Sunteți pe pagina 1din 16
ANUL I No.6 ~~ DECEMBRIE 1925 a SIGURANTA:: :: = :: 2: 1: STATULUI Director: G. ST. MARINCU fost secretar general al Ministerului de Interne. Specializarea Siguranje! Statulul, de 2. 2. 5. 5. Organizarea Politiel nu mai e pentru timpurite actuate, de J. C. Rallet. Figurl proeminente, de 5K. Un congres al politistilor, de H. A. Dumitrescu. Agilitatea agentilor de Sigurantd, de Ardeleanu. Siguranta ta Nistru, de Dela Nistru. Profestonale, de J. Selectionarea personalulul din nouile teritorit. Comunicatul nostru cdtre cititort si abonati. Note. Stiri - Fapte - Date. ara oe 3 RT REDACTIA §1 ADMINISTRATIA: STRADA BOZIANU 18, BUCURESTI REVISTA PENTRU SIGURANTA STATULU! C0 L0 \ | AT $l GOOSCH PIATA Be ee ane No.2 Plansee de beton armat cu cdrdmizi gdurite una uct nas Sistem ,,PFEIFER“ CereTt INGHETATA IN BLOCURI ZU | GEORGE FERNIC FIUL ING. Ss. Str Brutari, 30, AUTOMOBILE ROMANIA CARBONIFERA OAKLAND" 6CIL. ,AUBURN® 4-6-8 CIL, ,VOISIN'4 IL, aA, Carosert deschise gi inchise 2-7 loeui Repeefendiata gaieiall peatra BeGcae .Vide¥= Pentru industria $1 comertul cUrbunelu, INGINER V. DE VASSAL ite teense Cypaacaicon, CALEA VICTORIE! 175. TEL. 43. TELEG. ,,VASSAL“-BUCURESTI Halta Cipeni. — Gara Augustin, Sedlul Bucuresti str. Vasile Lascar No, 62 Societate AnonimA RomAna Miniera ‘Telefon 87/57. Bucuresti. Str. Romani 24 Tel. 14/96 | —__. Cala socal: Le 7.200000 dptn vst 10841 41204 ALR G0 Eaploataree Winer de Ane foxt .RUDA 12 A- URESTI. — STR. , POSTOLI*, aoe ‘si Exploatarea eue ¥ TRS ELE 2m Depozit general de Scule, Articole Esplastaren Carerse $i (Cémpatang) z P Garerle de Plated telat (Masta) tecnice, Masini de tot felul VINDE VAR GRAS DE MATEIASI FACE ORI-CE AFACERI MINIERE AU SOSIT CASSE DE BANI Singurul Depozit mare de Hdindrie in Calea Grivitei No. 139 si la sucursalé tot Calea Grivitei No, 143 la B. BONCIU care poate furniza si echipa pe functionarl ‘si studenti cu imbrdcdminte gata si la comandd, din stofe streine st : eau ees DEPOZIT LA ARTHUR RIZER — Preturl de concurenta — Bucuresti Calea Mosilor 415 DECEMARIE 1925 REVISTA PENTRU SIGURANTA STATULUI Pepe porte” LEl 100 ANUAL DIRECTOR: G. ST. MARINCU ABONAMENTUL LEI 1000 ANUAL Aceasta publicati slujind interesele tuturor ofiterilor de politie, este imperios necesar ca acestia sd-si dea concursul lor — de colaboratori — la revista. FACTOR — CAteva exemple Vorbele de prisos u'au fost niciodata agreiate de camenii preocupati in chip serios de pro- bleme. Cu att mai putin sunt ele indicate inte’o revist de specialitate care num inte cei care 0 wimiresc multe capacititi si multe va- lori consacrate pe tirdmul avid yi lipsit de sae tisfaclit materiale al slujirii siguranjei statului De aceea, vor intra deadreptul si fara nici n preambul in miezul chestiunii. {Din totdeauma, binevoitorii Siguranjei gene. rale a statului, juristii, oamenii de stat, penalistii Si polilistii de carierd si de temperament, au obiectat institutiei lipsa factorului de specialt zare, 4 fost, poate, o imputare intemeials. Ale- gerea clementelor menite s4 slujeasci siguranta nu se fficea intotdeauna cu suticienté griji si cu suficienté pricepere. Rezullatul nu erd deloc bun. Azistam la un proces curios de transpu- mere de valori. Omul potrivit nu se afla la locul potrivit — precum pretinde ci trebue si fie spi- ritul pozitiv i cilit a realitafi al anglo-saxo- ului, Ne existénd elementul cerut si de me- mirea institutici si de rostul ei, — Incrurile se incurcau, fatalmente. Criticii se dovedeau drepti, = spre regretul lor, — chiar al lor, in. primul rind, | De-aici, ce a urmat se stie. Glasuri autorizate au rasunat. S'a serls mult gi s'a vorbit, in coast direclie si mai mult. Studii aprofundate, arlicole de specialitate, conferinje si divagatii pe STATULUI ‘aut si covirgeau vremelni- aceeas tema se aglon cile guvernele gi, desigur, si pe si mai vremelnici Uitulari ai departamentului internelor, De cate ori se ivea pe tapel vreo chestie mai importanti, yreo afacere mai delicali, vre-um ,caz” — in fine, — mai complicat, — de atatea ori — se auzea si observatia: | —— Nravem specialistit Adesca ori nereusitele fatale erau puse tot in sarcina lipsei_specialistilor, Repetim: temeinice au fost criticile si de dorit erd schimbarea sistemului, $i chiar dact se exa: tre eritici, contra-argumentul nu pu- abil, atta timp cit nu opuneai eriticilor specialisti revend t Se pare cA acest Iueru a fost pe deplin in- feles de ciitre conduciitorii actuali ai institujiei. Gaci, in primul rand, s'a avut in vedere fac- torul specialist. Au fost lisate, pe celelalte pla- nuri, considerentele care, indeobste holirdse 1a noi, si s'a al, cu ardoare, talentul, vocatia, capacitaten, | Este vorba de un fenomen din cale atari de imbucuritor, ja cdrui inregistrare o constatim unanim. 