ntregului sistem de pregatire al
jucatorului de tenis include:
a) lectia practica de pregatire
b) factori de baza: fizic, tehnic, tactic, psihic (refacere, sanatate, medicatie, motivatie)
Astfel un jucator profesionist joaca 32 turnee pe an.
Registrul tactic, n confruntarile de vrf, nregistreaza progrese remarcabile pe toate
planurile, cu accente deosebite n privinta strategiilor de joc si de alegere a unei tactici n
functie de tipologia de jucator propriu si advers. Jucatorii dovedesc cunostinte teoretice
solide.
TEHNICA JOCULUI DE TENIS
1. Sistematizarea tehnicii jocului de tenis
2. Rolul si continutul tehnicii in tenisul de performanta
3. Principiile de baza ale tehnicii jocului de tenis
1. Tehnica jocului de tenis
Def: Tehnica jocului de tenis reprezinta un ansamblu de deprinderi motrice specifice
ca forma si continut, ce caracterizeaza modul de manuire a rachetei, lovirea mingii si
deplasarile specifice in teren, toate desfasurandu-se dupa legile activitatii nervoase superioare
si ale biomecanicii, in scopul realizarii randamentului maxim in joc.
Tehnica reprezinta deci o succesiune de unitati, momente apropiate ca structura, ce se
repeta in conditii standard dar si schimbatoare.

Jocul de tenis se compune din: 1/3 tehnica, 1/3 fizic, 1/3 psihic iar din totalul actiunilor
intreprinse de jucator in desfasurarea unui joc, 50% din actiuni sunt gresite, iar restul de
reusite se impart intre invingatori si invinsi.
Sistematizarea tehnicii jocului de tenis
Aceasta formuleaza o serie de repere de care antrenorul trebuie sa tina seama in
procesul de instruire.
Sistematizarea tehnicii se poate imparti in 4 moduri utilizare a tehnicii de joc

dupa specificul procedeelor tehnice utilizate in joc: priza, pozitie, deplasari,

plasament, lovituri.

dupa zona de utilizare a proc. tehnice

dupa modul si directia de orientare a mingii:

dupa variantele de executie

2. Rolul si continutul tehnicii in tenisul de performanta

Procedeul tehnic - modul in care se executa elemental tehnic
Reprezinta un sistem complex si stereotip de acte motrice structurate cat mai rational,
aplicate intr-o faza din cadrul jocului.
Cerinta de baza a tehnicii in jocul actual de tenis este aceea de a contribui alaturi de
tactica si pregatirea fizica la cresterea vitezei de circulatie a mingii in toate fazele jocului de
simplu si de dublu.
Importanta tehnicii in jocular actual de tenis poate fi evaluate din urmatoarele
considerente:
-tehnica sta la baza cursivitatii jocului, avand rolul de asigurare a continutului tacticii
pe fazele de joc
-tehnica are o serie de mecanisme bine precizate
-tehnica are un character individual (dat. particularitatii individului) (asp. morfologice,
psihomotrice
-tehnica este complexa
-tehnica realizata la un grad superior de maestru contribuie la derularea dinamica a
segmentelor corpului facand sa creasca viteza de circulatie a mingii
-tehnica diferitelor procedee de baza specifice, se deruleaza diferit dpdv al ritmului, a
efortului, fizic si psihic precum si a zonelor de teren unde frecventa e mai mare si care are o
contributie marita la declansarea sau finalizarea punctului de joc.

-tehnica moderna vizeaza printre altele urmatoarele aspecte mai importante:

Echilibru, compensarea efortului la nivelul segmentelor, sincronizarea segmentelor,
reechilibrarea corpului, palsament si replasament la minge, gandire, imaginatie, anticipare,
reactie rapida, calit. motrice de viteza - forta in regim de rezistenta, aspecte adaptative ale
marilor functiuni ale organismului.
Tehnica reprezinta un mijloc de manifestare a capacitatii jucatorului de realizare a
fazelor de joc, care trebuie sa fie insotita si de calit. motrice si psihice a jucatorului pe masura
cerintelor de joc.
Tehnica este influentata de personalitatea jucatorului, de joc, materiale (rachete,
mingi) (de viteza si spectacolul sportiv in ansamblul lui.
In continutul proc. tehnice distingem urmatoarele aspecte prioritare:

rolul si importanta privirii

rolul si actiunea picioarelor, trunchiului, bratelor

Tehnica are o importanta majora daca se respecta aprecierea corecta si rapida a

directiei pe care vine mingea - preparatia pt. lovirea mingii sa fie efect din timp

accelerarea in timpul loviturii - lovirea mingii sa includa factorii de

eficienta ( FEF) (D.L.E.V.T.) (- replierea in cele 2 zone strategice 1 si 2

plasarea corecta a cgg, plasarea corecta a picioarelor, trunchi, brate, ritm,

sincronizare, concentrare

3. Principiile de baza ale tehnicii jocului de tenis

1. Principiul fundamental al jocului de tenis (actual si de perspectiva) (consta in
capacitatea jucatorului de a lovi mingea permanent pe traiectoria ascendenta si in fata capului
(asigura caracerul. ofensiv)
2. Principiul realizarii eficiente a actiunilor de preparare (priza, pozitia jucatorului,
deplas. in teren, plasament si replasament in zonele strategice 1 si 2 ale terenului.
3. Principiul utilizarii si combinarii corecte a formelor de deplasare in teren
4. Principiul compunerii si utilizarii in succesiune corecta a fortelor corpului la lovirea
mingii.
5. Principiul utilizarii si combinarii in proportii diferite a celor 5 factori de eficienta a
mingii (D, L, V, E, T) , alternarea ritmului si cursivitatii actiunilor intreprinse, fapt ce asigura
tehnicitate, continut tactic si complexitate jocului de tenis.

