Sunteți pe pagina 1din 4

Frontiere geopoiitice.

Critica raportului GDS in chestiunea etnocratiei


Cel cc spune frontiere geopolitice" trebuie sa fie prevenit ca indardtul acestei expresii se afla un intreg sistem de
fenomene politice, economice, culturale, religioase, un aparat politic, ideologic, un intreg ansamblu de stiinte si procedee, cu
practicile ]or subiacente etc. Cc va fi insemnat frontiera coloniala britanica, de pildd, in perioada maximei sale expansiuni? Dupa
Henry C. Morris, bundoara, coloniile britanice se iatindeau pe 33,5 milioane de kilometri pdtrati, teritorii pe care trdiau 393,5
milioane de locuitori. Coloniite rusesti se intindeau pe 17,4 milioane de kilometri pdtrati si includeau o populatie de 33 de
milioane, cele franceze aveau o intindere de 10,6 milioane kilometri patrati si 55,5 milioane de oameni, cele germane doar 2,9
milioane de kilometri pdtra~i si 12,3 milioane de oameni, cele japoneze 0,3 milioane de kilometri pdtrati si o populatie de 19,2
milioane, iar SUA aveau sub control o harta colonial~ de trei sute de mil de kilometri patrati si 9,7 milioane de locuitori
(sistemul colonial cel mai mic). Puterile coloniale stdpaneau 90% din pamantul Africii, 56% din cel al Asiei, 99%

din Polinezia, 27% din Americi si Australia la un loc. La inceputul primului rdzboi mondial, aceste puteri
stdpaneau 60% din popula~ia Terrei. Practic, nu mai exista nici un teritoriu neocupat. Lumea era politic plina"
(Gallois). Aceste sisteme coloniale, raportate la teoria frontierei reprezintd un fenomen unic, chiar dacd gran4ele"
lor sunt diferite, tin adica de fenomenul inaintdrii frontierei europene, al expansiunii Europei. Aceasta a fost
cea de-a doua mare expansiune a Europei, remarca generalul francez P. M. Gallois, prima implicdnd marile
expedi,tii maritime ale secolului al XVI-lea "a
Era de asteptat ca mai degraba ori mai tarziu sd apard si o stiint2i care sd studieze legile acestei
expansiuni spa~iale de proportii formidabile. Aceasta a fost tocmai geopolitica. Fr. Ratzel a formulat
legile expansiunii spa ,tiale ". Ratzel era convins cd intinderea, pozilia si popula,tia sunt, in cazul oricdrui
stat, semnele destinului sdu. Statul este solul ". Populgiile care-1 ocupd sunt predispuse c2itre expansiune,
spre cucerire de noi frontiere. Aceastd expansiune teritoriald capdtd, se pare, doud forme.
Fr. Ratzel, in genere geopolitica, nu face distinc~ia cuvenita intre ele. Prima este cea na,tionala, care
ins:,amnd impingerea frontierei politice pand la marginea hdrtii etnice a unei populatii. 0 asemenea
sintezd intre o populalie etnic destul de omogend si un teritoriu este statul national. A doua forma de
expansiune teritoriald este cea imperiald, care constd in extinderea controlului asupra unor teritorii
indepartate, separate, distan,tate unele de altele, care nu se asociazd nici etnic, nici politic si cu atdt
mai pu,tin geografic, dar care ,tin de o singura putere" 5. Ne dam seama cd statul national este un stat cu
o bazd morald din punct de vedere etnologic, fiindca nu antreneazd exploatarea unor popoare de cdtre
alte popoare, domingia unui popor asupra altora. Din contrd, imperiile se abat de la legea morald fiindcd,
de reguld, implied supunerea unor popoare de cAtre o na~iune dominanta, astfel cd imperiile capata, in mod
fatal, caracter etnocratic.