2 Specializarea a avut efecte bune. ‘Nu vom putea tigtdui ed, grafie inlocuirii elementelor incapabile si straine, prin tempera- ment si predispozitii, profesiunii, — prin fac- tori destinaji prin insusiri native acestei_me- serii, — s'a ajuns la o propisire efectiva. Nu facem personalitati. Constatam, dour, fap- tul sisocolim ed specializarea tuluror elementelor destinate slujbei, repetim suficient de grele si de ingrate, — va sfirgi prin a transforma Sigu- fanfa general a slatului intr’o instituliune cu adevirat ascendenla si accidental. De pe acum, | Siguranja general dela noiia izhutit i se afirme, | puternic, pretutindeni gi sf fie cinstita si ad- | miraté. | | ‘Specializandu-se din ce ince mai perfect, insusindu-si cu yremea toate ‘realizdrile savarsite tn domeniul stiintific, ridieandu-se 1a nivelul su- perior al cunostiintelor timpului, Siguranja noas- | ORGANIZAREA POL Populafia oragelor mi bil dup’ risboi, eu to: mas la vechea ei organ Tua ca prim exemplu Py talel La 1875 — deci acum 50 I. C. Rallet Inspector de politic ~ curesti, era impirjit tn 5 culori. In capul fie- cre culori era un comisar — echivalent cu inspectorul de azi. Fiecare comisar ayed mai multe despartiri, In total cam 50 despartiri in Capitala. ‘La fiecare despirjire er un subcomisar si 2-3 ipistafi. Culoarea mai aved un subcomisar pentru urmirirea siliti., Polijia comunalit, supravegherea prostitutiel, supravegherea piefelor si polifia sanitart erau in sarcina Primériei, avénd functionarii sii pent tru fiecare atributie, 2 REVISTA PENTRU SIGURANTA S' ATULUL tA va marca succese strilucile si de toatd lu mea privite precum trebue. Exemplele furnizate p’mi acum in acest sens de siguran{i sunt pe deplin edificatoare. Con- cluziile ee se impun dela sine se infeleg, ia cu usurin}a, < S& inlituram toate sentimentele gi resent mentele si sk mu ne orientiam decat dupa prin- cipiul condueitor: acela al specializdrti ‘Prin aplicarea lui, hotarita si energica, — vom triumfa intotdeauna, Rev. p. Sig. Stat. E PENTRU TIMPURILE ACTUALE + Aceastit organizare a finut pani la 1883, cind sub prefectoratul decedatului Radu Mahai s'a Hicul o nou organizare, S’au creiat 5 inspec- lorate cu 2 inspectori din care 2 de clasa I si 3 de clasa Ila, S’au infinfat 55 de comisa- riate. Fiecare comisariat avand un comisar, wa subcomisar ¢l. I-a si 2—3 subcomisari clasa L-a. In privinja atributiunilor municipale, specificate ‘mai sus au rimas tot in sarcina Primériei. S'au infinjat si 5 comisari de urmarire, cate unul de inspectorat care au ca atribufie urmarirea siliti, Procedurile gi citafiile se indeplineau prin comisariate, Subcomisarii clasa II-a nu erau ofi teri de polijie si toate actele se dresau de co- misar si subcomisarul clasa La care ficed si funcfia de secretar. Organizarea aceasta a finut pana la 1903, atunci decedatul Vasile Lascar a impartit ca- pitala in 25 comisariate. Prin legea special dela 22 Decembrie 1902, atributiile politice comunale au fost trecute 1a. politica administrativ’, mirinducse considerabil atribufiile ofijerilor de polifie. Comisariatele de urmirire au fost destiinfate find trecute 1a fie- care comisariat de politie. Toli subcomisarii de, orice clas au devenit ofiferi de politie. t_deci politia cu un adaos formidabil de atribujii si care sustrage astfel aparatul polit fienese dela adevarata ei menire — de a se ocupa de afaceri pur polifienesti. S'au mai ine trodus apoi diferite modificdri ea imparfire te- ritorial& polifieneasct dar n'a modificat intra mimic organizarea, Sub prefectoratul d-lui Jean Mililineu sau mai adiogat 6 comisariate de pe- riferie, Aga ci dela 1910 sunt in capitala 36 de comisariate cu acelasi personal, adici fic care comisariat are un comisar-yet gi 45 sub- comisari, Dup’ rizboi cind Capitala are 0 po- pulafie cu cel pufin impatrit’, organizarea si numirul sunt aceleasi, Capitala astiizi cu 0 po- pulafie asi de mare natural ca are i elemente rele mult mai numeroase. Cand polijia are o misiune asa de grea, numarul polifistilor e in- suficient. Polifia in actuala ei compunere face ce poate. Nimeni nu se gindeste ci aceastit institufie me- siici dea pentru progresul ce natural ar trebul sil fact. Rolul politiei in statul modern e altul si pen- tru acest motiv trebue si fie inzestratt” cn un personal bun, bine pregatit si bine retribuit, cu materialul necesar, cu gcoli si cu tot aparatul stiinfific necesar si atunci tofi vor aved drep- tul si ceari tot dela politic, pani atunci ins’, je nu tot ce ar vol iti azi cea mai deosebiti atentiune. 1G. Rellet Tofi cer dela politic tolub si mimeni nu vrea Ingpector de pole FIGURI_ PROEMINENTE, D. ZAHARIA HUSARESCU — Inspector general al Fara a face vreo menjiune special cuiva, trebue si recunoastem, filis, ck in opera di ficild si plind de raspundere — a organiziirii siguranfei generale a statului, sistemul aplicat a dat roade apreciabile, (Nu e vorba aci de elogii dicare a prestigiului cu te numai o pre- cizare. — O simpli, dar dupa opinia noastra imperios necesara_precizare. Impartirea atribufiilor pe centre corespunde si stirilor de lucruri si imprejuririlor de as- lazi, fundamental schimbate, prin noua asezare geograticn a (irii igurantei din Basarabia — | Romania de astiizi, sub raportal administratiy, este cu totul alta decat cea stiutt din vremi. Si daca este drept ci epoca post-belick a mo- ic ull — pretutindeni — fical_adevirul acesta dificat institutiit din ré cu alal mai vartos ¢ v la noi. La noi unde s'a infaptuit un progres cu jus- tele denumit fericit Impirjirea centrelor de care pomencam este 0 masura meni a facilita misinnea in. ansamblul ei extrem de importanti - a Sigurantei