TEHNICA JOCULUI DE TENIS. DEFINIREA SI CONTINUTUL

FACTORILOR DE EFICIENTA LA LOVIREA MINGII

Factorii de eficienta la lovirea mingii n jocul de tenis sunt unici dupa cum urmeaza:
directia, viteza, lungimea, efectul si traiectoria. De precizat ca la lovirea mingii sunt prezenti
toti acesti factori realizndu-se ntr-o interconditionare, care se pot concretiza ntr-o varietate
permanenta de valori exprimate prin gradul ridicat de tehnicitate si idei tactice ce se constituie
n strategia de joc
RAPORTUL DE UTILIZARE N JOC A PROCEDEELOR TEHNICE SPECIFICE si
PROCENTUL FACTORILOR DE EFICIEN
Materializarea acestor factori de eficienta la lovirea mingii si gasesc utilizarea n
cadrul diferitelor faze tactice de joc, exprimate prin momentele componente specifice fiecarei
faze de aplicare a acestora n joc si anume: declansarea, mentinerea, schimbarea sau
combinarea lor cu fiecare actiune la minge.
CONINUTUL sI NIVELUL DE APLICARE N JOC A FACTORILOR DE EFICIENT LA
LOVIREA MINGII
n continuare se va prezenta continutul tehnico-tactic al fiecarui factor de eficienta n
parte dupa cum urmeaza:
DIRECIA IMPRIMAT MINGII
Directia imprimata mingii, reprezinta actiunea tehnico-tactica fundamentala la lovirea mingii
n tenis, conditionnd o serie de principii, reguli si cerinte de ordin tehnico-tactic, fizic si
psihic, ce au drept consecinta abordarea n totalitate sau n proporptii diferite a celorlalti
factori de eficienta (lungime, viteza traiectorie si efect). Este factorul de eficienta
PRIORITAR ce contribuie la derularea si asigurarea avantajelor de utilizare a celorlalti factori
de eficienta.
CARACTERISTICI

asigura si determina ntregul continut tactic al procedeelor tehnice utilizate;

conditioneaza ntreaga tactica de joc;

este generatoare de variante tactice concretizate prin declansarea si finalizarea

punctului de joc;

fereste jucatorul de improvizatii tactice ineficiente;

asigura o mare economie de efort si o eficienta crescuta n joc;

asigura controlul strategic al spatiului de teren (zonele strategice 1 si 2) n toate

planurile;
conditioneaza calitatea si derularea cursiva a celorlalti factori de eficienta;

prin diferitele manevre tehnico-tactice de schimbare sau mentinere a directiei

mingii Se asigura complexitatea fazelor de joc;

declanseaza si amplifica deschiderea de unghiuri mari de ofensiva, facilitnd

finalizarea punctului;

realizarea n joc a directiei mingii este conditionata de o serie de principii, reguli si

cerinte ale tacticii fazelor de joc si a momentelor componente;

directionarea mingii este specifica celor trei tipologii de jucatori (ofensivi,

defensivi si combinativi), fapt ce atesta rolul fundamental al acestei manevre tehnicotactice n actiunile de joc;

directia mingii presupune un efort psihomotric considerabil, avnd la baza gndirea

tactica, anticiparea actiunilor adverse, precum si efortul propriu repetat de realizare a
directiei mingii.

VITEZA IMPRIMATA MINGII

Viteza imprimata mingii reprezinta un factor de baza ce asigura eficienta si
valorificarea superioara ca celorlalti factori la lovirea mingii. Viteza la lovirea mingii
reprezinta sensul si scopul jocului actual de tenis de nalta performanta.
CARACTERISTICI
viteza este componenta cu mare pondere n jocul actual de tenis ce asigura momentului de
lovire a mingii, virtutile unui joc ofensiv total;
viteza prin efectele ofensive produse n cadrul desfasurarii fazelor de joc, reprezinta un
element ce decide performanta n tenisul actual;
viteza de lovire a mingii creeaza pentru adversar timp putin de reactie la minge, precum si
dificultatea de acoperire a spatiilor mari de teren pentru returnarea mingii;
viteza devine prioritara la lovirea mingii atunci cnd se cupleaza cu forta, deoarece n felul
acesta se realizeaza forta exploziva n actiunile la minge, actiune de exprimare
sugestiva a sportivului specific tenisului modern;
mareste si amplifica ofensiva de joc prin avantajele create n plan tactic, datorate
deschiderii de unghiuri favorabile de atac si fructificarea acestora;
diversifica si amplifica registrul tehnico-tactic de joc n fiecare actiune la minge.
TRAIECTORIA IMPRIMATA MINGII
Traiectoria imprimata mingii, reprezinta o conditie esentiala a derularii fazelor de joc,
asigurnd eficienta tuturor loviturilor de baza si speciale. Prin continutul acestui factor de
eficienta de lovire a mingii se asigura valorificarea la un stadiu corespunzator a derularii
fazelor tactice de joc precum si exercitarea permanenta a unei ofensive puternice.

CARACTERISTICI

traiectoria imprimata mingii este prezenta la toate procedeele tehnice, avnd

ponderi diferite de la un procedeu la altul, datorita n primul rnd, realizarii unei
traiectorii mai ample sau reduse care se poate imprima mingii, a scopului tactic
urmarit, precum si a momentului specific de adversitate ntlnit;

imprimarea unei traiectorii optime la lovirea mingii, creeaza de multe ori pentru un
jucator timp suficient de replasament n zonele strategice si de plasament la minge;

contribuie la scoaterea adversarului din spatiul geometric al terenului de joc;

obliga adversarul sa loveasca mingea n conditii critice, cum ar fi loviturile

ntrziate sau de multe ori pripite, ambele cu diminuarea scopului tactic;

imprimarea de traiectorii diferite la lovirea mingii, care pot fi conditionate si de

suprafata de joc (mai ampla pe suprafetelele lente si mai redusa pe cele rapide);

traiectoria eficienta la lovirea mingii contribuie la evidentierea si amplificarea

celorlalti factori de eficienta;

calitatea si momentul optim de alegere a traiectoriei mingii exprima esenta jocului

ofensiv modern si defineste gradul de tehnicitate si pregatire psihomotrica a
jucatorului de tenis;

imprimarea unei traiectorii eficiente la lovirea mingii solicita din partea jucatorului
un efort considerabil n selectarea cu mare atentie a momentului tactic, precum si o
maiestrie tehnica marita de mnuire a rachetei;

imprimarea traiectoriei la lovirea mingii este diferita n jocul din preajma liniei de
fund a terenului sau din cea a fileului, datorata tocmai concretizarii unui plan tactic de
ofensiva specifica;

traiectoria este elementul de baza ce asigura de multe ori passing-shoot-ul.

este dificil de realizat si greu de mentinut traiectoria optima pe tot parcursul jocului
(de la o lovitura la alta) si mai mult solicita timp ndelungat pentru perfectionarea ei.

