Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
WP nr. 1/2003
cojocaru.aida@gmail.com
Cocoil Florina Luciana
Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori, anul II
Academia de Studii Economice din Bucureti
florina.cocosila@yahoo.com
Coordonatorul lucrrii
Profesor univ. dr. Vintil Georgeta
Rezumat. Titlul lucrarii prezentate se intituleaza Studiul impozitului pe profit in Romania
si in context european. Tema abordata in cadrul acestei lucrari se refera in ansamblu la
caracterizarea impozitului pe profit. Astfel pe parcursul lucrarii se va face referire la
subiecte cu privire la impozitul pe profit in Romania, cota si plata aferenta acestuia,
contribuabili, precum si la impozitul pe profit in Uniunea Europeana.
Cuvinte cheie: impozit, contribuabili, cota de impozit, plata impozitului,impozitul pe profit
in UE.
Clasificare JEL: H25.
Clasificare REL: 13Z.
1.Introducere
Politica impozitelor directe reflecta un domeniu important pentru orice stat, avand un
impact mare asupra suveranitatii acestuia. Taxarea determina capacitatea unui stat de a-si
finanta politicile si de a redistribui resursele. Evolutiile privind politicile de bunastare ale
statului precum si programul de redistribuire pot fi privite prin prisma sistemului de
impozitare. Lucrarea de fa prezint o comparaie succinta a impozitului pe profit din
Romnia comparativ cu un eantion de ri din cadrul U.E., innd cont de caracteristicile
principale ale acestuia in vederea realizarii veniturilor bugetare. In aces sens, am realizat un
amplu studiu bibliografic pentru determinarea aspectelor legate de impozitul pe profit care
afecteaza atat fiecare stat in parte dar si aspectele legate de conditiile generale de la nivelul
Uniunii Europene precum si abordarea problemei stabilirii unei baze de impozitare
consolidate comune pentru toate tarile membre.
2. Impozitul - caracteristici generale
Impozitul reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea
persoanelor fizice si juridice, la dispozitia statului, in vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu definitive si fara contraprestatie directa
din partea statului.
130
Iulian Vcrel (coord.) Finane publice, Ediia a VI-a, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti, 2007.
Iulian Vcrel (coord.) Finane publice, Ediia a VI-a, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti, 2007.
131
Prima etapa (anul 1991) s-a caracterizat prin impunerea pe cote progresive pe transe
de profit, transa pana la 25000 lei fiind exonerata. Pentru restul de 66 transe cotele au fost
cuprinse intre 2,5% si 77%. Concomitent s-au acordat o seama de facilitati fiscale. Numarul
mare de cote si transe nu a asigurat o previzionare optima a cuantului monetar al fluxurilor
fiscale si a incidentei acestora asupra gestiunii financiare a intreprinderilor
In a doua etapa (1991-1994 inclusiv) s-a aplicat impunerea prin cote proportionale pe
2 transe de profit:
- Pana la 1000000 lei
30%
- Peste 1000000 lei
45%
Aceasta decizie desi a contribuit la simplificarea administrarii impozitului, si a
prognozarii dimensiunii prelevarii, nu a fost corelata cu dimensiunea si potentialul financiar
real al agentilor economici . Practic s-a urmarit cresterea neutralitatii impozitului. Totusi
principiul neutralitatii a fost denaturat de ansamblul facilitatilor fiscale stabilite, prin care nu
s-a reusit atingerea finalitatilor dorite. Acestea au ramas simple costuri fiscale, care in loc sa
genereze crestera capitalului productiv si a materiei impozabile, au facilitat evaziunea fiscala.
Prin acordarea unor facilitati fiscale, s-a dorit
stimularea aparitiei unui sector privat viabil si atragerea
capitalului strain. In practica aceasta finalitate a fost
distorsionata. Exonerarile, deducerile, reducerile de
natura fiscala au urmarit obtinerea unor finalitati fie
sociale,fie ecologice, fie economice.