sta- tului. $i personalitifile alese au fost din céle mai representative. La Brasoy, d4 inspector general Zachiu w neste capacitatea cu sesizarea tuturor chestiu- nilor mari care pasioneazt actualmente fara; la Constanta, d4 inspector general Stefu, pen- tru intreaga Dobroge si cadrilater, doverlind pricepere si energie de fier; la Cluj, d-ra? Bianu, inspector general pentru intreg Ardealul, inte~ lectual superior si politist de seama; la Timisoara pe ¢-l inspector general Bungenfeanu, o persona litate cu renume; la Cernauji pe dd inspector general M. Dimitrescu, unul din cei mai vehi si mai distingi specialigti; la Craiova pe d-1 ine spector general Spireanu, 0 incontestabila va- loare de primul rang. | | Tot astfel, la Chisiniu, inspectorul general respectiv este dl Zaharia Husdrescu, despre a carui activitate ne vom ocupa in rndurile de mai jos. Pornit dela treapta primelor experiente, a- cest om inzestrat cu o putere de muncé extra- ordinar& si cu insusiri diferite, — d4 Zakaria Huzarescu — 4 urcat, ascendent, demnilaifile a- ungand la situafiunen actual. In acest- mers inainte un singur factor a jucat rolul hotéritor: capacitatea, D-l Zaharia Huzirescu. n'a profitat nici de pulerea oamenilor zilei mici nu s’a bucurat de protectiunea obicinuili a personalitijilor eu in- fluenfi, Clidit dintr’o bucati, — intreg — eum se-spune in limbagiu eurent—d-sa a pus Intot- deauna 1a contributi lorjele proprii. Au fost ele, desigur, de aga anverguri — incdt au impus, Pe fondut luminos al activitatit acesteia se descifreazi, impresionant, ul evocator abnegaliune. $i capabil gi plin de abnegajie pen- jinteresele siguranfei statului, cu cares’ identificat complect, d-1 Zaharia Huzirescu, in- spectorul general de siguranta al Basarabiei pre~ inti cel mai tipie exemphu de mune’, perse- verenfa si compelenfs, Inexercitarea multiplelor si impor‘antelor d-sa'e alribufiuni—n'a uzat ni- cioda’ decit de obiectivitate absoluta gi nu s'a condus decatdeinteresele snperioare ale statului roman. Personalitatea d-lui Huzitrescu a fost de multi vreme obiectul de admirafie al cunosetito- lor.Cariera aceasta rodnici, inceputi cu sing, a atras atentia unanima. Ea n'a fost o carierd ca oricare alta, simpli si desfiisuraté intr'un, cadru limitat, Dimpotrivi: Intimpinand_ piedici grele si numeroase, la tot pasul, — d-l Husirescu fa stiul, cu o tenacitale de fier gi cu o dragoste elirmurita pentru institutic sii le infrangt 5 sit le treacit | Treapti cu treapti de siguranta al Bas Prin. insisi acest fapt, simulent. O actuahil inspector general abiei, — a ureat spre culmi. d-sa rémane 0 pilda gi demni de urmat si un un pilda stimulent pentru energiile adormite, Ca si mai aritim delicalea insarcinarilor d-sale in provincia de peste Prut, subminati die alitea curente nefaste si anti-romanesti a fi inulil Ele sunt notorii, Patrunzind adancul acestor curente, dl Zaharia Huzitreseu a stiut, cu 0 izbandi remarcabild, si le inibuse, A in: vestigal sia descoperit comploturi, « bande _comuniste iste sia feprimat, cu tact, pricepere si admirabila competent, actete STA PENTRU SIGURANTA STATULUI nesindloase $i primejdioase pentru fara si neam: Basarabia a fost si este terenul de desvoltare | al migcirilor care pericliteaza consolidarea sta lului roman, Un inspector general de siguran\a are misiunea extrem de dificild de a dezvilut ctele reprobabile si de a pizi ordinea. Men- finerea linistei interne, — ial punctul esential din care dl Zaharia Hurairescu a reusit si-si fact um punet de onoare. Actualmente Basarabia, sub vigilenta d-sale supraveghere, ¢ feritt de surprize, Carturar de merit, intelectual perfect, — d-l Huziivescu a precizat caracterul misedrilor sub- versive din Basarabia intro carle eu acest tillu care este mecesara si specialistilor si: ma- relui public, Ea ine fer 0 icoani complects a arilor de Iucruri de peste Prut. Cartea devine, in acest chip, indispensabild celor care fin si-si dea seama de realiti} Strajer alent si permanent al ordinei in stat, ynspectorul general al Sigurantei din Basarabia, @-1 Zaharia Huziresen slujeste, in acelas timp, doui factori scumpi: neamul si ‘patria, Si ilustreazi inci o lature a personalitatii «sale: caracterul franc si u E un merit si, mai ales. 0 caracteristict dis- incl a acestui temperament superiorizat prin munca, inteligenti nativa si pricepere necontes- Li dohiinditai pe cale sigur: pe cale experimen re A UN GONGRES AL POLITISTILOR (O PROPUNERE) Dac ar fi sa facem o sta Congrese ce se fin anual Ia noi in far, de sigu eam gisi ch jas profesie sau breski care si-nu se intruneaset dali pe an intr'un unde 1-si expun doleantele. ‘encrii si birjarii au ayut congresul Panit si cl lor, Oare politiglii si nu atbi si ei acest drept? CERETI LAMA yP IERRE” Beer — STR, DONICI, 3 Nu are aceasti clas de functionari aldtea si atatea chestiuni profesionale de diseutat? SA mu lise ingidue acest drept? D. A. A, Dumitresew Polifaul oragulul Roman Ar fio masura de vilrigie, fat de politisti si nu ered c& s'ar traduce in fapt. Ficdnd propuncrea unui congres al polilislilor si cat mai neintarziat posibil, las chestiunea in desbaterea celor care au cuvantul hotirilor pre cum si in pa ‘erea camatazilor. AAD, AGILITATEA AGENTILOR DE