LUNGIMEA IMPRIMATA MINGII

Lungimea imprimata la lovirea mingii reprezinta cerinta fundamentala de declansare si
fructificare a diferitelor momente tehnico-tactice de ofensiva, realizate de catre jucator.
Prin continutul acestui factor de eficienta se asigura valorificarea a parametrii crescuti a
celorlalti factori de
eficienta, precum si cstigarea de timp pretios pentru jucator, n
vederea unor noi actiuni de joc.
CARACTERISTICI

lungimea imprimata mingii se amplifica si se diversifica n cadrul fazelor tactice de

joc si numai n limitele suprafetei geometrice a terenului de joc;

lungimea la lovirea mingii este dificil de realizat, precum si de mentinut n cadrul

derularii fazelor de joc, dar odata declansata fereste jucatorul de griji si de improvizatii
tactice, avnd timp pretios de replasament n zonele strategice si de plasament la
minge n mod corespunzator;

se coreleaza optim, din punct de vedere tehnic si tactic cu directia, viteza si

traiectoria la lovirea mingii;

se poate realiza n functie de diferite momente ale fazelor tactice de joc, att n plan
longitudinal ct si pe latimea terenului de joc;

n contextul fazelor tactice de joc lungimea la lovirea mingii se poate diversifica si

adapta permanent prin alternarea distantelor, care pot fi maxime sau reduse;

datorita specificului jocului de tenis, lungimea a lovirea mingii include, n mod

obligatoriu, forta, viteza, directie si traiectorie optima;

printre multiplele efecte ofensive de joc, lungimea la lovirea mingii are rolul de a
tine adversarul n spatele liniei de fund a terenului, obligndu-l sa reduca distanta si
forta de returnare a mingii, crendu-se posibilitatea n felul acesta de a declansa
contraofensiva prin deschideri de unghiuri mari de atac;

prin alternarea distantelor si a asocierii acestora cu directia mingii se poate schimba

ritmul si tempoul de joc, provocndu-se dereglari tactice n jocul adversarului;

replasamentul n zonele strategice (n special zona 1), precum si plasamentul la

minge, se realizeaza cu mai multa siguranta, datorita faptului ca adversarul este tintuit
pe linia de fund a terenului.

EFECTUL IMPRIMAT MINGII

Efectul imprimat mingii reprezinta, dupa opinia noastra, valoarea si complexitatea
tehnicii abordate de catre jucator, deoarece efectul la lovirea mingii amplifica, diversifica si
combina ideea tactica a fiecarui procedeu tehnic n parte.
Datorita efectului imprimat mingii n momentul lovirii acesta ofera jucatorului
siguranta si posibilitati multiple de a utiliza ulterior n mod eficient aceasta situatie de joc
creata.
CARACTERISTICI

datorita specificului tehnicii, toate procedeele de baza si cele speciale coritin n

proportii mai mari sau mai mici diferite efecte la lovirea mingii;

printre aspectele evidente cu privire la efectul imprimat mingii, retinem:

directionarea mingii, ridicarea sau acoperirea mingii, contracararea, amplificarea sau
reducerea efectelor imprimate mingii la returnarea acesteia de catre adversar etc.;

creeaza prin natura diferitelor efecte imprimate mingii, sarituri imprevizibile la

ricosarea acesteia de pe sol, de multe ori greu de returnat de catre adversar;

prin realizarea unui efect sau combinarea mai multor efecte la lovirea mingii, ofera
jucatorului posibilitatea de realizare a unor manevre tactice multiple, asigurndu-i
caracterul ofensiv al actiunilor la minge;

prin continutul si sfera tactica de utilizare a efectului la minge se creeaza o presiune

permanenta asupra adversarului;

efectele imprimate mingii, precum si schimbarea acestora, conduce la alternarea

tempoului si a ritmului de joc;

efectul la lovirea mingii este o conditie si o cerinta pentru realizarea celorlalti

factori de eficienta.

Tactica jocului de tenis

Prin notiunea tactica intelegem totalitatea actiunilor jucatorului organizate si
coordinate rational, in limitele prevederilor regulamentului de joc si ale spiritului de
sportivitate, in scopul valorificarii calitatilor proprii si a deficientelor in pregatire a
adversarului.
Factorii ce conditioneaza tactica de joc:
- nivelul si gradul de insusire a procedeelor tehnice
- nivelul de dezvoltare al calitatiilor motrive
- nivelul cunostintelor teoretice
- gradul de pregatire psihologica
- natura adversitatii (tipologia de jucator)
- structura suprafetei de joc
- evolutia scorului
- conditii meteo
Orice plan tactic nu poate fi realizabil decat daca se bazeaza pe o tehnica adecvata cu
o impotartanta participare a capacitatii cognitive si a tuturor calitatilor motrice ale subiectului.
Obiectiv principal a tacticii: realizarea unei prestatii optime pe terenul de joc.
Trei conditii sunt necesare pentru aplicarea unei tactici eficiente:

O mare adaptibilitate a actiunilor in timpul jocului care terbuie sa fie foarte variabile si
modifivcabile in orice moment in functie de adversitate.
O distributie eficienta si rationala a efortului pe parcursul intalnirii
Adoptarea unor atitudini care nu permit adversarului sa prevada actiunule si schemele
tactice care vor fi utilizate contra lui (feanta, mimica, intimadari, simularea oboselii sau a
relaxarii)
Toate actiunile jucatorului la minge au un pronuntat caracter tactic si se bazeaza pe
bagajul tehnic.
Asigurarea continutului tactic al procedeeelor tehnice de joc consta in urmatoarele
aspecte;
Plasament corect la minge si plasament pe zonele 1 si 2.
Preparatia in timp si spatiu
Realizarea si schimbareade directii, efecte, lungimi, traiectori, viteze la lovirea mingii.
Realizarea de actiuni tehnica-tactica
punctului (preparatie, declare, finalizare)

eficiente,

in

scopul

constructiei

Structura jocului contine 4 faze ale tacticii jocului de tenis:

Faza de joc fix si momentele componenete (servici-retur)

Faza de joc alternativsi m. componente (schimb de lovituri, dreapta,rever)

Faza de joc decisiv si momentele componente (atac la fileu, dupa servici,

dupa retur sau dupa alternarea loviturilor de pe fundul terenului)

Faza de joc de trecere si momentele componente (trecerea din atac in

aparare si invers)

Principiile de baza ale tacticii jocului de tenis:

Principiul fundamental al tacticii jocului modern de simplu consta in capacitatea
tehnica, fizica si psihica a tenismenului de a declansa si supune ofensiva permanenta in orice
moment al jocului (prin cresterea vitezei de circulatie a mingii concomitent cu declasarea si
utilizarea eficienta a unghiurilor de atac)
Principiul realizarii unui procentaj ridicat de eficienta in cadrul celor 4 faze
fundamentale ale jocului de simplu (prin adoptarea permanenta a tehnicii la diversitatea
situatiiolr de joc, prin trecerea cu usurinta de la actiunile de pe fundulul terenului la cele de la
fileu si invers)
Principiul realizarii eficiente a replasamentului in zonele de teren strategic 1 si 2 (prin
utilizarea unor forme de deplasare in teren specifice penrtu declansarea si utilizarea in timp

util a unghiurilotr de ofensiva si contraofensiva determinate de directia mingii si idea tactica

de joc)
Principiul realizarii unui procentaj ridicat de eficienta a actiunulor tehnoco-tactice in
toate momentele jocului (prin altarenarea cu pricepere a tacticii de joc avantajoase in cadrul
strategiei stabilite prin indeparteatrea treptata a adversarului de la tactica convenabila lui si
impunerea unei tactici proprii).
Principiul realizarii unei variabilitati a actiunilor de joc, in momentele speciale (prin
utilizarea unor manevre de schimbare a ritmului si a tempoului de jovc, prin declasarea,
mentinerea, schimbarea sau combinarea FEF la lovirea mingii.
Principiul valorificarii la parametrii crescuti a tipologiei de jucator (ofensiv, defensive
sau combinativ) ori capacitatea de adaptare si valorificare a tacticii proprii in raport de
conditiile de adversitate asemanatoare sau diferite.

