Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.
3.
4.
5.
2.
Model
explicativ
comportamentale
7.
prezentei
spatio-
Prezenta spatio-comportamentala
Pentru fiecare dintre cele 3 categ de nevoi, se constituie in existenta
individului, niste categorii de activitati. O mare parte din activitatea omului
este direct sau indirect productiva, o activitate care se defineste ca
munca. Ea este o activitate care realizeaza ceva vandabil. Munca este
legata de ideea de vanzare. Activitati cu acelasi continut ca produs cu
acelasi effort depus pot sa se sit in categorii diferite in sfera muncii sau in
afara muncii. (ex. cel care face mobilier, si le vinde munceste; cel care
are hobby sa faca mobilier lucreaza). Produs vandabil cantec, idee,
tablou, etc. Campul muncii are o extindere foarte larga. (ex. munca este
si pentru cel care lucreaza ca profesor produsul vandabil este realizat
in viitor de student/elev). (ex. in occident, in pretul produsului, este
inclusa si scolarizarea).
Se pune in evid faptul ca act direct sau indirect productiva, in unele sit se
realizeaza ca raspuns unor alte activitati. (ex. un actor, pe scena,
munceste; munca lui pe scena nu ar avea rost daca nu ar exista
spectatori, deci sa intampine munca lui; daca activitatea actorului este
munca, cel care este in sala are o activitate socio-participativa (in afara
muncii)). (ex. cel care se duce sa se recreeze in parc desf o activitate
care nu e munca (posibil contemplativa); pt. ca ac activ sa aiba loc
trebuie sa existe indivizi care sa pregateasca activitatea de
contemplatie). Ac activ contemplativa si socio-participativa sunt
consemnate a.i. avem de-a face in ansamblu cu o activitate urbana). Ac.
Activitate se situeaza in raport de reciprocitate cu spatiul urban.
Impreuna constituie prezenta spatio-comportamentala. Este vb de o
coroborare intre un sis de activ si un spatiu. Ca obiectiv permanent al
meseriei: prezenta spatio-comportamentale. Unitatea prez sp-comp are o
evolutie in trecut sau pres o evolutie pt. viitor.
constituirea
6.
privind
Mobilul uman
Wadington consemneaza 3 tipuri de mobiluri:
A mobiluri adiacente care se nasc intr-un acelasi loc, care
evolueaza intr-un acelasi sens, care se complementeaza activitati din
sis rezidential
B mobiluri succesive care se nasc urmarind un acelasi loc, dar nu
in acelasi timp, care se succed, unul din celalalt
C mobiluri contradictorii care se nasc intr-un acelasi loc, dar au
sensuri contradictorii. Nu este neaparat o stare negativa. Pot fi si ele
complementare (ex. sis de activitati cu caracter recreativ. Pt. a ma odihni,
tre sa fac altceva complet diferit fata de ce am facut inainte)
Comportamentul acestor mobiluri in spatiu efectiv. Mobilurile
se
grupeaza formand forta urbana. Incadrul terit urban, avem de-a face cu o
multitudine de forte urbane. Unele sunt pozitive. In ac. Conditii fortele
urbane se manifesta ca deterministe in organizarea spatiului in sensul ca
prin decizie (programa sau actiune naturala), aceste forte urbane
configureaza spatiul intr-un anumit fel) => interesul de a promova fortele
urbane pozitive, si de a anihila fortele urbane negative.
3.
Avem succesiunea: mobil cerinta functionala functie activitate
spatiu. Cerinta functionala este in fond precizarea mobilului, modului in
care mobilul poate sa se desfasoare. (ex. simtim o nevoie de a avea
ceva, cu timpul aceasta nevoie devine mobil atunci cand gandul nostru
staruieste asupra acelei nevoi; trebuie sa gaseasca o cale functionala
(ex. bani, drum, telefon dat, intalnire, intrunire). Nevoia devine cerinta
functionala.
CF devine functie atunci cand eu incep sa particip la cursul respectiv.
Exista succesiune de la nevoie (intentie). Atunci cand ajung sa am
probleme de org spatiului, in aceasta abordare moderna trebuie sa trec
prin acesti pasi.
Interesul. Tot ceea ce facem repr punerea in practica al unui interes.
Fata de mobil se constituie un interes psiho-sociologic. In timp ce fata de
spatiu se realizeaza un interes arh-urb. Examinarea interesului care cere
o solutionare, care e maxim in mom constituirii mobilului, se diminueaza
spre spatializare, in timp ce interesul arh-urb este minim la niv mobilului
si e maxim la nivelul spatializarii. Constiinta procesului de interferare.