Statelecu proruperi (protuberante) sunt state compacte, dar care prezinta anumite por punideteritoriu iesite ca niste peninsule sau coridoare din aria
centrala. Acestea sunt de regulAregiuni strategice sau care detin importante resurse de materii prime Statelecare se apropie cel mai mult de o asemenea forma
sunt cele de tip c o m p a c t . Acest tlpde state se caracterizeaza printr-un maxim de teritoriu in interiorul unui minim de gra ni4e,fiind favorizate in organizarea
diferitelor servicii administrative (Ilies, 1999). Compacte wntstatelecu forma circulara, patrata sau hexagonala: Franta, Polonia, Romania, Belgia, Ungaria,Bulgaria,
Rep. Ceha, Macedonia, Andorra (in Europa), Afghanistan, Cambodgia, Irak, Bangladesh (in Asia), Sierra Leone, Ghana, Botswana, Cote d'lvoire (in Africa),
Bolivia, Uruguay, Surinam, Ecuador (in America de Sud) etc
Forma alungita caracterizeaza statele in care lungimea este de cel putin sase ori mai mare Wtla~imea medie. Principalul avantaj care decurge din acest
mod de dispunere teritoriala serefera la marea varietate a peisajelor naturale, care determina o complementaritate a po"ialului economic. Dezavantajele se
refera la dificultatile de asigurare a controlului asupra mnelor marginale, departate de aria centrala, care in lipsa unei infrastructuri de transport corespunzatoare
si din cauza unor minoritati etnice, se pot confrunta cu tendinte separatiste
La scara mondiala, exemplul tipic de stat alungit este Chile, desfasurat intre 18 si 56 latitudine sudica; Vietnam, Norvegia, Suedia, Italia, Portugalia, Israel,
Turcia, Nepal, Tunisia, Madagascar sau Togo pot completa lista statelor alungite

Deexemplu, RD Congo prezinta doua astfel de proruperi: una spre Atlantic (coridorul Matadi), unde se afla si capitala (Kinshasa) si care ii asigura iesirea la mare si
alta in sud-est (provincia Shaba) cu importante resurse de minerale strategice (cupru, uraniu etc.); Co lumbia are o astfel de fasie de teritoriu (Leticia) spre
afluen;ii Amazonului; Afghanistanul are coridorul Vakhan, lung de 300 km si lat de 50-60 km, creat pentru a evita contactul direct dintre Imperiul Rus si cel
britanic (,,Marele Joc"); Namibia are fasia Caprivi in nord-est, lata de numai 32 km, dar care ii asigura legatura cu fluviul Zambezi; Thailanda

OMyanmarimpart prin astfel de fasii peninsula Malacca, iar Olanda are o astfel de proru perein sud-est (Limburg), uncle se afla si orasul Maastricht (Bodocan,
1997). Alte situatii serefera la Assamul indian, Donegalul nord-irlandez; Crimeea din Ucraina, cedata de Rusia; Tirolul austriac Coasta dalmata a Croatiei, Coada de Voal
din Alaska etc. Data fiind importanta geostrategica a unor regiuni de acest fel, principala problema a statelorcare le detin se refera la controlul asupra
acestora, in cele mai multe cazuri ele fiind depSrtate de ariile centrale ale statelor, accesul fiind dificil.
Statelestrangulate, cu forma de clepsidra, se confrunta, de asemenea, cu dificultati de co municarein zona strangulata, dificultati care pot determina tendinte

centrifugale. Ca exemple,potfi amintite statele africane Mali, Zambia, Somalia, Mozambic sau Rep. Congo, ale caror frontiere au fost decupate in perioada colonia la.
Tot in aceasta categorie se inscriu Israel ul, lordania,Guatemala, Guyana, Haiti etc.
Statelefragmentate sunt acele state al caror teritoriu politic este alcatuit din doua sau mai multe areale diferite, WA legatura terestra intre acestea. Forma

fragmentata este caracteristic3 pentru statele insulare, Indonezia fiind exemplul cel mai caracteristic. Filipine, Grecia, Danemarca sau Japonia fac parte din
aceeasi categorie. Fragmentate pot fi insa si unele state terestre: Pakistanul, la data declararii independentei fata de coroana britanica (14.08.1947) era format
din doua teritorii distincte (Pakistanul de Vest si Pakistanul de Est) situate la

sunt animate de vointa de a pastra impreuna ceea ce formeaza identitatea lor comun(
mai ales cultura, traditiile, religia si limba lor" (Diaconu, 1996, p. 37-38).
Prin urmare, se pot distinge in raport cu elementul care sta la baza diferentierii acestwa r minoritati etnice (bascii si catalanii din Spania, corsicanii din
Franta, kurzii din Irak,tamill
din Sri Lanka etc.);
P. minoritdti

religioase (catolicii din Ulster, siitii din Irak etc.);

r minorita,ti lingvistice (retoromanii in Elvetia, francofonii in Canada etc.).