Metodologia instruirii in tenis

Bazele metodicii

Deprinderea procedeelor de lovire a mingii si a regulilor tactice specifice

tenisului. necesita o munca sistematica si individuala din partea elevului cat si
aantrenorului sau a profesorului. Avand in vedere ca tenisul este un sport foarte complex,
invatarea trebuie sa inceapa la o varsta foarte timpurie (recomandata fiind 7-8 ani) (si sa se
desfasoare sistematic urmarind insusirea corecta si eficienta a deprinderilor tehnico-tactice.
Procesul invatarii se esaloneaza pe mai multi ani, constituind o activitate indelungata.
Volumul insusirii deprinderilor si cunosiintelor se esaloneza pe perioade mai mari (6 -8 ani)
, ulterior in functie de progrese si diferentierile dintre copii. mai ales la juniori,
planificarea pregatirii acestora se individualizeaza.
In esalonarea sarcinilor invatarii si perfectionarii tehnicii si tacticii se vor avea in vedere
cerintele jocului competitional. din acest motiv copiii si juniorii, nu trebuie.sa invete lovituri
ca scop in sine ci sa deprinda modul cum se utilizeaza aceasta in joc.
Astfel se impune ca in anii de pregatire si se deprinda mijloacele cu ajutorul carora
sa se poata indeplini sarcinile fazelor disputarii punctului in joc sj anume:

1. Inceperea disputarii punctului:

- serviciul
- returul de serviciu
2. Schimbul pregalitor de rovituri:
- lovitura de dreapta si de stanga

3. Declansarea atacului la plasa:

- lovitura de atac de dreapta si de stanga
4. Finalizarea punctului
- voleul decisiv de dreapta si de stanga, smeci
- lovitura de dreapta si de stanga decisive
5. Trecerea din atac in aparare si invers:
- passing (lovituri de trecere dreapta. rever)
- lob
De la primul contact cu copiii antrenorul trebuie sa fie preocupat de selectia
elementelor care intrunesc cerintele pe care le reclama jocul de terns. Utlilizandu-se in acest
scop probe si norme dc control.
Ulterior selectia este un proces continuu, avand ca criterii de apreciere: modul cum se
invata ele si cum se accentueaza interesul pentru anumite lovituri precum si modul cum se
perfectioneaza calitatile motrice.
Important de retinut este faptul ca prin modul cum se esaloneaza loviturile, cum se
invata ele si cum se accentueaza interesul pentru anumite lovituri, se asigura
orientarea copiilor spre o anumita conceptie de joc.
Prima conditie pentru asigurarea orientarii spre o conceptie eficienta
este prevederea in planul de invatare a tuturor elementelor specifice jocului ofensiv.
In acest scop, jucatorii trebuie sa deprinda pana la varsta de 15-16 cam
toate elementele reclamate de fazele disputarii punctului, prezentat mai sus.
Pe toata durata invatarii consolidarii si perfectionarii tehnicii si tacticii, grupele
de lucru trebuie sa fie omogene. La inceput omogenitatea se asigura dupa criteriul
varstei, ulterior, in functie de progresele realizate, grupele se stabilesc dupa criteriul valoric.
In procesul invatarii, loviturile se abordeaza intr-o anumita succesiune.
Astfel recomandata esie invatarea loviturii de dreapta liftata lovitura de stanga
liftata. serviciul voleul, smeciul.
Avand in vedere faplul ca fiecare lovitura consta d i n o seama de
actiuni ale segmentelor corpului, in invatare aceste actiuni se abordeaza intr-o anumita
ordine.
Pornind de la caracterul complex al loviturilor, de la necesitatea invatarii
executiei corecte si eficiente a acestora, procesul invatarii, consolidarii si perfectionarii,
se realizeaza in mai multe etape si anume:

invatarea mecanismului dc lovire

consolidarea si perfectionarea lovilurilor in conditii izolate de joc

consolidarea si perfectionarea loviturilor in actiuni de joc

jocul cu tema si de verificare

Invatarea mecanismului de lovire are ca sarcina deprinderea corecta a miscarii

de lovire. recomandandu-se utilizarea urmatoarelor succesiuni de exercitii:

exercitii pregatitoare cu mingea si racheta

exercitii de imitatie

exercitii la minge oferita

exercitii la minge aruncata si lansata de antrenor

La Inceputul invatarii se insista pe deprinderea loviturii propriu-zise si finalul

loviturii urmand apoi si pregatirea acesteia.
La inceput se lucreaza de pe loc urmand. in functie dc progres, lucrul d i n deplasare.
Din acel moment incepe lucrul in conditii izolate de joc care are ca
sarcini capacitatea de:
- a dirija loviturile
- a lovi din miscare
- a lovi in ritm si in traiectorii diferite
Astfel se deprind calitatile care confera executiei loviturilor continutul
tactic, calitati care reprezinta asa numitii factori de eficienta a unei lovituri (directie,
lungime, traiectorie, efect, viteza).
Dobandirea
calitatilor
mentionate
mai
sus
permite
si
impune
ahordarea combinatiilor de lovituri, urmand apoi introducerea in pregatire a jocurilor cu
terna. jocuri de verificare si jocuri pe puncte.
Invatarea mecanismului de lovire. Lovitura de dreapta.
1. Exercitii pregatitoare cu mingea si racheta:
-

lovirea mingii in sol cu palma:

de pe loc
din mers
din alergare

din saritura
-

aruncarea mingii de la un copil la altul si prinderea ei dupa

ricosarea din sol: de pe loc
din deplasare

lovirea mingii cu palma de la un copil la altul

2.. Exercitii de imitatie

-

imitarea loviturii de
explicatie, demonstratie

pe

partea

dreapta

(fara

minge)