Interes-mobil-activitate-spatiu. Cand am def act si sp urban drept
categorii urb fundamentale. Cerinta functionala va impune functia, functia
va genera o anumita organizare spatiului care spatiu va impune o
anumita activitate.
CF este o particularitate a oricarui sistem care este pus intr-o situatie intrun anumit moment. CF apare in interiorul sistemului. (ex. tre sa rezolvam
problemele legate de un anumit sistem, si acele probleme sa fie niste
probleme determinate de alte probleme care sunt in afara sist respectiv.
Mobilul se afla in afara sistemului. Avem un cartier, in apropierea lui se
produce o interventie urbana, aceasta int nu se construieste prin nimic in
int cartierului, dar ac interv se exprima prin ceva si in interiorul unui
cartier, nu se poate sa aiba influenta). Mobilul poate fi in interiorul sau in
ext unui sistem. CF este intotdeauna in interiorul sistemului.
CF poate sa fie de 3 feluri. :
1.
2.
3.
TIP
-
Pastrare
Centripeta
Reductie:
scaderea
distrugerea
Amplificare:
distrugerea
cresterea
Centripetcentrifuga
Centrifuga
Concluzia 5. Functie functionalitate functionare . Functionalitateao calitate caracteristica unui spatiu, functionarea exercitarea acestei
calitati. Functionalitatea este la nivelul posibilitatii, premizei, iar
functionarea este la nivelul faptului efectiv.
Asupra functionarii, apar factori de determinare: gestionarea, conjucturi
administrative cultural politice. Functionalitatea corecta poate sa
insemne o functionare dezastruoasa. (ex. o cladire adm, gandita corect,
se constata ca cei care au nevoie de un serviciu intra in cladire printr-o
intrare dosnica). Gestiunea e f. imp. (ex. Cand fac un spatiu, si gestiunea
este obligata sa lucreze intr-o functionalitate proasta , rezultatul nu va fi
foarte bun). Specializarea: marii arhitecti au o etapa de formare inainte
de a face efectiv un obiectiv.
4.
Studiul urban se poate organiza in:
Planul organizatoric legat de populatie avem de-a face
cu
manifestare a organismului uman cu un sistem de activitati (activitati
urbane localizate productie materiala, spirituala, manifestari politice,
initiative, manifestari diferite comportamental)
Planul formal - (legat de sit) spatii urbane amenajate si obiectele
implicate care de fapt poate sa insemne in politica urbana principii
culturale, teorie urb, concepte etic-morale, principii economice, traditii. Ac
consemnari de determinari sau de asp caracteristice nu inseamna o lista
finita.
Structura spatio-configurativa
Structura urbana definitie : totalitatea relatiilor care se constituie in
sistem. Structura urbana este rezultata din suprapunerea structurii
spatio-functionale cu cea spatio-configurative. Izolarea acestor 2
substructuri nu este decat o operatie de informare pt. noi. Aceste 2
substructuri nu exista izolate. In realitate se manifesta solidar in cadrul
structurii urbane
Ac. 2 planuri sunt legate intre ele cu o legatura determinanta din cea care
inseamna raportul dintre determinare si componente. Avem de-a face cu
determinari pe linie de interese-necesitati. Apoi det de factura biologica,
materiala, spirituala, sociala, politica, etc Schema rezulta ca o concluzie.
Activitatile urbane localizate definesc spatiile, iar determinarile nasc
comportamente pe linia necesitatilor. Vorbim despre activitati si spatii,
despre 2 sisteme, dar ele fiind 2 subsisteme de fapt al unui sistem mai
amplu. Ansamblul activ urbane localizate ca viata urbana, iar ansamblul
spatiilor urbane drept cadru urban.
Ambianta este intelegerea (rezultanta) in plan obiectiv a structurii spatioconfigurative. Nu are o componenta subiectiva
Ambientul este reflectarea acestei structuri sp-config in mintea
individului. Are o comp subiectiva (o determinare obiectiv-subiectiva)
Daca ambianta este unica intr-un sp., ambientul nu se poate referi la
spatiul respectiv decat intr-o referinta dubla la un singur individ. Deci, tre
sa luam in calcul o multitudine de ambienturi.
5. incomplet
Daca nu am conditia pt. a obtine un spatiu, nu pot face un
centru comercial, daca nu pot da acces, nu pot face centru comercial.
Referitor la A si B exista influente concurente determinate ca radiatii in
terit inconjurator prin intermediul unor izocurbe cu aceeasi valoare
criteriala. Putem avea niste curbe definite raze teoretice de influenta.
Aceste curbe pot sa nu fie concentrice, atunci cand determinarea nu este
pur teoretica, ci este la fata locului. Distanta de parcurs nu este pe raza,
ci radiala, luan in consideratie drumul parcurs de individ de la locuinta la
centrul respectiv (in f de traseul parcurs, de mijlocul de transport). Se
obtin niste izo-curbe cu inflexiuni de traseu. Exista niste puncte in care
se intersecteaza curbele cu aceeasi valoare criteriala. Aceste puncte
unite intre ele genereaza o cumpana de interese.
