MI.ANATOMIE CLINICA.TRAUMATISME.

****
ANATOMIE CLINICA A VENELOR SAFENE.
CELE SUPERFIC-SAFENA MARE.
Poate fi folosita pentru introducerea unei canule, recoltarea de sange, transfuz
ii, tratamente.
E folosita(de la niv.gamba) pentru baixurile coronariene pentru ca stuctural ven
a safena mare e bogata in fibre musculare si elastice ca arterele coronariene.
Are calibru asemanat. cu arterele coronare.
Are numar redus de valvule si de afluenti.
Scoaterea din circuit nu produce nimic.
GREFONUL VENOS-e invers orientarii lui normale.
****
COXA VARA, COXA VALGA.
Intre axul colului femural si axul diafizei femurale se formeaza ungh.OPTUZ de 1
40 grade(NORMAL)
COXA VARA=ungh < de 90 grade.
COXA VALGA=ungh > 140-180 grade.
****
GENU VALGUM, GENU VARUM.
Intre coapsa si gamba= unhi OPTUZ deschis lateral(VALVUS FIZIOLOGIC).
Cand acest unghi e deschis lateral= GENU VALGUM.
Cand acest unghi e deschis medial= GENU VARUM.
****
PALPAREA PULSULUI LA ARTERELE FEMURALA, POPLITEE, TIBIALA POSTER.SI DORSALA A PI
CIORULUI.
*ARTERA FEMURALA-prin palpare sub ligam inghinal la~ 1 cm sub acesta, medial de
artera-este vena.
ARTERA POPLITEE- prin compimarea cu 3 degete pe diametrul vertical al rombului p
opliteu.
ARTERA TIBIALA POSTERIOARA -pe fata post.a gambei intre cele 2 parti ale gastroc
nemianului si retromaleola medial prin compresiune
la jumatatea distantei dintre marginea poster. a maleolei tibiale si tendonul lu
i ACHILLE.
DORSALA A PICIORULUI(pedioasa) se ia prin compresiunea arterei de pe fata dorsal
a naviculara, a scafoidului pe o linie ce
uneste mijl.retinac.extens. cu primul spatiu interdigital.
Peceperea slaba la tibiala poster si dorsala a piciorului=> insuficienta respira
torie de natura diabetica=> uneori amputatie.
****
HALUX VALGUS, DEGET IN CIOCAN, DEGETE IN GHIARA.
*HALUX VALGUS- falangele halucelui ae o deviatie si orientare laterala.Extemit.d
istala a metatarsian 1 e deplasata medial.
Cele 2 oase sesamoide sunt dispuse intre metatarsianul 1 si 2.
Halucele acopera degetul 2.
Pe deget se formeaza niste induratii tegumentare.
*DEGET IN CIOCAN- extensie la artic metatars-falangiana, restul e in pozitie nor
mala.
Falanga proximala e in extensia permanenta la nivelul artic metatars-falangiana.
Falanga mijlocie e flectata la nivelul artic interfalangiene si se dezvolta calo
zitati.

*DEGETE IN GHIARA- hiper extensia artic metatars-falangiana si o flexie a artic

interfalangiene distale.
Se dezvolta calozitati(la extrem distala degetelor).
Planta e scobita=> "bolta plantara"- cand e mare= "picior combrat", cand e mica=
"picior plat".
****
REFLEXE PATELARE, AHILEAN SI CUTANAT PLANTAR.
*REFLEX PATELAR- se percuta cu ciocanul de reflexie tendonul patelar ce are ca u
rmare extensia gambei pe coapse.
Centrul medular e la nivelul L2-L4.
Cand dispare-mersul e afectat(lezarea n.femural).
*REFLEX AHILEAN- prin percutia tend. lui ACHILLE=> flexia plantara a piciorului.
Centrul medular este S1-S2.
*REFLEX CUTANAT PLANTAR- flexia degetelor.
Uneori se poate gasi departarea degetelor de la picior si extensia halucelui-sem
s BABINSCHI(KI).
Acest semn e pozitiv la copilul de 2 ani.
****
FRACTURI ALE MEMBRULUI INFERIOR.POZITII VICIOASE ALE PICIORULUI.
*FRACTURI LA FEMUR-cazaturi
La femei-mai frecvente-osteoporozza e facv.la sex F.
Fracturile-inauntrul tuberozitatii femurale sau pretrohanteriene.
Se vindeca greu(periost-col subtire).
Adesea e necesara proteza de sold.
La diafiza femurului(mai rar) ele pot fi: transversale sau spiroide.
La COAPSA(f rare) dar foarte periculoase la niv gaurii nutritive.
Femurul poate fi insotit si de luxatia capului femural
*LUXAII DE SOLD(congenitale si castiate).
CONGENITALE: 1/5000, bilater, frecv.de 8 ori mai mare la F, pot fi recidivante.
CASTIGATA-mai rara, la nivelul epifizei distale f.rare(smulgeri de epicondil).
*LA PATELLA-prin traumatism direct-fractura transversala.(partea inf.e fixata de
ligam.patelar).
FRACTURI MULTIPLE DE PATELEI-cominutive-cu extirparea patellei.
Patella poate fi luxata lateral.
*GAMBA.
TIBIA-e frecv.traumatizata.
Cel mai frecv-la niv tibial-la uniea 1/3 inf cu 1/3 mijl-punct slab de rezistent
a.
SPIROIDALE-cominutive. ANT-tibia are structuri moi reduse si fracurile sunt desc
hise, leziune de vase, refacerea e greoaie, gips-min-6 luni.
DUBLA-insotita de fractura fibulei.
La tibie-dezlipire a tuberculului anter=> infectie-SINDROM OSGOOD-SCHLATTER.
*LA FIBULA- fractura maleolaa cu tulburari in rotatia piciorului.
*LA ARTIC GEN- la lig lateale.
Se poate acumula lichid si necesita o evacuare.
*LA TALUS-la colul sau.
*MTS- afectate cele MTS 4,5.-formarea de os a lui VESALIUS-eroare de diagnostic.
*LUXAIA ARTIC GLEZNEI-frecventa.