SIGURANTA aoe — Sfaturile unui vechiu poli De multe ori aflim ci un criminal politic vestit a scipat ,printre degete”. Ci un conspira- tor a trecut granita, travestit in \dran. Ci un complot n’a pulut fi descoperit la timp, desi Je aveau la indemani, prin informa- refi, toate elementele componente ale lo proectate. Deve toate ac fabile? punde clar si precis: din cauza lip- ei de agilitate, iri, a celor stircinaji cu misiunile respective, Nu e de a ‘TUR _SIGURANTA STATULUI 5 juns ca omul stipanirei si fie inteligent si hamie; si cunoascé limbi straine si si fie la curent cu rezultatcle ultime ale stiintei politie- nesti; s& fie cinstit si cu tragere de inima pentru meseria sa. Nu! El 'trebue si fie dozat si cu agilitatea fara de care toate celelalte calititi mu-st produc asteptatul efect. Inchipuifi-va un agent din toate punetele de vedere apreciabil ciruia, ins, i lipseste agi- lilatea. Va realiza foarte putin. Agilitatea — si fizied, si spiritual — trebue cultivata, cu griji si metoda. De aceea se reco- manda sportul fizie si sportul mintal Exemplul bun pe care nit furnizeazi, in a ceasti direcjie, strainatatea, ar trebui imitat si nol ' i ' Agentul de siguranti si fac: citil de gimmastich suedezii; si invele boxul, innotul, mersul pe bicicletd, volanul si, daci se poate. si pufind mecanies superioara) (aviatia, de pilda Ti va servi mult, Timpurile de progres — in toate ramurile — pe care le trim ne vor ered lipuri de criminali superiori. Si nu © departe ziua cAnd acroplanul, automobilul si motorul vor fi puse, cu generozitate, la contributie, de acestia din urmi Polijistul trebue si-i infrunte. Si fie gata a face fafa situatie’, SX aibii, adici, aceleasi armo | la indemani, daci nu arme superioare. LAgilitati fizice si-i urmeze agilitatea mintatd, Polilistul sit cetease’. SA fie la curent cu tot cc | emou gi cee vechiu, in politiea generala externt ca si Im cea intern. Cénd vom avea tipul a cesta de superior politist — si, mai ales, de | agit potitist — multe rele vor fi fost inlaturate | simmulte ,lovituri” proectate vor fi fost ratate. | — Spre necazul rkufiestorilor si dusmanilor farii si spre fericirea noastra, a tuturor, Ardeteanu a \ EN VENTE PARTOUT PARFUMS-POUDRE-LOTIONS-SAVONS-EAU DE TOILETTE LU BIN Panis RU SIGURANTA STATULUL SIGURANTA LA NISTRU. — CUM SE FACE PAZA — Necesitatea elementelor instruite si de profesie — Procesul locotenentului Mordreseu,, tei prin yerdictul de achitare rostit de nizboiu, a ridicat inca lodats, in discutia publics, fmarea gi atat de actual chestiune a pazei 1a Nistru. ey Nu mai ineape nici o indoiald ci Sovietele fac © politica de provocatiune. Am! mai spus-o si o repeliim' pentru regimul bolgevie acest tem! de aciiune, pe Mngt celelalte state saaml_celorlulte popoare ¢ 0 chestie de side moarte, Conducstorii bolsevismului ruses isi dau seama ca regimul lor, instituit prin for} si arbitrar mu va jputea diinui numai acolo. Oaza sovielic’, mu ¢ posibili, Astizi interdepe denfa nafiunilor si a firilor ¢ 0 realitate vie. De ea trebue si fic socoteali tofi conducdtorii ielii publice moderne. Deci $1 bolsevieii. Sunt explicabile, deci, nemernicile agitatiunt sovietice nirefinute, de agentii Internajionalei Cum Nistrul desparte bolsevismul nenorocit de statul roménese, ietele sfac sfortiri dis- perate sisi infigi ghiarele dincoace in piimin. tul ferit de sguduiri sociale al Romaniei mari. Datoria moastra se infelege, impede. Nu e nevoie de frazeologie si inici de o pitrundere prea adanci a evenimentelor. ‘Situalia actuala ne impune si fim circumspecti si si pesim fect de bine cum se pune problema — si proble- ma inu se poate pune de cat asa — nau dat, ienta atenfitme elementelor ficili misiune.... De si spu nem lucrului pe nume; frane: paza la Nistru, trebue fdculd de speciatisti, de elemente poli. fienesti si de siquran(a exersate, de oameni care isi injeleg misinnea si sti in ce chip sit si-o indeplinease Desigur, extraordinara jabmegatic, de admirabil ci de (minunale sacrificii, Pe Kinga grainiceri e inevoie si de agenfi de siguran|a cu exp Cu alte cuvinte: de oameni de meserie, Prin lilizarea lor s‘ar evila multe dificultati si multe neajunsuri, In primul rand s'ar inkitura com Malurile Nistrului ar fi pizite efec~ Cordonul sanitar av deveni 6 vealitate In- minoasé. Propaganda bolsevica Sar izbi ea de o stained de granitde paza elementelor instraite si capabite. In acest chip sovietele vor fi infrante. Procedind asa, bine-meritim mw mu patria noastra seumpi, ~ ‘ci dela toate na Europii care mu vor si trhiase vice si si sufere cutremurari sociale. Moscova infranti prin paza romaneas cordonul nostru sanitar, se va pr&busi Vom fi realizal, in acest mod, si un mare bine pentru intreaga umanitate. grdinicerii noytri au dat dovesi de “i, prin ee aN ea Ceeace — evident — mu va fi putin! \Faclorii mostri conducdtori, desi infeleg per- Dela Nish PROFESIONALE GUM SE FAG $1 GUM TREBUESC FAGUTE URMARIRILE — CAteva observatii + Aum yorbil si in numerile trecute ale revistei desp li chestiune, de o important esen- tial pentru elementul ‘politienese (i de sigu- ranté. E vorba de modul in care se fac urmi- ririle persoanclor suspecte. Mijloacele sunt cla- sice, Agentul ia urma respectivului, de