Decizia de reducere cu 50% a impozitului aferent
profitului utilizat pentru tehnologii si investitii destinate
protejarii mediului a urmarit obtinerea unei finalitati
ecologice. Totusi aceasta a fost insuficienta pentru
eliminarea efectelor fluidelor si produselor poluante, sau pentru a induce comportamente
responsabile.
Principala cauza a cresterii numarului de agentii economici inmatriculati la sfarsitul
anului 1994 a constituit-o modificarea regimului de impozitare a profitului incepand cu 1
ianuarie 1995, prin care exonerarile temporare erau eliminate. Acestea au fost utlizate in
scopul sustragerii de la plata impozitului, prin infiintarea de noi societati comerciale
principalul scop fiind de a beneficia de scutirile legale. Toate aceastea au contribuit la
cresterea costurilor de gestiune a impozitelor la nivel administratiei fiscale, care s-au adaugat
la costurile determinate de acordarea facilitatilor.
Facilitatile acordate investitorilor straini au dus la distorsionarea relatiilor
concurentiale intre capitalul autohton si cel strain. Evaziunea fiscala si acordarea de facilitati
suplimentare investitorilor au influentat asupra incasarilor cuvenite la bugetul de stat avand ca
rezultat stricarea relatiilor de piata intre agentii economici pe cale legistlativa.
In a treia etapa (1995-1996) s-a urmarit cresterea neutralitatii impozitului pe profit,
prin stabilirea unei cote normale de 38% si eliminarea exonerarilor temporare acordate
agentilor economici nou infiintati. In acelasi timp, prin intermediul cotei, amortizarii
deductibile fiscal, creditului fiscal, tehnicii de actualizare la inflatie si de plata s-a urmarit
obtinerea unor facilitati de natura economica.
Dearece profitul brut al persoanelor juridice romane era lovit de impozitarea dubla,
intai cu 38%, iar apoi 10% pentru cel distribuit actionarilor sau asociatilor, iar persoanele
juridice straine erau impozitate doar cu 38%, s-a aplicat o cota suplimentara de 6,2% pentru
impunerea profitului acestora diu urma .In acest mod s-a influentat decizia investitorilor de
capital, alegerea de catre acestia a persoanelor juridice romane sau straine pornind de la baze
realtiv egale din punctul de vedere fiscal legat de impozitarea profitului.
133
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm
134
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm
135
nivel maxim al impozitrii n 1970. La sfritul anilor 90, Tratatul de la Maastricht i mai
apoi Pactul de Stabilitate i Cretere au determinat SM s adopte o serie de msuri de
consolidare fiscal.
Figura 1. Ponderea taxelor si contributiilor sociale in PIB in UE, SUA si Japonia, 2010
Dei au fost tentative de reducere a poverii fiscale, acestea s-au dovedit temporare sub
necesitatea reducerii deficitului guvernamental. Astfel un nou vrf al impozitrii a fost atins n
anul 2007. Primele efecte ale crizei globale pe latura veniturilor s-au simit n 2008, chiar dac
rata de cretere economic a UE a devenit negativ abia n anul urmtor. Acele ri care au
recurs la reduceri ale cotelor de impozitare, au vizat reduceri ale impozitrii forei de munc i
capitalului.5
Cel mai sczut nivel al impozitrii a fost nregistrat n anul 2009, msurile de
consolidare i o recuperare modest a creterii economice ajutnd la stabilizarea veniturilor
bugetare la nivelul anului 2010. Cotele impozitului pe consum (TVA i accizele), precum i
cotele impozitului pe venit au crescut semnificativ ncepnd cu anul 2009. n ceea ce privete
impozitul pe profit, cotele au continuat s scad i dup anul 2009, dar ntr-un ritm mai sczut
fa de nceputul decadei, iar n 2012 media UE a nceput chiar s creasc marginal. n
ansamblu, ponderea impozitrii n PIB a sczut n anul 2010 cu 1,4% fa de anul 2000 i cu
0,2% fa de anul 2009.