(dupa

imitarea din pozitia finala a partii pregatitoare a loviturii propriu zise si

finalul miscarii de lovire (de pe loc) (imitatie executie fragmentara cu
accent pe:
pozitia finala a partii pregatitoare
lovitura propriu-zisa
terminarea (finalul) (loviturii
3. Exercitii la minge oferita:
din pozitia finala a partii pregatitoare, lasarea mingii sa cada in fata
piciorului stang si efectuarea loviturii propiiu-zise si terminarea
miscarii de lovire (se executa la gardul de sarma si pe terenul de
joc)
acelasi
exercitiu
dar
executie globala de pe loc

inceput d i n pozitie

fundamcntala

din pozitia finala a partii pregatitoare, aruncarea mmgii mai departe

si deplasare pentru gasirea punctului de lovire
4. Exercitii la minge amncata si lansata de antrenor
-

d i n pozitia finala a partii pregatitoare, lovirea mingii aruncata

de antrenor: de pe loc

din deplasare
executie globala; de pe loc
din deplasare

schimb de lovituri cu antrenorul

lovituri sub forma de intrecere

la

mingi

lansate

de

acesta

cine loveste mai corect mingea

cine
loveste
mai
multe
mingi
peste
- utilizarea aparatelor ajutatoarc: cos, tun de mingi etc.

fileu

Lovitura de rever (de stanga) (- se utilizeaza aceeasi succesiune de exercitii

- se recomanda invatarea reverului cu doua maini
Serviciul
1. Exercitii pregatitoare cu mingea si racheta
aruncarea mingii cu bratul intins deasupra capului in sus si inainte
pentru a ateriza in fata liniei de fund
aruncarea mingii cu bratul intins si prinderea ei cu acelasi brat,
a misca piciorul din fata
aruncarea mingii cu mana stanga si prinderea ei cu mana dreapta (pentru
dreptaci, invers pentru stangaci)
mana dreapta dupa ceafa tine o minge (mana stanga lanseaza mingea) (si
loveste mingea lansata de mana stanga
invatarea prizei corecte pentru servici (continentala sau semideschisa) (
- explicatie
- demonstratie
- prin imitare
- sub controlul antrenorului

2. Exercitii de imitatie
- imitarea serviciului global
3. Executia propriu -zisa
- se va executa la inceput din zona strategica 2 apoi din zona strategica
Voleul

1. Exercitii pregatitoare (cu mingea si racheta)

- aruncarea mingii in sol si prinderea ei din zbor, se prinde cu ducerea bratului
in fata, palma intampinand mingea. Se executa pe loc si din deplasare.
- invatarea prizei corecte pentru voleu (continentala)
- explicatie, demonstratie
- sub controlul antrenorului
2. Exercitii de imitatie
- imitarea voleului dupa explicatie, demonstratie, fragmentat global
propriu
loc
deplasare

- din pozitia finala a partii a partii pregatitoare, imitarea miscarii de lovire

zisa
si
terminarea
miscarii
de
lovire:
de
pe
dupa
imitatie globala

3. Exercitii la minge aruncata si lansata

-

- din pozitia finala a partii pregatitoare, executarea loviturii, propriu

zise, terminarea miscarii de lovire de pe loc

- din pozitia finala a partii pregatitoare, executarea loviturii, propriu

zise, terminarea miscarii de lovire din deplasare
- acelasi exercitiu dar din pozitia fundamentala

sol:

- momentul impactului coincide cu punerea piciorului stang (drept pe

de pe loc
- din deplasare - lateral
- inainte

4. Executie globala la minge lansata de antrenor: de pe loc

din deplasare: lateral
inainte
5. Voleu contra voleu
Smeciul
1. Exercitii pregatitoare cu mingea
mingea aruncata de sus cu bratul intins oblic inainte

mingea aruncata de antrenor deasupra capului si lovire cu palma:

- de pe loc
- cu retragere
- din saritura
- din foarfeca
invatarea prizei corecte (continentala, semideschisa)
2. Exercitii de imitatie
imitatie dupa explicatie, demonstratie
- fragmentar, de pe loc
- global
din pozitia finala a partii pregatitoare, executarea:
- loviturii propriu zise
- terminarea miscarii de lovire: - de pe loc
- dupa deplasare
3. Exercitii la minge aruncata
din pozitia finala a partii pregatitoare, executarea:
loviturii propriu-zise
terminarea miscarii de lovire: - de pe loc
- dupa deplasare la mingea aruncata de antrenor
- dupa saritura mingii
- din zbor
4. Executie globala la minge lansata de antrenor:
- de pe loc
- dupa deplasare
- dupa caderea mingii

- din zbor
In afara acestor lovituri tehnica jocului mai cuprinde: demivoleul, lobul, lovitura
scurta (stopul).
Demivoleul este o adaptare a loviturii de dreapta si stanga la mingile care se lovesc
imediat dupa contactul cu solul a mingii
Lovitura scurta (stopul) (este o lovitura a carei traiectorie este scurta iar mingea cade
in imediata vecinatate (a terenului advers) (pentru schimbarea de ritm in joc sau surprinderea
adversarului cu dificultati in deplasare.
Lobul este lovitura de trecere a adversarului cand acesta se afla in apropierea plasei
(efect liftat).
Sunt lovituri ce necesita o mare indemanare si finete, care se deprind pe parcursul
pregatirii, ele depinzand in mare masura de, ,simtul mingii''de care da dovada jucatorul.

PREGATIREA PE FACTORII ANTRENAMENTULUI.

PREGATIREA TEHNICA. PREGATIREA TACTICA.
Pentru a contura mai bine sfera preocuparilor metodice vizate n cadrul nvatarii si
perfectionarii tehnicii jocului de tenis, prezentam n continuare cteva dintre aspectele cele
mai semnificative:

cunoasterea de catre sportivi a celor 5 principii de baza ale tehnicii jocului de tenis,
prezentate n lucrarea de fata;

nsusirea corecta a procedeelor tehnice si adaptarea acestora la situatiile solicitate

de tactica de joc;

cunoasterea si luarea n considerare; n cadrul nvatarii si perfectionarii tehnicii, a

particularitatilor

asigurarea unei depline concordarte ntre pregatirea tehnica si dezvoltarea

capacitatii psihomotrice a sportivului;

nsusirea ritmului de preparatie si lovire a mingii specific fiecarui procedeu tehnic;

contributie la cresterea randamentului n joc, prin economia de efort, constanta si

precizia lovituriior;

nsusirea unor variante tehnice moderne pentru asigurarea elementelor surpriza si a

unui grad ridicat de spectaculozitate;

includerea n exersare a unor teste, probe si norme de control, pentru verificarea

nivelului de pregatire stadiala si utilizarea acestora ca mijloace stiintifice de
antrenament;
cresterea stabilitatii n conditii ngreunate de joc.