In principiu, daca luam in consid timpul de parcurs, populatia
va merge spre un centru sau spre celalalt daca ambele centre ofera
aceleasi servicii.
Aplicand ac principiu si pct C, se determina un sistem de
cumpene de interese, in felul acesta definindu-se si zona de influente a
punctului C. Daca nu erau cercurile aprox la fel, zonele de influenta
rezultau diferit. Investitia se poate sti daca este profitabila. Acest
instrument al influentelor concurente, intra in determinarea proiectului de
afacere si a proiectului de amenajare spatiala corespunzatoare. Studii de
impact (promotionale) nu fac parte din categoria studiilor a
documentatiilor de urbanism sunt studii pregatitoare. Ex.cora in militari
au la baza studii pregatitoare .
Gotlund rezulta o determinare (reluare a ceea ce a fost
gandit in plan)
Pe baza unui astfel de studiu, se releva nu numai situatia
existenta in cadrul unui teritoriu ci si o posibila situatie in perspectiva (o
dezvoltare) centre de echilibru. Fata de o zona in care sunt A si B
poate sa apara centrul C. Se pune problema unor centre de echilibru .
ex. (piata lahovari gemeni).
7.
Profesionistul tre sa se ocupe de intreaga suprafata a
teritoriului , fara sa lase nici un spatiu rezidual. Spatiul intersitial este un
spatiu necesar. In cazul in care daca, pt. constructia urbana, el este doar
un spatiu de rezerva.
Abordarea este evidentiat printr-un studiul al centrelor de
interes si al acestor arii de influenta
In contextul retelei se defineste limita pana la care un centru
isi poarta influenta. Aria de influenta a unui sistem aria in int caruia se
desfasoara legile impuse de centrul sistemului respectiv.
Centru de interes centru in care se grupeaza mai multe
interese; in functie de acestea se defineste si importanta centrului de
interes. In matematica centrul de interes = nod in retea. Din aplicarea
teoriei rezulta 4 concluzii principii generale pentru organizarea spatiala
intr-un teritoriu:
Concluzia 1: Marimea fortelor, campul de influenta si raza de
actiune ale nodului sunt proportionale.ex. cu cat un oras e mai important
cu atat are o influenta pe o intindere mai mare.
Concluzia 2: Impulsul schimbarii se transmite ierarhic de sus
in jos in raportul de dependenta ca importanta. Intervin aici si alte
raporturi. Ex. (91-92-93 96-97 s-a produs un fenomen f.
caracteristic in activitatea urbana (cu caracter comercial, economic,
cultural) se parea ca Timisoara nu mai este un oras in Romania, pt. ca
referintele ei se legau de Viena. Timisoara este in sfera de influenta a
Vienei. Ulterior, Timisoara a ramas un oras in Romania. Chiar daca in
Timisoara, procesul de dezv comerciala este f influentat de Viena).
6.
Componente in cadrul teritoriului
Pentru a vorbi de un organism multi-functional, trebuie sa pun
in evidenta acest lucru prin ce este asemanator intre o suma de activitati
care sunt in teritoriu si care ar putea sa se dovedeasca ca fac un corp
comun. Poate sa aiba o componenta spatiala. Acest lucru schimba
complet mentalitatea in organizarea teritoriului fata de acela al zonificarii
prin segregare. Aspectele diferite care sa prezinte mult mai mult interes
pt. functionalitate. De aici necesitatea teoriei .
Criterii de clasificare dimensiunea in complexul careia
constat asemanarea sau deosebirea, este de fapt un criteriu de analiza.
Nu pot sa realizez o analiza (studiu) fara a apela la acest instrument.
CC sunt definite in raport cu scopul studiului pt. o
clasificare e f. imp insasi definirea criteriilor. Aceste criterii vor fi niste
repere de referinta. Ele tre sa aiba o suficienta marja in evaluarea lor,
deci pt. a ne pune la dispozitie mai multe grade de intensitate pt. fiecare
criteriu. Pot fi criterii legate de abordarea probleme in continuare cu o
caracteristica clar metodologica. Pot fi alte criterii care sa se refere la
natura sursei. Pot fi criterii care sa se ref la risc. Altele care sa se refere
la certitudine.
Asemanarea genereaza starea de similitudine sau proximitate
intre componentele sistemului respectiv.
Finalitatea poate fi:
a.
Decizia
Se ia pe baza analizei datelor.
3.
4.
5.
8.