****
RUPTURI ALE MENISCURILOR, LIGAMENTELOR INCRUCISATE, DEZLIPIRI ALE TENDOANELOR PA
TELAR SI AHILEAN.
LIGAMENTELE INCRUCISATE(ant si poster) se lezeaza si cand stam in picioare si co
o rasucire brusca.
Explorarea artic.gen si repararea meniscurilor si ligamentelor se face cu ARTROS
COPUL(artroscopie).
****
EPIFIZIOLIZA CAPULUI FEMURAL.
Capul femural se poate desprinde de col.
Mai rar-epifiza sup. se despinde la nivelul cartilajului de crestere.
****
GREFE OSOASE.
Fibula-e folosita pentru gefon osos pentru ca extirparea unei portiuni nu locom
otia.
FRAGMENTUL OSOS se transplateaza cu totul(VAN) ca atare si nu mai are loc acolo
o crestere osoasa.
****
VARICE, TROMBOZA, TROMBOFLEBITA.
Ca si vena safena mica si vena safena mare are dilatatii venoase(varice) aspect
inestetic si tulburari grave mortale si in fracturi=> TROMBUSURI(cheagui ce trec
in circulatie fragmentate sau totale si duc la o emboile pulmonara=>MOARTE.
****
OS FABELLA.LEZAREA NERVULUI FIBULAR COMUN.
In unele cazuriin grosimea m.gastrocnemian se dezvolta un os-"OS FABELLA"-probl
ema de diagnostic.
Se merge stepat si se lezeaza nervul tibial/safen.
LEZAREA NERVULUI FIBULAR COMUN.-este nerv ce e lezatcel mai frecvent avand in ve
dere situatia sa la colul fibular.
Prin taumatism DIRECT cu obiect taios.
IN FRACTURA FIBULARA.
Sunt paralizati muschi later. ai gambei=> pierderea regiunii dorsale a piciorulu
i=>"PICIOR BALANT".
Da un mers TEPAT-cand pune piciorul pe sol il pune pe vf.degetelor=>zgomot carac
teristic.
****
CATERISMUL VENEI FEMUALE.
Vena femurala se cateriza na nivelul trigionului femural pentru recoltari sangui
ne, in presiunea venoasa si pentru introducerea unui catelar.
Un traumatism venos e periculos-vena e deschisa=>embolia gazoasa -aspira aerul.
****
INJECTII INTRAMUSCULARE INTRAGLUTEALE.
La nivelul musch. gluteali-> injectii intramusculare.
Ele sunt pofunde, e o zona de predilectie si supafata de absortie a medicamentul
ui e mare.
Se executa desupra liniei dintre ILIO PSOAS pentru a nu leza vena si nervul.
Se duce INDEXUL pe marg sup a obturatorului mare.
AURICULARUL pe ILIO-PSOAS.

CELELALTE DEGETE sunt la o egala distanta in triunghiul dintre index si medius.