acasi sau din vre-un local public. Daca individul nu cata ‘si dispa adie’, la rept vorbind, dact nw sie ca e urmarit luerul merge bine pand ta un anumit punet Ta tramvaiul, nesliuitor de jurméritor, — se o: preste unde trebue; ageutul, inregistreazi tolul, in ordine. La sfarsitul yzilei sau cand e schim bat de un camarad, — da raportul. Foarte rigu- ros exact, de altfel. Pana aici nimic extraordinar, SA me inchipuim inst, alt caz foarte frequent, de altfel. Urmiritul — in speti criminal po- litie isi dA seama ci prezenja sa suscita in- teresul autoritafilor. Presupune cel dufin, daci nue sigur, cA pasii. sii sunt unmarifi, vigilent Spre a se debarasa ide inoportunii agenti, o- preste un antomobil Co face unmiritorul? Vali pus, de bund seam, aceasta intrebare si ali dat, probabil, si rispunsul, singurul ras puns posibil, urmaritorul renunfa: —agentut © invins Pentruci urmiritorul n’are la dispozitic nici wm automobil, — nici 0 bicicletd, micar, Nu © aceasta, un desavantaj? Nu_ constitue acest fapt_o scidere pentru omul autoritifilor? ‘Evident ci da! Ce e de facut? Din simpla citare a exemple lui de mai sus, ne putem da si seama de re- ‘mediul indicat. Agentul forjei publice trebue si aibi la indemana intreg (aparatul tehnic ne- cesar. Si fie adicd inarmat cx bani. Urmarirea se ‘va putea face atunci si numai atunei in con difii mormale, — adicit egale pentru urmérit si pentru agent. Altfel, — toate sunt de prisos. Agentul cade victima Nar fi, oare timpul st se pue capit acestei pentrit situalii_umilitoare reprezentantul fo tei publice? Credem eat dat SELECTIONAREA PERSONALULUI DIN NOUILE TERITORIL — Preocupari generale — In provinciile noui, atat populalia romaneasea, majoritar’, cAt si celelalte najionalitaji, mino- ritare, cu cultura serioasi si educalinnea perso- mali au alcatuit, de multi vreme, factorii im dispensabil desvollirii insului. $i acest feno- men {nu se observa numai la oras, Slatele ard lenesti, de pildi, ne oferA tipul firanului culti- , capabil si injeleagi evenimentele petrecute n jurul stu gi sii-si fixeze asupra lor 0 judecala siniloasi ARAD RU SIGURANTA STATULU INTREPRINDERE LYSOFORM PALATUL Ceeace mu ¢ cazul siteanului nostru, din re gal, care, in cele mai dese cazuri, nici nu sti sii scric. sau sii citeascd. Odata faptul constatat, prima intrebare lo- giet se impune; in ce chip trebue si se pre vinte personalul nostru polifieneso si de sigu- ran{a In nouile teritorii? Fri multe fasoane, raspundem: in asa chip, inedl sd se dovedeascd superior, din punct de vedere intelectual, bastinasilor. Pani acum, lucrurile nu s'au petrecut astfel Ba, din nenorocire, trebue s& spunem ed adesa ele s’au petrecut tocmai contrariu. In unele cen- tre din nouile provincii, s'au vazut polifisti si elemente din siguranti cu o cultura extrem de rudimentaré. Ei slujeau ca mo! minoritarilor. $i, cel putin, daca, in lipsa cul turii generale, — ar fi fost inzestrafi, cel pufin, cu 0 cultura profesional’ apreciabili! Aceasta ar fi contra-balansat lipsa celei dintai! Dar nici atat, micar! cultura elementelor de politie si de siguran|a, a inexistenti, — din. ambele puncte de ve~ dere: general si tchnic. Factorii decisivi trebue s& reflecteze, deci, cu grij si sX procedeze mumai potrivit intereselor {arii. Selectionarea personalulut din nouile te- Titorii sii se faci in chip fngrijit. Cei trimigi in provinciile alipite sf fie inarmaji si sisi cu- 8, bine meseria ‘Numai astfel siguranta si polifia vor cAstiga, iar prestigiul {Arii se va menfine ridicat. no COMUNICATUL NOSTRU CATRE CITITORI $I PRIETENI Pentru a spulbera orice echivoc, creeat mu de noi, care nu avem nevoie de el, dupi cum lesne s¢ va injelege ci de dugmanit perfizi existen intotdeauna cand ¢ vorba'de purces la 0 operti realmente temeiniea, vom arita, aci, clar si ris- ROMANA CEL MAI BUN DESINFEC TANT BoHUS REVISTA PENTRU picat ch publicafia de fat nu este oficiosul Sigu- Fan{ei generale a statutui, Noi, deasemenea, vem absolut nici o legitura cn institufia cireia, totusi, ii yenim’ in_ajutor, prin contribufia re. dactionala, a articolelor ca si prin propagand patriotic si nationala intreprinsi de prezentul organ, in chip regulat si—socotim—rodnic. Nu suntem in slujba Siguranjei si nici aceasta din urmii nu este in slujba noaste: rectorul Revistei. — d-l Gh. -Marincu gi fostul secretar general al ministerului d tere — nu constitue de cat o cheziisie ef munen noastri ¢ indrumati de jun competent. Atit ‘Am finut si spulberim echivocul pentruca calea moastra sit nu mai intampinim adversit tile marunfilor detractori, Acestia,fin lipsa argi Faptul ck di- este mentelor potriynice now, useaz’ de meserioase si, de altfel, nebigate de 1 seam, 4 Cetitorii — recrutafi atat din randurile spe cialigtilor, functionari publici, politienesti si de siguranta, ct sidintre ceidin diferite ramuri de activilate vor wisi, ea si pind azi, in paginile reyistei jnoastre un material redactional si i formatiy inleresant, de cele mai multe ori, si cinstit intotdeauna Geeace, dup& mila noastra opini jue esentialul N’AUDE N’AVEDE Un inspector de politic depe yremuri avea un fin, cam buelueas. Dupa ce !'a cununat in- spectorul, dup ce ia botezat seapte copii, dupa ce -a imprumutat o {groazi