Evident, minoritatile etnice au si statut de minoritati lingvistice si, in majoritatea cazuolor, si religioase, limba si religia fund doua dintre atributele de baza ale
etniei. Spre exempbi, maghiarii si germanii din Transilvania sunt diferiti atat din punct de vedere etnic de maV tatea populatiei romanesti, cat si din punct de
vedere lingvistic si religios (catolici sau protestanti fata de majoritatea ortodoxa a romanilor); evreii vorbesc limba ebraica si suntdr religie mozaica etc. In alte
cazuri insa, elementul distinctiv este pur religios: spre exemplu siitii din Irak sunt tot de etnie si limba araba, catolicii din Irlanda de Nord vorbesc tot engleg ca si
majoritatea protestanta etc.). Minoritatile lingvistice sunt in cvasitotalitate asociatea cele etnice; acestea capata statut de minoritati lingvistice, deoarece
limba constituie4 mentul de raportare a identitatilor colective.
Sub raportul dispunerii comunitatilor lingvistice la nivelul unui stat, se pot distingedoui tipuri de multilingvism:
multilingvism prin juxtapunere, in situajia in care populatiile vorbitoare de diferitelimd sunt dispuse alaturat in interiorul unui stat, fara a se amesteca
(Belgia, Elvetia, Canadt Cipru, Finlanda, Sri Lanka, Afghanistan etc.)

multilingvism prin suprapozitionare, care implica suprapunerea mai multor limbiva bite in interiorul aceluiasi areal si folosirea in comun a acestora
(cazu) fostei URSS,Ch't nei, Indiei, Maltei, Irlandei, Myanmarului etc.).
Din punct de vedere al genezei minoritatilor, pot fi identificate trei situatii distincte:
r minoritatirelicte, care au existatinainte de formarea blocului etnic majoritar,find ult~ rior incluse in acesta si capatand statut de minoritati: bascii in
Spania, bretonii in Fran~ amerindienii, aborigenii din Australia etc.;

r minoritdti imigrante, cele care au imigrat din teritoriul de bastina, formAnd important comunitati etnice in statele adoptive; state precum SUA, Canada sau
Australia s-auformat pe baza imigrarilor formand comunitati imigrante (latino-americani, chinezi, irlandezi,itt lieni, turci, arabi etc.); este situatia tiganilor care
au imigrat din sudul Asiei in Europa,a evreilor care au imigrat din Orientul Apropiat in secolul al XIX-lea si prima jumatateascolului al XX-lea, revenind ulterior in
tinutul de obarsie dupa crearea statului Israel (1 etc. Intensificarea fluxurilor globalizante face ca in prezent minoritatile imigrante safie din ce in ce mai
numeroase, mai ales in statele puternic dezvoltate, marile metropolei* dustrializate devenind veritabile orase globale (Londra, Paris, Amsterdam, NewYorketct
r minoritdti transfrontaliere sunt cele care au rezultat prin translatarea granitelorinde cursul timpului, fiind dispuse in zonele periferice, limitrofe cu
statul vecin. Poloniaesfe un exemplu reprezentativ in acest sens, fiind nevoita s5-si translateze, la sfarsitul celd de-at Doilea Razboi Mondial atat granita de
vest, cat si pe cea de est si de nord.Aluua< nastere astfel o minoritate germana in vestul Poloniei, dar si importante minorita
Legislatia europeana confera persoanelor apartinand minoritatilor nationale toate drepduile;i libertatile fundamentale ale omului, incepand cu egalitatea in
drepturi si nediscriminarea;i continuand cu dreptul la identitate etnica, lingvistica, culturala, religioasa, dar si dreptul de a lua parte la viata publica, acesta insemnand
atat mentinerea, cat si dezvoltarea propriei identitaji poloneze dincolo de frontiera sa estica, in Lituania, Belarus si Ucraina. Simil4ra este situajia romanilor din
Basarabia, nordul Bucovinei sau Maramuresul transcarpatic, a germanilor din Alsacia, a maghiarilor din Vojvodina si Slovacia etc. Crearea euroregiunilor de
cooperare transfrontaliera este orientata tocmai in directia protejarii acestor minoritaxi transfrontaliere prin mentinerea identitatii culturale a acestora si a
schimburilor cu populatia majoritara For(ele pe care le antreneaza minoritatile in raport cu populatia majoritara sunt atat centrifuge,cazin care minoritatile aspira fie spre
separatism si autodeterminare, fie spre integrareain statul de origine (palestinienii, kurzii, cecenii, bascii etc.), cat si centripete, minoritatile tinzSndin acest caz spre
integrare si asimilarejuridica totala sau partiala in statul de origine.