CARACTER != PARTICULARITATE
Caracterul este o caracteristica de globalitate, fie ca ne referim la un
amestec de trasaturi, fie ca ma refer doar la o trasatura dominanta. Ex.: 2
zone pot sa aiba un caracter asemanator, chiar daca sunt foarte diferite.
Particularitatea se defineste in interiorul caracterului zonei respective.
Se def prin niste trasaturi care ajung la detaliu spre deoseb de caracter
trasaturi generale
Putem sa vb de un caracter ca are un anumit caracter. In ac. Categorie
se pot inscrie mai multi indivizi, dar daca vorbesti despre cum se
manifesta caracterul respectiv, ajungi la particularitati care diferentiaza.
Procedura in studiul caracterului apoi a particularitatii unei zone se
foloseste analiza multi-criteriala. Daca ne ref la teritoriu, in fond
termenul de teritoriu in matem inseamna plaja de discutie, de abordare,
de valabilitate a unei formule.
Prelucrari generale
1. Descrierea si analiza situatiei existente
2. Generarea unor solutii posibile
3. Analiza de impact si consecinte
4. Evaluare comparativa a solutiilor. 3 si 4 inseamna o
analiza in variante
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Limite de structura
Ideea de limita este legata de sistem, structura urbana? Conceptul de
sistem implica inevitabil ideea de limitate. Intinderea sistemului el are o
limita. Aceste limite pot sa fie transante, f. puternice, dar putem avea alte
limite foarte usoare in cadrul spatiului, ca de fapt si sistemele sunt
categorice, Un sistem inchis isi pastreaza prin regulile sale , limitele.
Avem de-a face cu albia unui rau raul creste sau scade, deci vb despre
o prezenta in spatiu si limitele de manifestare. Vb de sistemul de
existenta a limitei. Sistemul are o limita fluctuanta. (de ex. mai multe
localitati s-au dezv prin planuri de urbanism fara sa tina seama de limite
s-a tinut seama de limitele de inundatie la o suta de ani. Sunt multe
situatii sa se dea autorizatii de constructie fara sa se tina cont de limitele
de inundatie)
Limita contureaza si caracterizeaza o decizie pe baza de analiza.
Exprimarea este corecta pt. ceea ce priveste angajarea noastra in cadrul
unui studiu. In fond sunt sit in care nu avem de-a face cu limita prin
decizie, decat in cazul in care noi stabilim in studiu un spatiu de joc. Prin
decizie stabilim limitele de studiu.
LIMITA ESTE O DECIZIE
Preluarea unei limite naturale
Instituirea prin optiune a unei limite conventionale
DPDV al continuturilor si al scopurilor, sunt 4 grupe, categorii de limite.
1.
2.
3.
4.
INTEGRARE URBANA
Integrarea in cadrul teritoriului o coroborare functionala intre
unul sau mai multe subsisteme, care ar putea intr-o alta sit sa existe in
constitutia distincta a unor sisteme. Centralitatea prin caract proprii , este
dispusa sa favorizez aceasta integrare, incepand cu multifunctionalitatea.
Centralitatea implica multifct. Poate sa existe un centru in care sa am
dispuse in jurul unui spatiu o serie de spatii construite cu o anume dest.
La nivelul funct, nu este vorba de multif , pt. ca fiecare functie isi gaseste
un spatiu autonom. Adev multif, apare cand funct incep sa functioneze
impreuna. (ex. grupez pe o strada toate magazinele care se ocupa cu un
anumit tip de comert, in cons au acelasi tip de aprovizionare multif
incepe sa creasca).
Pt. a vb de integrare tre sa fie posibila a pune in evidenta 3
tipuri de functii activitati:
1. O functie integratoare. Are rolul de a le lega pe
celelalte. (ex. transp de aproviz de acelasi fel)
2. Functii integrate
3. Functii auxiliare in cadrul ans, dar care nu dau
caracter ansamblului.
Cand gandesc un ansamblu integrat, tre sa pornim de la functia
integratoare. O analiza de program, care tinde spre o stare de multif, si
de integrare trebuie facuta cu mare atentie.
10
5.ABODAREA
COMPLEXA-FILOSOFICA
A RESTRUCTURARII URBANE
ANALITICA
1.
Abordarea operational analitica determina functional solutia,
pornind de la existent si folosind experienta drept model;este
incomplrta deoarece renovarea(partea restructurarii) se separa
pe obiective care nu sunt definite riguros, nu sunt determinate
si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care
se va desfasura existenta umana viitoare
2.Abordarea filosofica restructurarea trebuie sa realizeze un
echilibru intre valorile materiale si cele spirituale umaniste;
problema calitatii vietii in cadrul procesului de modernizare
10
teritoriului/ necesitatea
salubrizare.
imbunatatirii
conditiilor
de viata
si
modelul specific
modelul general
b . in functie de profunzimea modelului :
modelul global
12
centrului
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati 13. CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU
existente intre elementele orasului la necesitati noi , sau de
URBANISTIC
introducere a unor relatii noi intr-un context existent.
-dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului.
-partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de
-orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra
organizare a unui teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor,
centrului si asupra cartierelor , prin
aglomerarea excesiva in
ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare ,
centru (datorita lipsei serviciilor corespunzatoare)
atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si
estetic ; el exprima caracteristicile sistemului :
-centrul istoric este o componenta a centrului orasului chiar daca din
-eterogenitatea elementelor componente
punct de vedere spatial , separatia este neta
-existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii)
-este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in
-dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara
cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare , reconstructie sau
constructie
perimetrului cu
care sistemele intra in dialog)
-PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric
- modernizarea locuintelor
-comportament dinamic
- stilistica constructiilor si asocierea lor
-existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele
- amenajarea ambientala a spatiului
si relatiile sistemului) asigura coerenta sa
-cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei ,
confortului si calitatii
13
date de tema
date
existente
|
|
\/
\/
|analiza |
| stare
|
| definirea |
| raportare |
|situatiei | ---> |
| ---> |
|--->|
|
|existente|
|existentului |
|premiselor |
| sistematica |
/\
|
|
\/
|criterii de
|definirea |
|apreciere
|variantelor |
|a situatiei
|de studiu _ |
\/
|analiza
|
|valorica
|
\/
| solutia
|
DECIZIE
|/
|
\/
/\
|\
\/
|/
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o
matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si
a relatiilor dintre ele.
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul
de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras
THAMESMEAD Anglia analiza profunda a starii de potentiala
functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare).
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a
structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de
activitati, de echipament, global,
-aceasta analiza sta la baza studiului de tema
de
/|
-se
intocmesc
scari
de
crestere/matrici/grafuri
functionale/spatiale/modele functionale/spatiale
/\
REALIZARE
NECESITATE
|\
<------------------------ NORMA
relatii
3.analiza de impact/consecinte
14
20. FUNCTIONAREA
ORGANISMULUI
.CONDITIONARI MOD DE ABORDARE
CONJUNCTURA
-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol
functional care asigura functionalitatea , prin intermediul
activitatilor oamenilor
-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate
-functionalitatea organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se
caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o
anumita functionalitate = capaciitatea structurii sale de a
raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel
moment in teritoriu ; functionalitatea este rezultanta unui
complex de functiuni ; este o calitate a spatiului , o stare a
spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura
procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp
-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o
activitate
-arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALITATE , nu
o FUNCTIONARE
-functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie al
oamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma
-functiunea un spatiu este in activitate (ex functia comerciala ,
functiunea rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat
in locuinta)
functie-functiunefunctionalitate functionare
-MOD DE ABORDARE:
1)
conceptia functionalista -explica faptele urbane prin
functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul total al
culturii , cum se leaga unele cu altele in interiorul sistemului
2)
metoda de analiza structural-functionalista - da
functiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a functiei,
nu este satisfacatoare pt. ca analiza oricarei functii trebuie sa
ajunga la o exprimare fizica
3)
abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras
exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare
manifestare are o motivatie si o definire in timp ; aceste
manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant este de
suprapunere a lor
-functia-> organ
-activitatea se raporteaza la un agent care o produce
-definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu (tot ceea ce omul
realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort).
activitate
-------> functie
/
^
DEZVOLTARE
Uman
FUNCTIONARE
FORMA
|
|
|
GESTIONARE
\/
\/
\/
/
FUNCTIE ---------->FUNCTIONALITATE-------->FUNCTIONARE
-PLANIFICARE
Mobil
URBAN.PRINCIPII
\
v
institutie/----<-----\spatiu
-SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului
dezvoltata in cadrul locuirii)
-cand dotarea exista , functioneaza =>echipament
-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se
defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si
necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta;
echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii
amenajate .ex cinematograf, statii de metrou , plantatie de protectie
-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o
activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de
amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o
componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o
comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a spatiului ca spatii
adaptate =>ADECVARE
15
ABORDARE
\/
\/
/
SINCRETICA
SINCRONICA
DIACRONICA
\/
\/
/
efecte de la comun
ef de concomitenta
de continuitate
|
|
\/
\
-
SINERGICA
\/
ef de structuralitate
|
\
ef
|
\/
STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM
SISTEMIC
1.
2.
21.GRAD
SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE
RESTRUCTURARE URBANA
5.
\/
ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA
3.
4.
6.