de parale, — anu. SIGURANTA STATULUL trecea ete o sAptiménd fark ca Tinul si nu bata la usa nasului, Mai am o ruga! La ficut bietu om de toate toare, sfaturi, — cate vre Odata se prezinti finul sista buclueag inspec torului cu um biet om, cam fudul de urechi, sau, ca sti zicem saded surd bustean — Fi, ce mai ¢ si cu asta? — Uite, © mimica toati, nagule mesti_agent undeva. Bine, ma finule, traite-ar Dumnezeu, o fac si p’asta dar si ‘mai ma slibesti! {| — Iti figiduese, masule, cA nu te — Bine! $i inspectorul de politie interogheaza pe can- didat: | — Ce meserie ai mai facut pani azi? Interogalul — surd, surd in toati regula, in treaba: M4 Poftim? Ce meserie ai ficut pind azi? — Eu? Vasile Groajna. E faumele lui, interveni finul apoi, diseret Nu prea aude bine, nasule Inspectorul a izbuenit in Pai cum! o sf fie agent, ma, dack n'aude? Cum si raporteze Ia siguranti? Cum o sf ,prind’t” cu urechea? Toate explicatiile inspectorului au rimas de prisos. Nagul a trebuil s& se execute. .,Agentul” a fost mumit intruna din brigizile de siguranti din regat. Ce a palit comisarul-sef cu el o si povestim alti dati, — ch prea ¢ mult! \ E destul si spunem ch toate ordinele, bietu om Ie executa anapoda. Ci intrebat de ce mai aude prin larg rispundea 4-1 doare piciort si ei aia a intarziat.. Nostimada ya interventii, aju si mi-l nu na Cig cert) OPOTERAPIE HEMATICA] G. NICHT Atelier Mecanic Turnatorie de fer Siropul DESCHIENS st arama eer B-OUL ELISABETA, 176 INLOCUESTE CARNE CRUDA $1 FIERUL Balovardl Frati Golesti, 81 ae” Telefon 16 see pion ae Pee __REVISTA PENTRU SIG STIRI .*« Ua accident, —- D-lui Inspector general de siguranta din Timisoara, Bungenjeanu, organiza torul de merit si indrumstorul superior, i sa inlamplat, recent, un regretabil accident de auto- mobil, D-i Inspector Bungenfeanu a fost svarlit din masin& si s'a ales, din ferieire, numai eu puline leziumi. ‘Actualmente starca d-sale © bun’, in afard de orice pericol, Insemmim, eu bucurie, faptul, | spre satisfactia tuturor care il cunose sF-1 apre. cinza, Nowa aiplicare a reformei administrative, — | Preocupi, in chip deosebil, loata lumea. Factorii politici se straduese si dea intreaga lor atentic chestiunii care — s'0 recunostem — nu e deloc a ca orice lege nou, liva se izbesle de piedici, 4 reforma administra- le vorba de apl carea el Precum suntem informaji, esperimentarite cf au dat roade bune, pan in prezent. Si speram c& de-aci inainte, luxul se va desivarsi, spre deplina multumire obsteases Anchete. — Ministerul de interne a delegat in ultinul timp, pe céfiva inspectori_gencrali udministrativi cu diferite anchete prin. (ard Rezultatele lor au fost salutare, Dup& umila noastra pirere, — aceste an chete — cind sunt facute cu nepartinire si de cAtre personalitati experimentate — nu pol da de cit rezultate dune, FAPTE ,", '» DATE (0 carte de seme ste, de sigur, aceea a D-lui Zaharia Husdresca, inspector general al polifillor si Siguran{ei din Basarabia. FE intitu- lata: ,Miscarea subversivd in Basarabia™ si con line date si fapte de un interes deosebit pentru ofiferii de politie. Ea suscitt si curiozitatea ma- relui public. Prin cele ce confine si prin grew tatea ce i-o di autorul — unul din valorosii nostri functionari superior! de siguranta de carieré — volumul devine un adevarat indru- mar. 0 recomandim, cu toati cildura si cu toala sinceritatea, specialigtilor ca si marelui public Miseatri in cut Siguranfa si tm politi dela 9 vreme, insemnate mised gistraturd si in armata Credem ea interpretim sentim al Tuncfionaritor. din Sau in ma- ul general Politic ‘si sigurantit, Irebiind: cand si daca se vor face asemene misciiri si de cAtre ‘ministerul de interne? 0 inifiativa Mudabila, — Este aceea Inala de (1 G. Tilairdscu, subsecretar de stat la interne, care a hotitrat si cinsteased in fiecare an, la © dala fixit, memoria polilistilor si jandarmilor n luptele cu dusmanii interni ai ari repetiim, masura si la timp yenita Cand aliijia nechemati se (reped zilnic eu ventive pitimase impotriva Sigurantei, Polifiel si jandarmeriei, — gestul ministrului de interne, trebue releyal cu toati cin un act de simpli, d dveptate'. GUSTATI AMPA, A md + & FURNIZORI CURTH REGALE LIGHIDARE $1 DESFACERE TOTAL Magazinul ,,LA VIE PARISIENNE" Calea Vietorel, 83 (Colt eu Strada Fanténei) Gu autorizatia Camerei de Comert No. 6341 din 12 Noembrle 1925 Lichideazi gi desface absolut toate mirforile din Magazin ca: STOFE, MATASURI, MARCHI- SETE, EPONJURI. PANZARIE, DUBLURI, VELOUR A COTE. Culori uni gi imprimate ete. ete. Cu preturi extrem de reduse (Bestest) NITA IONESCU | © YU T1t lw. TH. DIETZ succesor! voesele, ‘arerl die | FOST FRATI HORKUNG S. A VECHIUL MAGAZIN CU shete s{ fermaceutice | Prima fabrick de recum i Bidoane de orce | Mobil curbatt Soar INCALTAMINTE $1 PIELARIE | ote remit | CODLEA (ZEIDEN) i EI & AL. CHRISTESCU ZINELE ROMANE ‘TRANSILVANIA INGINER ‘STR. MATE! MILLO 8, BUCURESTI BUCURESTI. — CALE! ale eat Peres 284 BASILE VULCOVICI & CO. | Singuru! Representant G-ral FELEFOM come SuomregT, ste. gwuLTONTO1100 | si depose penis Romina — ee CASA DE COMERT $i COMISION oo RR KENT one ENGLEZESTI Depozit central: BUCURESTI, Str. Lipscanl, 10 bis Sucursala: GALATI, Str. Domneascd, 13 