Din punct de vedere al drepturilor de care se bucura minoritatile nationale, acestea variazade la tara la tara, in functie de regimul politic aflat la guvernare, care se
reflecta in plan Iegblativ.Astfel sunt state care recunosc autodeterminarea minoritatilor nationale pana la nivel deconfederatie si federatie (Elvetia, SUA, Canada, Australia,
Belgia etc.), in vreme ce altele nu recunosc practic existenta minoritatilor (Grecia). In alte state, desi existenta si drepturile minoritajilorsunt recunoscute si protejate
prin lege, aceasta situa;ie nu se confirma in realitate (deexemplu, in unele state din fostul spatiu sovietic).
Legislatia europeana confera persoanelor apartinand minoritatilor nationale toate drepduile;i libertatile fundamentale ale omului, incepand cu egalitatea in
drepturi si nediscriminarea;i continuand cu dreptul la identitate etnica, lingvistica, culturala, religioasa, dar si dreptul de a lua parte la viata publica, acesta insemnand
atat mentinerea, cat si dezvoltarea propriei identitaji

Din punct de vedere functional, statutul de capitata implica trei atribute: sediul guver nului(capitala politica), sediul parlamentului (capitala administrativa) si sediul
curtii supreme dejustijie(capitalajudecatoreasca). In majoritatea statelor lumii (187 din 193)1 cele trei seturi deatribute institujionale sunt localizate in acelasi oras,
a~a ca prioritatea este acordata func0ei politice, deoarece aceasta este cea care fe subordoneaza pe celelalte doua. Astfel, semnificalia termenului de capitala a
unui stat a fost restransa la orasul de pe teritoriul acestuia careocupa primul loc pe plan politic" (Lacoste, 1995, p. 374). Astfel, capitala este elementul lsential care
contribuie la identificarea politica a statului, fiind orasul care concentreaza institujiile politice de cel mai inalt nivel si de uncle se exercita puterea asupra
ansamblului teritorial national (flies, 1999). De aceea capitalele s-au dezvoltat Inca de timpuriu in ariile centrale ale statelor, constituind, de cele mai multe ori,
focarul acestora. netic de clasificare a granitelor, impus in literatura geopolitica de Richard 399-1992), distinge trei tipuri de granite, trasate inainte, in timpul

sau dupa sta:iei intr-un teritoriu:


antecedente au fost trasate anterior formarii teritoriale a statului; caracteristice ceasta categorie sunt cele trasate in perioada marilor descoperiri geografice,
colonizarilor;
subsecvente au luat nastere in paralel cu stabilirea populatiei intr-un teritoriu, mui lung proces istoric, marcat de conflicte si negocieri, finalizat cu
recunoasnitelor de toate partile implicate; sunt caracteristice pentru majoritatea state,ene;
ipraimpuse trasate dupa stabilirea populatiei intr-un teritoriu; caracteristice :est tip sunt granitele coloniale din Africa, cele din fostul spatiu sovietic, in amiri trasate in functie de interesele unor mari puteri si in dezacord cu realitatile i teritoriu, granitele statului Israel etc.
rrfo-structural analizeaza traseul granitei din punct de vedere al modului de e d isting:
naturale (fluviale, orografice, maritime sau aeriene) sunt cele stabilite avand ca

Cronologia independentei statelor lumii

sub forma si denumirea actuala in secolele al XIX-lea si al XX-lea Europa


Liechtenstein - 1806, Monaco - 1814, Olanda - 1815,Grecia
;Belgia - 1830
{Africa
' 1800-1850 America

Liberia - 1847
.
.
Haiti - 1804, Paraguay - 181 1,Venezuela - 1811, Argentina-1
;Chile - 1818, Columbia - 1819, Mexic, Peru, Honduras, EI Sal
Guatemala, Costa Rica, Nicaragua, Dominicana (Rep.+t