Din analiza sistemelor de impozitare n rndul statelor membre ale U.E., reiese c dac
la nivelul UE15, ponderile taxelor directe, indirecte i a contribuiilor sunt relativ egale, n
noile state membre impozitarea direct ocup o pondere mai mic n total venituri.
Cea mai mic pondere a impozitelor directe n total impozite la nivelul anului 2010 o
are Lituania (numai 17,4%), urmat de Bulgaria (18,8%) i Slovacia (19,1%)1. Toate aceste
ri au adoptat sisteme de impozitare cu cote fixe care conduc la o reducere puternic a
impozitelor directe fa de cele indirecte. Romnia ocup la nivelul anului 2010, locul 3 n
ceea ce privete ponderea impozitelor indirecte (45,2%) n total impozite, primele poziii fiind
ocupate de Ungaria (45,5%) i Bulgaria (55,4%). Sistemele de taxare din Germania i Frana,
care pun accent pe contribuiile de asigurri sociale sunt la polul opus cu cele din Danemarca,
Suedia i Marea Britanie, unde ponderea contribuiilor sociale n totalul veniturilor este
redus.
5
http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/company_tax/common_tax_base/index_en.htm
136
137
Danemarca
Cota impozitului pe profit a fost redus de la 30% n 2005 la 25% n 2007. Dei nu
exist nicio tax pe profit la nivel local, municipalitile primesc o parte din veniturile
ncasate din impozitul pe profit. ncepnd cu 2004 s-au introdus norme de consolidare fiscal
naionale obligatorii pentru unitile permanente i filialele rezidente, n timp ce grupurile
rezidente legate de filiale ale societilor nerezidente pot aplica pentru consolidarea
internaional. Amortizarea se realizeaz n line dreapt pentru o perioad de peste 20 de ani
pentru cldirile folosite pentru afaceri (nu birouri) i descresctor pentru maini i
echipamente (pn la 25%). Rata de amortizare pentru cldiri a fost redus de la 5% la 4% n
2008 ca parte a reformei impozitului pe profit, prin extinderea perioadei pn la 25 de ani.
Rata de amortizare a infrastructurii a fost de asemenea redus de la 25% la 7% n 2008. Rata
de amortizare pentru brci, sonde de foraj, aeronave i trenuri este redus treptat de la 25% n
2007 la 15% n 2016.
6
7
138
4.2.3
Marea Britanie
Exist dou cote: o cot standard de 24% ncepnd cu aprilie 2012 i o cot pentru
profituri reduse de 20% ncepnd cu aprilie 2011. Creditul fiscal este disponibil pe baza a
dou scheme n funcie de mrimea companiei/ organizaiei.
4.2.4
Franta
Acest tip de impozit se aplic tuturor profiturile realizate n Frana de ctre companii i
alte entiti juridice. Cota standard este de 33,33%. IMM-urile sunt impozitate cu o cot
redus de 15% pentru primii 38.120 din profit. Companiile mari sunt supuse la o cot
suplimentar de 3,3%. Rata efectiv de impozitare este de 34.43%. Pentru 2012 i 2013, se
aplic o cot suplimentar de 5% la societile cu venitul brut de peste 250 mil. de euro
(nainte de a folosi creditele fiscale).
4.2.5
Germania
n ianuarie 2008 s-au luat dou msuri legate de baza de impozitare a impozitului pe
profit: (i) o aa-numit regul a pragului de dobnd (Zinsschranke), care introduce o limit a
bazei impozabile prin deducerea cheltuielilor cu dobnzile n cazul n care cheltuielile nete cu
dobnzile depesc 3 milioane i (ii) o regul modificat a bazei de impozitare, prin care se
adaug n vederea impozitrii cheltuielile cu dobnzile, cu chiriile, cheltuielile de leasing i
drepturi de licen. Impozitul comercial, cum ar fi impozitul pe tranzacii imobiliare, face
parte din categoria impozitelor non-personale. Orice afacere comercial care se efectueaz pe
teritoriul Germaniei 8 intr n categoria impozitului comercial. ncepnd din ianuarie 2008,
cota impozitului pe profit a crescut de la 15% la 15,83%, cu o supratax de solidaritate de
5,5%. mpreun cu impozitul local comercial, cota de impozitare general este de aproximativ
30%. Dou alte aspecte ale reformei, aplicate de la 1 ianuarie 2009, sunt: noul tratament
preferenial al rezultatului reportat n ntreprinderile individuale i asociaiile (non-juridice
ncorporate) i introducerea unui impozit reinut la surs final de 25% care se aplic la plile
de dobnzi, dividende i la cele mai multe forme de ctiguri de capital.