Importator direct din Anglia dela renumita fabricé : eee neeee | 2 arse LEO HAIMAN Export pe pois. | SCAR, SINNER oe seg WILHELM HARTMANN & 60, esipicae "ere remote Biman "Br vn Depozit de Hartie gi mu- PENDLE & RIVET L-TO WOOD-CODE 2.ND EDITION cavalo straine LONDON, W. 1, 6 & 7 GOLDEN SQUARE rds nut © tt de toate sorturile ‘Sucursale la: PARIS, MADRID, THE COMMERCIALE & ‘MAROCO, CAPSTOWN, MELRURN, FERING ESTATES CY OF EGYPT BacGraayy RIO-DE JANEIRO. INAXANO Re STR. CAMPINEANU 23 ‘Telegrame: Pendle — Bucurey Cutla Poytald No. 79. | late 8. KARAM 4 FRERES ARAM SPReRES | TELEPHON ays yp Beco sete enter Stofe englezesti ale firmet 3. PALLY LONDON In fblaesina ultimele noutati ale sezonulul, STR. 28. ‘Se __STR. LIPSCAN!, 28. Hutomonile ESSEX SIX si HUDSON SUPER SIR] Six din fabrica Hudson Motor Gar Detroi, Michigan U. 5. UZINELE " GZINELE ROMANE SOS HARTI TECHNICE ,,BELIPA“ GHEORGHE FUCCS & CO. DEPOZITARI EXCLUSIV PENTRU ROMANIA A FABRICEI ..BELIPA Tite tacean ose aes Soc. ACHIDE Bucuresti, — Str. Episcopiel No. 6 EXPOZITIE STR. N. GOLESCU, 1 moh tui he “rege Aspe KONSCHEL & KUNTE - SIBIU ARTICOLE PENTRU AUTOMOBILE, are vary sront” MOSUL He Sctls ADLER”, STOEWER REKORD, TORPEDO” $I ERICA” ee LENGE ENE REO ICE MARILE HOTELURI ,,UNIVERSAL” SI ,,GABROVEN}” Grite si renovate, situate in plin centru comercial, ofera camere none foarte curate avdnd tot confortul modern cu PRETURI REDUSE Omnibusul nostru, od transport gratuit dela Gara de Nord la Hotelurile noastre in str. Gabroveni, 12 si str. Oituz, 7 Bucuresti, FILIPPO DOZZI METRO-GOLDWYN FABRICA DE SALAM EXPLOATARE DE FILME = SINAIA — STRADA LIPSCANI, 29 — BUCURESTI ST SOCIETATEA ROMANA PENTRU INDUSTRIA DE BUMBAC Splaiul Abator. — Bucuresti REVISTA [rm ee LOCUINTE MODERNE »CARTEA ROMANEASCA“ Boniteghals ce pr. sonveschlegst niente gets SOCIETATE ANONIMA Societaten Actiunea Economica o Roméniel | Bucuresti, — Buleoardul Academiel, 3-5 tt tic See ee ulna de Arte Gralce eitury Uber ch ' “hi i lactice literare Romane gi strai lare depozit naa Aer ORK LA SEMA SOE "| registre af capiere, Expon He pernlaneata de bloat Ce tructori de Binale si a dc S.A GIKINOVSKI STFU Pee emerervagrs cot ttrmciort ae Binclecat epariellpH aa ‘TOT FELUL DE OTEL DE SCULE DIN UZINE SOLINGEN, CLUPE, TMRGHT SALE Fah Ynby Wonuahe gy MaRS” LUIG) LAZARINI & EMILIO. NANTE TAGAMUR, BRIGE, FOARFE 1, §1 LAME DE RAS KW. Soscaua Filantcopia No. 70. — Bucuresti CAFEAUA cu LAPTE BENKER & JICKELI devine numaiatunei cel mai sindtos, hrénitor si | pabried de magint sl turndtorie de fer. Tntrebuingati produsul” Fabrica: Str. Lectorilor No. 3 -VERITABIL FRANK Teleton No. 16 ADAUS LA CAFEA* Siu telegtame: Belot in cutii si pachete EMIL V. BECKER RASN! TTA OE CAF EA SCULPTOR, STATUAR ca ipbrod deta ATELIER DE SCULPTURA DE ARTA, ARTA DECORATIVA de vanzare la toate magazinele de ea STR. BATERIILOR, 56, Telefon 28/20 ck Sohne S. A .R. ee ah ANGELO BIASINI GUSTAV MELTZER Fabric& cu_vapori de Sibi Arti fa Marmor® gi Piatré a eg hl B-dul Al. loan Cuza No. 42, — Bucuresti e ,ETNA’ »MAGIRUS Speciaitate tn constr uetianl do APARATE. $1 UNELTE DE INGENDIU Pecuristerie indusiriale Moto si autopompe pentru Pompieri si fabrici. Sc canice pentru tractiune cu cai si tracfiune de 3 pentru montagiu, instalafiuni ete, Aparate de salvare. Bruno Keppich & Co. Breurestl. Str. Cu 32/91 CLIVIO TURCONI Cofstructor Bucuresti. Str. Toamnei, 102 Soar tic “iden carauelr Copan ds fabri “Zea ‘cazausor de De vanzare In toate ma- | sini Deslator de petrol al Cuptoare gazinele de ghete mai | 4 ore fel, Materale re-atae supe- bune din Tar8. ‘Telefon 21758 SCS hae SBE FRATI G. E. SANTALENA so NACHT SUT ona ‘Telefon: Birou 50/36 gi 79/2 — Deposit: 20/29, Atelier de Sculptur& in Marmor& si Piatra, METALE, FERARIE EN GROS Fiat. — Arad; Bodul Regels Ferdinand, 22. Co}: Str Me= B-dul Alex. Cuza, 97. — Bucuresti. morandulul, 20. Timisoara : B-dul Berthelot, 3. Galail: ‘Str Portulul, 13, Viena | Schellinggass, 6, ‘$00, CONTINENTALA CASK DE PASTRARE »PETROSANI“ pentru comertul fierului a Ses Aton, Romi peat exten nr de Papital Social Lei 850.000.000. KERN & Co. | BANGA DE CREDITS. | ucurepi Shade nenny Mi SS No, 22 Bucuresti. Splalul Gon. Magheru, 15 tg. Morte Adresa Telegraficd , — BUCURESTI — Telefon 39/77. REVISTA PENTRU SIGURANTA STATULLI a ea CASSA GENERALA DE ECONOMII CREDITUL CARBOMIFER 7 IN SIBIU S. A. P. A. Pe Exploatarea Minelo carount FONDATA LA 1841 Produce renumifii edrbuni Capital social virsat gi rezerve vizibile peste lei 50.000.000 din Com&nesti Sediul Central: SIBIU, Piata Regele Ferdinand, 12 Be age ce cotasle: ai pent ‘Sucursale: LOVRIN (Banat), MEDIAS, TARGU-MURES, TIMISOARA Comtinesti (jud. Baciu) Face tot felul de operatiuni de Banc’ B-dul Domnifel, 48 Bucuresti SIM, WSISZBERGER SUCCESOR OND ENDL. IT EXT EAMGWR HEN BOON IETATE. ANONIMA FILATURA STABILIMENT PENTRU FIERDEREA — ARAD — TESATORIE ‘TUICII St & RACHIULUI STRADA MARASESTI, 46 APIETURA ENGROSIST DE VINURI Fabried rofl dintate eltindrice, VAPSITORIE FONDAT In 1087, rateron ost | drepic, roll helleoldale pentru auto: Imprimerie de stmburi tmobile, cate ferata electrie4, ‘homes Teuxonarich WEBUERGER AAD magia 'de tipar, magini de talne ete, i CAMIONAS RALA“ vutrcrurmnvome | LUDOVIC