CAPITOLUL 1

1.1 Introducere
ntreaga viata ca n toata activitatea optima celulara este dependenta de oxigen.
Lipsa sau insuficienta de aport a oxigenului de orice cauza determina tulburari grave cu
producerea mortii
Aceste tulburari sunt n functie
de gradul de insuficienta de oxigenare, dar si de timpul la care tesuturile sunt supuse la carenta de
oxigen
Termenul asfixie are origine greaca,
fiind compus din prefixul a, care semnifica o negatie, si cuvntul sphygmos - care nseamna
puls. Asadar, asfixie ar nsemna etimologic lipsa pulsului. Ca atare rezulta ca termenul de asfixie nu
defineste esenta proceselor etiopatologice, biologice, si tanatogenetice survenite n organism n lipsa
totala sau partiala a oxigenului, lipsa pulsului fiind doar o consecinta a mortii produsa n
conditiile lipsei totale de oxigen.
De aceea azi trebuie
acceptata anoxia, sau mai corect hipoxia, ca orice proces patologic ce se dezvolta n lipsa
oxigenului.
Clasificarea anoxiilor facuta de Barcroft, Peters si Van Slyke este azi unanim admisa, astfel nct n
functie de nivelul la care se produce perturbarea functiei respiratorii, putem distinge urmatoarele
tipuri de anoxii:
[A.] anoxii de aport; anoxii de transport; anoxii de utilizare.
Anoxia de aport sau anoxia de tip anoxic grupeaza totalitatea starilor
patologice ce deriva din lipsa sau insuficienta oxigenului din atmosfera ca si de
perturbarile ce pot apare n patrunderea oxigenului n aparatul respirator sau n
schimburile alveolo-capilare.
n acest grup se ncadreaza toate asfixiile mecanice, deci si asfixia mecanica prin spnzurare
. Anoxiile anoxice pot fi de cauze violente (asfixii mecanice) clasificate patogenic n
asfixii mecanice prin compresiunea cailor respiratorii si a toracelui (spnzurarea, strangulare,
compresiunea toracoabdominala), n asfixii prin ocluzia cailor respiratorii (ocluzia cailor
respira- torii superioare n sufocare si ocluzia prin corpi straini solizi sau prin lichidenecare.
De asemenea anoxiile anoxice pot fi si de cauze patologice cum se ntlnesc n compresiuni si obstruari ale cailor respiratorii (tumori laringiene, edem glotic, tumori
mediasti- nale, tumori bronhopulmonare); mpiedicarea insuficientei desfasurarii mecanicii
respiratorii (tul- burari ale sistemului nervos, ale musculaturii respiratorii, pneumotorax) si
tulburari ale schim- burilor gazoase ntre alveola si capilarul pulmonar (bronhopneumonii,
astm bronsic etc.)
Anoxiile de transport pot fi determinate de tulburari circulatorii - hipoxiile de tip
stag- nant (insuficienta cardiocirculatorie, colaps, obstructii venoase: tromboflebite, compresiuni

Anoxia de utilizare este rezultatul perturbarii oxigenarii la nivelul tesuturilor.

Se
re- alizeaza prin blocarea unor enzime, coenzime, activatori respiratori sau prin modificarea pH
(intoxicatiile cu sarurile acidului cianhidric, cu substante din grupa barbituricelor etc.
)
[1.]
Spnzurarea
g- tului,
realizata
[1.]

Definitia spnzura rii

este
de

o
un

asfixie
mecanica
produsa
prin
lat
actionat
de
greutatea
propriului

compresia
corp.

Clasificarea asfixiilor mecanice prin spnzurare

Spnzurarea

se

individualizeaza

prin:

12311.... punct fix al latului

latul care comprima gtul spnzuratului
Punctul fix ( sau de suspensie ) al latului poate fi un crlig prins in tavan ,
o grinda , o craca de copac , fereastra , usa , clanta usii , piciorul patului
etc.
Instrumentul
de
spnzurare
este
latul
care
n
va
comprima
traheea
,
laringele
si
pachetul
vasculo-nervos
al
gtului.
Dupa
structura
lor
laturile
se
clasifica
n:
1. laturi dure (srma , lant )
1. laturi semimoi ( cabluri electrice, frnghie, cordoane de piele )
1. laturi moi ( esarfe, fulare, cravate, diferite materiale textile )
Clasificare

dupa

modifica rile

ochiului

de

lat:

1. Laturi fixe ( laturile pot avea un nod fix, caz n care perimetrul ramne constant dupa
producerea spnzurarii ) Acestea se mpart la rndul lor n :
1. laturi nchise care formeaza un cerc complet
1. laturi deschise care determina un fragment de cerc ce nu nconjoara complet gtul.
1. Laturi culante care prin alunecare cercul astfel format se strnge progresiv,
corespunza- tor greutatii corpului.
2

Elementul esential al latului este nodul acestuia. Dupa el de multe ori s-a putut
deter- mina profesiunea persoanei care s-a sinucis sau cea a infractorului n cazul crimei. Astfel
mari- narii, pescarii, tesatorii, ca urmare a profesiunii s-au specializat n confectionarea unor
noduri de o forma si rezistenta deosebita, pe care dupa un numar de ani le executa n
mod reflex. n- departarea latului se face prin slabirea legaturii sau prin taierea ei n
partea opusa nodului.
Pozitia nodului latului n spnzurare constituie un element important care
tre- buie stabilit n etapa de cercetare la fata locului a expertizei medico-legale.
Clasificarea
spnzura rii
dupa
pozitia
nodului:
1. spnzurarea tipica - nodul este plasat n regiunea posterioara a gtului ;
1. spnzurarea atipica - pozitia nodului poate fi laterala sau chiar
anterioara .
n raport cu pozitia pe care o are corpul fata de obiectele din jur, spnzurarea poate fi :
- completa - corpul atrna n lat, fara a avea alt punct de sprijin ;
incompleta
corpul
poate
sa
se
sprijine
fie
pe
pi- cioare,
fie
n
sezut
sau
chiar
n
pozitie
orizontala.
De aici se poate deduce ca, pentru ca spnzurarea sa duca la moarte nu este necesar ca asupra
gtului compresia sa fie realizata de ntreaga greutate a corpului .

CAPITOLUL 2
Aspecte clinice ale asfixiei mecanice prin
spnzurare
Acest tip de asfixie mecanica prezinta o serie de
particularitati.
2.1.
Manifesta ri subiective - au fost descrise pentru prima si singura data
n lume, ntr-o maniera coerenta, de profesorul Nicolae Minovici n lucrarea Studiu
asupra spnzurarii dupa experiente asupra sa.
S-au facut descrieri si de persoane
salvate.
Aceste autoexperimente au constat n : presiunea cu indexurile de ambele mini pe trunchiurile vasculare ale gtului, la nivelul dintre osul hioid si laringe, simularea unei spnzurari
incom- plete si simularea unei spnzurari complete . Durata experimentelor a fost cuprinsa
ntre 3-5 se- cunde si 20 de secunde si autorul a descris existenta de halucinatii auditive si
uneori vizuale, greu- tate n picioare, senzatii dureroase neplacute n localizari variate, senzatie
de ideatie rapida .
Aceasta stare, precum si faptul ca erectia (produsa prin congestia lombara) si
ejac- ularea organica a spnzuratilor este cunoscuta si de persoane fara pregatire
medicala a fa- cut ca spnzurarea sa fie utilizata n cazul practicilor autoerotice ; n
cadrul acestor prac- tici pot surveni spnzurari accidentale, care ridica probleme
medico-legale deosebite.
2.2.
Manifesta ri obiective ale spnzurarii au fost observate si descrise
n cazurile de spnzurare-executie - astfel, imediat dupa producere ea evolueaza n 4
faze:
1. Faza de latenta sau preasfixica , dureaza circa 1 minut si se caracterizeaza prin
simp- tome predominant nervoase, motiv pentru care s-a numit si faza anestezica. Ea dureaza
pna la nceputul pierderii cunostintei prin obnubilare, iar net aspect respirator se
caracterizeaza printr-o dispnee inspiratorie marcata.
Pierderea cunostintei se datoreaza
ntreruperii circulatiei cerebrale.
2.
Faza compensata sau convulsivanta , denumita astfel datorita aparitiei
convulsiilor pe fondul de obnubilare a constientei, se asociaza cu dispnee expiratorie,
areflexie, ejaculare asfix- ica.
Erectia si emisia de sperma este un fenomen vital, care
apare datorita congestiei reflexe n zona bazinului, sau a unui reflex cu punct de plecare n
excitarea zonelor reflexogene cervi- cale, excitarea functiilor vitale.
Aparitia convulsiilor se
datoreste adaugarii opririi respiratiei.
3.
Faza
decompensata
sau
asfixica
se
caracterizeaza
prin
depri- marea
marcata
a
functiilor
vitale
urmata
de
apnee
primara
(echivalenta
mortii aparente)
sau
secundara
(echivalenta
mortii
clinice),
opririi
cordului.
4.
Faza finala include supravietuirea cordului dupa oprirea
respiratiei.
Alti autori considera ca aceste faze s-ar putea sistematiza ntr-o faza
cere- brala (cu tulburari motorii, senzoriale, de constienta), o faza medulara
(cu convul- sii, erectie, emisiune de urina), o faza de apnee, o faza a opririi
clinice a cir- culatiei si cordului (moarte aparenta) si o faza a opririi electrice
a cordului.
Se considera ca exista si o faza de excitatie (de riposta simptomatoadrenergica cu scopul de a