3.1.3. CERINE METODICE DE ELABORARE, ADAPTARE sI UTILIZARE A

EXERCIIILOR DE PREGTIRE TEHNIC
Totalitatea formelor de exersare ce au drept scop realizarea structurii dinamice a
fiecarui procedeu tehnic, pentru a fi utilizat cu maximum de eficienta si minimum de efort, n
cadrul actiunilor de joc, reprezinta ansamblul mijloacelor pregatirii tehnice.
Elaborarea, selectioriarea, adaptarea si utilizarea principalelor grupe de exercitii pentru
nvatarea si perfectionarea tehnicii jocului de tenis, reprezinta o preocupare permanenta a
antrenorilor, avnd drept finalitate ridicarea calitatii procesului de instruire si joc.
Principala sursa de elaborare a exercitiilor pentru pregatirea tehnica este data de nsasi
structura si modul de derulare a componentelor mecanismului de lovire a mingii, cu cele trei
momente: pregatirea pentru lovirea mingii, lovirea mingii si finalul actiunii. Exersarea
analitica a acestor momente, precum si legarea lor ntr-o succesiune normala, pot oferi a
multitudine de forme de exersare care stau la ndemna antrenorilor (vezi etapele nvatarii si
perfectionarii tehnicii si tacticii de joc).
Prezentam, n continuare, a succesiune a principalelor grupe de exercitii ce pot fi
utilizate pentru fiecare procedeu tehnic n parte, precum si pentru legarea acestora n cadrul
fazelor tactice ale jocului:
a)
exercitii introductive - simple si usor de aplicat, n scopul acomodarii cu materialele
de joc;
b)

exercitii de baza - cu scopul formarii mecanismului tehnic al fiecarui procedeu;

c)
exercitii speciale - cu scopul nsusirii formei dinamice a lovirii mingii si asigurarii
continutului tactic specific;
d)
exercitii fundamentale - de utilizare a procedeului n contextul fazelor tactice ale
jocului;
e)

exercitii corective - de eliminare a erorilor de ordin tehnic;

f)
exercitii integrative - de asigurare a fazelor de joc cu procedee tehnice de mare
eficienta (fazele de joc fix, alternativ, decisiv si de trecere).
Aceasta grupare a principalelor exercitii pentru pregatirea tehnica vizeaza n mod
constant urmatoarele aspecte ale tehnicii:

nvatarea, corisolidarea si perfectioriarea procedeelor tehnice de preparatie (priza

rachetei, pozitia de baza, formele de deplasare n teren, plasamentul la minge si
replasamentul n zonele strategice ale terenului);

nvatarea, consolidarea si perfectionarea procedeelor tehnice din lateral (lovitura de

dreapta-stnga), voleul, demivoleul si lobul);

nvatarea, consolidarea si perfectionarea procedeelor tehnice de sus (serviciul si

smeciul);

nvatarea, corisolidarea si perfectionarea continutului tactic al procedeelor tehnice,

respectiv factorii de eficienta la lovirea mingii (directia, viteza, lungimea, traiectoria si
efectul).

De mentionat ca volumul de exercitii folosit de catre tehnicieni pentru pregatirea

tehnica au n vedere att exersarea analitica, ct si globala. Aceasta exersare trebuie sa le
subordoneze ideii de legare tot mai strnsa a procesului de instruire cu jocul competitional.
Selectionarea, imaginarea si utilizarea exercitiilor pentru pregatirea tehnica este a
problema a capacitatii si priceperii tehnicienilor de a da continut eficient procesului de
instruire si de a crea n rndul sportivilor a emulatie crescuta.
Pentru cunoasterea unei game deosebit de diversificata de exercitii, cu adresabilitate
precizata pentru pregatirea tehnica sunt prezentate n cartea: Modele de lectii de antrenament
pentru pregatirea tehnicotactica n tenisul de performanta, 1999, autori: D.G. Moise, Gh.
Moise, Editura Leda Muntenia.
3.1.4. ASPECTE METODICE CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA EXERSRII sI
EVITAREA ERORILOR TEHNICE
Exersarea reprezinta modul practic n care jucatorul este pus n situatia de a se
confrunta cu realitatea si complexitatea actiunilor tehnico-tactice, prin intermediul
exercitiului, sub stricta observare si ndrumare a antrenorului.
Pentru fiecare din cei doi - antrenorul si sportivul - exersarea impune respectarea
anumitor cerinte specifice. Acestea sunt legate de principiile generale ale didacticii, de
aspectele fiziologice ale efortului, de particularitatile individuale, de gradul de instruire,
precum si de conditiile concrete ale pregatirii. De mentionat ca aceste probleme sunt
dezvoltate la capitolul metodologia instruirii, pe cele 5 stadii de pregatire.
n practica curenta antrenorul vizeaza urmatoarele aspecte ale organizarii conducerii si
evaluarii exersarii:

definirea sarcinilor din exersare prin prezentarea exercitiului;

dirijarea corecta a parametrilor efortului, a ritmului de lucru si conditiile de
adversitate;
folosirea metodei analitice si globale n functie de particularitatile sportivilor;
controlul asupra derularii temporare a lectiei si aprecierea cantitativa si calitativa a
lucrului depus de sportiv;

emisia si receptia mesajului care circula n momentele derularii exersarii ntre

antrenor si sportiv;

detinerea unor alternative de exersare si gasirea unor rezolvari de moment, pentru

eliminarea consumului inutil de energie;

priceperea de a surprinde si elimina erorile din continutul exersarii;

capacitatea de a interveni n anumite momente ale exersarii pentru a culege date

(evolutia pulsului), pentru a le interpreta rapid si reorienta parametrii efortului;

utilizarea cu pricepere a formelor de stimulare a jucatorilor si asigurarea motivatiei

pe tot parcursul exersarii;

utilizarea unor probe si norme de control pentru verificarea stadiala a nivelului de

pregatire si pentru valorificarea mai eficienta a mijloacelor folosite.

Respectarea acestor cerinle, la care se pot adauga multe altele n practica exersarii,
reprezinta munca laborioasa depusa de antrenor si sportiv n directia realizarii de performante
sportive.
3.2.