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente
la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi
intr-un context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi
puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi
modificari in urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca
7.
efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior
-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci
asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati)
-deci, o organizare superioara nuinseamna separarea functiunilor si
8.
ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai
asocierea lor , mijloc de coroborare functionala , ceea ce duce la
cresterea interesului fata de sistemul respectiv
-coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in
care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul 24. Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare
coroborarii functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii
mod de determinare pt un anumit teritoriuse poate face, in urma
unei ambiante urbane
unui recensamant, o impartire in ZONE DE OMOGENITATE;
-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la
fiecare zona este caracterizata de suparafata S, de populatia P si
ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare
de densitatea D
superioara si cu caracter integrator , iar integrand mai multe astfel de
etapele sunt:
amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie
din:traseu urban integrator, ansambluri multifunctionale integrate,
determinarea numarului de zone
zona cadru (terit restructurat)
determinarea S, P, D pt fiecare zona
listarea
suprafetelor
in
ordinea
22. Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
descrescatoare a D
alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe
se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in
latura)
organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului
- construirea punctelor de intalnire ale
urban si ideea ca structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie
valorilor respective o CURBA
- idei transpuse configuratia arborescenta noi orase si cartiere
se duce diagonala graficului
mari de locuinte
[.....grafic.......], unde :
1. Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza nr
pe OY P (procente in ordinea
palierelor, nr relatiilor pe element
determinarii)
ex: Chandigarh, Brasilia
pe OX S (procentual)
- apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii primul
indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate
oras: Harlow, Anglia)
intre curba obtinuta si diagonala patratului;
- practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire
- avem 0 ic 1:
transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii
- ic=1, cand curba se suprapune pe linia graficului
urbane intr-o gama de uniformizare a acestora tanspusa de la
(populatia concentrata intr-un sg punct)
organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar
10.000 Ic = ...
(pt simplificare)
2.
Configuratia in constelatie:
exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul
orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de
16
-implicatiile :
-procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii , permitand
o utilizare functional si social evolutiva a spatiului =>intervine si asupra
structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un
mediu de relatii existent , pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i
se supuna , pentru a realiza , treptat, alt mediu
-spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de
a include si o latura simbolica
totalitate
relatia dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de 27. Integrarea urbana. Determinarea functional-configurativa si
ipostazele ei in teritoriu
la pentru om la in raport cu omul, in sensul trecerii raportului
functional-uman in raport fizic-uman; nu este o relatie de
- nevoi cu caracter integratorintergrare urbana
interdependenta prin paralelism , ci o relatie de interdependenta
prin integrare sistemul integrat de elemente de viata urbana si
- tehnologia de infomarefactor integrator
integrarea tinde
elemente de cadru urban
catre constit. unei totalitati urbane
deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se
integrarea urbana reflecta capacitatea sinergica a organismului
stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale
urban; aduce o organizare multifuncionala superioara organismului
organismului urban: functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale,
urban
concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul
integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala
determinarea functionala se face intre functii a caror manifestare
analiza organismului urban impune analiza structurii sale
impreuna este posibila si avantajoasa, astfel: FUNCTII
o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate
INTEGRATE / FUNCTII INTEGRATOARE / FUNCTII AUXILIARE
efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a
obs.: o functie nu poate fi inclusa in una din cele 3 categorii decat
sistemului organizara, pe mai multe paliere, a sistemului
raportata la contextul general al integrarii
organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatial- determinarea functionala asigura o noua functionalitate a sistemului
functional / spatial-receptiv
pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului
dezv integrata a fiecare functii
urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a
determinarea configurativa
compozitiei
Spatiu urban (in raport cu functionalitatea)
sp. unifunctional (o sg functie)
sp. multifunctional (mai multe functii concomitente
26. INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII IN