aportul de oxigen, poliglobulie, splenocontractie, exces de catecolamine), urmata de faza de

deprimare a functiilor vegetative. Ca evolutie simptomatica, obisnuit, dupa 20 de secunde se
ntrerupe circulatia cerebrala, dupa 1 minut se pierde cunostinta, dupa 3 minute se instaleaza
moartea clinica si dupa 8 minute se produce moartea electrica a cordului.

CAPITOLUL 3
MODIFICA RI ANATOMOPATOLOGICE
Sub aspect morfologic cu celelalte, spnzurarea produce leziuni comune tuturor asfixiilor, dar si leziuni caracteristice cu valoare de amprenta asfixica.
3.1. Leziuni comune cu celelalte tipuri de asfixii mecanice
n prima categorie de leziuni se poate nota existenta lividitatilor la membrele inferioare n
spnzurarile tipice sau localizate n oricare parte a corpului n raport de felul spnzurarii atipice.
Lividitatile
vor
fi
mai
precoce,
mai
ntinse
si
mai
nchise
la
cu- loare
datorita
interventiei
unor
mecanisme
care
lasa
sngele
fluid.
De asemenea, hemoragiile punctiforme subconjunctivale sunt destul de frecvente si se
datoresc stazei brutale la nivelul extremitatii cefalice, iar pupilele sunt adesea midriatice.
Staza este generalizata si determina culoarea intens violacee a tuturor organelor.
Tot la examenul intern se constata fluiditatea sngelui si culoarea lui nchisa. O
mod- ificare anatomopatologica caracteristica este splenocontractia cu anemia consecutiva a
splinei.
Cordul ia un aspect caracteristic denumit inima asfixica, caracterizat de dilatarea
cav- itatilor drepte, care sunt pline cu snge, n timp ce cavitatile stngi sunt mici si aproape
goale.
Unii
autori
(Kernbach)
descriu
fragmentarea
fibrelor
miocardice.
Aparatul respirator prezinta leziuni importante si marcate.
Astfel,
la
exam- enul intern, n spnzurarile albastre, ca semne anatomopatologice generale, vor
frapa edemul pulmonar consecutiv hipoventilatiei pulmonare si hipertensiunii venoase
anal- izate.
n caile aeriene se observa adesea un continut serosanguinolent
spumos.
Subpleural (mai ales interscizural) se observa mici hemoragii sub forma unor pete de
aproximativ 2/2 mm., uneori confluente, de culoare violacee, care nu dispar la spalare.
Aces- tea se numesc petele Tardici si au fost considerate patognomonice pentru asfixiile
mecanice. nsa s-a dovedit ca ele apar n toate cazurile de staza pulmonara pronuntata,
cu snge lichid n mortile rapide, n viroze sau bronhopneumonii (datorita tulburarilor grave
de permeabilitate).
Producerea
acestor
petesii
a
fost
explicata
prin
cresterea
permeabilitatii
capilare
datorita
anoxiei
ce
actioneaza
asupra
peretelui
vascular,
re- cent nsa,
aparitia lor a fost datorata cresterii presiunii intercapilare.
Parenchimul
pulmonar
prezinta
zone
de
emfizem
acut,
care
apar
sub forma unor proeminente mai deschise la culoare,
usor deprimabile,
cu
prezenta de celule gigante in alveole si lipsa oricaror leziuni inflamatorii.
Microscopic se observa rupturi ale peretilor alveolari si fibrelor elastice,
consecutiv miscarilor respiratorii n conditii de mpiedicare a patrunderii aerului n aparatul
respirator.
Acest polimorfism lezional pulmonar ce consta din staza si edem (de la seros pna la
hemor- agic), emfizem pulmonar acut caracterizeaza pulmonul act asfixic, care are un mecanism
complex de
6

aparitie : anoxic (encefalopatia hipoxica primitiva ce opreste respiratia si duce la insuficienta

ven- triculara stnga acuta), de presiune endotoracica negativa prin efortul respirator (ce duce la
hiperten- siune venoasa cu transsudat alveolar) si prin tulburari vasomotorii (datorate
compresiunii gtului).
Sistemul
nervos
prezinta
o
staza
pronuntata,
hemoragii
punc- tiforme
n
substanta
alba
si
leziuni
distrofice
neuronale.
Tubul
digestiv
are
mucoasa
intens
cianotica,
deseori
cu
mici
hemor- agii
submucoase
(fiind
leziuni
hemoragice
de
natura
neurogena.
Ficatul si rinichiul sunt intens cianotice, microscopic observndu-se dilatarea marcata a
vaselor. Leziunile macroscopice au si un microscopic cunoscut sub numele de
stare bazalanoxica descrisa de Spielmerger si Kernbach, si care consta din staza si edem
n organe, leziuni de endotelioza si rupturi capilare cu eritrodiapedeza, distrofie hidrofie
vacuo- lara de natura anoxica n celule.
n lipsa leziunilor locale de tip amprenta
asfixica, cerc- etarea atenta a acestui tablou microscopic permite orientarea catre o
moarte asfixica.
3.2 Leziuni caracteristice spnzura
rii
A doua categorie de leziuni reprezinta o importanta mult mai mare, deoarece este
caracteristica spnzurarii si permite de asemenea stabilirea caracterul vital al acesteia.
a).
S antul de spnzurare este un semn patognomonic si caracteristic pentru
spnzurare, reprezentnd amprenta pe care o lasa latul pe regiunea gtului. Este o zona
denivelata, pergamentata, de culoare galbui-violacee care pastreaza ntocmai ca un mulaj, forma,
dimensiunile si structura latului.
I.
Pozitia
santului
dispozitia
santului
poate
fi
superioara,
mijlocie sau inferioara,
n raport cu cartilajul tiroid.
De obicei pozitia
latului se afla n 1/3 superioara a regiunii cervicale n spnzurarile tipice,
complete.
II. Directia santului de spnzurare este oblica si ascendenta indiferent ca ne
aflam n prezenta unei spnzurari tipice sau atipice. Exista o exceptie nsa, n sensul ca
directia santu- lui este orizontala sau aproape orizontala n spnzurarile n pozitie
orizontala.
Acest ele- ment, directia, este de mare importanta n diagnosticul pozitiv si
diferential al spnzurarii.
III. Numa rul santurilor de spnzurare este dependent de circularele latului. Un lat unic
formeaza un singur sant, un lat dublu formeaza doua santuri iar un lat multiplu formeaza
santuri multiple. n aceasta ultima situatie apar sufuziuni hemoragice pe benzile de tegument
prinse lateral ntre doua ture. Acest semn este deosebit de important, el contribuind ca un semn
diagnostic al caracterului vital al spnzurarii.
Frecvent se ntlneste un singur sant. Uneori se gasesc pe gtul celui spnzurat mai
multe urme de santuri si de dimensiuni diferite, dect ar fi putut provoca latul de care este
agatat (ex- emplu: omoruri disimulate - nti strangularea, apoi spnzurarea -, alteori ncercari
de spnzurare cu o sfoara care se rupe din cauza greutatii corpului si apoi o a doua ncercare
care reuseste).
IV.
Forma
santului
se
prezinta
sub
doua
forme:

Mai
pot
aparea
leziuni
ale
tegumentelor
n
cazul
n
care
n
cur- sul spnzurarii latul se deplaseaza, se pot produce zgrieturi verticale si
chiar santuri de spnzurare suplimentare ,
care creeaza
mari dificultati de
diagnostic.
n spnzurarile atipice pot sa apara excoriatii n regiunea mentoniera sau
mandibulara, produse de funia ntinsa care se freca ntinse de aceste regiuni prin
miscarile capului.
b)
Leziuni
ale
pa rtilor
moi
subcutanate
Leziunile interne locale au o mare valoare diagnostica n confirmarea
diagnosticu- lui de spnzurare si de realizare a sa n timpul vietii.
Aceste leziuni
se prezinta sub forma unor sufuziuni sanguine de dimensiuni variabile, n musculatura
si n tesu- tul lax.
La nivelul muschiului sternocleidomastoidian se gasesc mici
hemoragii, situ- ate mai ales n apropierea zonei de compresie si nu exact la locul
compresiunii.
De
asemenea,
se
pot
gasi
mici
zone
hemoragice
ganglionii
limfatici din lantul cervical si n glandele:
tiroida,
submaxilare si chiar
sublinguale.
Punerea
n
evidenta
prin
coloratii
speciale
a
unor
leziuni
dis- trofice
consecutive
hipoxiei
si
compresiunii
locale
a
musculaturii
gtului
nu este de mare folos deoarece leziunile nu sunt caracteristice spnzurarii.
Majoritatea leziunilor descrise sunt partial datorate hipoxiei, deci nespecifice, n parte
produse de lat, dar fara caracteristici care le face sa poata fi deosebite cele intravitam de cele
postmortem.
n spnzurarile cu aruncare n vid sunt cunoscute chiar si rupturile de nervi pneumogastrici
dar mai constant apar mansoanele echimotice pericarotidiene, ca si rupturile transversale ale intimei
carotide- lor, rupturi cunoscute sub numele de semnul lui Zumssat. Aceste rupturi se datoresc
alunecarii tunicilor arterei consecutiv comprimarii gtului, si actiunii greutatii corpului, si mai
rar se pretinde ca se datoresc comprimarii arterelor pe corpurile vertebrale prin intermediul
cartilajelor tiroidiene.
Cnd ruptura intimei nu este vizibila, la zona suspecta se pot cerceta microscopic leziunile
pre- mergatoare
ei.
n cadrul asfixiei mecanice prin spnzurare, staza n circulatia extremitatii
cefal- ice poate sa duca la aparitia de sufuziuni hemoragice n musculatura sau
subconjunctival, crend probleme de diagnostic diferential cu leziunile traumatice.
Edemul
cojunctival se n- tlneste frecvent dupa moartea prin spnzurare, nsa el se poate
produce si ca un arte- fact postmortem, daca capul este mentinut ntr-o pozitie
favorabila formarii acestuia.
Prin acelasi mecanism se produc hemoragiile Berner-Duret din planseul ventriculului IV si
n puseul
apeductului.
Leziuni cerebrale si ale partilor moi subcutanate apar pe extremitati prin
lovirea spnzuratului de corpurile din jur n perioada convulsiva.
Prin cercetarea cu
atentie a locului faptei pentru a se demonstra posibilitatea aparitiei leziunilor
traumatice si a se stabili caracterul lor n functie de agentul vulnerant fix, se poate
exclude spnzu- rarea criminala care este suspectata n cazul prezentei de leziuni
cutanate multiple.

c)
Leziuni
cartilaginoase
si
osoase
n
spnzurarile
la
vrste
avansate,
leziunile
cartilaginoase
se
con- stata cu mare frecventa,
dar obisnuit leziunile osteo-cartilaginoase sunt
rare.
Astfel, n functie de pozitia latului si de forta de tractiune, se pot
constata fracturile cartilajelor laringiene, ale osului hioid sau luxatii ale coloanei
cervicale.
Fracturile laringiene pot fi demonstrate prin disectia facuta la autopsie, ct si prin
radio- grafia laringelui. Osul hioid se fractureaza prin doua mecanisme: prin comprimarea
directa si prin traumatism indirect, cnd este tras n sus de muschii inserati n regiunea lui
superioara si an- terioara, miscarea brusca n jos si laterala a cartilajului tiroid sau
comprimarea ntre osul hioid si cartilajul tiroid, exercitnd tractiunea directa a ligamentului
tiroid si cauznd fractura osului.
Cartilajul tiroid poate fi fracturat direct la nivelul cornului superior (mecanism asemanator cu
cel descris mai sus) si la nivelul corpului (care se produce rar, avnd drept mecanism comprimarea
brutala pe proeminenta laringiana). Aceste fracturi se ntlnesc mai frecvent la vrstnici (datorita
calcificarii cartilajului tiroid); de asemenea sunt mai frecvente la barbati dect la femei, si rare sau
absente la tineri.
Fracturile arcurilor atlasului (anterior si posterior) ale corpului si arcului axisului reprezinta
lez- iuni tipice la acest nivel, fiind descrise si denumite de Wood Jones (citat de Arseni si colab,
1973)
fractura spnzuratilor. Este ntlnita n spnzurarile executie, cu nodul anterior, cnd se
produce o violenta hiperextensie, producndu-se fractura arcului axisului si detasarea corpului
vertebrei C3 .
Cnd exista aceste leziuni trebuie sa se cerceteze si existenta de mici
hemor- agii n focarele de fractura.
Descoperirea de leziuni cu caracter vital
n
sis- temul
osteocartilaginos
laringian
semneaza
diagnosticul
de
spnzurare
intravitam.
n rarele cazuri de supravietuire vor ramne ca sechele, multiple tulburari psihice sau
ner- voase (agitatie, confuzie, depresie, disfonii, paralizii) tulburari pulmonare. Este frecventa, de
aseme- nea, persistenta urmei latului traumatic, care poate disparea dupa mai multe zile. n
supravietuiri se realizeaza tabloul unei morti aparente cu coma de gradul I, II, III sau
coma depasita ce corespunde mortii cerebrale. La tulburarile neurologice se va adauga
si edemul laringian.

10

CAPITOLUL IV
SINDROAME TANATOGENERATOARE N ASFIXIILE MECANICE PRIN
SPNZURARE
n mecanismul de producere al mortii, n spnzurare intervin trei mecanisme:
anoxia anoxica acuta; inhibitia nervoasa reflexa; tulburari grave de hemodinamica
cere- brala.
De asemenea,
acesti factori sunt intricati, cauza mortii fiind
complexa.
4.1 Anoxia anoxica se datoreste n primul rnd mpingerii bazei limbii pe faringele
posterior si palatul moale de catre latul care patrunde ntre laringe si osul hioid, determinnd
blocarea faringelui, aspect ntlnit mai ales n spnzurarile tipice. Aceasta obstructie mai este
favorizata si de accentuarea curburii coloanei cervicale, care este mpinsa anterior, aspect ntlnit
mai ales n spnzurarile atipice.
n asfixia mecanica prin spnzurare, mecanismele tanatogeneratoare asfixice actioneaza
mpreuna cu mecanismele hemodinamice, producnd modificarile morfologice externe si
in- terne tipice de asfixie, cu aparitia asa-numitilor spnzurati albastri (datorita cianozei
fetei).
Spnzurarea este albastra cnd nodul este lateral (prin asigurarea circulatiei cerebrale
contralateral) sau anterior (prin hiperextensia brusca a capului cu comprimarea carotidelor de
planul vertebral).
Comprimarea cailor respiratorii superioare mpiedica att patrunderea
aeru- lui si deci a oxigenului n aparatul respirator, ct si eliminarea n exterior a aerului
ncar- cat cu bioxid de carbon, producndu-se astfel o anoxie anoxica nsotita de
hipercapnie.
Suferinta celulelor este cu att mai mare cu ct ele sunt mai sensibile la lipsa de oxigen.
Organismul va cauta sa compenseze lipsa de oxigen prin mecanisme complexe
neuroendocrine, care se manifesta n special prin tahicardie, dispnee, splenocontractie(n
scopul
compensarii hipoxiei prin punerea n circulatie a unui numar mai mare de hematii).
Durata asfixiei se poate deduce din dozarea rezervelor de oxigen: un om de 70 de
kg.
Are 5400 g.
de snge cu 18% O2, din care 770 cm3 n circulatie, 320 cm3 n
aerul alveolar si o rezerva de 1300 cm3 .
Cum consumul de oxigen pe ora este de
400 cm3 / kg., la 70 de kg.
Va fi de 450 cm3 pe minut.
Dupa 2 minute si 30 de
3
secunde se 1120 de cm , iar dupa 3 minute rezerva de oxigen devine nula si moartea
sigura.
Uneori, inhibitia si sincopa suprima respiratia si menajeaza rezervele de oxigen
(la fel ca si diverticulii esofagieni), fapte patogenice ce prelungesc durata asfixiei la 10-12
minute.
4.2 Tulbura rile hemodinamice
se datoreaza greutatii corpului ce apasa
prin intermediul latului traumatic asupra formatiunilor anatomice vasculare ale gtului.
De
remarcat
ca
si
acest
mecanism
se
intrica
cu
celelalte doua
(mai
ales
cu
cel
anoxic)
n
producerea
mortii
din
spnzurare
Simonin a apreciat ca o greutate de 2 kg. Comprima venele jugulare, la aproximativ 3,5
kg. Sunt comprimate arterele carotide, iar o presiune de 16,6 kg. Poate opri circulatia n arterele