PREGTIREA TACTIC

3.2.1. GENERALITI PRIVIND IMPORTANA PREGTIRII TACTICE

Prin notiunea de tactica ntelegem: totalitatea actiunilor jucatorului organizate si
coordonate ratiorial, n limitele prevederilor regulamentului de tenis si ale spiritului de fairplay prin valorificarea calitatilor proprii si a deficientelor n pregatirea adversarului.
Tactica n jocul modern de tenis este simplificata ca forma, dar ea are la baza o
multitudine de variante, din care jucatorul alege si valorifica la parametrii cei mai nalti, pe
cea mai eficienta.
Adoptarea unei anumite tactici n joc este conditonata de mai multi factori dintre care
mentionam:

nivelul cunostintelor, priceperilor si capacitatilor psihice are sportivului;

nivelul dezvoltarii calitatilor motrice;

gradul de nsusire a tehnicii de baza si speciale;

natura adversitatii;

conditiile specifice concursului.

n jocul de tenis, tactica este fluctuanta si complexa, deoarece jucatorul trebuie sa ia

decizii ntr-un timp foarte scurt, sub presiunea unor emotii intense. Factorii cognitivi si cei
psihomotrici au un rol determinant n prestatia din cadrul jocului oficial.

Pregatirea tactica reprezinta a componenta dinamica a procesului de antrenament prin

care se valorifica la parametrii crescuti de eficienta toti ceilalti factori ai pregatirii (pregatirea
tehnica, fizica, psihica si teoretica), n vederea realizarii obiectivelor de performanta
prestabilite.
Pregatirea tactica, ca si celelalte componente ale antrenamentului, se subordoneaza
principiilor generale ale didacticii si celor specifice ale antrenamentului sportiv. Specialistii si
tehnicienii domeniului trebuie sa manifeste o preocupare permanenta pentru a infiltra notiuni
de tactica odata cu fiecare actiune la minge. Ca si tehnica, tactica trebuie nvatata pentru a
avea obiect de exersare, ntre ele fiind a strnsa legatura.
nvatarea si perfectionarea tenisului nu constituie un element de hazard. Ea este
conditionata de regulile interne ale jocului (geometria terenului, unghiurile si traiectoriile
posibile), de logica jucatorului (registrul sau personal de actiune) si interactiunile sale cu
adversarul (reactiile si raspunsurile adverse).
n formarea jucatorului trebuie gasite anumite repere, care evidentiaza exigentele
jocului de tenis, legate direct de posibilitatile fiecarui sportiv.
Antrenorul de tenis trebuie sa includa n sfera preocupariior sale metodice exigentele
jocului de tenis, legate direct de posibilitatile fiecarui sportiv.
Antrenorul de tenis trebuie sa includa n sfera preocuparilor sale metodice privind
pregatirea tactica, urmatoarele aspecte:

formarea prin exersare a unor cunostinte, deprinderi si priceperi specifice pentru

aplicarea n procesul de antrenament si joc a celor 6 principii ale tacticii jocului de
simplu prezentate n lucrarea de fata;

capacitatea jucatorului cu un grad ridicat de tehnicitate pentru optimizarea nvatarii

si perfectionarii tacticii;

dezvoltarea capacitatii de analiza si reactie rapida n aplicarea tacticii avantajoase,

prin precizarea n cadrul exersarii a unor reguli si cerinte precise;

includerea n exersare a factorilor de eficienta la lovirea mingii (directie, lungime,

traiectorie, efect, viteza) pentru realizarea unor faze de joc separate sau combinate;

includerea n exersare a unor notiuni de tactica speciala (tipologie de jucator,

suprafata de joc, evolutia scorului);

nsusirea unor deprinderi specifice pentru impunerea, mentinerea sau cresterea

ritmului de executie n cadrul disputarii fazelor de joc;

includerea n procesul de pregatire tactica a principiului individualizarii;

includerea n exersare de teste, probe si norme de control pentru verificarea
nivelului de pregatire stadiala si utilizarea acestora ca mijloace rationalizate de
antrenament;

nsusirea unor variante ale componentelor fazelor de joc, pentru cresterea

capacitatii de adaptare la situatiile schimbatoare.

3.2.2. CONINUTUL PREGTIRII TACTICII JOCULUI DE SIMPLU

Pentru a concretiza continutul tactic al jocului de simplu, vom lua ca unitate de masura
disputarea punctului n cadrul unor faze specifice, care se diferentiaza si se conditioneaza n
succesiunea lor, astfel:
Faza de joc fix si momentele componente:

componenta tactica la serviciu;

componenta tactica la retur.

Faza de joc alternativ si momentele componente:

componenta alternarii lovirii mingii pe diagonala terenului de joc (terenul de

egalitate sau cel de avantaj;
componenta alternarii lovirii mingii n lungui liniei laterale a terenului de joc;

companenta alternarii lovirii mingii cu schimbarea directiei din diagonala n lung

de linie si invers (triunghiul);

componenta alternarii lovirii mingii cu schimbarea directiei din diagonala n lung

de linie si invers pe ambele parti ale terenului (optarul);

componenta alternarii lovirii mingii cu schimbarea directiei din si n zona mediana

terenului de loc (pe linia de fund a terenului).
Faza de joc decisiv si momentele companente:

componenta atacului la fileu, cu vole precedat de serviciu;

componenta atacului la fileu, cu vole precedat de retur;
companenta atacului la fileu, cu vole dupa alternarea loviturilor de pe fundul terenului.
Faza de joc de trecere si momentele componente:

componenta tactica de trecere din ofensiva n defensiva;

componenta tactica de trecere din defensiva n ofensiva.

Pregatirea tactica pe cele patru faze de joc cu companentele aferente constituie cheia
de baza a pregatirii de performanta n tenis.
Pentru o mai buna cunoastere a continutului fiecarei faze de joc, precum si a cerintelor
tehnico-tactice specifice recomandam studierea cu atentie a capitolului ce se acupa de analiza