sau intermitente); poate fi integrat sau complex
ABORDAREA STRUCTURII URBANE
sp functional (el insusi functie simbolica)
ipostazele integrarii:
-avantajele privesc caitatea si eficienta activitatilor unmane implicate
1. la nivelul programelor: se opresc la o faza
1. avantaje economice :
primara si se rezuma la relatiile functionale
-economia de teren
2. la niv. functiilor de obiect: nu exista o dotare
definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a teritoriului in timp
distincta;
teritoriul
este
ocupat
unitar;
ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea conditiilor
spatialitatea volumetrie continua
existentepe terenul respectiv) ex. : - indicele de utilizare a terenului in
raport cu costul realizarii
3. la niv. functiunilor urbane: dispersarea elem de
- urcarea pietonalelor pe nivele de sol
viata urbana in teritoriul urban; tesatura de
artificial
trasee integratoare; imbinarea multidirectionala
avantaje :- economie de teren
a activitatilor spatiu utilizat in diferite forme
-functionale pentru nevoi
integratoare local
considerate
corect
ca
convengenta
si
nu
ca
suprapuneri
28. LOCUIREA CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA
dezavantaje -pret ridicat al investitiilor
STRUCTURII URBANE
nejustificare daca nu este -conceptul de locuire fenomen ce se produce in interiorul unui
un rezultat firesc al
teritoriu , implicand amenajarea teritoriului respectiv:
aglomerarii pe platforma -locuinta element esential pentru definirea calitatii locuitului; celelalte
respectiva si daca fiind
elemente contribuie la imbunatatirea calitatii locuirii
suprapusa unei functiuni
- locuitul :
nu este coroborata cu
spatiu adecvat
aceaasta
activitate
obs. Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla
confortul variabil in timp
conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare
conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) ; amenajarea
-economie de retele tehnico-edilitare si servicii definirea
lui de catre o colectivitate in raport cu modul de
conceptului
viata/dezvoltare social-economica/organizare politica/conditii
-economie de energiecomparativ cu consumul pentru
materiale
desfasurarea aceleiasi activitati
- implicarea in determinarea structurii urbane => relatie intre diferite
-economie de efort uman activitati situate adiacent
texturi urbane
organizate
eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de
2. avantaje sociale : avantaje pentru viata sociala -nevoi economice
ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport
activitati luctative
de interdependenta => imbunatatire substantiala a
-nevoi sociale
calitatii vietii in teritoriul respectiv
activitati nelucrative
rezulta
prin imbinari =>cadru de sprijin
mai eficient.
29. Limite in definirea str. urbane rol, continut, tipuri
Ex: un ansamblu multifunctional integrat :
limita marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a
-mod eficient de mobilizare a spatiului
spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci
-ofera o succesiune de spatii mult mai
si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate ,
antrenante pentru miscare, pentru contacte
caracter, tip de proprietate)
-miscarea este incitata de un
cotinuu
zonificarea stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a
interes pentru spatiul alaturat celui in care
treritoriului impune limite de structura
te afli
limite de structura
-echipamentul este determinant pentru
determinate spatial si temporal
calitatea activitatilor =>bogatia spatiului
public
17
III.
b.
I.
tipuri de limite:
globale de dezvoltare (limita de crestere)
normative
operationale
functionale
II.
modernizarea
amenajare
presupune:
18
reconstructie-renovare-restructurare-
renovarea
19
3.
-
functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau
unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul
unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor
functionale dintre elementele sistemului teritorial, atat in sens
pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.
20
Cantitatea:
45
MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE
-esenta modelarea=abordare cibernetica; tratarea organismului urb ca
sist in sens cibernetic
-modelul o imagine constr premeditat prin mijloace de simplificare sau
cu ajutorul unor instrumente de amplificare si filtrare a capacit intuitive
-modelarea poate fi: matematica / dinamica ; preexistenta realitatii /
postexistenta realitatii
-folosirea experimentului (ca fundament teoretic) modelele de analiza
fiind deductia, sinteza, observatia, analogia. Experimentul poate fi: total
(obiectul integral supus cercetarii) ; partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei
realitati, in scopul de a mima starea fizica a realitatii si de a modifica
comportamentul populatiei. Realizarea modelelor de lucru stabilirea
necesitatilor modeluluiaportul modelului :
se defineste tema program - temaparam caracteristici ; program
caract functionale si caract cantitative
se realizeaza o selectie progresiva1) se def obiectul model (se pune
in evidenta ceea ce se cera a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi
modificat); 2) ordonarea datelor cunoasterii (teze; ipoteze modificari
multe); 3) enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul); 4) enuntarea
temeia modelului-suma informatiilor obtinute
traducerea modeluluidirect (imagine, desen); indirect
testare+concluzii exprimate de catre urbanisti
experimentare finala
utilizareinformare, simulare
urban
localizarea activitgestionarea
spatiului
struct urbana
functie urbana manifestare urbana
spatio-funct (plan funct) institutionalizare
spatio-config (plan formal) materializare
forta urbana
organism urban
fenomen urban
46
20
de interval
_
ordinala
_
nominala
METODOLOGIEI
DE
22
3.