Faptul explica de ce moartea se produce si n comprimarile atipice care intereseaza numai

formatiunile vasculare, nu si traheea, (n spnzurarile purtatorilor de canula traheala, cu lat
compre- siv deasupra canulei, cnd moartea se produce prin fenomene anoxice predominant
hemodinamice).
Ori de cte ori nodul latului traumatic se afla sub barbie si latul
com- prima
cu
precadere
arterele
vertebrale
si
venele
jugulare,
moartea
se
pro- duce
ntr-un
timp
mai
ndelungat,
desi
tot
prin
mecanism
asfixic.
n comprimarea formatiunilor vasculare ale gtului se realizeaza o anoxie
de transport a oxigenului spre creier, cu producerea unei insuficiente cerebrale acute.
Creierul este un organ vital, a carui activitate este tributara permanent de oxigen si
glu- coza, debitul sanguin cerebral trebuie sa fie maximal si constant, pentru a asigura
aportul con- tinuu si corespunzator de substante energogenetice si a elimina catabolitii
(CO2 , NH3 etc.) a caror acumulare exercita efecte nocive asupra functionalitatii cerebrale.
Circulatia cerebrala furnizeaza permanent neuronilor oxigen (15-20% din oxigenul total captat
de plamni sau 3,53,8 ml/ 100 g. tesut/ minut n repaus) si substante nutritive (17% glucoza circulanta,
respec- tiv 4-5 g./ora sau aproximativ 100 g./24 h.), indispensabile metabolismului si
functionarii lor.
De remarcat este faptul ca scaderea debitului sanguin cerebral ca urmare a actiunii
latu- lui traumatic asupra pachetului vascular cerebral, care produce reducerea aportului de O2 si
de glu- coza, determina aparitia semnelor clinice, daca sunt ntruniti mai multi factori:
gradul compresiei ce determina importanta ischemiei (reducerea debitului sanguin cerebral cu
mai mult de 50% fata de normal modifica ireversibil functiile si morfologia celulara); durata
ischemiei si modul de in- stalare a ischemiei (instalarile lente sunt mai bine suportate) si
sensibilitatea celulelor la ischemie (diferita ntre glie si neuroni, ntre diferitele tipuri de neuroni
si ntre diverse regiuni cerebrale).
Diminuarea debitului sanguin cerebral determina hipoxie cerebrala cu aparitia edemului cerebral.
La rndul ei, hipoxia cerebrala determina fie lezarea fundamentala a barierei
hematoence- falice, leziunea primara fiind cea vasculara (edemul cerebral vasogenic),
permitnd iesirea apei, sodiului si moleculelor mari (proteinele) din capilar n spatiul
extracelular, fie lezarea neu- ronilor si celulelor gliale (edem citotoxic) care se tumefiaza, se
rup si elibereaza continutul lor n spatiile extracelulare, unde, marind presiunea coloid
osmotica, determina retentia de apa.
Edemul cerebral produce moartea prin fenomenul de angajare a uncusului hipocampic n orificiul Pacchioni sau a amigdalelor cerebeloase n orificiul occipital cu compresia trunchiului cerebral.
n general tulburarile grave hemodinamice sunt responsabile n primul rnd de pierderea
cunost- intei, care n spnzurare se produce foarte rapid (30-60 de secunde) si mpiedica
autosalvarea.
De asemenea, aceasta explica tulburarile psihice (amnezia) care apar la cei salvati n timp util.
4.3 Mecanismele nervoase.
n spnzurarile n care predomina ca
mecan- ism
tanatogenerator reflexele nervoase inhibitoare,
vor
lipsi
modificarile
morfo- logice interne si externe tipice de asfixie, realizndu-se asa-zisa asfixie
alba.
12

Mecanismele nervoase de moarte sunt frapante mai ales n cazul spnzurarilor

supliciu, unde aruncarea n vid de la o naltime de circa 6 metri, a victimei cu latul fixat de
gt, cnd are loc o dislocare vertebrala cu elongarea maduvei cervicale, sau fracturi ale axisului,
cu moarte bul- bara, precum si n alte cazuri de spnzurare cnd latul traumatic produce
excitarea formatiunilor nervoase ale gtului urmata rapid de moarte, nainte de instalarea
semnelor tipice de asfixie.
Reflexele inhibitoare au ca punct de plecare pneumogastricul (care este comprimat si tractionat), nervul laringeu si sinusul carotidian, mai ales n cazurile
cnd compresiunea pe pachetul vasculonervos este superioara,
sinusul umplndu-se
brusc, umplere ce determina implicit cresterea brusca a presiunii sngelui de la acest
nivel.
Cea mai mare densitate a baroreceptorilor se gasesc la nivelul sinusului carotidian.
Acestia sunt situati la om n regiunea bifurcatiei carotidelor si segmentului
proxi- mal al carotidei interne, sunt fibre miclice foarte ramificate, anastomozate, terminate
prin for- matiuni butonate cu diametrul de 3-5 m, asemanatoare organelor Golgi din
tendoane.
Cele mai multe fibre sunt prezente n adventice n vecinatatea mediei, avnd tendinta de a fi
ori- entate paralel cu axul longitudinal al vasului. Acesti receptori sunt stimulati att de modificari
vasculare transversale (distensie), ct si de cele longitudinale (alungire),deci att de variatiile
presiunii intravas- culare (cresterea presiunii intraluminale), ct si de cele fazice determinate de
sistolele ventriculare.
Prin cresterea acestei presiuni intraluminale sunt declansate descarcari de impulsuri, care
se transmit pe fibre aferente ale nervilor glosofaringieni pna la nivelul nucleului tractului solitar din
bulb, care este legat prin neuroni inhibitori centrii vasomotori si prin neuroni activatori cu nucleul
vagului.
De
la
acesti
nuclei
bulbari
se
descarca
impulsuri
care
se
trans- mit pe fibre descendente simpatice si parasimpatice,
influentnd tonusul
vas- cular si activitatea cardiaca (putnd determina oprirea inimii n diastola).
Cercetarile experimentale au precizat ca baroreceptorii arteriali raspund foarte rapid si
eficient la modificarile presionale, n special la cele bruste (situatie care se ntlneste si n cazul
spnzurarilor).
Cresterea presiunii intraluminale declanseaza un reflex depresor, deoarece impulsurile
descarcate de baroreceptorii sinusali determina concomitent stimularea nucleului vagal si inhibitia centrului cardiovasomotor, avnd ca rezultat oprirea inimii (cnd presiunea
intralu- minala este foarte mare ), si diminuarea frecventei si a fortei de
contractie a cordu- lui, ct si scaderea tonusului vaselor periferice (cnd presiunea este
relativ crescuta).
Aceste efecte sunt urmarea cresterii ratei impulsurilor eferente vagale, cu actiune n special
cardiaca, si a scaderii ratei impulsurilor eferente simpatice, cu actiune n special
vasodilatatoare.
Este greu de apreciat care din cele trei mecanisme joaca rolul predominant tanatogenerator.
Experientele pe animale au dovedit potentialul tanatogenetic al fiecarui mecanism
n parte.
De asemenea practica a dovedit posibilitatea mortii prin spnzurare la persoane
tra- heotomizate, cu toate ca latul, si deci compresiunea, actiona deasupra orificiului de
traheotomie.

Este foarte probabil ca, de la caz la caz, n functie de brutalitatea si intensitatea

comprimarii gtului, sa intervina unul sau altul dintre mecanismele aratate mai sus, sau ele
sa se intrice.
Faptul ca pentru a declansa aceste mecanisme tanatogeneratoare este suficienta o
com- presiune a gtului de cteva kg.
Explica posibilitatea spnzurarii incomplete,
atipice.
n literatura de specialitate se cunosc peste 300 de feluri de spnzurari atipice si
ca atare incomplete, mergnd pna la situatiile extreme cnd victima se afla culcata n
pat si cnd are loc comprimarea gtului n lat doar prin intermediul capului, care are o
greutate medie de 4,5 kg.
- cu variatii ntre 3,5 si 6,5 kg.(asa-numitele spnzurari de
dimineata n pat ale melancolicilor), situatii de spnzurare cu latul n gura, cu latul
sub barbie.
Moartea prin spnzurare se instaleaza rapid, n interval de 5-30 minute. Se citeaza cazuri
n care s-au putut observa contractii cardiace timp de cteva ore (Simonin). Se considera nsa ca
posi- bilitati de salvare ale unui spnzurat exista numai n primele 4-5 minute si aceasta nu
ntotdeauna.