O ALTA METODA: se duc 2 perpendiculare pe fesa- si se face in cadranul supero-ex
tern.
****
FRACTURI COSTALE.
Fractura coastei I e mai greu de realizat pentu ca e protejata de clavicula.
Fractura coastei I poate leza tuberculul scalenului(se ins.scalenul anterior).
Se poate leza trunchiuile plexului brahial, si vase subclaviculare.
Cel MAI FRECVENT-fractui de coaste mijlocii.
Zona de rezistenta e slaba en partea anter a ungh. costal.
FRACTURI cu deplasare=> leziuni pulmonae, ale diafragmei, lezarea splinei.
Fracurile COSTALE-dureroase pentru ca ele sunt mobilizate in miscari respiratori
i(ras,stranut, tusit).
Reducerea fact-prin fasa si repaus.
Se reface prin OSTEOSINTEZA.
****
TORACOTOMIE.GREFA OSOASA.COASTE SUPRANUMERALE.
*TORACOTOMIE.
ANTER-se fac incizii in forma de "H"-la periost cartilaj costal ce de debarasat
de invelis exter.
Se sectioneaza cartilajul.
*GREFE OSOASE.
Coaste- refacerea mandibulei extirpate de cancer mandibular.
In caz de cancer pulmonar se face incizie in "H" a periostului.
Coasta nu poate regenera cu rezultate bune.
*COASTE SUPRANUMERALE. se datoresc rezistentei si dezvoltarii excrescentei costa
le ale vertebrelor C si L.
FRECV.-COASTA CERVICALA(0,5%) cand extremit poster. se fixeaza pe a 7-a C si se
poate articula cu sternul.
Ea poate fi articulata cu COASTA 1 sau fuziuonata cu COASTA 1 sau unita prin mem
brana fibroasa cu COASTA 1.
Aceasta coasta poate comprima tunchiul brahia=> dureri la umar-"sindrom de coast
a cervicala".
La mana-dureri la degetele 4 si 5.
Coasta cervicala poate comprima artera claviculara=> o diminuare a pulsului at c
and MEMB.SUP e langa corp; pulsus e > cand MS e ridicat(Semnul lui HOLSEN).
COASTA LOMBARA SUPRANUMERALA.-rar.
-datorita proc.costiform ale vertebrelor L.
Se poate fractura=> diagnostic diferential cu factura proc costifom.
Coastele au elasticitate la persoanele tinere=> se pot leza organe interne fara
lezare de coaste.
****
FRACTURI STERNALE.PROCES XIFOID OSOS.STERNOTOMIE.
*FRACTURI STERNALE- superficial-mai rar.
Factura e cominutiva, fara deplasare de fragmente osoase pentru ca e acoperit de
o membrana sternala si anter.e acoperita de m.mari pectorali.
La stern-luxatie la UNGHIUL STRNAL(manubriu si corp).
Se pot produce in traumatisme-comprimari pe volanul masinii.
*PROCES XIFOID OSOS. - dupa 40 ani-proc xifoid de osificare.
At cand osificarea e completa in epigastru e o eminenta dua ce-i face pe indiviz
i sa creada in "CANCER TUMORAL".
*STERNOTOMIE- incizia la stern-pe linia mediana pentru artera acestuia acestuia
in partea ant.a cuteiei toracice in cazul unui pontaj coronarian sau extirparea
unei tumori de loc superioare sternale.

Dupa interventie cele 2 jumatati sternale se sudeaza prin fibre metalice. Se ref
ac dupa cativa ani.
****
BIOPSIE STERNALA.ANOMALII STERNALE.FORRAMEN STERNALE.
*BIOPSIE STERNALA-cu ajutorul unui ac de punctie sternala.
In executare se tine cont de tablia ant.a sternului e mai groasa decat cea poste
r. a sternului.
Se recolteaza maduva osoasa(din creasta iliaca) pentu transplant hematogena si p
entru aprecierea functionala a acestei maduve se injecteaza substanta de contra
st pentru a pune in evidenta a eventualelor metastaze osoase.
*ANOMALII STERNALE.
-Nefuziunarea sternului celor 2 jumat a sternului.
E rar nefuzionarea completa.
Frecvent-intereseaza sternul si 1/2 sup a sternului=> forma de "V" sau "U".
E congenitala; repararea e cu proteze in copilarie.
****
ANATOMIA CLINICA A GLANDEI MAMARE.
Mamelele (sanii) 2 de obicei.
Pot fi 4 sau 6=>polimastie.
AMASTIE-nu sunt.
ATELIE-fara mamelon.
POLIMASTIA se poate rezuma numai la areola si mamelon sau numai la glanda mamara
.
La F- in functie de varsta(si fiziologie).
-la pubertate, modificai de marime, consistenta in ciclul menstrual si sarcina.
In timpul sacinii-arborizatii ale conductelor lactifee(dezvoltate).
LACTATIA- in a 2-a jum a sarcinii.
PRIMUL LAPTE-COLOS- consistent, bogat in proteine, Imunoglobuline, factori de cr
estere.
ANTICORPII -simgurele proteine ce se absorb ca atare, nemodificate.
FORME:
Dupa nastere-mai lasati, la batranete-mici, zbarciti.
SANII- pot avea afectiuni ce trebuie localizati cu precizie.
Un san are 4 cadrane-se duc 2 perpendiculare prin mamelon(dupa ora ceasurilor: "
ora 11")
Examinarea se face prin palpare sau radiologie cu substanta de contrast.
AFECTIUNI: Cancer de san ce poate fi tratat cu usurinta daca este luat din faza
incipienta.
****
PUNCTIILE PLEURALA< PERICARDIACA SI CARDIACA.
Se practica in spatiile intercostale; acul se introduce pe linia axilara posteri
oara, razant la marg. sup. a coastei ce delimiteaza in jos spatiul respectiv, pe
ntru a nu leza manunchiul vasculo-nervos.