3.

Gestiunea fricii asociate conflictului

3.1.Gestiunea fricii proprii se face prin:

Identificarea modurilor de exprimare a fricii proprii

Acceptarea fricii nu o negm i nu ne este ruine c o avem

Dezvoltarea de mijloace de a ne controla frica:
o ntruct teama este accentuat de sentimentul lipsei de control
asupra situaiei (la volanul mainii simim c noi cpntrolm situaia,
spre deosebire de avion, dei procentajul de accitende de automobil
este mai mare dect de avion), vom cuta s accentum
sentimentul de control. Prin informare despre situaiile care ne
produc frica (ne temem c ne asfixiem in lift/ ntrebm un doctor ct
oxigen i trebuie organismului i n ce condiii apare pericolul de
asfixiere).
o nvm o tehnic de relaxare
o Pregtim rspunsul activ fa de cauza fricii: cutremur? Aflm cum
s ne aezm, unde s fugim, cum s ne trezim din somn la primul
semn de cutremur (s punem in preajm ceva care face zgomot la
cea mai mic zdruncinare).
Folosirea tehnicilor comportamentale i cognitiviste pentru reducerea fricii
i stresului.

3.2. Gestiunea fricii celuilalt ncepe prin contientizarea ei, pentru a o putea trata adecvat:
prin empatie, pentru a ne da seama care din aciunile noastre produc frica la cellalt
coborrea tonului sau clarificarea intereselor i nevoilor l poate face s se simt mai n
siguran
fcndu-ne public propria team, astfel nct cellalt s poat empatiza i s-i reduc
comportamentele amenintoare.
3.3.Gestiunea fricii de ctre tera parte:
Tera parte se asigur c persoanele implicate simt c li se iau n considerare nevoile i
temerile; pentru aceasta, mediatorii i negociatorii nu vor permite s se discute cine este
vinovat, ci se vor discuta numai cile de a ajunge la o soluie panic;
Tera parte trebuie s le explice oponenilor c frica nu trebuie s fie de sum zero (un nvins
i un nvingtor), i c securitatea simit de o persoan sau un grup nu trebuie s-l fac pe
cellalt s se simt mai ameninat.