14

CAPITOLUL V
PROBLEME MEDICO-LEGALE
Expertiza trebuie sa rezolve urmatoarele probleme:
diagnosticul pozitiv
den moarte prin asfixie, stabilirea formei asfixiei (agentului producator), furnizarea
unor elemente privind circumstantele de producere, aprecierea momentului survenirii
al- tor tipuri de leziuni traumatice fata de momentul mortii, identificarea cadavrului.
a)
Diagnosticul
pozitiv
de
moarte
prin
asfixie
mecanica
prin
spnzu- rare presupune constatarea leziunilor anatomopatologice caracteristice asfixiilor.
Astfel,
emulsionarea grasimilor n vecinatatea santului de spnzurare a
fost considerata ca semn vital, cu toate ca alti autori au contestat acest lucru.
Fazekas, Viragos si Kiss pornind de la constatarea ca n orice trauma
celulele elibereaza histamina, au demonstrat continutul diferit n histamina totala
si libera al santului de spnzurare vital, de cel obtinut prin spnzurarea unui
cadavru.
n 1952, Berg, prin dozarea fosfolipidelor a descris metoda dublelor valori n
moartea prin spnzurare.
El arata ca revarsarea fosfolipidelor din rezervoare n
snge se face dupa nchiderea circulatiei cefalice, astfel ca nivelul fosfatidelor serice
va fi crescut numai n sngele din celelalte vase ale corpului si nu n vasele
craniene.
O serie de modificari histologice sunt descrise n hipoxidozele acute de catre Kernbach,
fi- ind consecinta alterarii sistemului enzimatic aerob. Distrofia vacuolar hidropica ar constitui un
proces patognomonic n hipoxii, manifestndu-se constant sub forma encefalo- si miocardopatiei
hipoxice.
b) Stabilirea formei asfixiei (adica a spnzurarii) se face pe baza existentei
n primul rnd a santului de spnzurare si apoi a celorlalte leziuni ale regiunii gtului.
O atentie deosebita trebuie acordata cazurilor n care pozitia joasa si directia mai mult
sau mai putin orizontala a santului cnd este necesar sa se faca diagnostic diferential cu
strangularea cu latul.
c) n aprecierea momentului survenirii altor tipuri de leziuni traumatice fata
de momentul mortii prin spnzurare, trebuie luate n considerare trei situatii:
1. Unele leziuni traumatice pot preceda manopera asfixica. n aceasta situatie se vor
rel- eva leziuni vitale la locul traumatismului, precum si prezenta sau absenta semnelor de
asfixie.
2.
Traumatismul
este
contemporan
cu
moartea
prin
asfixie
(leziunile
se
produc
n
perioada
convulsiilor
asfixice).
3. Modificari ulterioare mortii prin asfixie, cum sunt modificarile cadaverice sau cele
pro- duse de diferite animale, la care lipsa caracterului vital atesta survenirea lor ulterior mortii.
Atunci cnd fenomenele cadaverice au facut sa apara semnele vitale, apartinnd altor violente, nu
se va putea emite o concluzie asupra cauzei mortii, persistnd posibilitatea disimularii unei crime
prin spnzurare.
e) Pentru identificarea cadavrului se recurge la toate metodele cunoscute (prelevarea amprentelor digitale, examenul antropometric al cadavrului sau scheletului, reconstituirea figurii etc.)
15

izate,

Toate
sunt

acestea
de mare
[1.]

elemente
medico-legale,
judicios
cercetate
si
valoare n stabilirea formei juridice a spnzurarii.

anal-

Diagnosticul diferential de strangulare

Diagnosticul diferential , n cazurile la nceput obscure, are o mare importanta: pentru a

in- duce n eroare, asasinul, dupa ce si-a strangulat victima, o spnzura pentru a simula
sinuciderea.
Elementele de diferentiere mai mult sau mai putin concludente
sunt: [1.]

n spnzurare ca ile respiratorii sunt nchise prin greutatea corpului

111... n strangulare acest rol l joaca minile sau o legatura.

santul:
a.
spnzurare este
concludent).

directia:
de
oblic
ascendent,

regula
orizontal
n
niciodata
descendent

strangulare,
santul
n
(element
nu
totdeauna

1. n strangularea cu tragerea latului n sus, santul poate fi oblic ascendent, dupa cum
poate fi oblic descendent prin tractiune n jos;
1. un sant orizontal se poate nota n spnzurarea
incompleta.
b.
numa rul
amprentelor:
nu
este
concludent
pentru
strangularii dect numai atunci cnd ele au o directie mai mult sau mai
unica.
Pen- tru ca s-au notat cazuri de sinucidere prin spnzurare cu
dublu, chiar triplu:

teza
putin
sant

1. spnzurarea cu un sant orizontal si unul oblic ascendent;

1. doua santuri, explicate prin dispozitia legaturii: capetele mai nti ncrucisate pe
gt n forma de X au fost aduse la spate pna la punctul de suspendare;
1. sinucidere prin spnzurare cu doua santuri orizontale si unul ascendent spre
napoi. c.
santul:
de
n
strangulare
n
spnzurare
d.

nivelul

santul
este

la

care

se

ga seste

regula
se
formeaza
pe
deasupra
acestuia.
continuitatea:
16

laringe;

numai
exceptional
ntrerupt
n
strangulare;
n
spnzurare
santul
este
continuu. e.
adncimea:
foarte pronuntata n santul spnzurarii, cu maximul ei n partea opusa nodului;
adncimea santului strangularii este mai mult sau mai putin
uniforma. f.
pergamentarea:
exceptionala
n
strangulare;
frecventa
n
spnzurare.
[1.]
cianoza fetei, echimozele palpebrale si conjunctivale: aproape
caracter- istice strangularii, aceste semne sunt inconstante n spnzurare (numai n
20% din spnzurarile cu nodul la ceafa si numai n 30% din spnzurarile cu
nodul lateral sau anterior).
[1.] congestia pericraniului, a meningelor, a creierului: -foarte pronuntata n strangulare.
- exceptionala, si de intensitate variabila n
spnzurare.
[1.]

hemoragia n pa rtile moi ale gtului:

de
regula
apare
n
strangulare;
este
exceptionala
n
spnzurare.
6.
fracturile
laringelui
si
osului
hioid:
rare
n
strangulare;
frecvente
n
spnzurare.
7.
ruptura
tunicii
interne
a
carotidelor:
aproape
complet
absenta
n
strangulare; frecventa
n
spnzurare.
8.
examenul extern
al
cadavrului,
hainele,
locul:
acest
examen
poate
furniza
informatii
pretioase
pentru
diagnosticul
diferential.
5.2 Disimularea
Este vorba de ncercarea facuta de asasin de a induce n eroare justitia prin spnzurarea ulterioara a victimei ucise n alt mod, de a camufla urmele savrsite prin alte mijloace: cu un
instru- ment, obiect contondent, taios, ntepator, arme de foc, arsuri, electricitate, otrava, frig,
inanitie.
Se pot folosi succesiv mai multe procedee de asfixie: strangulare, sufocare si apoi spnzurare.
17

n
cazurile
dubioase
se
va
Demonstrarea
disimula rii
1.Inspectia
locului;
daca
individul sa
se
urce
pna
spnzure.
[1.]

face
se
a
la

fost
acest

examinare
atenta.
face
prin:
cu
putinta
ca
nivel
si
sa
se

Pozitia cadavrului.