4.2.6
Grecia
In anul 2010 a avut loc reducerea cotei standard de impozit pe profit de la 25% la 24%
iar in 2011 la 20%. De asemenea a avut loc introducerea in 2011 a unei taxe aplicabile tuturor
companiilor care in anul anterior au realizat un profit net mai mare de 100.000 de euro
(aplicabila pana in 2014) precum si majorarea cotei de impozit pentru asocieri de la 20% la
25%.
4.2.7
Olanda
In 2010 a avut loc diminuarea cotei de impozit pentru veniturile din cercetare si
dezvoltare de la 10% la 5% si introducerea posibilitatii de reportare in perioadele fiscale
anterioare (carry-back) a pierderilor aferente anilor 2009 si 2010 pe o perioada de 3 ani. In
2011 s-a diminuat cota de impozit pe profit de la 25,5% la 25% pentru profiturile ce depasesc
200.000 euro, iar cotele de deducere prin amortizare pentru investitiile ce privesc protectia
mediului au fost reduse de la 30% la 27% si de la 40% la 36%, in functie de tipul investitiei.
8
cu exceptia active din domeniile agricole, forestiere sau prestari de servicii independente
139
140
http://www.zf.ro/
141
vizeaza in mod special procesul investitional intr-un anumit teritoriu intrucat, de cele mai
multe ori, s-a constatat ca acesta este influentat in cea mai mare masura de cota de impozitare
si mai putin de modul de determinare a bazei impozabile.
Romania are un impozit pe profit relativ scazut, ceea ce prezinta interes pentru
investitori. Totusi, una dintre dificultatile constante este reprezentata de schimbarile
legislative dese atat in sfera impozitelor directe, cat si a celor indirecte. Desi provocarile
guvernului de a mentine veniturile la buget in aceasta perioada dificila sunt evidente, o
stabilitate crescuta a legislatiei fiscale ar aduce multe beneficii mediului de afaceri si
economiei per ansamblu. Oamenii de afaceri trebuie sa isi planifice activitatile pe termen
mediu si lung si au nevoie ca taxele ce trebuie platite sa fie clare.
Bibliografie
Brezeanu, P., Fiscalitate europeana , Bucuresti : Editura Economica , 2005
Minea, M.; Costa, C., Taxation in Europe at the beginning of the third millennium, Rosetti PH., 2006
u, L., erbnescu, C., tefan, D., Vasilescu, D., Nica, A., Fiscalitate de la lege la practic, Bucureti, Editura
AllBeck, 2004
Vcrel, I. (coord.) i colectiv, Finane publice, Ediia a VI-a, Editura Didactic i Pedagogic,Bucureti, 2007
Vintil, G., Taxation: tax methods and techniques, Economic Publishing House, Bucharest, 2006
http://www.incont.ro/investitiile-tale/firma-de-audit-impozitul-pe-profit-relativ-scazut-in-romania-este-atractivpentru-investitori.html
http://www.incont.ro/investitiile-tale/firma-de-audit-impozitul-pe-profit-relativ-scazut-in-romania-este-atractivpentru-investitori.html
http://www.financiarul.ro/2013/01/12/plati-anticipate-privind-impozitul-pe-profit-incepand-cu-1-ianuarie-2013/
http://www.mfinante.ro/
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/
http://ec.europa.eu/index_ro.htm
142