ROZgoNY! | »CENT FRATI BIRNBAUM & Co. ARAD SZALLITO SCULE $1 ART.COLE PENTRU CISMARIE B-DUL REGELE FERDINAND, 22 B-DUL REGELE FERDINAND, 38 eae oe ELEFOH weRURDAN coo TEEERAMELssence ARAD Str, SIH Apostoli, $8 B. — Bucuresti TRANSPORTURI INTERNATIONALE, FRATI! UNTERER SUGCESORI FRATII TRIGARSZKY i | se RZ ; BIROU DE EXPEDITIE SI VAMUIRI Paes GER, TRIGARSZKy Piafa Regele Ferdinand, 21 j ate eee Telegr. TRIGARSZKY SIBIU. Telef. Garii 25 eee FABRICA DE HARTIE PETRIFALAU SOCIETATE ANONIMA Petrifalau lang& Sebesul Sdsesc JUDETUL siBIU FABRICATIUNE ANUALA: 5 MILIOANE KILOGRAME MARTIE MINISTERIALA | MARTIE DE SCRIS (CONCEPT) MARTIE VELINA TIP NORMAL MARTIE DE TIPAR NESATINATA HARTIE SEMI-VELINA MARTIE SPECIALA SIGISMUND & MARTIN KORNIS :-: ; BERREZENTANTA GENERALA A FAARICEI DE CIMENT DIN GURAHONT BULEVARDUL REGELE FERDINAND |, 40 ARAD REVISTA PENTRU SIGURANTA STATULUI uti gl Chisinau) eS Robinson Andersen & (0, | RAFINARIA PERI ADE) PAINE [has otras ete Geo os OUR chi DE PETROL | 2: & W. Bilgrey, | CEAI ENGLEZESC cute Copertaga® pin Mathias et Co.| HORNIMAN : ORES) Fema Ws Tele 88 | Scien Asan a Lipsc SOCIETATE ANONIMA | Str. Cuciuruish Mare No. 20 lta ‘ Ated Herzog | - eurestl Pas. Comoed, ba fabricd de butoaie Bucovineana N. Zajaczkorski si Fii La Daga ete cetretcas str. Romand, 54-56. Gernduti ZUCKER & Co. RAHAT Fondat In anul 1729, soe 6 OL MON M, FurnizeazA tot felul de butoae cazane gi | cerns Str Girt No. 71 SIKQIE Me SESMAMIAH putine de orice mirime de stejar si de Bucovina, Ron STR, SF, NIGOLAE-SELARI, 25 brad pentru bere, vin, spirt, coniac, Adresa Telegraticd BUCURESTI uleiuri, glucose, etc. — Mottwolle Cem TIVA S. A. |FABRICA — CERNAUTI — DE PIELE Gilefi_galvanizate, Cazane penttu| J BERBER rufe, ciuburasi. m Arico constructie: Balamale, M $1 I, cuciuG Articole de ambalage : Cutii pentru unsoare, vopsele si dif. art. clinice. CHISINAG ee OSS COE (Bucuresti) BORVIZ BORSEC eye abel ner str Oe 2 “76 oa SOC. DOBROGEA Cumpirati articole Fabrica de Sobe de Teracot&é bs ence de Cauciuc numai de- F, Bercovicl & B. Beiner igiebrise . WEIGAND DEPOZIT DE CHERESTER Bucuresti, — Calea Grivifei 26 BUCURESTI »REVAL* Concesionar STOICA NEGOITA $08 Cotenna, 45 Rion Sobe de Faianta din Meissen, Desenuri gi each cieabeg culori alese — Sobe de Faianta si Teracota ? (Bucovina) Strada Echinoxulul 25 Execut& ori-ce Reparatiuni. Prima Spalstode Chimich Arde- ean ci Abul Carol I. G. Mihisteffen Strada Vopsitorior No. 19 SIBIU Pisa Fail alten »TEXO" | T, FF, — ELECTRO PHOEBUS presen s Fabricele unite de trcotaje Soultn hits Unlecie tx | Soe. anon. Cepit et 5 009 cco E o Par Ae BBucurentl. Sir" Sabinclor No.8 ING. C. COHESCU & Co. — Bucureyt 1006. “relefon 54/3 Medalia de Aur. — Paris 1907. | Adr. telegr.: ,Texotricotaje* Reprezentanta General Propr.: Helnrich V. Falk Speciale fabric: RADIO L. L. PARIS Cloraph, Flanele, Bonetare, Bucuresti, $f) Apostol, 46-48 | Manat’ Broboade, Tiestale, | Plese detagate, Instalatun! complecte de posturi eu cadru ‘Adr. Telege.: FALK, St Apostoll, | Lan diracitt, Land peptinat, ¢! antena. 48: Bucarest Bunibéctrie, Amicur Se primesc oferte de reprezentan{! tn province, 2 } CAL, 78a hh 78a Ramaaal | Tnginer! D. SEBESCU & M. BALTA REVISTA PENTRU SIGURANTA STATULU Luerdst fm beton armat, fo Birourile Centrale: Bucw Telel BANCA VITICOLA A ROMANIEI 8. A. FABRICA DE BUTOAE $1 DEPOZIT DE DOAGE —PITESTI— Directinnea G. IUNES & 1. ANDRASSY, Telef. 23/2 CHISINAU. Str. Mihai Viteazu), 45 Reprezentanfa ABRICELOR CEHOSLOVACE "FABRICA »BLITZ* Pentru desvoltarea Industriilor metalice Societate in nume colectiv CHISINAU. — Str. Unirei No. 2. Ade. tetera: Pabrica lie Chigintu, Tel, No. 208 C. VOMELA & =| Intrebuintati_ numai: Pentru Doamne: CREMA Prof. Dr. SCHLEICH LACTOLAVOL Prof. Dr. CUK R pentru toaleta intim&. Pentru copii: BABYCREME Prof. Dr. SCHLEICH Ca preventiv contra tusei si guturai PASTILE VIRIDA GIMBO tn cutii originale. La toate farmaciile gi Drogueriile Depozit general SIBIU. — Casula postalé 94, »TRETORN“ »GALOSI si Cumparati numat reaumifi Sosoni si Galosi Marca SOSONI .TRAPEZ*| | BUCURESTI eee ae trent Nos. tnne oat ppeneny M O'B l ce ERCUR” jonsabil I. MATARU. MARELE RESTAURANT »CAVURA“ Strada Clemenceau, 6 (Fosit Cortbiei) Bucitirie franceza, rus& si romaneasc& Bucuresti Alexandru Kéver TABACAR—PITESTI Fondat tn 1881 $$ ed ,ASTRA” Prima Fabrics Roman’ de Vagnane gi Motoare S. A. Directiunea generalé: BUCURESTI — Strada Lascar Catargiu, 11 Adresa telegrafict : Vagonastra. Scrisori: Caisuta postala 196, Directiunea fabricelor: Arad Orice fel de vagoane de persoane, de marfi | gi de lux. Vagoane cisterne, de spirt, petrol si benzin’, Vechicule Industriale, forestiere si agricole. Constructiuni de fer, stdlpi nituili. Piese de _magini forjate. Zdrobitoare de ci- nepli. Poduri, Piese turnate de fer si de bronz. Cozane cu inalti tensiune sistem Gefia, Kornwall, Tischbein, Diirr-Médling ete. Re- zervoare ‘pentru aps, spirt, petrol si benzin& de orice formu si marime. Piese de rezerva pentru_vagoane. Olerte si devize la cerere. FABRICA DE TRICOTAGE SOC. ANONIMA ROMANA. Bucuresti. — Strada Laborator Capital Lei 20,000,000. Telefon 15/7. Adr. telegr. Tricolabor Weare Bucures. — Tip. CULTURA, Str. Campineans, 16