[1.]
Locul de fixare al legaturii.
Felul de legare al nodului.
Cautarea urmelor altor persoane.
Cautarea unor pete relevatoare.
Examenul hainelor pentru a gasi urme de lupta.
Stabilirea starii anterioare
spnzurarii a individului (betie, hipnoza, boala, inconstienta etc.).
Notarea
leziunilor vitale de pe cadavru, altele dect cele specifice spnzurarii, lasate n timpul
autoapararii, ca: zgrieturi pe fata, gt, mini, piept.
Examenul asasinului prezumat.
Prin diferentierea spnzurarii vitale de cea
post-mortala, prin examinarea santului.
Punerea n evidenta a celorlalte reactii
vitale macro- si microscopice.
Pentru a descoperi o disimulare este important sa
aflam daca:
spnzurarea a
avut
loc
n
timpul
vietii
sau
dupa
moarte;
La
modificarile
survenite
n
timpul
spnzurarii
numerosi
autori
au
ara- tat importanta unora sau altora din semne, considerndu-le pe unele semne
vitale
Cu toate acestea medicii legisti nu pot cadea de acord asupra importantei acestor semne
S i ca un diagnostic corect nu poate fi dat dect tinnd cont de totalitatea leziunilor
gasite.
Leziunile, modificarile constatate trebuie coroborate si cu conditiile concrete de
boala, de stare patologica, de rezistenta, de vrsta, la fiecare caz concret n parte.
Alte
boli
pe
care
individul
le
are
pot
influenta
aparitia
sau lipsa
unora
din
leziunile
caracteristice
mortii
prin
spnzurare.
Unor semne nu le putem acorda o importanta att de mare, daca lipsesc
fap- tul nu trebuie sa alarmeze, iar daca ele exista atunci ele sunt un indiciu n
plus.
Leziunile
ct
de
ct
caracteristice
spnzurarii
sunt
cele
din
regiunea
gtului,
n
jurul
caruia
se
nvrte
ntreaga
expertiza.
spnzurarea
este
sau
nu
cauza
mortii?
Cnd
expertiza
medico-legala
descopera
majoritatea
semnelor
vitale
de
care am vorbit si cnd nu sunt descoperite alte indicii ale unei morti violente,
atunci cu cea mai mare probabilitate se poate sustine ca spnzurarea este cauza
mortii.
Exemple
de
disimulare
(Mina
Minovici
)
[1.]

Victima nti njunghiata si apoi spnzurata. n somn barbatul este strangulat

18

de sotia sa pe care o amenintase ca o lasa. Cu ajutorul unui frate l spnzura.

Ucigasul, dupa ce si omorse victima si o spnzurase, a fugit pe fereastra pe
care a nchis-o pe dinafara printr-un geam spart. Un cadavru e gasit cu latul de gt,
dar cu frnghia pe jos. Latul a fost pus pe gtul mortului iar capatul liber al legaturii
a fost n urma trecut peste o grinda si s-a tras de el. Dovada era ca att grinda ct
si frnghia erau roase.
CAPITOLUL VI
Formele juridice
ca
ne
aflam
n
prezenta
unei
diagnosticul
ei
etiologic,
care

Odata
stabilit
mai trebuie
pus
si
sinucidere
executie
[1.]

spnzurari
poate
fi:

vitale,
-

omucidere
accident
(din

date

istorice)

SINUCIDEREA

Spnzurarea
este
n
quasitotalitatea
cazurilor
o
sinucidere.
Sinuciderea
este
certa
atunci
cnd
examenul
hainelor
si
al
cadavru- lui,
coroborat cu inspectia locului, exclude orice interpretare n sensul
crimei.
n lucrarea Cauzele spnzurarii M. Minovici subliniaza ca alegerea mijloacelor de
sinucidere e bazata de obicei pe certitudinea actiunii lor, ct si prin putina durere pe care o
cauzeaza. Nu e mijloc de sinucidere mai rapid si cu sanse mai putine de scapare ca spnzurarea.
Afara de aceasta ea constituie mi- jlocul cel mai putin costisitor, mai discret, mai repede de ndeplinit
si ntotdeauna la ndemna oricaruia.
Printre
principalele
cauze
de
spnzurare-suicid
gasim:
-alcoolismul;
-afectiunile
psihice;
-bolile cronice:
individul se suicide fie datorita durerilor persistente care
caracterizeaza
unele
maladii
cronice,
fie
datorita
starii
de
slabiciune
a
organ- ismului,
care ca efect psihic se traduce printr-un dezgust fata
de
viata.
Este aleasa ca modalitate de sinucidere mai ales de catre barbati.
Uneori, pentru a se da certitudine gestului de moarte ce se vrea ireversibil, n motivatiile patologice, se poate face constatarea legarii concomitente de greutati de picioare, a legarii
minilor.
Cu ct actul se executa mai discret, mai disimulat si mai convingator ca loc de
spnzu- rare si ca mijloc utilizat, cu att motivatia patologica este mai frapanta fata de
suicidul-santaj.

19

O alta modalitate de sinucidere patologica este si asa-numitul omor altruist, cnd,

mama cu melancolie puerperala suprima viata copilului, dupa care recurge la sinuciderea
prin spnzu- rare. O forma de spnzurare la limita cu normalitatea sub aspectul motivatiei
patologice, o con- stituie spnzurarea n doi (spnzurarea dubla) la cei care traiesc diferite
stari afectiv-pasionale.
Cu toate acestea, tocmai raritatea omuciderilor, precum si frecventa asa de mare
a sinuciderilor prin spnzurare trebuie sa ceara medicului legist o atentie si mai
mare.
n caz de ndoiala, sinuciderea se demonstreaza pe calea eliminarii celorlalte forme .
Pentru
a
afirma
forma
medico-legala
a
spnzurarii
trebuie
cerc- etate circumstantele n care spnzurarea a avut loc,
examenul locului,
poz- itia
cadavrului,
legatura
din
jurul
gtului,
nodul,
pozitia
santului.
- Nu trebuie pierdute din vedere nici antecedentele celui spnzurat, sau tentativele anterioare de
sinucidere.
Astfel
se
poate
tine
cont
si
de
cauzele
sociale,
morale,
al- coolismul,
bolile
psihice,
bolile
cronice
(numite
mai
sus
).
- Examenul locului unde s-a produs spnzurarea poate da indicii pretioase.
Usa camerei nchise pe dinauntru, nederanjarea lucrurilor de prin casa care sa indice lupta,
scrisori referitoare la spnzurare, sunt toate n masura de a forma convingerea unui
suicid.
- Unele urme de violenta pot fi gasite pe corpul celor sinucisi, ca si
pe cele ale celor ucisi.
n perioada convulsiilor la spnzurare, acestia involuntar
si pot forma semne pe corp, n urma izbirii de diferite obiecte nconjuratoare.
- De asemenea, aceste urme pot fi formate nainte de spnzurare.
- Alteori, tentativele de sinucidere facute anterior spnzurarii pot lasa pe
corpul spnzuratului semne de violenta n regiuni importante ale corpului: rani facute
cu arme de foc, obiecte taietoare, intoxicatii cu diferite substante otravitoare, taierea
venelor.
- De asemenea sfoara se poate rupe din primul moment al spnzurarii, individul cade pe jos si
se loveste.
Repetndu-se spnzurarea, leziunile formate prin cadere dau ideea unui
omor.
n asemenea cazuri deci, medicul legist va cauta sa-si dea seama daca aceste leziuni
au provocat moartea, daca sunt facute n timpul convulsiilor sau sunt facute de mna
criminalilor.
[1.]

OMUCIDEREA

Spnzurarea ca omucidere, este foarte rara si pentru ca sa aiba loc, se cere o

superior- itate de forta din partea criminalului. Omuciderea este posibila la persoane ce se
afla n im- posibilitatea de a se apara: copii, batrni, bolnavi sub narcoza sau n stare
de ebrietate.
Este normal ca victima, nainte de spnzurare, sa se fi aparat.
Urmele
aces- tei aparari trebuie cautate.
Adeseori, criminalul ncearca sa mascheze spnzurarea
prin alte forme de moarte, sau invers, prin spnzurare sa mascheze modul n care l-a
ucis.
20

Mai des se gasesc indivizi care au fost spnzurati,

dupa ce mai
nti au
fost
strangulati:
omucidere care
se
realizeaza
mai usor dect
spnzurarea.
n
aceste
cazuri
confuzia
se
poate
face
mai
usor.
Crima
certa
cnd
cadavrul
fiind
descoperit
la
o
naltime
relativ
mare nu se gaseste n jurul sau nici un obiect pe care individul ar fi putut
sa se urce spre a-si vr capul n lat si a prinde legatura de punctul de
fixare.
[1.]