9o
Continentul

Granite naturale %
fluviale

orografice

Granite
artificiale %

Granitee
%

America

45

27

23

Africa

34

13

42

11

Asia

23

35

34

Europa

25

21

49

- granitele artificiale (geometrice sau astronomice) au aspectul unor linii drepte, trasate in zone slab populate sau nevalorificate, care despart teritoriile
statelor;a situatii sunt caracteristice pentru statele din Africa sahariana, ale caror grani;ea trasatein perioada coloniala (granite coloniale), despartind initial
diferitele provin aceluia~i domeniu colonial (Africa OcciDeoarece aceste granite au fost trasate in scopuri pur administrative, ele suntde
neconforme cu realitatile etnice din teren, incluzand pe teritoriul aceluiasi stat popul
ferite si adesea ostile unele fata de altele sau, din contra, separand acelasi bloc etnic
toriul a doua sau mai multe state, putand genera in acest sens tensiuni si conflicte.Gra
astronomice urmeaza o linie astronomica (paralela sau meridian), caracteristicainacest
fiind granita dreapta dintre SUA si Canada.
Criteriul functional clasifica granitele in raport de functionalitatea pe care o inde
Din acest punct de vedere, se diferentiaza granite de separare si granite de contact.
. Granitele de separare se impun prin functia de separare, de filtrare a fluxuriloru materiale. Aceasta functie este caracteristica granitelor care despart state
aflate teme de coopeare economica si/sau politica diferite (granita dintre Romania;i blica Moldova sau granita dintre Romania ~i Ucraina). Probleme
ridicainsaacele de separare trasate in interiorul unui bloc etnic omogen, in care functia des dictat i de argumente economice si politice, intra in
contradictie cu necesitatea de cootact, de legatura, stabilita in mod natural intre membrii aceleiasi comun nice. Granita trasata de-a lungul Prutului este un
exemplu tipic in acestsensdentala Franceza, Africa de Nord Francez8 o. Graniteledecontact - aparute in contextul accentuarii fluxurilor globalizante, se

impun prin functia de legatura, de contact, stabilita prin acorduri bilaterale sau multilaterale in cadrul unor structuri multistatale de cooperare
economica si/sau politica. Granitele din interiorul UE cu regimul de circulatie din spatiul Schengen reprezinta un exemplu caracteristic in acest sens.
In raport de originea granitelor, pot fi distinse:
P-granijeendogene, trasate in raport de configuratia etnica a teritoriului, fiind rezultatul unui proces istoric indelungat, specificelumii vechi" (Europa, Asia);
o ,graniteexogene, trasate in urma colonizarilor, ca limite ale sferelor de influenta exercitate de metropolele europene in Africa, America Latina ~i Asia. Astfel,
se considera ca circa 54% dintre granitele lumii a treia au origine exogena, pe continente influenta factorilorexogeni avand urmatoarele ponderi
(Fourcher, 1988, cf. Ilies, 1999, p. 157.):
Africa: Franta: 32%, Marea Britanie: 26,8%, Germania: 8,7%, Belgia: 7,6%, Portugalia:

6,7k,Turcia:4,0%, Italia: 1,7% etc.,


Spania: 14%, Portugalia: 7,4%, Olanda: 3,9%, Marea Britanie: 2,7%, Franta: 1,6% etc.,
Asia': Marea Britanie: 19,1%, Federatia Rusa: 17,7%, Franta: 10,1% etc.
America Latina:

pe baza gradului de recunoastere internationala, diferentiaza, de asemenea, granitele in doua tipuri (Glassner, 1996):
de facto (reale) sunt cele reale ale statelor si ale teritoriilor cu regim special, recunoscute in cadrul sistemului de relatii internationale;
P. granitele fictive sunt cele recunoscute unilateral sau de mai multe state, dar nu ~i de comunitatea internationala; astfel se explica ambivalenta granitelor
Israelului din sectorul implantarilor palestiniene, ale Indiei si Pakistanului din Kashmir, ale Libiei si Ciadului din zona fasiei Aozou etc.; aceste granite
constituie rezultatul unor litigii frontaliere.
Statutullegal,
o-granitele

2. Functiile granitelor
o,

Supravegherea

si c o n t r o l u l f l u x u r i l o r u m a n e

care traverseaza granitele implica un control riguros al identitatii persoanelor si implicit asupra

fluxurilor migratorii. Acest filtru decontrol este mai putin riguros intre statele care apartin aceluiasi sistem de cooperare economic (piete comune sau
zone de liber schimb) sau intre cele aflate in uniune vamala si este mai intens la granitele acestor ansambluri economice.
o~ Functia fiscala consta in supunerea control ului vamal al marfurilor care tranziteaza granita si aplicarea unui sistem de taxe vamale. Acest sistem de
taxe este parte componenta a politicii economice a unui stat si exprima tendintele liberale sau protectioniste ale acesteia.
P. Functia legislativa este aceea prin care granita limiteaza teritorial competenta legislativa a unui stat.
o , Functia militara - granitele sunt ~i un loc de concentrare si mobilizare a dispozitivelor militare.
Trasarea granitelor are loc conform unor norme ~i principii stabilite prin dreptul international, in raport de elementul-suport pe care este trasata granita
(terestru, hidrografic, maritim, aerian).