tactica a fazelor jocului de simplu, de unde se pot retine n amanunt volumul de cunastinte si
priceperi care trebuie nsusite de catre sportiv.
Metodica nvatarii, consolidarii si perfectionarii tacticii cuprinde doua mari probleme,
care se conditioneaza n mod armonios n procesul instructiv.
Aceste laturi ale pregatirii tacticii sunt: pregatirea teoretica si pregatirea practica.
Daca ne refenim la pregatirea teoretica trebuie sa aratam ca aceasta parte a pregatirii
are rolul de a capacita jucatorii cu cunostinte si informatii necesare ntelegerii structurii tactice
a jocului de simplu, a aspectelor legate de gndirea si realizarea punctului n contextul fazelor
de joc si de a exercita permanent presiune asupra adversarului. Aceste aspecte, pe lnga cele
legate de evitarea erorilar de constructie a punctului sau de declansarea ofensivei contra
adversarului, reprezinta puncte de sprijin n cadrul pregatirii si a jocului pentru tenismen.
Fiecare lectie de antrenament, n plan teoretice, precum si jocul oficial, trebuie sa
constituie un prilej de evaluare obiectiva a randamentului tactic obtinut de catre jucator.
Pregatirea practica reprezinta obiectul de baza a muncii desfasurate de catre jucator
pentru care depune, cu fiecare lectie de antrenament, eforturi considerabile pentru realizarea
de performante n competitiile oficiale.
Legatura ntre pregatirea teoretica si cea practica este evidenta atunci cnd tenismenul
reuseste sa nteleaga si sa aplice n procesul de antrenament si joc multitudinea de informatii
primite de la antrenor.
Jucatorul de tenis care reuseste sa-~i explice propriile actiuni de joc si pe cele ale
adversarului, si sa deosebeasca partile foarte bune si pe cele slabe ale prestatiei sale,
reprezinta, dupa opinia noastra, un element definitoriu al pregatirii si al performantelor n
tenis.
O ntrebare tot mai insistenta, pe care si-o pun specialistii, la care aderam si noi, se
refera la urmatoarea problema: Cum se nvata si se perfectioneaza tactica jocului de simplu?
n cele ce urmeaza vom ncerca sa raspundem la ntrebarea pusa si sa prefiguram n
felul acesta o succesiune de etape, care prin continutul lor traverseaza nvatarea si
perfectionarea tacticii jocului de simplu, cu fazele si momentele aferente.
Aceste etape, prin continutul lor practico-metodic, precum si al cunostintelor tehnicotactice ce le contin, reprezinta, dupa opinia noastra, fundamentul de baza pentru pregatirea
tactica.
De mentionat ca aceste etape prezentate nu nlocuiesc succesiunea metodica generala
de nvatare si perfectionare a tehnicii si tacticii jocului de tenis, ba din contra aprofundeaza o
serie de aspecte particulare ale pregatirii tacticii jocului de simplu.
Prezentam urmatoarele etape:
ETAPA I - CARACTERUL TEHNICO-TACTIC ELEMENTAR

Aceasta etapa de debut n pregatirea tactica elementara a jocului de simplu, este

specifica ncepatorilor si vizeaza urmatoarele aspecte:

are un pronuntat caracter tehnic prin faptul ca procedeele tehnice de baza (lovitura
de dreapta, de stnga sau serviciul) au ca obiectiv numai nsusirea mecanismului de
lovire a mingii;

conditii de exersare simple, unde mingea este oferita cu mna sau lansata cu racheta
n coriditii foarte usoare;

aspectul tactic este prezent chiar din aceasta etapa, deoarece sportivul urmeaza sa
dirijeze mingea la nceput peste fileu, dupa accea i se cere cresterea distantei, o
anumita traiectorie, ct de ct o directie, precum si un efect plat;

preparatia pentru lovirea mingii este simpla (priza precizata, pozitia segmentelor
corpului, precum si aprecierea relatiei ntre drumul mingii, saritura de pe sol si
momentul impactului);

un alt element definitoriu pentru aceasta etapa consta n aprecierea spatio-temporala

a momentului impactului racheta-minge;

un ultim aspect foarte important ce se refera la caracterul tehnico-tactic al actiunilor

ntreprinse de jucator, consta n succesiunea derularii segmentelor corpului (ritmul)
pentru lovirea mingii.

ETAPA A II-A - CARACTERUL TEHNICO-TACTIC SUPERIOR

Aceasta etapa presupune un stadiu avansat de ncepator, fata de prima etapa si vizeaza,
pentru pregatirea tactica, printre altele, urmatoarele aspecte:

tehnica loviturilor de baza, au ca obiectiv nsusirea pregatirii pentru lovirea mingii

si finalul loviturii, ce corespund pe plan tactic cu aprecierea exacta a drumului mingii
(lansata cu racheta), ce necesita pe lnga capacitatea de anticipare si derularea
procedeelor de preparatie;

procedeele de preparatie se refera la priza rachetei, pozitia, pregatirea pentru

tovirea mingii (plasamentul elementar la minge), precum si pozitia finala a
segmentelor corpului nainte de lovirea mingii. Aceasta succesiune de procedee de
preparatie au pe lnga aspectul tehnic si un pronuntat caracter tactic, deoarece acestea
trebuie facute ntr-un ritm anume, specific acestor procedee tehnice de baza;

un alt element de baza ce concretizeaza aspectul tactic, se refera la concretizarea la

un nivel superior a factorilor de eficienta la lovirea mingii (directia, lungimea,
traiectoria si efectul mingii). Acest moment al instruirii corespunde, n plan tactic, cu
consolidarea tehnicii si punerea bazelor tehnicii speciale si nsusirea continutului tactic
al procedeelor tehnice.

n aceasta etapa se nsusesc acele ritmuri specifice ce constau n preparatia, lovirea

mingii si pregatirea pentru o alta actiune de joc asemanatoare momentelor componente ale
fazelor de joc.

Un aspect tactic definitoriu n aceasta etapa consta n accea ca se nsusesc bazele

trecerii de la un procedeu tehnic la altul, asigurndu-se continutul lor tactic.
ETAPA A III-A - CARACTERUL TACTICO-TEHNIC CU REALIZAREA DE TRASEE
TACTICE PE FAZELE DE JOC
n aceasta etapa (de consolidare-perfectionare tactica) se consolideaza, pe plan tehnic,
procedeele tehnice speciale (voleul, lobul, demivoleul si smeciul), fapt ce diversifica si
amplifica continutul tactic specific jocului de simplu. Aspectele de pregatire tactica vizate n
aceasta etapa sunt:
Desi procedeele tehnice speciale mentioriate mai sus constituie continutul tehnic al
acestei etape, totusi ele au fost partial nsusite pna n aceasta etapa, urmnd sa fie exersate n
conditii analitice sau globale n cele patru faze ale jocului (fixa, alternativa, decisiva si de
trecere).
Directia mingii, lungimea, traiectoria si efectul la lovirea mingii capata forme
concrete, de rezolvare a unor trasee tactice, care prin exersare pot conduce la declansarea sau
finalizarea punctului de joc.
Se exerseaza alternarea unor trasee tactice specifice jocului de pe fundul terenului, cu
treceri a fileu, n ideea concretizarii tipologiei de jucator (ofensiv, defensiv sau combinativ).
Ritmul de declansare, mentinere sau schimbare a factorilor de eficienta, joaca un rol
prioritar n pregatirea tacticii jocului de simplu.
Se exerseaza trasee tactice precedate de serviciu (1 sau 2) cu retur, cu declansarea si
finalizarea fazei de joc alternativ, decisiv si de trecere.