ACCIDENTUL

Spnzurari
accidentale
au
fost
semnalate
n
literatura
mai
ales
n
cadrul
unor
manevre
de
autoerotism,
ntruct
compresiile
lente
asupra
gtului produc o stare de excitatie sexuala (sau cel putin asa se crede).
Este o forma exceptionala a spnzurarii si demonstrarea se poate face
nu- mai prin examenul cadavrului ramas spnzurat, prin leziunile santului, prin
lez- iunile particulare de pe tegumentele gtului, prin cercetarea locului faptei.
Numerosi autori citeaza numeroase cazuri:
alpinisti, saltimbanci,
copii. Mina
Minovici
citeaza
o
serie
de
accidente
n
spnzurare:
1).
Acrobatii
n
timpul
demonstratiilor
aeriene.
2).
n timpul orei de gimnastica,
un elev,
facndu-si cu o
frnghie ce atrna cteva circulare n jurul gtului,
a ramas spnzurat etc.
[1.]

EXECUT IA

Este de domeniul istoric. Se practica ca o pedeapsa capitala. Astazi aceasta metoda s-a pastrat n
tarile din orient.

21

CAPITOLUL VII
NCADRAREA JURIDICA
Am vazut ca de cele mai multe ori spnzurarea este un act de
sinucidere. Determinarea sau nlesnirea sinuciderii este prevazuta n art.
179 C. penal.
Daca
ncercarea
de
sinucidere neconstituind o ncalcare a dreptului la viata altuia, nu constituie infractiune, n schimb
determinarea sau nlesnirea sinuciderii unei persoane, fiind o fapta prin care se aduce atingere, ntr-un
anumit fel, dreptului la viata al altuia, este prevazuta si pedepsita de lege. Aceasta forta consta
potrivit art. 179 c.p., n deter- minarea sau nlesnirea sinuciderii unei persoane, daca sinuciderea sau
ncercarea de sinucidere a avut loc.
Obiectul juridic
si obiectul material. Obiectul juridic special al infractiunii consta n relatiile sociale referitoare la
dreptul la viata, iar obiectul material consta n corpul persoanei care s-a sinucis sau a ncercat sa se
sinucida.
Subiectul. Infractiunea poate fi savrsita de orice persoana. Participatia penala este
posibila.
Latura obiectiva - infractiunea implica o actiune de determinare sau o actiune de
nlesnire a sinuciderii unei persoane. Prima consta n ndemnarea si convingerea unei persoane de a
se sinucide.
Ceea ce
intereseaza, este ca faptuitorul, prin activitatea sa, sa fi facut ca victima sa ia hotarrea de a se
sinucide.
Daca victima nu a avut libertatea sa ia hotarrea de a se sinucide, fapta nu constituie
infractiunea prevazuta de art. 179 c.p. ci omor, deoarece ea s-a realizat prin constrngere si nu
prin determinare.
nlesnirea sinuciderii unei persoane consta n orice ajutor dat persoanei sa se sinucida.
Att n cazul determinarii ct si n cazul
nlesnirii sinuciderii, activitatea de suprimare a vietii trebuie sa fie n exclusivitate opera
sinucigasului. Daca faptuitorul savrseste acte de cooperare directa la realizarea actiunii
sinucigasului, fapta constituie omor.
Latura subiectiva . Infractiunea se savrseste cu intentie directa sau
indirecta.
Consumarea are loc n momentul cnd are loc sinuciderea.
Sanctiunea - nchisoare de la 2 la 7 ani.
Formele agravante - daca fapta s-a
savrsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era n stare sa-si dea seama de fapta sa
ori nu putea fi stapna pe actele sale. Pentru aplicarea ei, este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut
starea persoanei.
Sanctiunea este nchisoare de la 3 la 10 ani.
O alta forma juridica
este omuciderea, care se ntruneste mai rar. n astfel de cazuri fapta este incriminata n art. 175 lit. a,
b, c, d, h.
Lit.
a
Omorul
savrsit
cu
premeditare. Lit
b
Omorul
savrsit
din
interes

Lit d - Omorul savrsit profitnd de starea de neputinta a victimei de a se

apara. Lit h - Omorul savrsit pentru a nlesni sau ascunde savrsirea altei
infractiuni.
n
cazul cnd spnzurarea este o disimulare pentru a ascunde o alta crima se ncadreaza n art.
176.
Conform - art.
175 c.p. omorul calificat se pedepseste cu nchisoare de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
- art. 176 c.p. omorul deosebit de grav se
sanctioneaza cu detentiunea pe viata sau cu nchisoare de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi
mprejurarile care atribuie faptei caracter deosebit de grav sunt:
art.176
lit.
a
omorul
savrsit
prin
cruzime
lit. c - omorul savrsit de o persoana care a mai savrsit un
omor. lit. d - omorul savrsit pentru a comite sau a ascunde savrsirea unei tlharii
sau piraterii. lit. e - omorul savrsit asupra unei femei gravide.
Potrivit art. 174 c.p. omorul consta n uciderea unei persoane
Tentativa omorului se
pedepseste. CAPITOLUL VIII
STUDIUL STATISTIC
8.1 Materiale si metode
Cazuistica n acest capitol este extrasa
din arhiva Laboratorului de Medicina Legala a Institutului de Medicina Legala Prof. Dr. Mina
Minovici.
Sunt analizate cele 119 cazuri de decese produse prin asfixie mecanica prin
spnzurare survenite n municipiul Bucuresti si n sectorul Agricol Ilfov n anul 1995, din totalul de
decese de 3075.
La fiecare caz s-a urmarit:
vrsta
sexul
alcoolemia
clasificarea
juridica
a
spnzurarii
luna
producerii
spnzurarii
- mediul rural sau urban unde s-a produs spnzurarea
tipul
spnzurarii
:
completa
sau
incompleta
-tipica sau atipica
alte
leziuni
de
violenta
daca
a
mai
avut
tentative
de
suicid.
23

Rezultatele
8.2.

studiului

sunt

prezentate

sub

forma

de

grafice si
Rezultate

tabele.

1.
n anul 1995 n Institutul de Medicina Legala din Bucuresti s-a
efec- tuat autopsia la un numar de 3075 de cazuri de decese, dintre care 119
cazuri de
decese prin asfixie mecanica
prin spnzurare,
ceea
ce reprezinta
3,86%.
2. Din studiul frecventei spnzurarilor n functie de lunile anului se remarca urmatoarea
inci- denta:
luna
ianuarie
6,72%
februarie - 5,91%
martie - 6,72%
aprilie - 9,23%
mai - 10,08%
iunie - 11,76%
iulie -10.92%
august - 10,08%
septembrie - 8,40%
octombrie - 7,56%
noiembrie - 7,56%
decembrie - 5.04%.
3.
Din totalul asfixiilor mecanice prin spnzurare n anul 1995, 88, respectiv
73,94% au fost de sex masculin si 31, respectiv 26,05% au fost de sex feminin.
4.
Din
punct
de
vedere
al
clasificarii
juridice,
118
respec- tiv 99,15% au fost sinucideri si 1 respectiv 0,84% a fost accident.
5.
Din punct de vedere al grupelor de vrsta, rezultatele sunt urmatoarele:
0-10 ani - 3 cazuri = 2,52%
11-20 ani - 8 cazuri = 6,72%
21-30 ani - 16 cazuri = 13,44%
31-40 ani - 17 cazuri = 14,28%
41-50 ani - 19 cazuri = 15,96&
51-60 ani - 21 cazuri = 17,64%
61-70 ani - 26 cazuri = 21,84%
71-80 ani - 6 cazuri = 5.04%
24

81-90 ani - 3 cazuri = 2,52%

>91 de ani - 0 cazuri
6. Studiul mediului de provenienta al decedatilor prin spnzurare ne arata urmatoarele date :
- mediul urban - 75,12% respectiv 89 de cazuri
- mediul rural - 27,58% respectiv 30 de cazuri.
7. Din studiul prezentei si concentratiei alcoolului n snge, rezulta urmatoarele date :
- 0-0,5o/oo - 3,44%
- 0,5-1,5o/oo - 16,37%
- 1,5-2o/oo - 8,62%
- 2-3o/oo - 3,44%
- 3-4o/oo - 0,86%
- total - 32,75%, respectiv 38 de cazuri
8.
Din
corelarea
tipului
de
spnzurare
(tipica
sau
atipica)
si
prezenta
infiltratelor
sanguine
cervicale
rezulta
urmatoarele
date
:
- din totalul de 88 de
spnzurari care prezentau infiltrate hemoragice cervicale, 50,74% au fost tipice si 49,25% au fost
atipice
- din totalul de 31 de spnzurari fara reactie vitala locala, 50% au fost atipice.
9.
Din
corelare
tipului
de
spnzurare
(completa
sau
incom- pleta) cu prezenta reactiei vitale locale rezultatele au fost
urmatoarele:
- din 88 de cazuri unde a fost prezenta reactia vitala locala, 26,86% au
fost spnzurari complete, 55,22% spnzurari incolmplete si 17,9% cazuri neprecizate.
- din 31 de cazuri unde a lipsit reactia vitala locala, 13,63% au fost
spnzurari complete, 77,27% au fost spnzurari incomplete si 9,09% cazuri
neprecizate.
10. n ceea ce priveste prezenta altor leziuni de violenta s-a observat urmatoarele:
26(21,84%)
au
prezentat
alte
urme
de
violenta.
93(78,15%)
n-au
avut
urme
de
violenta.
11. Din punct de vedere daca au mai avut tentative de sinucidere s-au observat urmatoarele date:
17(14,28%)
au
mai
avut
tentative
de
sinucidere.
102
(85,71%)
n-au
mai
avut
tentative
de
sinucidere.
8.3
DISCUT II
[1.]
Asfixia mecanica prin spnzurare este cel mai frecvent tip de asfixie
mecanica ntlnite n practica. n cazuistica studiata, toate decesele prin spnzurare au
fost sinucideri, cu exceptia unui singur caz care a fost un accident la un copil de un an.
25