SITUAREA
IN
CONTEMPORANEITATE
A
MODELELOR
URBANISTICE FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI
URBANE
- analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant in organizarea
spatiului urban
- Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :
=>a intelegerii spatiului
=>a conceptiei spatiului
=>a interventiei asupra spatiului
- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de
munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)
orasul se evidentiaza prin :
- intelegere
specificitate complex de trasaturi
- conceptie
lizibilitate calitate a spatiului
provenita
din organizarea lui
- interventie
semnificatie calitate a spatiului provenita din
suprafata primelor doua in plan mental
- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia
arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta
- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii
influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului
urban
- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului
participativ (cu ajutorul locuitorilor)
- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> metode de interventie :
- negarea modelului preluat apriori
- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de
informare si cultura al populatiei)
23
58. UNITATEA
STRUCTURALA
SI
NEVOIA
ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI
DE
CENTRU
FACTOR
DETERMINANT
IN
IN
la nivel de program
61.
24
25
ZONIFICARE
.
DEFINITIE
SI
esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar 72. ZONNING
CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA
daca in prealabil s-au facut altele)
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de
-ZONNING- ozona e luata in considerare d.p.d.v. al eficientei (cati bani
mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului
scoti dintr-o afacere, care e pretul de vanzare intr-un loc sau altul)
- FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in
-pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza legala.
stare de opozitie sau asociatie
(functioneaza inca de dinainte de razboi, preluat de la
-ORASUL=organismul urban
americanipastrarea regulilor din planul de urbanism)
-B. CLAWSON si STEWART
-ex. o zona rezidentiala implantata cu loturi
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de
-daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un spatiu
modul de utilizare al teritoriului)
comrrcial, va plati un impozit de n ori mai mare (in zona trebuie
-activitatespatiu
aferent
activitatii
respectivemobilul
sa existe spatii comerciale, dar nu foarte multe) mentinerea
uman(motivatie a organismului urban)
echilibrului in spatiul respectiv
-ZONARE importanta teritoriului in raport cu acele caracteristici ale
locului care sunt naturale (care se constituie ca niste influente a unor
Categorii urbane fundamentale intr-un proces
prezente din afafra teritoriului)
continuu de transformare prin interconditionare
-factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice, insorirea, poluarea
-MOBILUL UMAN comanda activitatea
(o influenta din afara asupra spatiului respectiv)
-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului
- ZONIFICARE=un principiude ocupare a teritoriului; s-a constituit ca
care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care
impunere in cadru teritoriului; separarea in cadrul teritoriului urban a
produc direct activitati umane si mobiluri care pretind o anumita
diferitelor tipuri de actiuni; dupa 1953 se va considera ca activitatile care
activitate umana)
au un rol cooperant trebuie puse la un loc studiul de zonificare se
poate referii la osituatie existenta , apreciind-o ca favorabila sau
nefavorabila are rol in planificare de a evidentia aceasta stare de
66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN
cooperare a activitatii (ex. cinema in plina zona comerciala)
SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA
- In legatura cu constituirea zonei:
-zonificarea - cu referinta structurala, fie ca avem de a face cu o
-ODRGANISMUL
URBAN=totalitatea
activitatilor
urbane
structura sau cu o aglomerare de activitati (caractere fizice sau
locealizate(elemente morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii
functionalitatea)
afet rente (alte elemente morfologice) cadrul urban
-zonarea definirea in raport cu caracteristici naturale ale locului (zona
-inetre ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente
topografica, seismica, etc)
-Vriata urbana e factorul motor al transformarii
-pmlanul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati)
-zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul
r=ZONNING)=o oper
(eficienta +funciar+financiaificarea;
fizic natural
determina or atie ce se aplica in
-din suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori,
psa lui e opiedica
ra la comportament(conotatie p
primariei si a investitorului; lizeaza
fizic ce
artificial
a
se poate con strui intr-un loc si cum
banitate
se refe
ozitiva) servicii
-Criteriul de zonning preci (mediu construit)
nbiologi
beneficii
c
se poate impozita
economic
atitudini
teconomico
psiho-social
RBANA
. PREOCUP
- ematerial
ZONIFICARII
72.1 . ZONIFICA
ARI CU CARACTER
juridic- a aparut ca
configuratia
spatiala REA U nificarea
spiritual
activitati
M obiceiuri
ISTORIC
cultura
urbanaUN INTEL ES LA administrativ
isocial
o
comportamentale
- motivele
nevoie de ordine
politica
urbana zonific arii (zo istoric-cultural
npolitic
r
functionala)
f
relatii,etc.
2
p
o
5
l
l
a
o
Mo d de viata urbana
n
u
l
g
i
Componente in planul
existentei umane
n
e
c
e
si
interese economico-sociale
securitatea populatiei si a activitatilor
u
r
b
a
n
a
t interesul de a impune puterea regionala
- aetapele istorice ale zonificarii :
1.t zonificarea logica , functionalista , simplista
2.i zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena)
l scoaterea orasului de sub dominatia haosului
o impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona
r pentru circulatie
3.
zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model
urban eterogen
26