[1.]
Analiznd numarul de asfixii mecanice prin spnzurare produse n fiecare luna
a anului rezulta o incidenta crescuta pentru anul 1995 n luna iunie 11,76%, iulie
10,92%, august 10,08%.
[1.]
Din statistica pentru anul 1995 a asfixiilor mecanice prin spnzurare rezulta
ca acestea se ntlnesc n mod predominant la sexul masculin fiind de aproximativ trei
ori mai multe dect cazurile de spnzurare ntlnite le femei.
[1.]
n legatura cu vrstele la care s-a remarcat acest tip de asfixie mecanica
exista o foarte mare variatie, ntlnindu-se ntre 0 si peste 90 de ani dar mai frecvent
pare a fi n intervalul 50-60 ani (17,64%- 21 de cazuri) 30-40 ani (14,28% - 17 cazuri)
si 60-70 ani (21,84%).
[1.]
Studiul mediului de provenienta al decedatilor prin asfixie mecanica prin
spnzurare ne arata ca din totalul cazuisticii 3/4 din ei provin din mediul urban pe cnd
din cel rural sunt numai 1/4.
[1.]
Din studiul concentratiei alcoolului n snge rezulta ca din totalul de 119
cazuri,
32,75% au consumat alcool nainte de producerea decesului. La cele mai multe cazuri
(16,37% din 119) alcoolemia gasita a fost de 0,5-1,5 g
*.
[1.]
Att n cazul prezentei ct si a absentei reactiei vitale locale, cele mai
numeroase decese s-au nregistrat n situatia n care santul de spnzurare este
supratiroidian, celelalte pozitii cervicale (tiroidiana si subtiroidiana) fiind mult mai
rar citate n ambele cazuri).
S i n ce
priveste pozitia nodului la nivelul gtului; prezenta ct si absenta infiltratelor hemoragice
locale n masura aproximativ egala att n cazul spnzurarii tipice ct si cele atipice (totusi
n cazul spnzurarilor atipice, au fost nregistrate un numar usor mai mare dect cele tipice
pentru ambele situatii).
n cazul prezentei infiltratelor sanguine, putin mai mult de jumatate din cazuri
au fost cele n care spnzurarea a fost de tip incomplet (aceeasi situatie ntlnindu-se si n
cazurile de absenta a infiltratelor hemoragice, totusi numarul de spnzurari incomplete
fiind net mai mare dect cel al spnzurarilor complete. Numarul cazurilor neprecizate au
fost proportional egale pentru ambele situatii considerate. Neprecizarea pozitiei cadavrului
se datoreaza faptului ca n unele cazuri prima persoana care a descoperit cadavrul a taiat
latul ncercnd salvarea faptasului.
[1.]
n ceea ce priveste prezenta altor leziuni de violenta s-a observat n anul
1995 ca din 119 cazuri numai 26 de cazuri, respectiv 21,8 % au prezentat aceste leziuni
care s-au produs n urma spnzurarii lovindu-se de obiectele nconjuratoare, celelalte
93 de cazuri, respectiv 78,15% nu au prezentat leziuni de violenta.
26

[1.]
Lund n discutie daca au mai avut tentative de sinucidere din aceste 119
cazuri s-a observat ca numai 17 cazuri, respectiv 14,28% au mai avut tentative si
majoritatea din aceste cazuri prezentau diferite stari depresive sau boli psihice.
8.3

Concluzii

[1.]
Asfixiile mecanice prin spnzurare datorita frecventei destul de mari n care se
ntl- nesc reprezinta un capitol important al problematicii medicinii legale. Expertiza medicolegala are menirea de a stabili:
-

daca moartea s-a produs prin asfixie mecanica prin spnzurare:

care
este
forma
juridica
a
asfixiei:
eventualele
particularitati
ale
cazului
printre
care
si
existenta
al- tor semne de violenta (leziuni traumatice) produse n afara asfixiei.
Toate cazurile studiate au fost din punct de vedere juridic sinucideri, cu
exceptia unui singur caz care a fost accident la un copil de un an.
Aceasta arata
nca o data ca spnzurarea este aleasa frecvent ca mod de sinucidere datorita usurintei
cu care se real- izeaza, rapiditatii produceri mortii ct si lipsa (practic totala) a
posibilitatilor de salvare.
De asemenea se constata ca numarul de spnzurari (sinucideri) este mai frecvent n timpul verii.
[1.]
Asfixiile mecanice prin spnzurare se ntlnesc n mod predominant la sexul masculin,
probabil pentru ca circumstantele declansatoare de ordin neurofiziopatologic, psihologic si
social negativ gasesc la acest sex un teren mai prielnic.
Studiul pe grupe de vrsta
arata ca vrsta naintata este mai afectata (probabil datorita singuratatii, vietii izolate,
tulburarilor neuropsihice caracteristice vrstnicilor, nsotite de un grad mare de alcoolism, boli
cronice-degenerative).
La
vrsta
de
adult
tnar
probabil,
anumitor
tulburari
psihice
mul,
diferite stari
conflictuale din

sinuciderile
prin
spnzurare
se
datoresc,
la
gravitatea
carora
contribuie
alcoolismediul familiar sau
de
munca.

[1.]
Faptul ca cele mai multe cazuri de spnzurari se produc n mediul urban ne arata ca
aici relatiile dintre membrii familiei ct si legaturile sociale sunt mai putin strnse dect cele
ntlnite n mediul rural, unde morala colectiva (la care contribuie si o educatie religioasa mai
riguroasa) si lasa amprenta asupra vietii fiecarui individ.
[1.]
Prezenta alcoolemiei n diferite concentratii (aproximativ 1/3 din cazuri ne sugereaza
ideea ca acestia consumau alcoolul naintea sinuciderii pentru a-si face curaj sau ca
sinuciderea a fost produsa de tulburarile psihice caracteristice alcoolismului cronic.

27

[1.]
Din studierea cazuisticii rezulta ca reactia vitala locala sub forma unor infiltrate
hemoragice n muschii sternocleidomastoidieni, tesuturile moi cervicale, glande tiroida si
sublinguala, este absenta n special:
cnd
persoana
decedata
prezinta
un
tesut
musculoadipos
slab reprezentat
(forta
care
actioneaza
asupra
latului
traumatic
fiind
slaba);
- cnd spnzurarea este atipica, forta maxima actionnd pe tesuturi cu o friabilitate mai
scazuta;
- cnd spnzurarea este incompleta, greutatea care actioneaza asupra latului
fi- ind mai redusa, implicit forta traumatizanta care actioneaza cervical este mai
mica.
De asemenea, n cazul acestui tip de spnzurare bruschetea cu care se comprima gtul este mica, n aceasta situatie capilarele sanguine si pastreaza
integritatea sub actiunea fortelor mecanice care ar produce deformarea (elongarea,
strivirea) lor.
[1.]
Dat fiind frecventa mare a cazurilor de asfixie mecanica prin spnzurare se impun o
serie de masuri n vederea scaderii numarului de victime. Dintre acestea amintim:
supravegherea
permanenta
a
copiilor
mici
si
a
bolnav- ilor
psihici
(mai
ales
cei
cu
tentative
de
sinucidere
n
antecedent);
- crearea unor conditii de viata
decente apropiate de normal si
combat- erea, pe ct posibil, a durerilor la bolnavii cu neoplasm sau alte boli
cronice;
combaterea
alcoolismului;
tratarea
eficace
a
afectiunilor
psihice.
LUCRARE DE DIPLOMA
- 49 -

28